OJ:C_202404207: P9_TA(2023)0404 – Posibilitățile de îmbunătățire a fiabilității auditurilor și controalelor realizate de autoritățile naționale în cadrul gestiunii partajate – Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 referitoare la posibilitățile de îmbunătățire a fiabilității auditurilor și controalelor realizate de autoritățile naționale în cadrul gestiunii partajate (2022/2020(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 21/11/2023; data votului
Autor: Parlamentul European, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru control bugetar
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4207

24.7.2024

P9_TA(2023)0404

Posibilitățile de îmbunătățire a fiabilității auditurilor și controalelor realizate de autoritățile naționale în cadrul gestiunii partajate

Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 referitoare la posibilitățile de îmbunătățire a fiabilității auditurilor și controalelor realizate de autoritățile naționale în cadrul gestiunii partajate (2022/2020(INI))

(C/2024/4207)

Parlamentul European,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (1) (Regulamentul financiar) și comunicarea Comisiei din 16 mai 2022 privind propunerea de revizuire a acestuia (COM(2022)0223),

—	având în vedere proiectul de poziție referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (3) (Regulamentul privind dispozițiile comune),

—	având în vedere raportul anual al Curții de Conturi Europene referitor la execuția bugetului UE aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere studiul intitulat „Cercetare pentru comisia REGI – Suprareglementarea în fondurile structurale și de investiții europene”, publicat de Direcția Generală Politici Interne la 16 ianuarie 2017 (4),

—

având în vedere studiul solicitat de Comisia pentru control bugetar intitulat „Single Audit Approach – Root Causes of the Weaknesses in the Work of the Member States’ Managing and Audit Authorities” (Abordarea bazată pe un audit unic – cauzele profunde ale deficiențelor din activitatea autorităților de management și de audit ale statelor membre), publicat de Direcția Generală Politici Interne la 30 aprilie 2022
(5),

—	având în vedere deciziile și rezoluțiile sale anterioare referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru anii 2019, 2020, 2021 și 2022 (6),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0297/2023),

A.	întrucât la articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se stipulează că „Regulamentul prevede obligațiile de control și de audit ale statelor membre în execuția bugetului, precum și răspunderile care decurg din acestea”;

întrucât articolul 127 (7) din Regulamentul financiar definește conceptul de „valabilitate transversală a auditurilor” pentru toate intervențiile finanțate din fondurile UE; subliniază că articolul pune bazele activității auditorilor, urmând ca aceștia să recurgă la activitățile de audit anterioare în cazul în care ele s-au desfășurat în conformitate cu normele UE, standardele internaționale aplicabile și au fost efectuate de un auditor independent; subliniază că principiul auditului unic urmărește să evite duplicarea activităților de audit, reducând costurile totale ale activităților de audit și sarcina administrativă care le revine entităților auditate;

C.	întrucât, în conformitate cu articolul 247 din Regulamentul financiar, Comisia trebuie să includă în raportul său anual privind gestiunea și performanța o estimare a nivelului de eroare în cheltuielile Uniunii, bazată pe o metodologie consecventă;

întrucât articolul 69 din Regulamentul privind dispozițiile comune impune statelor membre obligația de a dispune de sisteme de gestiune și control pentru programele lor și de a întreprinde, la cererea Comisiei, toate acțiunile necesare pentru a asigura funcționarea lor eficace, inclusiv audituri, la care pot participa Comisia sau reprezentanți autorizați, precum și de a asigura că sunt păstrate toate documentele necesare pentru pista de audit,

întrucât, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul (UE) 2021/2116 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (PAC), statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a asigura protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii și să ia măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a sistemelor lor de gestiune și control, precum și legalitatea și regularitatea cheltuielilor pe care le declară Comisiei,

Cauzele profunde care afectează gestiunea, controlul și auditarea cheltuielilor UE în cadrul gestiunii partajate

reamintește că, în cadrul gestiunii partajate, Comisiei îi revine responsabilitatea finală pentru execuția bugetului UE, în timp ce statele membre au obligația de a institui sisteme naționale eficace de gestiune și control al programelor finanțate de UE, în conformitate cu normele aplicabile, pentru a preveni, a detecta și a corecta orice nereguli sau cazuri de fraudă legate de cheltuielile UE și pentru a oferi Comisiei o asigurare rezonabilă că resursele UE sunt cheltuite în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

reamintește că abordarea bazată pe un audit unic se referă la un sistem de audit în care fiecare nivel de audit se bazează pe activitatea desfășurată de cel precedent, cu condiția ca aceasta să fie fiabilă și exactă; subliniază că aplicarea corectă a abordării bazate pe un audit unic previne dublarea activității de audit, reducând costul total al activităților de audit pentru statele membre și Comisie și reducând sarcina administrativă a entităților auditate; evidențiază că, în practică, aplicarea abordării bazate pe un audit unic depinde, printre altele, de activitatea de audit solidă și fiabilă desfășurată de organismele de audit din statele membre;

subliniază că complexitatea normelor privind fondurile UE, în combinație cu modificările frecvente ale reglementărilor de la o perioadă de programare la alta, poate duce la ambiguitate juridică sau probleme de conformitate, dar și la interpretări greșite sau o punere în aplicare deficitară, crescând astfel riscul de erori; observă că Comisia a oferit organismelor de audit din statele membre orientări și sprijin cu privire la modul de interpretare și aplicare a normelor și cerințelor UE pentru a asigura o abordare coerentă în materie de audit în întreaga UE; regretă faptul că orientările Comisiei sunt adesea foarte teoretice, tehnocratice și deschise la interpretări diferite; subliniază că aceste măsuri pot conduce la adoptarea de către statele membre a unor practici de suprareglementare, mai multă birocrație și modificări constante ale standardelor de punere în aplicare; deplânge faptul că aceste aspecte, care creează sarcini administrative inutile, ar putea avea un impact negativ asupra nivelului de atractivitate a fondurilor UE pentru potențialii beneficiari din statele membre; subliniază că autoritățile de management sunt expuse riscului de erori ca urmare a normelor complexe și neclare, în ciuda bunelor lor intenții de a se conforma reglementărilor UE;

reamintește că, în cadrul gestiunii partajate, statele membre sunt responsabile de instituirea unui sistem de gestiune și control al plăților și trebuie să se asigure că acesta este capabil să detecteze și să corecteze neregulile; subliniază că este avantajos pentru statele membre să opteze pentru măsuri mai degrabă preventive decât punitive în activitatea de gestionare și control, contribuind astfel la a garanta că sistemul este administrat cât mai eficient posibil în beneficiul destinatarilor îndreptățiți, evitând totodată frauda și direcționarea greșită a fondurilor publice și asigurând utilizarea lor optimă;

susține că traducerea în domeniul legislativ este un proces complex și solicitant care îngreunează și mai mult interpretarea, deoarece traducerea juridică trebuie să fie exactă și să transpună aceleași idei care sunt exprimate în textul sursă și, în plus, termenii juridici reflectă concepte juridice ce diferă de la un sistem juridic la altul, în special în domeniile gestiunii, controlului și auditului, care pot fi foarte tehnice;

reamintește observațiile autorității care acordă descărcarea de gestiune în ceea ce privește punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și implicarea autorităților regionale și locale și a altor părți interesate care nu au fost implicate suficient în elaborarea programelor naționale;

subliniază că erorile și neregulile ar trebui să fie evitate, depistate și corectate în primul rând de autoritățile de management și de agențiile de plăți; reamintește că Curtea de Conturi Europeană (CCE) a constatat că controalele instituite în prezent nu compensează încă suficient riscul inerent de eroare ridicat la punerea în aplicare a politicii de coeziune (8), în special că verificările autorităților de management sunt încă parțial ineficace în a preveni sau a detecta neregulile de la nivelul cheltuielilor declarate de beneficiari; subliniază că un control eficace al gestiunii este indispensabil pentru a asigura atât performanța operațiunilor, cât și conformitatea acestora cu cadrul juridic; evidențiază că, pe lângă protejarea intereselor financiare ale Uniunii, detectarea erorilor trebuie să servească la punerea în aplicare a măsurilor corective necesare și la îmbunătățirea legislației pentru a preveni astfel de erori în viitor;

ia act de observațiile Curții din rapoartele anuale anterioare potrivit cărora, în mai multe cazuri examinate de Curte, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau a detecta și corecta eroarea înainte de declararea cheltuielilor către Comisie și, dacă ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile de care dispuneau, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu mai multe puncte procentuale mai mic; invită statele membre să fie mai vigilente și să utilizeze mai bine informațiile disponibile pentru a evita să facă declarații ale cheltuielilor care conțin erori și, astfel, să crească fiabilitatea activității lor de control și audit;

insistă asupra faptului că organismele de audit din statele membre trebuie să respecte standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit; afirmă că nerespectarea acestor standarde riscă să submineze fiabilitatea și calitatea activității de audit și reprezintă totodată o amenințare pentru abordarea bazată pe un audit unic; constată că CCE a identificat probleme recurente în ceea ce privește domeniul de aplicare, calitatea, documentarea și raportarea activității anumitor autorități naționale de audit (9); evidențiază că CCE consideră că principalul motiv al deficiențelor este modul în care autoritățile de audit își desfășoară și documentează activitatea; consideră că deficiențele identificate în activitatea mai multor autorități de audit incluse în eșantionul CCE limitează în prezent fiabilitatea generală a constatărilor auditurilor și a oricărui aviz bazat pe acestea; ia act de faptul că auditurile proprii ale CCE și ale Comisiei demonstrează că activitatea unora dintre autoritățile naționale de audit poate fi uneori mai puțin fiabilă, inclusiv auditurile privind programele de cheltuieli cu risc ridicat cu o rată de eroare mai mare decât pragul de semnificație de 2 %; constată că acest lucru este rezultatul unuia sau mai multora dintre următoarele aspecte: nerespectarea deplină a standardelor internaționale de audit, diferențele în ceea ce privește domeniul de aplicare și furnizarea unei piste de audit adecvate în documentație, finanțarea inadecvată a autorităților naționale, problemele legate de resurse și lipsa eșantionării obiective; subliniază că este important ca statele membre să dispună de un cadru de bază comun cu responsabilități clare și detaliate pentru asigurarea calității auditurilor, cu scopul de a evita interpretarea greșită a normelor UE; insistă asupra faptului că autoritățile de audit eficace, pe deplin independente, transparente și conforme, care respectă standardele internaționale ar trebui să urmărească să reducă eforturile de audit redundante, ușurând astfel sarcinile birocratice și optimizând resursele de audit;

10.

subliniază că pentru a efectua verificări și controale ale programelor finanțate din fonduri UE, este esențial să se dispună de resurse umane competente cu pregătire și experiență adecvată și memorie instituțională la diferite niveluri; regretă faptul că, potrivit feedbackului primit în urma unui sondaj și a interviurilor realizate pentru studiul menționat anterior privind abordarea bazată pe un audit unic, resursele insuficiente, inclusiv pentru formarea capacităților dedicate funcțiilor de control, constituie un factor ce afectează capacitatea autorităților de management (în politica de coeziune) și a agențiilor de plăți (în cadrul PAC) de a efectua controale și verificări eficace și amănunțite ale cheltuielilor (10); subliniază, în mod similar, că deficitul de personal din cadrul autorităților naționale de audit, constrângerile de timp pentru efectuarea auditurilor și externalizarea către entități din sectorul privat ar putea duce la pierderea experienței instituționale și fragmentarea funcțiilor de audit între diferitele organisme și că, prin urmare, aceste provocări ar putea avea un impact negativ asupra eficienței procesului de asigurare și asupra capacității organismelor de audit de a obține rezultate concludente la timp (11); reamintește, în acest context, necesitatea de a îmbunătăți metodele și punerea în aplicare a asistenței tehnice pe care Comisia o poate oferi autorităților statelor membre;

11.

subliniază că existența unor organisme de audit și a altor organisme de gestionare a fondurilor în statele membre care să fie independente reprezintă o cerință esențială pentru fiabilitatea și calitatea rezultatelor auditurilor; reamintește cu îngrijorare că, în unele state membre, în organismele de stat cu funcții de supraveghere s-au observat numiri arbitrare care au pus sub semnul întrebării imparțialitatea acestora în a depista și raporta corupția; subliniază că mecanismele deficitare de supraveghere independentă și interconexiunile ilegale dintre structurile politice și cele oligarhice din sfera economică și societală conduc la corupție (12);

12.

își reiterează îngrijorarea cu privire la diferența dintre metoda utilizată de CCE, respectiv de Comisie pentru calcularea erorilor, care duce la confuzie și face dificilă eliminarea cauzelor profunde ale erorilor; subliniază că aceste diferențe nu apar în toate domeniile de cheltuieli; subliniază că diferențele sunt prezente în cheltuielile pentru coeziune, una dintre cele mai mari părți ale bugetului UE, pentru al patrulea an consecutiv (13); evidențiază că politica de coeziune este, de asemenea, un domeniu de politică cu un risc considerabil de cheltuieli neconforme cu reglementările și că un nivel estimat de eroare relevant și fiabil în ceea ce privește cheltuielile din domeniul coeziunii este, prin urmare, un element-cheie pentru comunicarea și monitorizarea de către Comisie dacă cheltuielile din acest domeniu de politică respectă dispozițiile legale; evidențiază că metodologia Comisiei de estimare a ratei riscului la închidere la nivel de DG rezultă într-o rată de eroare estimată mult mai mică decât metodologia CCE de calculare a erorilor în plăți la rubricile 1 și 2 din cadrul financiar multianual; atrage atenția asupra faptului că este posibil ca verificarea documentară să nu depisteze și să nu corecteze cheltuielile neconforme cu reglementările; consideră că, atunci când autoritățile de audit ale statelor membre raportează rate de eroare ridicate sau au probleme legate de statul de drept, respectiv au probleme substanțiale cu sistemele lor administrative și de gestiune, Comisia ar trebui să se abată de la abordarea bazată pe auditul unic; subliniază că abordarea bazată pe auditul unic ar trebui aplicată numai atunci când există o separare clară a puterilor între autoritățile competente responsabile de program și supraveghere completă și nelimitată a activității de audit, inclusiv acces deplin la datele relevante; subliniază că este nevoie de un audit suficient de cuprinzător pentru un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic care să reflecte gradul ridicat de încredere de care este nevoie pentru ca auditul să ducă la concluzii fiabile; observă că Comisia efectuează propriile audituri pe baza unei analize a riscurilor și auditează un număr mai mare de operațiuni în toate programele operaționale și în toate statele membre; invită CCE, în calitate de auditor extern al UE, și Comisia, în calitate de instituție responsabilă de execuția bugetului UE și auditată, să găsească o metodologie compatibilă și să coopereze pentru mai multă armonizare, astfel încât să se obțină cifre mai comparabile, și să consolideze abordarea bazată pe riscuri și să se asigure că fiabilitatea controalelor poate fi garantată în cazul în care apar deficiențe majore în anumite state membre sau sectoare;

Recomandări privind posibilele modalități de îmbunătățire a fiabilității auditurilor și controalelor realizate în cadrul gestiunii partajate

13.

invită Comisia să contribuie la o mai bună înțelegere comună a abordării bazate pe un audit unic pentru a se ajunge o interpretare și o aplicare mai uniformă a acestui model în toate statele membre;

14.

solicită Comisiei să simplifice în continuare normele și cerințele aplicabile fondurilor și programelor UE, asigurând, în același timp, un echilibru cu auditurile și controalele necesare și continuitatea între perioadele de programare, precum și să ofere clarificări suplimentare cu privire la punerea lor în aplicare organismelor competente din statele membre; încurajează statele membre să utilizeze opțiunile simplificate în materie de costuri pentru a aborda complexitatea normelor UE și pentru a reduce rata de eroare, concentrându-se în același timp pe îndeplinirea obiectivelor de politică;

15.

reiterează faptul că detectarea neregulilor și a erorilor trebuie să conducă la punerea în aplicare a unor măsuri corective, la elaborarea de orientări pentru autoritățile de management și la îmbunătățirea legislației UE pentru a preveni astfel de erori în viitor;

16.

invită Comisia să caute în continuare modalități prin care poate sprijini statele membre la transpunerea directivelor, elaborarea de orientări și execuția fondurilor UE, ținând seama de interacțiunea dintre normele UE și legislația națională; reamintește, în acest context, că este important să se efectueze evaluări riguroase ale impactului, evaluări și verificări ale adecvării, pentru a stabili dacă legislația UE și programele de cheltuieli își ating scopul; subliniază că Comisia trebuie să abordeze cu promptitudine suprapunerile, inconsecvențele și deficiențele în materie de reglementare identificate în timpul verificărilor adecvării, ținând seama de experiențele de la nivel național și/sau regional, și să ia măsurile necesare pentru a asigura eficacitatea, relevanța și coerența programelor UE și să asigure continuitatea între perioadele de programare;

17.

invită Comisia și statele membre să reducă, pe de o parte, suprareglementarea și, pe de altă parte, să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare sau transpunerea târzie, fragmentată sau incompletă a legislației UE, întrucât acest lucru perturbă armonizarea și duce la distorsiuni în UE, dacă sunt aplicate standarde contradictorii la cheltuirea fondurilor europene; subliniază că simplificarea ar trebui să fie un principiu director nu numai în politica de coeziune și PAC, ci și în alte norme care reglementează alte domenii, cum ar fi achizițiile publice, ajutoarele de stat, impozitarea și dispozițiile sectoriale;

18.

critică faptul că din tot mai multe propuneri legislative lipsește o evaluare amănunțită a impactului care să implice toate diferitele părți interesate și să includă o analiză financiară și bugetară clară; invită Comisia să acorde mai multă importanță calității activității legislative și să adopte o abordare realistă în ceea ce privește consecințele administrative, financiare și bugetare; îndeamnă Comisia să accelereze definirea și deschiderea procedurilor de licitație pentru dezvoltarea evaluărilor de impact pentru agenți independenți;

19.

reliefează importanța, la nivel național, a alocării de resurse adecvate pentru controlul și auditarea cheltuielilor UE, precum și a consolidării suplimentare a capacității tehnice a personalului din cadrul autorităților de audit pentru a evita întârzierile sau riscul de ineficiențe în procesul de asigurare, dar și pentru a îmbunătăți calitatea și fiabilitatea activității de audit;

20.

invită Comisia să consolideze cooperarea cu statele membre în special pentru a se evita traducerile eronate care ar putea împiedica interpretarea uniformă a dreptului UE și ar putea crea o sarcină administrativă suplimentară pentru autoritățile naționale la interpretarea și aplicarea dispozițiilor relevante, astfel încât să nu fie obligate să recurgă la versiuni în alte limbi oficiale (14); subliniază că Comisia ar trebui să asigure aplicarea orizontală și egală a standardelor de audit în toate statele membre pentru a evita niveluri diferite de control și aplicare; propune ca Comisia să își consolideze propriul sistem de control, în special pentru statele membre și sectoarele în care apar deficiențe; consideră că este necesar să se instituie un sistem de control și audit mai solid în aceste situații, fără a reduce atenția acordată statelor membre sau sectoarelor care au performanțe bune;

21.

invită Comisia să încurajeze și să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre și autoritățile lor de audit și control în privința metodologiilor de aplicare și de audit, pentru a le îmbunătăți performanța; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să pună în aplicare recomandările CCE referitoare la deficiențele practicilor de audit și de control și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

22.

invită Comisia și statele membre ca, la punerea în aplicare a programelor UE, să țină mereu seama de nevoile și experiența autorităților regionale și locale implicate în implementarea programelor, atât în ceea ce privește capacitatea lor administrativă, cât și caracterul adecvat al procedurilor operaționale și de audit pe care trebuie să le pună în aplicare; invită Comisia să dezvolte mecanisme de sprijin pentru autoritățile locale care au nevoie de acest lucru; subliniază că consolidarea în continuare a capacităților, cum ar fi formarea, evaluările inter pares și schimbul de cunoștințe și de practici de audit între organismele de audit din diferite state membre, ar întări și mai mult capacitatea tehnică a personalului autorităților naționale;

23.

este de opinie că digitalizarea și folosirea unor instrumente informatice mai sofisticate la nivel național și la nivelul UE ar îmbunătăți gestionarea, controlul și auditul fondurilor UE și ar putea contribui la prevenirea neregulilor, crescând calitatea controalelor și auditurilor și reducând substanțial birocrația, cu condiția să se asigure interoperabilitatea instrumentelor informatice între statele membre și Comisie; consideră că digitalizarea permite un acces mai ușor și mai rapid la date importante în timpul verificărilor și, prin urmare, ar trebui să determine o reducere a numărului controalelor; reliefează importanța promovării și schimbului de bune practici la nivelul statelor membre cu privire la utilizarea unor instrumente informatice eficace pentru extragerea datelor și evitarea conflictelor de interese în contextul fondurilor UE; subliniază însă că niciun sistem informatic nu poate înlocui vreodată în totalitate factorul uman; insistă asupra faptului că personalul bine pregătit va continua să aibă un rol central în sistemul de gestiune și control care protejează fondurile UE; invită statele membre să îmbunătățească digitalizarea activității administrative în vederea armonizării practicilor lor și să asigure formarea adecvată a personalului implicat în programele care utilizează fonduri UE, dar și în controale și audituri, permițându-le să înțeleagă pe deplin capacitățile instrumentelor lor informatice, să știe la ce să se aștepte în privința rezultatelor și să înțeleagă rolul lor în procesul decizional;

24.

reamintește importanța controalelor și verificărilor ex ante pentru a preveni erorile și neregulile financiare, în special conflictele de interese, pe lângă controalele ex post privind cheltuielile care sunt declarate Comisiei; observă că ar trebui să se acorde mai multă atenție auditurilor sistemelor; insistă asupra importanței utilizării instrumentelor informatice pentru extragerea datelor și evitarea conflictelor de interese; ia act, în acest sens, de auditurile sistemelor efectuate de Comisie în contextul Mecanismului de redresare și reziliență;

25.

subliniază că în cazul instrumentelor financiare hibride, când se utilizează „finanțare nelegată de costuri” și plăți condiționate de îndeplinirea obiectivelor, țintelor și a altor indicatori de performanță, este nevoie de noi metodologii și abordări de audit, precum și de flexibilitate pentru autoritățile de audit și Comisie la verificarea legalității cheltuielilor;

26.

insistă asupra faptului că o bună colaborare și feedbackul între autoritățile de management și de audit și Comisie constituie un alt factor important pentru eficacitatea cadrului de asigurare și control; ia act de eforturile depuse de Comisie în vederea îmbunătățirii schimburilor cu autoritățile de management și de audit, însă subliniază că întotdeauna este loc de mai bine; invită Comisia să promoveze în mod proactiv o bună comunicare și schimbul de bune practici în materie de audit între auditorii statelor membre la nivelul UE și la nivel național și regional;

27.

subliniază importanța măsurilor de combatere a fraudei și a noilor forme de practici neregulamentare; încurajează statele membre să își evalueze periodic practicile de audit și sistemele de control intern pentru a se asigura că acestea sunt fiabile și eficiente în prevenirea, depistarea și corectarea neregulilor;

28.

subliniază importanța campaniilor de informare și de sensibilizare pentru reducerea erorilor neintenționate; invită statele membre să organizeze astfel de campanii în timp util și să implice toate părțile interesate relevante;

29.

reamintește că proiectul său de poziție referitoare la propunerea Comisiei de regulament privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii a mers mult mai departe, solicitând Comisiei să instituie un sistem unic, integrat și interoperabil de informare și monitorizare, cu caracter obligatoriu, care să permită înregistrarea și stocarea electronică a datelor, inclusiv în format agregat, privind destinatarii finanțării din partea Uniunii, inclusiv beneficiarii reali ai acestora, să permită punerea periodică la dispoziție a acestor date pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor, precum și să asigure faptul că indicatorii folosiți în sistem sunt fiabili, obiectivi și limitați la ceea ce este necesar pentru evaluarea riscurilor;

30.

reamintește că Comisia joacă un rol de supraveghere, asigurându-se că dispozițiile care reglementează sistemele de gestiune și control sunt conforme, printre altele, prin verificarea funcționării eficace a acestui sistem și prin efectuarea de corecții financiare, atunci când este cazul; ia act de responsabilitatea continuă a Comisiei de a interveni în cazul în care se constată deficiențe grave într-un sistem de control al unui stat membru, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/2116;

31.

invită Comisia să reducă sarcina administrativă a PAC pentru fermieri, care este adesea cauza greșelilor neintenționate, care ar trebui separate în mod clar de fraudele deliberate, asigurând astfel o utilizare mai eficientă a fondurilor PAC; recomandă ca rapoartele de audit să continue să ofere o defalcare clară a ratelor de eroare pentru fiecare pilon al PAC, identificând domeniile în care este nevoie cel mai mult de simplificare; insistă că o rată de eroare ușor mai ridicată asociată măsurilor de agromediu nu ar trebui să descurajeze statele membre să le pună la dispoziția fermierilor din comunitățile rurale;

32.

salută simplificările introduse în PAC pentru perioada 2023-2027 și faptul că acestea facilitează gestionarea de către autoritățile naționale, alături de responsabilitățile acestora de audit și control, care trebuie îndeplinite efectiv pentru a asigura că erorile și neregulile nu cresc ca urmare a acestei simplificări; subliniază că sancțiunile impuse de statele membre trebuie să fie eficace, disuasive, proporționale și orientate către recuperarea plăților necuvenite; invită statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător „dreptul de a corecta retroactiv erorile” în planurile lor strategice naționale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2116;

33.

ia act de rolul Serviciului de Audit Intern al Comisiei și al CCE în îndeplinirea funcțiilor de control în interesul UE și în evaluarea riscurilor pentru fondurile PAC; consideră că noul model de performanță în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2116 nu trebuie să împiedice CCE să își îndeplinească sarcina de a evalua eficacitatea, eficiența și economia cheltuielilor din fondurile UE în cadrul noilor acorduri privind PAC; solicită asigurări din partea CCE cu privire la faptul că documentația necesară în temeiul articolului 9 alineatul (3) litera (c) din același regulament va fi suficientă pentru verificarea cazurilor de neconformitate;

34.

solicită intensificarea acțiunilor pentru a evita și a aborda conflictele de interese și pentru a preveni acapararea terenurilor și utilizarea abuzivă a fondurilor publice, pentru a proteja fondurile UE și a susține reputația PAC; salută acțiunile întreprinse de Comisie, în special difuzarea comunicării din 9 aprilie 2021 intitulată „Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar” (15), pentru a asigura execuția corectă a fondurilor cu gestiune partajată de către autoritățile statelor membre;

35.

subliniază importanța punerii corecte în aplicare de către CCE a măsurilor de protecție a intereselor financiare ale Uniunii prezentate în titlul IV capitolul I (privind sistemele de control și sancțiunile) din Regulamentul (UE) 2021/2116;

36.

salută utilizarea imaginilor prin satelit și a noilor tehnologii de imagistică pentru monitorizarea PAC, care permit observarea periodică a activității agricole a unei întregi populații de beneficiari; recunoaște că, din 2018, agențiile de plăți din statele membre pot efectua „verificări prin monitorizare” și pot utiliza procese automatizate bazate pe datele satelitare Sentinel ale programului Copernicus al UE pentru verificarea conformității cu anumite norme ale politicii agricole comune; încurajează Comisia să continue să le promoveze, deoarece au potențialul de a reduce sarcinile administrative, de a îmbunătăți raportul cost-eficacitate, de a sprijini identificarea semnalelor de alertă pentru potențiale fraude și de a garanta o abordare armonizată;

37.

salută strategia Comisiei intitulată „Bugetul UE axat pe rezultate” care urmărește să îmbunătățească eficiența cheltuielilor și să obțină mai mult folosind resursele disponibile;

° °

38.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)
JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(2)
JO L 435, 6.12.2021, p. 187.

(3)
JO L 231, 30.6.2021, p. 159.

(4) Studiu – „Cercetare pentru comisia REGI – Suprareglementarea în fondurile structurale și de investiții europene”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic B – Politici structurale și de coeziune, 16 ianuarie 2017.

(5) Studiu – „Single Audit Approach – Root Causes of the Weaknesses in the Work of the Member States’ Managing and Audit Authorities”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic D, Afaceri bugetare, 30 aprilie 2022.

(6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0114, P9_TA(2021)0164, P9_TA(2022)0144, P9_TA(2023)0137.

(7) Articolul 127: „
Valabilitatea transversală a auditurilor. Fără a aduce atingere posibilităților existente de efectuare a unor audituri suplimentare, dacă un auditor independent a efectuat un audit referitor la situațiile financiare și rapoartele care prezintă utilizarea unei contribuții a Uniunii, bazat pe standarde de audit acceptate la nivel internațional care oferă o asigurare rezonabilă, auditul respectiv stă la baza asigurării generale, astfel cum se specifică mai detaliat, dacă este cazul, în normele sectoriale, cu condiția să existe dovezi suficiente ale independenței și competenței auditorului. În acest scop, raportul auditorului independent și documentația de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziția Parlamentului European, a Comisiei, a Curții de Conturi și a autorităților de audit din statele membre.”

(8) Raportul anual referitor la execuția bugetului UE aferent exercițiului financiar 2021, p. 160.

(9) Raportul anual referitor la execuția bugetului UE aferent exercițiului financiar 2021, p. 163.

(10) Studiu – „Single Audit Approach – Root Causes of the Weaknesses in the Work of the Member States’ Managing and Audit Authorities”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic D, Afaceri bugetare, 30 aprilie 2022, p. 57.

(11) Studiu – „Single Audit Approach – Root Causes of the Weaknesses in the Work of the Member States’ Managing and Audit Authorities”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic D, Afaceri bugetare, 30 aprilie 2022, p. 58.

(12)
https://commission.europa.eu/system/files/2022-07/40_1_193993_coun_chap_hungary_en.pdf

(13) Raportul anual referitor la execuția bugetului UE aferent exercițiului financiar 2021, p. 166.

(14) Hotărârea Tribunalului din 12 martie 2019, Italia / Comisia, T-135/15, ECLI:EU:T:2019:155.

(15)
JO C 121, 9.4.2021, p. 1.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4207/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top