OJ:C_202404063: Avizul Comitetului Economic și Social European – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2115 și (UE) 2021/2116 în ceea ce privește standardele privind bunele condiții agricole și de mediu, schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, modificările planurilor strategice PAC, revizuirea planurilor strategice PAC și derogările de la controale și sancțiuni [COM(2024) 139 final – 2024/0073]
![]() |
Redacția Lex24 |
Publicat in Jurnalul Oficial UE, 12/07/2024 |
|
Informatii
Data documentului: 24/04/2024; data votuluiAutor: Comitetul Economic şi Social European
Formă: Jurnalul Oficial UE
![]() |
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
C/2024/4063 |
12.7.2024 |
Avizul Comitetului Economic și Social European
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2115 și (UE) 2021/2116 în ceea ce privește standardele privind bunele condiții agricole și de mediu, schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, modificările planurilor strategice PAC, revizuirea planurilor strategice PAC și derogările de la controale și sancțiuni
[COM(2024) 139 final – 2024/0073]
(C/2024/4063)
Raportor:
Stoyan TCHOUKANOV
Sesizare |
Consiliul Uniunii Europene, 19.3.2024 Parlamentul European, 22.3.2024 |
Temei juridic |
Articolul 43 alineatul (2) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului |
Data adoptării în sesiunea plenară |
24.4.2024 |
Sesiunea plenară nr. |
587 |
Rezultatul votului (pentru/ împotrivă/abțineri) |
200/1/8 |
1. Concluzii și recomandări
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută faptul că, în conformitate cu avizele (1) sale anterioare, Comisia Europeană a propus mai multe măsuri menite să crească flexibilitatea și să reducă sarcinile administrative pentru fermierii din UE, în vederea consolidării suveranității alimentare și a îmbunătățirii veniturilor agricole. În același timp, subliniază că politica agricolă comună (PAC), chiar și într-un format simplificat de punere în aplicare, trebuie să sprijine, în cele din urmă, sisteme alimentare durabile care să răspundă nevoilor societale și ecologice, contribuind la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Cu toate acestea, CESE ar dori să sublinieze anumite limite și incertitudini ale propunerii actuale. |
1.2. |
În primul rând, CESE subliniază că această propunere nu va rezolva principala problemă cu care se confruntă fermierii, și anume distribuția inechitabilă a valorii de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente, care îi împiedică să primească un venit echitabil pentru producția lor alimentară (veniturile fermierilor sunt cu aproximativ 40 % mai scăzute decât venitul mediu provenit din alte activități decât cele agricole) (2) (3). Prin urmare, CESE solicită ca celelalte elemente propuse de Comisia Europeană în pachetul de sprijin (4) (privind contractele, asociațiile de producători, sistemele voluntare, practicile comerciale neloiale și observatorul costurilor de producție, al marjelor și al practicilor comerciale) să fie prezentate și adoptate rapid. Aceste elemente sunt la fel de urgente și vor contribui, de asemenea, la obiectivul general de stabilire a unui venit mai echitabil pentru fermieri, atrăgând, în același timp, și generațiile mai tinere către această profesie. Promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a sistemelor de calitate și garantarea faptului că procedurile de atribuire a contractelor le acordă prioritate ar trebui, de asemenea, sprijinită în continuare, inclusiv prin stabilirea de obiective obligatorii pentru statele membre în ceea ce privește crearea sau îmbunătățirea acestora; aceasta este o modalitate de a spori valoarea adăugată și rentabilitatea fermelor. O creștere considerabilă a veniturilor este esențială pentru a le permite fermierilor să aibă un trai decent și să contribuie în mai mare măsură la obiectivele ambițioase în materie de mediu prin măsuri de ecologizare. |
1.3. |
În principiu, CESE sprijină flexibilitatea oferită statelor membre – și, prin urmare, fermierilor din UE – de a adapta în mod dinamic practicile agricole la condițiile regionale1. Cu toate acestea, CESE subliniază că politicile de mediu și climatice și standardele sociale nu ar trebui privite ca o povară, ci mai degrabă ca parte soluțiilor și orientărilor pe termen lung cu privire la procesul decizional pe viitor, și că flexibilitatea nu ar trebui să fie sinonimă cu reducerea ambițiilor, și nici cu slăbirea arhitecturii verzi a PAC reformate. CESE subliniază că condiționalitatea a fost introdusă pentru a legitima primele la hectar („sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității”) în ochii contribuabililor. Numai dacă fermierii se pot susține din punct de vedere economic va fi posibil să se aspire la obiective mai ambițioase în materie de mediu, inclusiv prin intermediul condiționalității. Fermierii trebuie să continue să se adapteze la schimbările climatice și să își asume responsabilitatea în cadrul unor inițiative contractuale ce urmăresc reducerea CO2. Ei sunt periculos de vulnerabili la schimbările climatice și trebuie să facă față unor condiții meteorologice extreme tot mai frecvente, care le pot afecta capacitatea de a-și desfășura activitatea cu respectarea unor termene și calendare ideale, cum ar fi cele pentru realizarea culturilor de acoperire. Derogările temporare propuse în caz de condiții meteorologice nefavorabile și simplificările în ceea ce privește lucrările solului, acoperirea solului și refacerea pajiștilor permanente le vor permite fermierilor să își îngrijească terenurile în mod optim și în măsura în care condițiile climatice fac posibil acest lucru. |
1.4. |
CESE reamintește necesitatea de a proteja piața internă și de a asigura o concurență loială pentru fermierii și IMM-urile din UE prin acorduri comerciale echilibrate și măsuri comerciale autonome cu țările terțe, care să stabilească standarde de sănătate, sociale și de mediu pentru importuri cel puțin echivalente cu cele impuse în Uniune1. De asemenea, sunt necesare clauze de salvgardare ușor de utilizat și eficace în cazul perturbării pieței (măsuri „în oglindă”, reciprocitate). |
1.5. |
Reforma PAC a fost elaborată înainte de pandemia de COVID-19 și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; situația economică complexă pentru fermieri la care acestea au condus nu ar fi putut fi anticipată. Pentru a sprijini sustenabilitatea și autonomia pe termen lung a producției alimentare a UE, actuala PAC ar trebui să prevadă mai multe măsuri pentru a-i sprijini pe fermieri să se angajeze în programe ecologice sau în favoarea altor servicii de mediu, cum ar fi conservarea biodiversității, cu un buget care să fie în concordanță cu ambițiile sale. |
1.6. |
CESE consideră că fermierii ar trebui să fie sprijiniți în mod adecvat pe parcursul tranziției și că externalitățile pozitive pentru peisaj, biodiversitate, mediu și climă ale anumitor activități agricole specifice ar trebui stimulate prin finanțare publică sau prin contracte private (5). În acest context, CESE consideră că măsurile propuse privind așa-numitele „elemente neproductive” care le permit fermierilor să mențină o parte din terenurile lor arabile într-o stare neproductivă sau să creeze noi elemente de peisaj în acele zone (și, prin urmare, să primească sprijin financiar suplimentar prin intermediul unui program ecologic) ar putea conduce la rezultate și mai pozitive decât se prevăzuse inițial în cadrul PAC, cu condiția să fie puse la dispoziție resurse financiare suplimentare suficiente și adecvate. Acest lucru nu numai că ar asigura eficacitatea ecologică a PAC, ci ar permite și întreprinderilor agricole să planifice o tranziție treptată către următoarea perioadă de finanțare. |
1.7. |
Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să se asigure că finanțarea va fi proporțională cu ambiția convenită de a garanta o PAC durabilă din punctul de vedere al mediului, mai ecologică și mai echitabilă, și recomandă ca impactul acestor simplificări să fie evaluat cât mai curând posibil în 2025 la nivelul statelor membre, analizându-se în special efectele asupra veniturilor fermierilor și asupra numărului total de suprafețe sau asupra caracteristicilor luate în considerare în scopuri legate de biodiversitate. |
1.8. |
Întrucât unele dintre aceste măsuri de simplificare vor reduce obligațiile în ceea ce privește bunele condiții agricole și de mediu, oferindu-le în același timp fermierilor mai multă flexibilitate în alegerea măsurilor pe care urmează să le aplice, CESE subliniază necesitatea unor programe de formare adecvate, menite să îmbunătățească cunoștințele consilierilor agricoli și ale fermierilor în materie de măsuri de ecologizare, având în vedere impactul lor economic, inclusiv în ceea ce privește rotația culturilor, ecologia polenizatorilor, identificarea acestora și refacerea habitatelor (6). |
1.9. |
De asemenea, CESE își reiterează recomandarea de a se oferi mai mult sprijin fermierilor pentru a gestiona controalele necesare1. În acest sens, CESE nu este convins în ceea ce privește propunerea de a scuti fermierii cu mai puțin de 10 hectare de la controalele și sancțiunile legate de respectarea cerințelor de condiționalitate. CESE subliniază că controalele și sancțiunile rămân o problemă pentru toate tipurile de exploatații, mari și mici, și că este important să se reducă sarcina controalelor asupra tuturor fermelor europene. Mai mult, o astfel de măsură ar diviza fermierii europeni și ar discrimina o parte dintre aceștia pe o bază nejustificată din punct de vedere juridic. Deși unele scutiri de la controale sau o scădere a frecvenței acestora ar putea fi adecvate, în special pentru micii fermieri (definiția noțiunii „mic” fiind relativă în funcție de tipul de producție), CESE consideră că un anumit nivel de controale adaptate și proporționale poate reprezenta o modalitate de a garanta schimbul de informații și sprijinul acordat fermierilor. |
1.10. |
În cele din urmă, deși este de acord cu caracterul urgent al acestor propuneri pentru a garanta aplicabilitatea lor pentru următorul sezon de vegetație, CESE subliniază că societatea civilă ar fi trebuit să fie consultată într-un mod diferit cu privire la aceste propuneri. Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia Europeană să se asigure că toate părțile interesate sunt consultate în mod corespunzător cu privire la punerea în aplicare a acestor măsuri și, în continuare, cu privire la celelalte elemente propuse în pachet, discutându-le totodată în contextul dialogului strategic în curs. Este esențial ca un dialog pe termen lung să se restabilească între societatea civilă și comunitatea agricolă și ca fermierii să fie plasați în centrul PAC. |
Bruxelles, 24 aprilie 2024.
Președintele
Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Promovarea unei producții alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027” (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE) (JO C, C/2024/2099, 26.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/2099/oj).
(2)
Politica agricolă comună pe scurt: https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/cap-overview/cap-glance_en.
(3) Prezentul și viitorul agriculturii europene din perspectiva societății civile organizate: https://www.eesc.europa.eu/en/news-media/news/present-and-future-european-agriculture-organised-civil-society-perspective; Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Promovarea unei producții alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027” (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE) (JO C, C/2024/2099, 26.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/2099/oj); Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „Revizuirea Inițiativei UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori” [COM(2023) 35 – final] (JO C 349, 29.9.2023, p. 173).
(4)
Notă a Comisiei Europene privind pachetul de sprijin al Comisiei pentru fermierii din UE: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_24_1494?s=09.
(5) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Promovarea unei producții alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027” (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE) (JO C, C/2024/2099, 26.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/2099/oj) și Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „Revizuirea Inițiativei UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori” [COM(2023) 35 – final] (JO C 349, 29.9.2023, p. 173).
(6) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „Revizuirea Inițiativei UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori” [COM(2023) 35 – final] (JO C 349, 29.9.2023, p. 173).
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4063/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)