OJ:C_202404056: Avizul Comitetului Economic și Social European (a) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Piața unică la 30 de ani [COM(2023) 162 final] (b) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030 [COM(2023) 168 final]

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 24/04/2024; data votului
Autor: Comitetul Economic şi Social European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4056

12.7.2024

Avizul Comitetului Economic și Social European

(a) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Piața unică la 30 de ani

[COM(2023) 162 final]

(b) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030

[COM(2023) 168 final]

(C/2024/4056)

Raportoare:

Emilie PROUZET

Coraportor:

Stefano PALMIERI

Sesizare	Comisia Europeană, 2.5.2023
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	29.1.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	24.4.2024
Sesiunea plenară nr.	587
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	234/0/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută comunicarea Comisiei Europene privind competitivitatea pe termen lung a UE, publicată la 16 martie 2023. Comisia recunoaște în acest document că, în prezent, competitivitatea UE a rămas în urmă, mai ales în ceea ce privește productivitatea și anumite tehnologii transversale. În ceea ce privește abordarea provocărilor viitoare de după 2030, CESE consideră că competitivitatea este determinată de mai mulți actori și factori care modelează ecosisteme complexe și care trebuie luați în considerare în cadrul unei viziuni integrate. Acești factori care afectează competitivitatea și productivitatea ecosistemului au trăsături specifice proprii și cuprind sistemele teritoriale, întreprinderile, în numeroasele și diferitele lor forme, lucrătorii, partenerii sociali și administrațiile publice.

1.2.

UE trebuie să adopte o agendă în materie de competitivitate care, în conformitate cu principiile pieței unice și ale economiei sociale de piață, să fie orientată spre viitor, bine definită și coordonată și să promoveze prosperitatea întreprinderilor și locuri de muncă de calitate, să îmbunătățească nivelul de trai al cetățenilor UE și incluziunea, precum și capacitatea sistemului UE de a inova, a investi, a face schimburi comerciale și a concura pe piața globală pentru binele comun, dar și de a stimula tranziția europeană către neutralitatea climatică.

1.3.

CESE recunoaște că piața unică trebuie să își joace în continuare rolul și să funcționeze bine atât în circumstanțe normale, cât și în perioade de criză. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a pieței unice, trebuie detectate și eliminate în mod sistematic barierele de pe piață și trebuie împiedicată apariția unora noi. CESE îndeamnă statele membre să se angajeze ferm să pună în aplicare în mod corespunzător legislația UE și să asigure respectarea acesteia. Toate aceste măsuri trebuie însoțite de instrumente de control și de protecție adecvate în ceea ce privește calitatea locurilor de muncă, condițiile de concurență echitabile pentru toate întreprinderile, drepturile cetățenilor și protecția consumatorilor. În plus, CESE susține că autonomia strategică deschisă a UE trebuie dezvoltată ca o caracteristică esențială a proiectului european, ale cărui caracteristici și puncte forte se bazează pe combinarea integrării economice și sociale, pentru a garanta „o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și […] un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului”, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

1.4.

1.5.

CESE consideră că, pentru a revitaliza competitivitatea UE, este necesar să se activeze o strategie industrială europeană integrată, care, prin faptul că promovează un sistem industrial european integrat, să aibă ca protagoniști-cheie întreprinderile și lucrătorii.

1.6.

CESE este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia, pentru ca piața unică să funcționeze, este nevoie și de un nivel ridicat al serviciilor publice și al infrastructurii în toate zonele și regiunile europene, mai ales în cele cu rezultate sub medie. Pentru CESE, asigurarea infrastructurii fizice și sociale adecvate prezintă o valoare strategică pentru asigurarea competitivității ecosistemului UE. Această acțiune strategică necesită: i) o politică de coeziune care să stimuleze convergența economică și reziliența; ii) investiții în servicii publice de calitate și în rețele de transport, energetice și de date adaptate exigențelor viitorului, cu un accent deosebit pe furnizarea de infrastructuri critice, precum și pe proiectele transfrontaliere și multinaționale; iii) investiții în educație și învățare pe tot parcursul vieții pentru o forță de muncă calificată pregătită pentru provocările de mâine, într-un sistem de sănătate de calitate, în îngrijirea pe termen lung și asistența socială, precum și în locuințe la prețuri accesibile.

1.7.

CESE apreciază eforturile depuse de Comisie pentru a stabili 17 indicatori-cheie de performanță pentru cele nouă dimensiuni ale competitivității. Totuși, CESE este de părere că: (i) pentru unele dimensiuni ale competitivității au fost lăsați deoparte anumiți indicatori-cheie; și că (ii) dimensiunea europeană a indicatorilor-cheie de performanță maschează diferențierile teritoriale existente.

2. Context general

2.1.

UE și-a stabilit obiectivul de a-și consolida reziliența și influența în lume, însă pierde competitivitatea necesară pentru atingerea acestui obiectiv. Se preconizează că valoarea cotei deținute de UE în economia mondială va scădea constant, de la aproape 15 % până la numai 9 % în 2050 (1). Prin urmare, este esențial și urgent să îmbunătățim productivitatea și competitivitatea UE. În acest scop, UE trebuie să adopte o agendă în materie de competitivitate care, în conformitate cu principiile pieței unice și ale economiei sociale de piață, să fie orientată spre viitor, bine definită și coordonată și să promoveze prosperitatea întreprinderilor și a lucrătorilor, îmbunătățindu-le capacitatea de a inova, a investi, a face schimburi comerciale și a concura pe piața globală pentru binele comun, dar și de a stimula tranziția europeană către neutralitatea climatică. Aceste aspecte sunt esențiale nu numai pentru a asigura prosperitatea, inovarea, investițiile, comerțul și creșterea pe viitor, ci și pentru a crea locuri de muncă de calitate și a îmbunătăți nivelul de trai.

2.2.

CESE salută comunicarea Comisiei Europene privind competitivitatea pe termen lung a UE, publicată la 16 martie 2023. Comisia recunoaște în acest document că, în prezent, competitivitatea UE a rămas în urmă, mai ales în ceea ce privește productivitatea și anumite tehnologii transversale. Scopul acestei comunicări este, așadar, să prezinte obiectivele în materie de competitivitate capabile să permită atingerea obiectivelor strategice pe termen lung ale UE, abordând provocările viitoare de după 2030. Din această perspectivă, CESE consideră că, pentru a elimina decalajele în materie de creștere și de inovare, trebuie create condiții favorabile pentru o creștere sustenabilă, ținând cont de faptul că, în contextul global actual, competitivitatea este determinată de mai mulți actori și factori care modelează ecosisteme complexe și care trebuie luați în considerare în cadrul unei viziuni integrate. Acești factori care afectează competitivitatea și productivitatea ecosistemului au trăsături specifice proprii și cuprind sistemele teritoriale, întreprinderile, în numeroasele și diferitele lor forme, lucrătorii, partenerii sociali și administrațiile publice.

3. Observații generale

3.1.

CESE este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia piața unică este „una dintre cele mai mari realizări ale UE” și stă la baza păcii, a prosperității și a influenței geopolitice în lume.

3.2.

Cu toate acestea, CESE precizează că, la trei decenii de la intrarea sa în vigoare, piața unică rămâne fragmentată, iar integrarea sa stagnează. Potrivit Comisiei, comerțul cu bunuri în interiorul UE a crescut cu doar 3,5 % din 2006 comparativ cu dimensiunea economiei UE; comerțul cu servicii în interiorul UE reprezintă numai 6 % din PIB-ul Uniunii (2). În numeroase domenii, libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor, capitalurilor și datelor încă nu s-a concretizat///nu este încă o realitate. Întreprinderilor, mai ales întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor, le este dificil sau imposibil să se extindă și să se dezvolte în afara frontierelor, din cauza mai multor bariere. Prin urmare, UE ratează un potențial economic enorm, de până la 713 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2029, numai pentru bunuri și servicii (3). Cu toate acestea, șocurile recente, inclusiv pandemia și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, au arătat nu numai cât de vulnerabilă poate fi piața unică în fața crizelor, ci și măsura în care economia UE se bazează pe o piață unică complet funcțională. Mai mult, o piață unică viabilă poate consolida reziliența UE și răspunsul acesteia la crize viitoare.

3.3.

Totodată, întreprinderile, mai ales IMM-urile, se confruntă cu un volum semnificativ și în creștere de costuri și sarcini în materie de reglementare ce rezultă din legislația națională și de la nivelul UE. Este nevoie de măsuri urgente, atât la nivel european, cât și național, pentru a gestiona mai bine fluxul de costuri și sarcini în materie de reglementare, pentru a compensa birocrația inutilă și a sprijini în mod activ întreprinderile în efortul lor de a se transforma și de a face față efectelor cumulate ale multiplelor noi reglementări. Tranziția depinde de mulți factori, iar întreprinderile joacă un rol important în acest sens.

3.4.

CESE salută măsurile propuse de Comisie pentru promovarea integrării pieței unice, mai ales în domeniul serviciilor. De asemenea, CESE salută cele mai recente concluzii ale Consiliului, prin care se solicită „aprofundarea pieței unice, […] menținerea integrității acesteia, a celor patru libertăți ale sale și a deschiderii ei, […] asigurarea unor condiții de concurență echitabile și […] crearea unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea și să reducă sarcina administrativă, consolidând în același timp politica industrială și reducând dependențele strategice, în special în domeniile cele mai sensibile” (4). Cu toate acestea, CESE precizează că, în practică, statelor membre le lipsește deseori voința politică necesară pentru a pune în aplicare și a asigura respectarea acestui angajament. În plus, CESE constată că din comunicare lipsește o viziune politică de ansamblu, care să cuprindă diferitele direcții generale, pentru a aprofunda piața unică în toate domeniile. Prin urmare, CESE susține că finalizarea pieței unice trebuie să redevină un proiect central pentru viitorul UE și să fie considerată o prioritate politică de cea mai mare importanță în toate instituțiile UE.

3.5.

În ceea ce privește verificarea din perspectiva competitivității, CESE salută introducerea acesteia pentru a sprijini crearea de întreprinderi și îmbunătățirea condițiilor de muncă și face trimitere la recomandările sale recente (5). Comitetul solicită aplicarea integrală și rapidă a acestui mecanism. În plus, CESE îndeamnă Comisia să comunice în mod clar și rapid cum se va aplica în practică verificarea. Ar trebui să se acorde deja competitivității atenția și importanța cuvenite atunci când se elaborează toate inițiativele noi.

3.6.

Promovarea rolului partenerilor sociali și consolidarea negocierilor colective sunt elemente importante pentru îmbunătățirea competitivității.

3.7.

Pe baza celor mai recente date, se estimează că, în UE, există 2 950 de clustere industriale regionale, care reprezintă aproximativ un sfert din ocuparea forței de muncă din Europa (61,8 milioane de locuri de muncă, adică 23,4 % din totalul european) (6). Având în vedere rolul important pe care îl joacă în economia reală, trebuie să se acorde o atenție deosebită acestor clustere și lucrătorilor lor în orice strategie pe termen lung pentru UE.

4. O piață unică și un cadru de reglementare eficiente

4.1.

La fel ca și Comisia, CESE recunoaște rolul pieței unice ca pilon principal al mediului de afaceri al Uniunii și este de acord că funcționarea ei trebuie asigurată atât în circumstanțe normale, cât și în perioade de criză. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a pieței unice, trebuie detectate și eliminate în mod sistematic barierele de pe piață și trebuie împiedicată apariția unora noi. Toate aceste măsuri trebuie însoțite de instrumente de control și de protecție adecvate în ceea ce privește calitatea locurilor de muncă, condițiile de concurență echitabile pentru toate întreprinderile – inclusiv prin evitarea suprareglementării nejustificate –, garantarea drepturilor cetățenilor și protecția consumatorilor.

4.2.

CESE face trimitere la pachetul Comisiei privind guvernanța pieței unice, din martie 2020, care a prevăzut în mod clar toate măsurile ce trebuiau luate pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a dreptului Uniunii și asigurarea respectării acestuia și pentru a elimina barierele existente pe piața unică. CESE este îngrijorat că nu se înregistrează suficiente progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor anunțate și invită Comisia să furnizeze informații actualizate privind progresele înregistrate până în prezent, activitățile în curs și pașii următori.

4.3.

CESE evidențiază recomandările formulate în avizele sale anterioare cu privire la subsidiaritate și proporționalitate (7). El reiterează că Uniunea ar trebui să acționeze numai atunci când aceste principii sunt pe deplin respectate și când acțiunea comună aduce valoare adăugată pentru toți.

4.4.

CESE observă că o piață unică funcțională este responsabilitatea tuturor instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. El solicită în mod specific statelor membre să își europenizeze într-o manieră mai ambițioasă piețele naționale, conform recomandărilor din semestrul european și din Tabloul de bord al pieței unice, și să respecte numeroasele angajamente asumate la nivel politic.

4.5.

În cazurile în care statele membre nu transpun și nu pun în aplicare dreptul Uniunii în termenele solicitate, în mod corect și integral, Comisia ar trebui să ia măsuri hotărâte. Cu toate acestea, CESE observă cu îngrijorare că măsurile adoptate de Comisie împotriva încălcării normelor pieței unice de către statele membre s-au redus considerabil de-a lungul ultimelor trei mandate ale Comisiei. Comisia trebuie neapărat să își joace rolul de gardian al tratatelor și să asigure o armonizare adecvată. În acest scop, Comisia trebuie să se asigure că are la dispoziție suficiente capacități și resurse.

4.6.

CESE consideră că, dintre toate noile provocări cu care se confruntă piața unică, trebuie acordată prioritate promovării autonomiei strategice deschise a UE. El subliniază că la baza autonomiei strategice deschise a Uniunii se află o piață unică performantă și competitivă și o bază industrială solidă, care valorifică, în special, combinația dintre integrarea economică și cea socială, pentru a garanta „o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și […] un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului”, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

4.7.

În ceea ce privește reducerea obligațiilor de raportare cu 25 %, CESE salută obiectivul stabilit și solicită realizarea integrală și la timp a acestuia. Acestea fiind spuse, Comitetul precizează că obligațiile de raportare reprezintă doar o parte foarte mică din costurile și sarcinile suportate de întreprinderi. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să nu se rezume exclusiv la obligațiile de raportare, ci să reflecte integral costurile administrative. De asemenea, trebuie abordate în mod corespunzător costurile de conformitate și de ajustare, care reprezintă cele mai mari costuri pentru întreprinderi.

5. Accesul la capital și la investiții private

5.1.

CESE solicită ferm finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital și instituirea unui cadru fiscal coerent al UE. Trebuie evitate arbitrajul și lacunele în materie de reglementare, pentru a asigura stabilitatea și securitatea juridică. Printre alte instrumente identificate de Comisie ca având un efect de levier se numără finanțarea sustenabilă și fondurile publice de tip seed.

5.2.

CESE sprijină punerea în aplicare a unui cadru bugetar al UE favorabil investițiilor și creșterii, care să garanteze sustenabilitate economică și să permită sectoarelor privat și public să facă planificări pe termen lung și să adopte politici mai bune, în acord cu obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale. Trebuie acordată atenție disciplinei bugetare pe termen mediu și lung. Ar trebui evitate creșterea impozitelor, cheltuielile publice ineficiente și acumularea de datorii pentru generațiile viitoare. Pentru a consolida sustenabilitatea economică, UE trebuie să combată evaziunea fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și dumpingul fiscal, sistemul fiscal trebuie să fie favorabil investițiilor și spiritului antreprenorial, să încurajeze activitatea economică și munca, iar progresivitatea sa trebuie garantată.

5.3.

În plus, întrucât accesul la finanțare la un cost rezonabil este vital pentru întreprinderi și ținând cont de nevoia de a evita dependența critică față de deciziile externe, Uniunea ar trebui să promoveze piețe de capital eficiente și stabile și un sector bancar solid și independent pe teritoriul său. De asemenea, Uniunea trebuie să evite măsurile de reglementare inutile, care ar putea compromite în mod direct sau indirect accesul la finanțare, mai ales pentru IMM-uri. Acest aspect trebuie luat în considerare în reglementarea băncilor. Același principiu este valabil în cazul dezvoltării de criterii pentru finanțarea sustenabilă. În plus, trebuie facilitat accesul la diferite canale și forme de finanțare, pentru ca fondurile să ajungă rapid la întreprinderi.

6. Investițiile publice și infrastructura

6.1.

6.2.

Din acest motiv, rolul investițiilor publice prezintă o importanță strategică din perspectiva investițiilor în infrastructura fizică și socială în Europa (8). Pentru această măsură strategică, este nevoie de:

—

o politică de coeziune care să stimuleze convergența și reziliența economică și investiții într-o infrastructură decarbonizată, ceea ce va garanta că o creștere sustenabilă și incluzivă reprezintă principalul instrument de care dispune Comisia Europeană pentru a asigura competitivitatea Europei pe termen lung;

—

investiții în servicii publice de calitate și în rețele de transport, de energie și de date adaptate exigențelor viitorului, punând accentul mai ales pe furnizarea infrastructurii critice, și în proiecte transfrontaliere și multinaționale, care sunt esențiale pentru pregătirea în situații de urgență și care trebuie să respecte obiectivele sociale și de mediu ale Uniunii;

—	investiții în educație și învățarea pe tot parcursul vieții, în sănătate, îngrijire pe termen lung și asistență socială și în locuințe accesibile; investiții în sisteme de sănătate de calitate și într-o forță de muncă calificată, pregătită pentru provocările viitorului.

—	Infrastructura socială europeană ar trebui sprijinită prin măsuri adecvate de investiții și de politică fiscală.

7. Cercetarea și inovarea

7.1.

CESE consideră că inovarea este esențială pentru a îmbunătăți productivitatea, dar și pentru dezvoltarea, adaptabilitatea sporită și reînnoirea întreprinderilor. Pentru ca Uniunea să aibă succes în viitor, este nevoie atât de investiții publice, cât și private în cercetare și inovare.

7.2.

Trebuie facilitată cooperarea între întreprinderi, universități și organizații inovatoare, aceasta fiind o modalitate practică importantă de a încuraja inovarea productivă. Pentru CESE, este clar că excelența în tehnologii-cheie necesită o creștere însemnată atât a investițiilor publice, cât și a celor private în cercetare și inovare, dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare și inovare de talie mondială, atragerea talentelor și crearea de ecosisteme bazate pe cooperarea dintre întreprinderi, universități și instituții de cercetare (9).

7.3.

Potrivit Comisiei, stimulentele fiscale, parteneriatele public-privat, măsurile de sprijinire a cercetării, dezvoltării și inovării și fondurile de coeziune sunt instrumentele necesare pentru accelerarea inovării și pentru neutralizarea dezechilibrelor regionale în ceea ce privește cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea în UE.

8. Energia și materiile prime

8.1.

Accesul la resursele productive de bază – energie, materii prime, capital și date – în condiții de concurență este esențial pentru menținerea competitivității producției industriale și a activităților conexe și, în cele din urmă, pentru menținerea acestora în UE. În condițiile unor prețuri ridicate la energie, cu un impact puternic asupra competitivității industriilor europene mari consumatoare de energie, la care se adaugă cerințele sporite privind durabilitatea mediului, printre care necesitatea electrificării, UE trebuie să consolideze măsurile care iau în considerare simultan toate obiectivele fundamentale ale politicii energetice: securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și neutralitatea climatică.

8.2.

Același lucru este valabil și în ce privește materiile prime. Investițiile industriale, mineritul, infrastructura, construcțiile și aprovizionarea cu energie electrică sunt interconectate și fiecare etapă a lanțului valoric este relevantă pentru produsul final. Toate materiile prime sunt importante. De exemplu, cimentul, materialul de rocă și materialele de construcție sunt necesare pentru minerit, turbine eoliene și instalații industriale fără combustibili fosili. Mai precis, tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic va necesita utilizarea intensivă a materiilor prime. Pe măsură ce tranziția către tehnologii mai curate avansează, sectorul materiilor prime va deveni esențial pentru tranziția energetică. Creșterea prețurilor și blocajele vor fi inevitabile, deoarece cererea depășește oferta, iar volatilitatea prețurilor creează incertitudine cu privire la amplele investiții de capital inițiale necesare pentru producție. Vor apărea interacțiuni între ofertă, cerere și prețuri pentru diversele produse de bază, ceea ce va duce la „bucle de feedback” urmate de o combinație de schimbări tehnologice, volatilitate a cererii și substituire a materiilor prime. Materiile prime se vor afla în centrul eforturilor de decarbonizare și de electrificare a economiei pe măsură ce se va trece de la combustibili fosili la producția de energie eoliană și solară, la vehicule electrice pe bază de baterii și pile de combustie, la hidrogen și alte tipuri de tehnologii energetice curate.

8.3.

Ca furnizor de materii prime pentru economie, sectorul minier va trebui să crească într-un ritm fără precedent pentru a permite schimbările tehnologice necesare. El va trebui să evolueze într-un ritm mai rapid, în pofida reputației sale tradiționale de industrie cu termene lungi de execuție și cu utilizare intensivă a capitalului. În plus, este nevoie de soluții fezabile pentru a putea reconcilia în mod eficace exploatarea economică a resurselor naturale cu protecția biodiversității și a mediului. Emisiile de dioxid de carbon trebuie reduse cât mai curând posibil, prin renunțarea la metodele tradiționale de ardere a țițeiului, a gazelor naturale și a cărbunelui. Pe măsură ce apar noi tehnologii de producere și stocare a energiei, se va modifica și cererea de materii prime (creșterea utilizării metalelor și reducerea, în același timp, a dependenței de combustibilii fosili).

9. Circularitatea

9.1.

CESE recunoaște rolul pe care îl pot juca normele UE privind achizițiile publice în realizarea tranziției către o economie sustenabilă și circulară și recomandă „criterii ecologice minime” pentru achizițiile publice, după cum este deja prevăzut în directivele UE, pentru a reduce la minimum și, în cel mai bun caz, a evita efectele negative asupra mediului și generarea de deșeuri de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor (10).

9.2.

În plus, ca o extindere a pieței unice, piețele internaționale și comerțul exterior deschis și bazat pe norme rămân un alt element fundamental al economiei UE. Pentru a ajuta întreprinderile să profite de oportunitățile pieței globale, UE trebuie să combată în mod activ protecționismul și să promoveze comerțul bilateral și condiții de concurență echitabile.

10. Digitalizarea

10.1.

Tehnologiile digitale și sectoarele verticale esențiale pentru acestea (IA etc.), precum și infrastructura lor, au un impact profund asupra competitivității. Trebuie să progresăm în ceea ce privește viitoarea conectivitate, IA, cercetarea și inovarea, combinând volume mari de date cu prelucrarea rapidă și iterativă și cu algoritmi inteligenți, pentru a permite software-ului să învețe automat din modelele sau caracteristicile datelor. De asemenea, Comisia ne reamintește că trebuie să ne menținem eforturile în ceea ce privește securitatea cibernetică și digitalizarea. CESE consideră că provocările pieței unice care decurg din tranziția digitală trebuie abordate prin dialog social și prin asumarea de către UE a unei poziții de lider în aplicarea unei legislații comune privind tehnologiile digitale pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile și pentru a se asigura că eficiența urmărită nu subminează coeziunea socială, economică și teritorială, nici sănătatea și siguranța lucrătorilor și a persoanelor, și garantând, în același timp, că ea nu aduce atingere stabilității politice (11).

10.2.

Chiar dacă menține standarde ridicate, orice reglementare trebuie să contribuie la succesul digitalizării și la competitivitatea întreprinderilor. De asemenea, sectorul public trebuie să-și digitalizeze propriile operațiuni și servicii, inclusiv procesele administrative, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Accelerarea procedurilor de autorizare pentru investiții și alte operațiuni comerciale este un exemplu de nevoie urgentă, care ar putea fi soluționată prin digitalizare.

10.3.

Printre alte aspecte, CESE subliniază că, întrucât datele sunt materii prime esențiale pentru prezent și pentru viitor, trebuie garantată disponibilitatea, accesibilitatea și circulația lor fluidă. Pentru aceasta este nevoie de norme și reglementări favorabile, dar și de tehnologii avansate.

10.4.

Totodată, CESE susține nevoia de a investi în securitatea cibernetică, pentru a proteja în continuare produsele și procesele tot mai digitalizate și integrate.

10.5.

CESE sprijină poziția Comisiei Europene și a întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (întreprinderea comună EuroHPC), potrivit cărora investițiile în dezvoltarea competențelor-cheie în calculul de înaltă performanță în știința și industria europeană ar trebui sporite.

11. Educația și competențele

11.1.

CESE își va continua activitatea în acest domeniu după Anul european al competențelor (12).

11.2.

În plus, după cum subliniază Comisia, ca urmare a schimbărilor demografice, deficitul de forță de muncă devine unul dintre cele mai mari obstacole în calea dezvoltării și a continuității activității întreprinderilor, atât la nivel național, cât și la nivel regional, iar acest lucru se datorează unei multitudini de factori. Astfel cum se menționează în Raportul Eures din 2022 al Autorității Europene a Muncii, „noile tehnologii, tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, îmbătrânirea forței de muncă și condițiile de muncă și de ocupare a forței de muncă au contribuit fiecare în mod semnificativ la evoluția relației dintre cererea și oferta de forță de muncă în Europa” (13). O inițiativă politică de succes în acest domeniu va necesita o abordare globală, care să abordeze toate dimensiunile diferite ale provocărilor. CESE sprijină activitatea economiei sociale și punerea în aplicare a unor politici active pe piața muncii, menite să mobilizeze persoanele inactive și aflate în șomaj și să promoveze oportunitățile oferite de ocuparea și antreprenoriatul în rândul femeilor, de exemplu, dar și de migrația legală, precum și stimulentele în vederea alegerii uceniciei, inclusiv sprijinul pentru ucenicia transfrontalieră, cu evaluarea sistemelor de ucenicie pentru a li se verifica atractivitatea și mobilitatea.

11.3.

În plus, trebuie consolidată cooperarea dintre sectorul public și cel privat, având în vedere rolul pe care îl joacă întreprinderile în calitate de angajatori, parteneri sociali și de furnizori de formare. De asemenea, forța de muncă trebuie să fie rezilientă pentru a face față schimbărilor în ceea ce privește munca și viața profesională. Trebuie încurajată și facilitată mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor, a elevilor și studenților și a talentelor, atât pe teritoriul UE, cât și în cooperare cu țări terțe, de exemplu contribuind la corelarea dintre cerere și ofertă. Prin urmare, UE trebuie să creeze condițiile adecvate pentru a atrage o forță de muncă înalt calificată și pentru a asigura recunoașterea calificărilor.

12. Comerțul și autonomia strategică deschisă

12.1.

CESE este de acord cu Comisia. Pentru a valorifica la maximum comerțul exterior, trebuie să evităm dependența critică de țări care nu sunt guvernate în mod democratic și să promovăm cooperarea și acordurile bilaterale cu parteneri cu aceeași viziune. CESE sprijină revizuirea cuprinzătoare care stabilește un nou criteriu de referință privind comerțul și dezvoltarea durabilă (14).

12.2.

De exemplu, perturbările lanțurilor de aprovizionare și ale piețelor internaționale ca urmare a crizelor recente au atras atenția asupra necesității de a reduce dependențele critice ale UE, în special față de combustibilii fosili din Rusia și față de metalele din China. Prin urmare, trebuie consolidate capacitatea industrială și resursele UE și trebuie concepute noi ecosisteme antreprenoriale. De asemenea, trebuie diversificate sursele de energie și lanțurile de aprovizionare cu materii prime, produse intermediare și componente.

12.3.

În opinia CESE, responsabilitatea întreprinderilor de a reorganiza lanțurile de producție și de aprovizionare ca răspuns la cerințele societății ar trebui încadrată de o strategie industrială care să promoveze crearea unui sistem industrial european integrat.

12.3.1.

UE va trebui să promoveze un sistem industrial european integrat, capabil să garanteze că diversele părți și sectoare economice ale statelor membre ale UE colaborează într-un mod sinergic și coordonat pentru a spori eficiența, competitivitatea și valoarea globală a UE în ansamblu. Este nevoie de un nivel maxim de colaborare și cooperare între diversele părți implicate (întreprinderile din UE) pentru a asigura creșterea economiei întregului continent.

12.4.

Sunt necesare progrese rapide în ratificarea și punerea în aplicare a acordurilor comerciale finalizate și în încheierea negocierilor în curs. Totodată, ar trebui valorificate la maximum acordurile comerciale existente, acordând o atenție deosebită nevoilor de internaționalizare ale IMM-urilor.

12.5.

CESE va acorda o atenție deosebită noilor inițiative negociate cu Statele Unite, pe lângă cele menite să rezolve problemele actuale (legea privind reducerea inflației din Statele Unite, litigiile legate de salvgardarea oțelului și aluminiului).

13. Observații privind factorii determinanți și indicatorii-cheie de performanță

13.1.

În ceea ce privește propunerea Comisiei de a stabili 17 indicatori-cheie de performanță, care să fie actualizați anual înaintea Consiliului European din luna martie, CESE consideră că acest lucru este util, în general. Pentru a iniția discuțiile politice necesare și măsurile subsecvente în cadrul Consiliului, CESE recomandă, în primul rând, ca indicatorii-cheie de performanță să stabilească ținte clare și obligatorii și să fie monitorizați, evaluați și raportați cu atenție. În al doilea rând, țintele ar trebui dezvoltate în coordonare cu alți indicatori, precum Tabloul de bord al pieței unice, politica privind deceniul digital și semestrul european. În al treilea rând, CESE îndeamnă statele membre să susțină pe deplin acest sistem și să se angajeze să atingă obiectivele stabilite. Nu în ultimul rând, CESE îndeamnă Comisia să adopte măsuri ferme atunci când statele membre nu ating aceste obiective.

13.2.

CESE apreciază eforturile depuse de Comisie pentru a stabili 17 indicatori-cheie de performanță pentru cele nouă dimensiuni ale competitivității. Cu toate acestea, CESE este de părere că, pentru unele dimensiuni ale competitivității au fost lăsați deoparte anumiți indicatori-cheie și că dimensiunea europeană a indicatorilor-cheie de performanță maschează diferențierile teritoriale existente. Ca urmare, trebuie incluși indicatori-cheie de performanță suplimentari.

13.3.

Este oarecum de neînțeles faptul că sunt neglijați indicatori care arată nivelul de competitivitate a unui sistem economic, precum cei care se referă la ocuparea forței de muncă în industria de înaltă tehnologie (i: înaltă tehnologie; ii: medie spre înaltă; iii: medie spre scăzută; iv: scăzută) și în serviciile cu grad ridicat de cunoștințe (i: servicii cu grad ridicat de cunoștințe de înaltă tehnologie; ii: servicii de piață cu grad ridicat de cunoștințe; iii: servicii financiare cu grad ridicat de cunoștințe; iv: alte servicii cu grad ridicat de cunoștințe), dar și cei referitori la ocuparea în sectorul cercetării și dezvoltării.

13.4.

CESE consideră că ar fi mai adecvat să se înlocuiască indicatorul-cheie de performanță privind „Investițiile publice ca procent din PIB” cu „Investițiile în funcție de active”, care să includă șase grupe: i) locuințe; ii) alte clădiri și structuri (drumuri, poduri, aerodromuri, diguri etc.); iii) echipamente de transport (nave, trenuri, aeronave etc.); iv) resurse biologice cultivate (păduri gestionate, animale domestice etc.); v) produse intelectuale (cercetare-dezvoltare, software și baze de date etc.); și vi) echipamente pentru tehnologia informației și comunicațiilor (calculatoare, software, baze de date, echipamente de telecomunicații, hardware). Fiecare activ s-ar măsura ca procent din formarea brută totală de capital fix (15).

13.5.

CESE are aceleași preocupări în ceea ce privește indicatorul-cheie de performanță „Comerțul cu restul lumii” ca procent din PIB. Ar fi mai bine să se meargă mai departe cu ALS-urile încheiate cu regiuni/țări partenere: Mercosur, Mexic, Australia, Statele Unite, China, Japonia, Coreea de Sud, Indonezia etc., ținând cont și în acest caz de diferențele dintre regiunile UE.

13.6.

CESE își propune să se asigure că organizațiile societății civile și partenerii sociali contribuie la stabilirea domeniilor de competitivitate și a indicatorilor aferenți care sunt mai potriviți pentru o identificare adecvată a problemei, respectând totodată rolurile care revin Comisiei și, respectiv, Eurostat.

13.7.

CESE este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia sistemul indicatorilor-cheie de performanță va trebui monitorizat și evaluat cu atenție, precum și integrat cu alți indicatori: Tabloul de bord al pieței unice, politica privind deceniul digital și semestrul european.

Bruxelles, 24 aprilie 2024.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1) PwC (2017), The long view: how will the global economic order change by 2050? („O viziune pe termen lung: cum se va modifica ordinea economică globală până în 2050?”).

(2) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor COM(2023) 162 final, „Piața unică la 30 de ani”.

(3) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor COM(2023) 162 final, „Piața unică la 30 de ani”.

(4) Reuniunea Consiliului European (29 și 30 iunie 2023) – Concluzii: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7-2023-INIT/ro/pdf.

(5) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2021 [COM(2022) 337 final] (JO C 100, 16.3.2023, p. 76.)

(6)
Comisia Europeană, European Clusters Panorama 2021: a comprehensive picture of economic activity across the EU and industrial ecosystems (Panorama clusterelor europene 2021: o imagine globală a activității economice din UE și a ecosistemelor industriale), 16 decembrie 2021: https://single-market-economy.ec.europa.eu/news/european-clusters-panorama-2021-comprehensive-picture-economic-activity-across-eu-and-industrial-2021-12-16_en.

(7) Avizul Comitetului Economic și Social European privind O reglementare care să facă față viitorului (aviz exploratoriu) (JO C 487, 28.12.2016, p. 51) și Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Finalizarea Agendei pentru o mai bună legiferare: Soluții mai bune pentru rezultate mai bune [COM(2017) 651 final] (aviz din proprie inițiativă) (JO C 262, 25.7.2018, p. 22).

(8)
Raportul privind deficitul de forță de muncă 2022 – EURES | Autoritatea Europeană a Muncii (europa.eu): https://www.ela.europa.eu/en/labour-shortages-report – Raport al Grupului operativ la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială, prezidat de Romano Prodi și Christian Sautter.

(9) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Consolidarea în continuare a competitivității digitale a UE” (aviz exploratoriu) (JO C 228, 29.6.2023, p. 17).

(10) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a planului de acțiune pentru economia circulară [COM(2019) 190 final] (JO C 47, 11.2.2020, p. 92).

(11) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „30 de ani de piață unică: modalități de îmbunătățire a funcționării pieței unice” (aviz exploratoriu) (JO C 228, 29.6.2023, p. 22).

(12) Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind recuperarea și confiscarea activelor [COM(2022) 245 final] (JO C 100, 16.3.2023, p. 123).

(13)
Raportul ELA EURES privind deficitele și excedentele de forță de muncă, 2022, p. 10: https://www.ela.europa.eu/en/labour-shortages-report.

(14) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Puterea parteneriatelor comerciale: împreună pentru o creștere economică ecologică și justă [COM(2022) 409 final] (JO C 140, 21.4.2023, p. 69

(15)
Perspectiva economică a OCDE, 2023: https://data.oecd.org/gdp/investment-by-asset.htm.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4056/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește