OJ:C_202404065: Avizul Comitetului Economic și Social European – Noul plan de creștere și Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest [COM(2023) 691 final și COM(2023) 692 final]
![]() |
Redacția Lex24 |
Publicat in Jurnalul Oficial UE, 12/07/2024 |
|
Informatii
Data documentului: 25/04/2024; data votuluiAutor: Comitetul Economic şi Social European
Formă: Jurnalul Oficial UE
![]() |
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
C/2024/4065 |
12.7.2024 |
Avizul Comitetului Economic și Social European
Noul plan de creștere și Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest
[COM(2023) 691 final și COM(2023) 692 final]
(C/2024/4065)
Raportor:
Ionuț SIBIAN
Coraportoare:
Dragica MARTINOVIĆ DŽAMONJA
Consiliere |
Krisela HACKAJ, consilieră pentru raportor |
|
Milena MIHAJLOVIC, consilieră pentru coraportoare |
Decizia Biroului |
30.11.2023 |
Sesizare |
8.12.2024 |
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru relații externe |
Data adoptării în secțiune |
3.4.2024 |
Data adoptării în sesiunea plenară |
25.4.2024 |
Sesiunea plenară nr. |
587 |
Rezultatul votului (pentru/ împotrivă/ abțineri) |
152/0/3 |
1. Concluzii și recomandări
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută angajamentul reînnoit față de convergența socioeconomică și reformele fundamentale prezentate în noul plan de creștere propus și în propunerea de regulament privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest (MRCBV). CESE crede cu tărie că o abordare treptată, previzibilă și bazată pe merit pentru a dobândi beneficii tot mai mari în cadrul procesului de aderare la UE este cea mai bună modalitate de a avansa spre extinderea Uniunii. Comisia Europeană ar trebui să se asigure că beneficiarii primesc în timp util asistență tehnică pentru alinierea la aquis și punerea în aplicare a acestuia. |
1.2. |
CESE salută abordarea solidă a condiționalității din MRCBV, care pune accentul pe reformele esențiale în domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor omului, inclusiv al drepturilor minorităților. Eficacitatea acestei abordări se bazează pe faptul că evaluările Comisiei sunt metodice, obiective și transparente. CESE recomandă Comisiei să emită orientări clare și transparente cu privire la modul de aplicare a pachetului de condiționalitate propus. CESE reiterează că este important să se asigure că accentul pus de UE pe stabilitate și pe interesele geopolitice nu subminează statul de drept și democrația. |
1.3. |
Comisia ar trebui să sprijine țările candidate și potențial candidate în evaluarea atât a avantajelor, cât și a dezavantajelor unei integrări timpurii a pieței, identificând țările care sunt afectate în mod negativ și punând în aplicare măsuri de atenuare personalizate. Acest lucru va fi esențial pentru a preveni erodarea sprijinului public pentru aderarea la UE în țările candidate și pentru a facilita integrarea lor fără probleme pe piața unică a UE. În plus, Comisia ar trebui să se asigure că, atunci când elaborează astfel de măsuri, contribuția partenerilor sociali și a societății civile este solicitată în mod corespunzător și în timp util. |
1.4. |
CESE subliniază necesitatea de a alinia MRCBV la principiile politicii de coeziune și la normele de guvernanță ale UE, promovând dezvoltarea teritorială și socială, pentru a pregăti instituțiile din Balcanii de Vest pentru momentul în care vor avea acces deplin la finanțarea politicii de coeziune. De asemenea, subliniază importanța alinierii sprijinului acordat țărilor candidate la instrumentele financiare ale statelor membre pentru o tranziție fără probleme către aderare. În viitor, instrumentele financiare de preaderare ar trebui să fie simplificate pentru a se evita crearea de blocaje administrative. |
1.5. |
Comisia ar trebui să consolideze abordarea legată de integrarea treptată prin elaborarea unei propuneri de facilitare a conectivității instituționale a țărilor candidate și a accesului acestora la activitatea instituțiilor UE, inclusiv a diferitelor direcții generale ale Comisiei, chiar și în cadrul procesului de aderare, cu scopul de a stimula învățarea inter pares, de a consolida treptat capacitățile administrative ale țărilor candidate și de a le aclimatiza la procesele de elaborare a politicilor și la procesele legislative ale UE. |
1.6. |
Deși sprijină pe deplin abordarea condiționalității sporite din MRCBV, CESE subliniază necesitatea unei metodologii și a unor orientări transparente oferite de Comisie pentru evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a condițiilor prealabile și a realizării reformelor legate de plata fondurilor. CESE solicită Comisiei să înceapă să evalueze în rapoartele sale periodice, în mod transparent, incluziv, coerent și obiectiv, progresele și gradul de pregătire pentru aderare în subdomeniul „Funcționarea instituțiilor democratice” din cadrul clusterului 1, întrucât acest domeniu constituie o condiție prealabilă esențială pentru asistența acordată de Uniune prin intermediul MRCBV. Indicatorii finali de impact și obiectivele aferente privind toate reformele prezentate în agendele de reformă ar trebui să fie stabilite în acordurile obligatorii ulterioare. |
1.7. |
CESE consideră că investițiile în coeziunea socială, economică și teritorială sunt necesare pentru a realiza creșterea economică și a crea locuri de muncă în regiune. CESE recomandă Comisiei să acorde prioritate includerii reformelor și investițiilor legate de capitalul uman în agendele de reformă, pentru a remedia problema proporției limitate a acestor investiții sprijinite în cadrul Planului economic și de investiții (1). CESE recomandă, de asemenea, stabilirea unor indicatori de rezultat sociali și de dezvoltare pentru toate măsurile incluse în agendele de reformă. |
1.8. |
CESE recomandă ca punerea în aplicare a noului plan de creștere să fie urmată îndeaproape de măsuri care să vizeze dezvoltarea capacităților administrative naționale, precum și a celor ale partenerilor sociali și economici, care sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității dialogului social și civic în țările candidate. |
1.9. |
În conformitate cu principiul parteneriatului UE și cu obiectivele sociale și economice ale planului, CESE insistă că partenerii sociali și societatea civilă trebuie să fie implicați în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea agendelor de reformă în timp util și în mod semnificativ. CESE recomandă ca agendele de reformă să includă un rezumat al procesului de consultare, care să prezinte modul în care a fost reflectată contribuția părților interesate. |
1.10. |
Pe baza experienței acumulate cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) în statele membre ale UE, CESE recomandă înființarea unor comitete de monitorizare la nivel național, care să aibă ca scop consolidarea punerii în aplicare, coordonării și monitorizării planului. Aceste comitete ar trebui să includă parteneri sociali, precum și organizații specializate ale societății civile (OSC) din țările beneficiare. |
1.11. |
Având în vedere că cel puțin jumătate (2) din fondurile din MRCBV vor fi canalizate prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), CESE reiterează necesitatea unei implicări semnificative și în timp util a OSC specializate în guvernanța MRCBV și subliniază importanța includerii acestora în CIBV (3) și în comitetele naționale de investiții ale beneficiarilor. |
1.12. |
CESE îndeamnă Comisia să pună la dispoziția publicului, în timp util, agendele de reformă, acordurile ulterioare și rapoartele relevante. În plus, pentru a crește transparența și pentru ca societatea să își asume responsabilitatea în regiune și pentru a promova un dialog periodic și supravegherea publică în ceea ce privește punerea în aplicare a planului, CESE recomandă crearea unui tablou de bord pentru MRCBV, bazat pe tabloul de bord privind redresarea și reziliența din UE. |
1.13. |
CESE reiterează importanța cooperării regionale și a relațiilor de bună vecinătate pe tot parcursul procesului de aderare la UE și salută faptul că propunerea Comisiei pune accentul pe dezvoltarea pieței regionale comune (PRC). Cu toate acestea, CESE propune instituirea unui sistem de monitorizare obiectiv și transparent al punerii în aplicare a angajamentelor, cu implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile și cu voința politică de a aplica mecanisme de reversibilitate atunci când este necesar. |
2. Un nou impuls pentru extinderea UE
2.1. |
Ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, UE a generat un nou impuls în direcția extinderii. În decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocieri de aderare cu Moldova și Ucraina și să acorde condiționat Georgiei statutul de țară candidată la aderare. Considerațiile geopolitice sunt importante în aceste decizii, deoarece Uniunea încearcă să unească continentul în jurul valorilor sale fundamentale, democrația și statul de drept. De asemenea, CESE salută decizia Consiliului European din martie 2024 de a deschide negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina (4). |
2.2. |
Balcanii de Vest, cărora li s-a oferit perspectiva aderării la UE în 2003, s-au confruntat cu provocări în procesul de integrare care a durat două decenii. În ciuda nivelului variabil de entuziasm și al progreselor în materie de reforme, care au inclus perioade de stagnare, CESE subliniază necesitatea unor perspective credibile de aderare la UE, printr-un proces de aderare bazat pe merit și previzibil. |
2.3. |
Ritmul și amploarea convergenței socioeconomice dintre partenerii din Balcanii de Vest și UE au fost sub așteptări, împiedicând parcursul acestora către aderare. Este esențial să se intensifice eforturile în materie de convergență, în special având în vedere riscul de diminuare a sprijinului public în Balcanii de Vest. Toți partenerii trebuie să-și intensifice eforturile de realizare a reformelor pentru a valorifica actualul impuls de extindere și să demonstreze valoarea investițiilor financiare suplimentare ale UE în dezvoltarea regiunii. |
2.4. |
Țările din Balcanii de Vest prezintă un nivel de diversitate în ceea ce privește aspectele politice, economice, sociale și religioase, precum și atitudini diferite față de aderarea la UE. În ciuda conflictelor interne și a susceptibilității la influențe geopolitice externe din afara UE, întreaga regiune are rădăcini și aspirații comune în ceea ce privește aderarea. Cultivarea acestor elemente comune este crucială pentru viitorul regiunii, pentru securitatea sa și pentru viitorul Europei. CESE subliniază rolul esențial al partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile în abordarea provocărilor care decurg din aceste diferențe pe parcursul procesului de aderare. |
2.5. |
Tranziția către o societate democratică a dus uneori la o slabă organizare a organizațiilor patronale și sindicale, în special la nivel regional. CESE susține că este esențial să se acorde asistență partenerilor sociali și altor organizații patronale relevante, cum ar fi camerele de comerț, din Balcanii de Vest, în promovarea de stimulente pentru o reprezentare puternică a organizațiilor patronale și sindicale. În plus, este esențial să se încurajeze participarea acestora la organizațiile patronale și sindicale europene, plecând de la expertiza, programele de formare și practicile sociale europene. |
2.6. |
CESE subliniază necesitatea ca UE să adopte o atitudine proactivă în soluționarea diferendelor bilaterale dintre statele membre și țările candidate. Aceste diferende împiedică frecvent progresul și afectează negativ forțele politice pro-UE din țările candidate și potențial candidate, ceea ce duce la stagnarea sau chiar la inversarea reformelor orientate spre UE. |
3. Integrarea treptată între UE și Balcanii de Vest
3.1. |
De la publicarea concluziilor Consiliului European din iunie 2022 (5), integrarea treptată a țărilor candidate la UE pe parcursul procesului de aderare a fost recunoscută ca fiind o abordare eficientă în cadrul politicii de extindere a UE. Acest lucru permite țărilor candidate să observe și să exerseze îndeplinirea obligațiilor de stat membru al UE încă de la început, ajutând țările respective să se pregătească mai bine pentru responsabilitățile lor de după aderare. În plus, creșterea treptată a asistenței financiare contribuie la reducerea decalajului în materie de convergență socioeconomică dintre aceste țări și media UE. |
3.2. |
CESE apreciază abordarea graduală descrisă în diverse propuneri, cum ar fi „aderarea în etape la UE” (6) și „concentrarea la începutul perioadei a eforturilor de coeziune în extinderea UE” (7), care sunt în concordanță cu metodologia revizuită de extindere și care se reflectă, într-o anumită măsură, în abordarea care stă la baza Noului plan de creștere pentru Balcanii de Vest al Comisiei. Aceste propuneri, care provin de la OSC și grupuri de reflecție, ar trebui să reprezinte o sursă de inspirație pentru acțiunile viitoare ale Comisiei. Scopul final ar trebui să fie o politică de extindere reformată, alături de alte revizuiri ale politicilor UE, bazată pe experiența din trecut, dar adecvată pentru provocările din prezent. |
3.3. |
CESE salută implicarea din ce în ce mai mare a organizațiilor societății civile și a grupurilor de reflecție în acest proces, subliniind interesul tot mai pronunțat al Comisiei de a solicita contribuția acestora la formularea propunerilor. Cu toate acestea, CESE subliniază cu tărie necesitatea ca toate părțile, inclusiv UE, să poarte un dialog social bazat pe principiul parteneriatului (8). |
4. Un proces credibil și previzibil, cu accent pe elementele fundamentale
4.1. |
CESE salută faptul că Noul plan de creștere introduce un nivel de predictibilitate atât de necesar în relația dintre reforme și finanțare. Cu toate acestea, CESE subliniază că predictibilitatea încă lipsește în mare parte din procesul general de aderare la UE. Acest lucru se datorează, în principal, utilizării exclusive a unanimității în procesul decizional al statelor membre cu privire la toate chestiunile legate de extindere, precum și reticenței acestora de a invoca mecanisme de reversibilitate în caz de regres. Acest lucru afectează în mod direct progresele înregistrate în procesul de aderare și modul în care populația din Balcanii de Vest o percep. CESE reiterează că este important să se asigure că accentul pus de UE pe stabilitate și pe interesele geopolitice nu subminează statul de drept și democrația. |
4.2. |
CESE subliniază că este important să se abordeze „mai întâi elementele fundamentale” și solicită Comisiei evaluări riguroase și obiective ale reformelor, pentru a garanta credibilitatea procesului de extindere. CESE observă că domeniul intitulat „Funcționarea instituțiilor democratice” este singurul în care Comisia încă nu reușește să furnizeze evaluări ale progreselor și ale gradului de pregătire. |
4.3. |
CESE susține abordarea solidă a condiționalității din MRCBV, care pune accentul pe reformele esențiale în domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor omului, inclusiv al drepturilor minorităților. Eficacitatea acestei abordări se bazează pe faptul că evaluările Comisiei sunt metodice, obiective și transparente. |
4.4. |
CESE salută faptul că propunerile Comisiei pun un accent puternic pe dialogul Belgrad-Pristina, care constituie una dintre condițiile prealabile pentru sprijinul Uniunii în cadrul MRCBV. Progresul continuu către normalizarea deplină, în cele din urmă, a relațiilor dintre Serbia și Kosovo (9) este esențial pentru funcționarea pieței regionale comune (PRC) și pentru impactul acesteia asupra populației. CESE subliniază că alinierea deplină a Balcanilor de Vest la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE rămâne o piatră de temelie a dispozițiilor UE privind condiționalitatea, după cum se subliniază în declarația celui mai recent summit UE-Balcanii de Vest, din 2023 (10). |
5. Creșterea convergenței socioeconomice cu UE
5.1. |
Deși dezvoltarea socioeconomică mai pronunțată este una dintre principalele consecințe ale aderării la UE, este totodată extrem de important să se sprijine acest aspect în procesul de preaderare pentru a îmbunătăți calitatea vieții în țările candidate și pentru a susține tranziția acestora spre aderare. CESE salută accentul pus de Comisie pe promovarea convergenței socioeconomice a Balcanilor de Vest cu UE. Aceste economii au rămas în urmă, situându-se în prezent la 27 %-50 % din media UE și va fi nevoie de zeci de ani pentru a ajunge la această medie. Diferența dintre sprijinul UE pentru Balcanii de Vest și pentru noile state membre ale UE învecinate contribuie la creșterea divergenței. |
5.2. |
Prin evidențierea convergenței și sprijinirea acesteia din punct de vedere financiar, Noul plan de creștere are potențialul de a contribui direct la factorii de dezvoltare locală. Prin aplicarea standardelor de guvernanță ale UE bazate pe condiționalitate și solidaritate, impactul său pe teren poate depăși cu mult efectul unui aport financiar sporit al UE și poate contribui la credibilitatea UE, precum și la legitimitatea acestui plan și la vizibilitatea rezultatelor sale. |
6. Creșterea beneficiilor în timpul procesului de aderare
6.1. |
CESE sprijină integrarea economică consolidată a țărilor din Balcanii de Vest cu piața unică a UE, așa cum se subliniază în Noul plan de creștere. Comisia subliniază pe bună dreptate beneficiile unei integrări mai profunde a pieței, condiționate de progresul înregistrat de țările candidate în adoptarea acquis-ului relevant al Uniunii. CESE atrage atenția că este necesar ca guvernele să fie sprijinite în toate reformele necesare pentru a dobândi acces la elementele pieței unice specificate în plan. |
6.2. |
CESE subliniază că, deși integrarea pieței aduce beneficii, ea poate crea, de asemenea, riscuri și pierderi pentru economiile țărilor candidate. Potențialele efecte negative ale integrării pieței asupra dezvoltării socioeconomice ar trebui monitorizate cu atenție și atenuate. CESE subliniază importanța dialogului social și civic în identificarea și reducerea acestor riscuri. Prin urmare, este esențial să se ofere sprijin guvernelor pentru efectuarea de analize, identificarea potențialilor „perdanți” și, în cooperare cu partenerii sociali și de afaceri și OSC, punerea promptă în aplicare a unor măsuri de sprijin personalizate, pentru a facilita pregătirea pentru presiunile pieței unice. |
6.3. |
CESE salută propunerea Comisiei de a majora asistența financiară acordată țărilor candidate prin intermediul MRCBV. Acest lucru este esențial pentru dezvoltarea socioeconomică și pentru asigurarea angajamentului politic față de reformele de care aceste țări au nevoie în drumul lor către aderarea la UE. Pachetul propus combină granturi și împrumuturi, reproducând sinergiile dintre fondurile structurale și Mecanismul de redresare și reziliență aflate la dispoziția statelor membre ale UE. CESE subliniază importanța alinierii treptate a sprijinului acordat țărilor candidate la instrumentele financiare ale statelor membre pentru o tranziție fără probleme către aderare. |
6.4. |
CESE observă că metodologia revizuită de extindere menționează posibilitatea ca țările candidate „[să participe] în calitate de observatori la principalele reuniuni ale Uniunii Europene cu privire la chestiunile de importanță semnificativă pentru ele” (11). Cu toate acestea, noul plan de creștere menționează doar „participarea cât mai largă la grupurile de experți conduse de Comisie”, nepermițând alte forme posibile de participare instituțională a țărilor candidate. CESE subliniază că este primul organism al UE care permite reprezentanților țărilor candidate să participe la activitățile sale zilnice înainte de aderare. |
7. Cooperarea regională și finalizarea pieței regionale comune (PRC)
7.1. |
CESE reiterează importanța cooperării regionale și a relațiilor de bună vecinătate pe tot parcursul procesului de aderare la UE și salută faptul că propunerea Comisiei pune accentul pe dezvoltarea PRC. Cu toate acestea, există o nevoie pronunțată de monitorizare obiectivă a punerii în aplicare a angajamentelor și de voință politică pentru a aplica mecanisme de reversibilitate atunci când este necesar. |
7.2. |
CESE sprijină integrarea economică a Balcanilor de Vest în piața unică a UE ca prioritate strategică de dezvoltare. În acest scop, recunoaște că Procesul de la Berlin asigură voința politică atât de necesară pentru extindere, axându-se pe crearea, punerea în aplicare și finalizarea PRC ca piatră de temelie a traiectoriei către piața unică (12). Condiționalitatea puternică inclusă în Noul plan de creștere este principalul indicator al acestei dezvoltări. Deși se bazează în totalitate pe standardele UE, progresele înregistrate în ceea ce privește PRC vor fi un test decisiv adecvat pentru a evalua capacitățile partenerilor din Balcanii de Vest de a adopta acquis-ul aferent pieței unice. |
7.3. |
CESE reiterează că intensificarea cooperării economice și a schimburilor comerciale intraregionale, pe baza standardelor UE, va elibera potențialul economic neexploatat al regiunii, va crește competitivitatea întreprinderilor prin încurajarea lanțurilor de producție transfrontaliere și prin valorificarea avantajelor comparative regionale, va crea noi locuri de muncă, va genera beneficii pentru consumatori și va atrage investitori, care pot beneficia de o piață mai mare. |
7.4. |
Propunerea Comisiei include o clauză potrivit căreia acțiunile unei țări de obstrucționare a cooperării regionale nu pot bloca și țările vecine, ci doar țara în cauză. CESE salută această nouă abordare, care are potențialul de a genera o relație mai constructivă între țările din Balcanii de Vest și de a preveni apariția unor noi litigii bilaterale. În același timp, CESE subliniază lipsa de detalii privind punerea în aplicare a acestei abordări la nivel practic, în special în ceea ce privește funcționarea PRC. |
7.5. |
Având în vedere că actualul plan de acțiune privind PRC expiră la sfârșitul anului 2024, CESE salută faptul că Noul plan de creștere pune accentul pe necesitatea de a dezvolta un nou plan ambițios pentru perioada de după 2024, care să faciliteze accesul treptat la piața unică. CESE își exprimă sprijinul față de părțile interesate care susțin dezvoltarea PRC, în special Consiliul de cooperare regională (CCR) și Acordul central european de comerț liber (CEFTA). |
7.6. |
CESE subliniază necesitatea transparenței și a implicării societății civile și a partenerilor sociali în dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea efectelor PRC. |
7.7. |
CESE consideră că înființarea unor portaluri online centralizate care să ofere informații complete și ușor de obținut pentru comerțul intraregional ar putea facilita o integrare regională mai rapidă și ar ajuta întreprinderile și persoanele fizice să facă față practicilor juridice divergente și reglementărilor costisitoare. |
7.8. |
CESE consideră că este important să se elaboreze un cadru juridic armonizat de reglementare a sistemelor de calitate din UE, în special în ceea ce privește indicațiile geografice. MRCBV și planul de acțiune privind PRC ar trebui să sprijine certificarea produselor și promovarea caracteristicilor locale ale acestor produse pe piața unică, precum și în țările terțe. |
8. Guvernanța incluzivă și punerea în aplicare a MRCBV
8.1. |
CESE este îngrijorat de faptul că propunerea de regulament privind MRCBV nu este însoțită de o consultare publică și de o evaluare a impactului, esențiale pentru demonstrarea efectelor pozitive asupra economiilor regionale, invocate de Comisie. Acesta este un aspect deosebit de important dacă avem în vedere că încă nu este disponibilă o evaluare la jumătatea perioadei a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III), ceea ce face imposibilă evaluarea impactului reformelor și al investițiilor realizate până acum în cadrul Planului economic și de investiții. CESE își exprimă dezamăgirea cu privire la lipsa de implicare a partenerilor sociali și a societății civile în elaborarea planului. Includerea partenerilor sociali în elaborarea, realizarea și evaluarea reformelor – în special în ceea ce privește piața muncii, tranziția verde, tineretul și dezvoltarea competențelor – va garanta că acestea vor avea impactul scontat. |
8.2. |
CESE subliniază că MRCBV trebuie aliniat la principiile politicii de coeziune și la normele de guvernanță ale UE, promovând dezvoltarea teritorială și socială. Această aliniere pregătește instituțiile din Balcanii de Vest pentru momentul în care vor avea acces deplin la fondurile politicii de coeziune. |
8.3. |
Pentru a atinge obiectivele de convergență socială și economică ale planului, CESE subliniază că este necesar să se promoveze și să se sprijine reformele și proiectele sociale în cadrul MRCBV, oglindind abordarea de ierarhizare a priorităților prezentată pentru acțiunile climatice (13). CESE evidențiază că este important să se stabilească indicatori sociali și bazați pe dezvoltare, care să poată fi utilizați pentru raportarea progreselor și pentru monitorizarea și evaluarea mecanismului. CESE subliniază că procesul de extindere ar trebui să promoveze și să consolideze valorile europene, precum și să crească standardele sociale, calitatea muncii și calitatea vieții în regiune. |
8.4. |
CESE consideră că este necesar un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri pentru punerea în aplicare a MRCBV, care să includă atribuirea clară a responsabilităților, pentru a asigura că se aplică o condiționalitate puternică la fiecare pas. CESE sugerează înființarea de comitete naționale de monitorizare a MRCBV, cu participarea partenerilor sociali, pentru a crește nivelul de implicare locală și regională. Acest demers va compensa nivelul scăzut de implicare a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în dialogul privind sprijinul bugetar din Balcanii de Vest, precum și absența acestora din comitetele naționale de investiții. |
8.5. |
Asigurarea asumării MRCBV în țările beneficiare este cheia pentru reușita punerii în aplicare și pentru un impact durabil la nivel național. CESE evidențiază necesitatea unei implicări semnificative și în timp util a organizațiilor societății civile specializate în guvernanța MRCBV și subliniază importanța includerii lor în Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) (14) la un rang egal cu al sectorului de afaceri, și în comitetele naționale de investiții. |
8.6. |
CESE ia act de practica existentă de a avea un tablou de bord al redresării și rezilienței în UE, care servește drept bază pentru dialogul privind redresarea și reziliența și asigură transparența și incluziunea. Instituirea unui tablou de bord pentru MRCBV va sprijini buna punere în aplicare a mecanismului și o complementaritate clară cu sprijinul IPA III în curs. |
8.7. |
CESE solicită punerea la dispoziția publicului în timp util a tuturor documentelor și rapoartelor de evaluare esențiale aferente MRCBV, precum și a site-urilor dedicate în limbile locale ale tablourilor de bord din Balcanii de Vest, pentru a facilita participarea societății civile și monitorizarea de către aceasta. |
Bruxelles, 25 aprilie 2024.
Președintele
Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Până în decembrie 2023, doar 3 din cele 59 de investiții emblematice aprobate în cadrul Planului economic și de investiții pentru perioada 2020-2023 erau investiții în capitalul uman: https://www.wbif.eu/storage/app/media/Library/FactSheets/Factsheets%202023/WBIF%20Endorsed%20Flagship%20Investments%20Dec%202023%20updates.pdf
(2) Cel puțin 3 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027. Între 2009 și 2023, Comisia a contribuit cu aproximativ 2,94 miliarde EUR la CIBV sub formă de granturi acordate prin Instrumentul de asistență pentru preaderare pentru investiții în infrastructură.
(3)
DECLARAȚIA FINALĂ – Cel de-al 8-lea Forum al societății civile din Balcanii de Vest: https://www.eesc.europa.eu/en/documents/final-declaration-8th-western-balkans-civil-society-forum#downloads
(4)
Concluziile Consiliului European din 21 și 22 martie 2024: https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2024/03/22/european-council-conclusions-21-and-22-march-2024/
(5) Reuniunea Consiliului European (23-24 iunie 2022) – Concluzii, Bruxelles, 24 iunie 2022, EUCO 24/22: https://www.consilium.europa.eu/media/57442/2022-06-2324-euco-conclusions-en.pdf
(6) Mihajlovic, M. et al, „
Template 2.0 for Staged Accession to the EU
” (Modelul 2.0 pentru aderarea în etape la UE), Centrul European de Politici (EPC) și Centrul de Studii Politice Europene (CEPS), august 2023: https://cep.org.rs/en/publications/template-2-0-for-staged-accession-to-the-eu/
(7)
„
Conditionality and Solidarity: Frontloading Cohesion into EU Enlargement to Southeast Europe 6
”, (Condiționalitate și solidaritate: concentrarea coeziunii în prima etapă a extinderii UE la cele șase țări din sud-estul Europei), Cooperation and Development Institute (CDI), aprilie 2023: https://cdinstitute.eu/wp-content/uploads/2023/05/Tirana-Connectivity-Forum-2022-.pdf
(8) În conformitate cu litera și spiritul articolului 152 din TFUE, care subliniază necesitatea de a respecta simultan independența și diversitatea partenerilor sociali.
(9) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999), precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului.
(10)
Declarația de la Bruxelles, 13 decembrie 2023: https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2023/12/13/brussels-declaration-13-december-2023/
(11) Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest, Bruxelles, 5.2.2020, COM(2020) 57 final.
(12)
Concluzii și acorduri – Summitul Procesului de la Berlin din 2023, Tirana: https://www.berlinprocess.de/
(13) Cel puțin 37 % din sprijinul financiar nerambursabil canalizat prin CIBV ar trebui să aibă în vedere obiective climatice.
(14)
DECLARAȚIA FINALĂ – Cel de-al 8-lea Forum al societății civile din Balcanii de Vest.
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4065/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)