OJ:C_202404208: P9_TA(2023)0405 – Cadrul UE pentru situația socială și profesională a artiștilor și lucrătorilor din sectoarele culturale și creative – Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind cadrul UE pentru situația socială și profesională a artiștilor și lucrătorilor din sectoarele culturale și creative (2023/2051(INL))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 21/11/2023; data votului
Autor: Parlamentul European, Comisia pentru cultură şi educaţie, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4208

24.7.2024

P9_TA(2023)0405

Cadrul UE pentru situația socială și profesională a artiștilor și lucrătorilor din sectoarele culturale și creative

Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind cadrul UE pentru situația socială și profesională a artiștilor și lucrătorilor din sectoarele culturale și creative (2023/2051(INL))

(C/2024/4208)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolele 6, 46, 151, 153, 157, 165, 167 și 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolele 11, 12, 13, 15, 27, 28, 30 și 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—	având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale și planul său de acțiune,

—

având în vedere Recomandarea UNESCO privind statutul artistului din 27 octombrie 1980, Convenția din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale și Declarația adoptată în cadrul Conferinței mondiale UNESCO privind politicile culturale și dezvoltarea durabilă (MONDIACULT 2022),

—	având în vedere convențiile și recomandările relevante ale OIM,

—	având în vedere Declarația de la Stuttgart a Consiliului European din 19 iunie 1983,

—	având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017, aprobată de liderii a 27 de state membre și ai Consiliului European, Parlamentului European și Comisiei Europene,

—	având în vedere declarația de la Roma a miniștrilor culturii din statele membre G20, din 30 iulie 2021,

—	având în vedere Declarația de la Cáceres (1) adoptată la reuniunea informală a miniștrilor culturii din UE din 25-26 septembrie 2023,

—	având în vedere hotărârea Curții de Justiție din 30 martie 2000 pronunțată în cauza C-178/97 (2),

—

având în vedere actele juridice relevante ale Uniunii în domeniul muncii și politicii sociale, cum ar fi Directiva (UE) 2018/957 de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (3), Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (4), Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (5), Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană (6) și Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (7),

—

având în vedere actele juridice relevante ale Uniunii în domeniul egalității de tratament, cum ar fi Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (8), care include sistemele de securitate socială, Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (9), Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii (10) și Directiva (UE) 2022/2381 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și măsuri conexe (femeile în consiliile de administrație),

—	având în vedere Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor,

—

având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (11),

—

având în vedere Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală (12) și Directiva (UE) 2019/789 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a normelor privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și anumitor retransmisii ale programelor de televiziune și radio,

—	având în vedere Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 privind Anul european al patrimoniului cultural (2018) (13),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „O nouă agendă europeană pentru cultură” (COM(2018)0267),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii” (COM(2018)0268),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 – Resetarea educației și formării pentru era digitală” (COM(2020)0624),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 intitulată „Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării (COM(2020)0784);

—	având în vedere Acordurile-cadru ale partenerilor sociali europeni privind munca la distanță (2002) și digitalizarea (2020),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) (14),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (15),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (16),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (17),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 4 martie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” (COM(2021)0102),

—	având în vedere raportul Comisiei din 29 iunie 2022 privind Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022 (COM(2022)0317),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2022 intitulată „Orientările privind aplicarea legislației Uniunii în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați” (2022/C 374/02),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 25 ianuarie 2023, intitulată „Consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană prin valorificarea întregului său potențial de gestionare a tranzițiilor echitabile” (COM(2023)0040),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 6 septembrie 2023 intitulată „Digitalizarea coordonării sistemelor de securitate socială: facilitarea liberei circulații pe piața unică” (COM(2023)0501),

—	având în vedere Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind Anul european al competențelor (18),

—	având în vedere documentul Comisiei Europene intitulat „Perspectivele industriei mass-media europene”, publicat la 17 mai 2023 (SWD(2023)0150),

—	având în vedere Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții,

—

având în vedere Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 și Raportul Parlamentului referitor la un nou cadru strategic al UE în domeniul sănătății și securității în muncă după 2020 (inclusiv la o mai bună protecție a lucrătorilor împotriva expunerii la substanțe nocive, a stresului la locul de muncă și a traumatismelor cauzate de mișcări repetate) (2021/2165(INI)),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018/C189/01),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (2019/C 387/01),

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 18 mai 2021 privind redresarea, reziliența și durabilitatea sectoarelor culturale și creative,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind conturile personale de învățare,

—	având în vedere Rezoluția Consiliului din 7 decembrie 2022 privind Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2023-2026 (2022/C 466/01),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 iunie 2023 privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană,

—	având în vedere rezoluțiile sale din 7 iunie 2007 referitoare la statutul social al artiștilor (2006/2249(INI)) și din 20 octombrie 2021 referitoare la situația artiștilor și la redresarea culturală în UE (2020/2261(INI)),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative (19),

—

având în vedere rezoluțiile sale din 11 decembrie 2018 referitoare la noua agendă europeană pentru cultură (2018/2091(INI)) și din 14 decembrie 2022 referitoare la punerea în aplicare a noii agende europene pentru cultură și a Strategiei UE pentru relațiile culturale internaționale (2022/2047(INI)),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la redresarea culturală a Europei (2020/2708(RSP)),

—	având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la inteligența artificială în educație, cultură și sectorul audiovizual (2020/2017(INI)),

—	având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la Raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept (2021/2025(INI)),

—	având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării (2021/2017(INI)),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE (2021/2007(INI)),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare (2020/2243(INI)),

—

având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2021 referitoare la revizuirea Regulamentului financiar în vederea intrării în vigoare a cadrului financiar multianual 2021-2027 (2021/2162(INI)) și Raportul Comisiilor BUDG-CONT, astfel cum a fost confirmat în plen la 10 mai 2023, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare) (2022/0162(COD)),

—	având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2021 referitoare la introducerea unui număr digital de securitate socială cu un card de muncă personal (2021/2620(RSP)),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2022 referitoare la extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027: un buget al UE rezilient, adaptat noilor provocări (2022/2046(INI))

—	având în vedere rezoluția sa din 15 martie 2023 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: prioritățile sociale și în materie de ocupare a forței de muncă pentru 2023 (2022/2151(INI)),

—	având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2023 referitoare la consolidarea dialogului social (2023/2536(RSP)),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind stagii de calitate în Uniune(2020/2005(INL),

—	având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2021 referitoare la politica UE în domeniul sportului: evaluare și posibile căi de urmat (2021/2058(INI)),

—

având în vedere studiul realizat pentru Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisia pentru cultură și educație de către Serviciul de Cercetare al Parlamentului European din noiembrie 2023, intitulat „Cadrul UE pentru situația socială și profesională a artiștilor și a lucrătorilor din sectoarele culturale și creative – Evaluarea valorii adăugate europene”
(20) („Studiul EAVA efectuat de EPRS”) și raportul din mai 2021, comandat de Parlamentul European, intitulat „Situația artiștilor și a lucrătorilor culturali și redresarea culturală post-COVID-19 în Uniunea Europeană: recomandări de politică”
(21),

—	având în vedere raportul din iunie 2023 al Grupului de lucru pentru metoda deschisă de coordonare (MDC) format din experți ai statelor membre, intitulat „Statutul și condițiile de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și creativ” (22),

—	având în vedere raportul din 4 iunie 2021 al grupului de lucru pentru MDC, format din experți ai statelor membre, intitulat „Towards gender equality in the cultural and creative sectors” (Către egalitatea de gen în sectoarele culturale și creative),

—	având în vedere raportul „Vocile culturii” din iunie 2021, intitulat „Statutul și condițiile de muncă pentru artiști și pentru profesioniștii din sectoarele culturale și creative” (23),

—	având în vedere studiul comandat de Comisie intitulat „Statutul și condițiile de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și creativ ”, Rețeaua europeană de experți în domeniul culturii și audiovizualului (EENCA) (2020) (24),

—	având în vedere studiul UNESCO intitulat „Cultura și condițiile de muncă ale artiștilor: punerea în aplicare a Recomandării din 1980 referitoare la statutul artistului” (2019),

—	având în vedere articolele 47 și 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și ale Comisiei pentru cultură și educație desfășurate în temeiul articolului 58 din Regulamentul de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei pentru cultură și educație (A9-0304/2023),

întrucât sectoarele culturale și creative („SCC”) joacă un rol esențial în asigurarea transmiterii culturii ca bun public și al drepturilor culturale ale cetățenilor europeni; întrucât cultura, artele, patrimoniul cultural și diversitatea culturală au o mare valoare pentru societatea europeană din punct de vedere cultural, educațional, democratic, ecologic, social, al drepturilor omului, economic și al inovării și reprezintă sectoare strategice pentru procesul de integrare europeană și, prin urmare, ar trebui sprijinite printr-o finanțare suficientă și cadre de politică ambițioase, ținând seama de sinergiile cu alte politici sectoriale;

întrucât artiștii, autorii, artiștii interpreți sau executanți și toți creatorii culturali reprezintă sursa creativă a culturii noastre europene pe care se fundamentează societățile și democrațiile noastre; întrucât expresiile și operele culturale și creative sunt adesea rezultatul contribuțiilor esențiale ale persoanelor care lucrează în sectoarele culturale și creative („profesioniștii din SCC”) în diferite funcții, roluri și capacități, de la crearea unor opere la asistență tehnică și sprijin în managementul de proiect, inclusiv activități de programare, cercetare și conservare, comunicare și asistență pentru atragerea unui public mai larg, printre altele; întrucât existența unor astfel de expresii și opere depinde, prin urmare, de recunoașterea și sprijinul adecvate primite de profesioniștii din SCC;

întrucât activitățile artistice pot fi desfășurate ca amator sau ca profesionist, crescând competiția într-un mediu deja extrem de competitiv; întrucât distincția juridică între aceștia nu este stabilită întotdeauna în mod clar și poate să difere în legislațiile și în practicile naționale; întrucât este necesar să se elaboreze politici cuprinzătoare pentru a garanta că profesioniștii din SCC pot trăi din activitatea lor;

întrucât în 2022 erau angajate 7,7 milioane de persoane în sectorul cultural în statele membre, reprezentând 3,8 % din totalul locurilor de muncă (25); întrucât impactul economic relevant al SCC, care reprezintă 4,2 % din PIB-ul UE și 1,0 % din totalul cheltuielilor publice (26), acționează totodată ca factor de stimulare a creșterii durabile în diferite sectoare și pentru dezvoltarea locală și regională;

întrucât, indiferent de rolul sau de statutul lor de lucrător salariat sau de persoană fizică care desfășoară o activitate independentă, condițiile de viață și de muncă ale profesioniștilor din SCC pot fi caracterizate de precaritate, instabilitate, natura intermitentă a activității lor, cu venituri imprevizibile, o putere de negociere mai slabă în raporturile cu contrapărțile lor contractuale, contracte pe termen scurt, acoperirea securității socială redusă sau inexistentă și lipsa accesului la ajutor de șomaj; întrucât gradul de acoperire a securității sociale pentru profesioniștii din SCC variază în interiorul aceleiași țări și de la o țară la alta, din cauza diferențelor dintre sectoare și dintre tipurile de activitate în interiorul fiecărui sector și poate duce la diferențe legate de condițiile de viață și de muncă; întrucât condițiile sociale și de muncă din SCC trebuie îmbunătățite drastic, după cum s-a subliniat în Declarația liderilor G20 de la Roma din octombrie 2021 (27);

întrucât SCC sunt compuse în principal din persoane fizice, precum și din microîntreprinderi, organizații și întreprinderi mici și mijlocii, organizații autogestionate și cooperative culturale; întrucât procentul de profesioniști din SCC care desfășoară o activitate independentă este de peste două ori mai mare decât cel al lucrătorilor independenți din populația generală (32 % față de 14 %); întrucât profesioniștii din SCC adesea exercită activități în formule care se abat de la formele de lucru tradiționale și, spre deosebire de un angajat mediu, este mai puțin probabil ca ei să aibă un loc de muncă permanent, să fie salariați, să lucreze cu normă întreagă sau să aibă doar un singur loc de muncă, combinând deseori munca salariată cu activitatea independentă, inclusiv activitatea independentă individuală, în SCC și în alte sectoare, cum ar fi serviciile sau educația; întrucât faptul de a avea locuri de muncă multiple poate să afecteze grav echilibrul între viața profesională și cea privată; întrucât profesioniștii din SCC tind să aibă cariere pe bază de proiecte și un grad de mobilitate ridicat;

întrucât absența unui cadru specific de ocupare a forței de muncă pentru profesioniștii din SCC în temeiul legislației naționale din unele state membre și aceste formule atipice de lucru, adesea întrerupte de perioade semnificative de timp neremunerat petrecute pentru cercetare artistică, crearea de opere sau repetiții, în combinație cu venituri neregulate, conduc la plăți neregulate și la perioade de cotizare discontinuă care limitează grav capacitatea contributivă a profesioniștilor din SCC și accesul efectiv la protecție socială; întrucât, în consecință, accesul lor la drepturile relevante, cum ar fi indemnizațiile de șomaj, drepturile aferente pensiei, concediu anual și medical, concediu din motive familiale sau concediu de îngrijire, precum și accesul la îngrijirea copiilor sunt adesea limitate; întrucât, chiar și atunci când sunt disponibile modalități facultative de asigurare, profesioniștii din SCC independenți au o rată scăzută de acoperire; întrucât această situație poate fi agravată de stabilirea incorectă a statutului profesional al profesioniștilor SCC;

întrucât evoluția în carieră și sustenabilitatea carierei în SCC depind adesea de caracteristicile socioeconomice și sunt condiționate de vârstă, gen, origine etnică, dizabilitate și clasă; întrucât lucrătorii din SCC aflați la mijlocul carierei, lucrătorii cu dizabilități, lucrătorii din grupurile etnice minoritare și din clasa muncitoare se pot confrunta cu condiții de muncă mai rele și locuri de muncă mai proaste; întrucât evoluția în carieră și sustenabilitatea carierei în sectoarele culturale și creative sunt dificile, iar perspectivele profesionale tind să se înrăutățească odată cu vârsta; întrucât, în mod specific, o rată mai mare a activităților independente este evidentă pentru lucrătorii din SCC cu vârste mai înaintate, ceea ce îi expune unui risc mai mare de precaritate;

întrucât profesioniștii din SCC au fost afectați grav de pandemia de COVID-19, care a scos în evidență condițiile lor de viață și de muncă precare; întrucât UNESCO a estimat că, la nivel mondial, peste 10 milioane de lucrători din SCC și-au pierdut locurile de muncă în 2020 (28); întrucât, în timpul pandemiei de COVID-19 și după aceasta, mecanismele anticriză au jucat un rol esențial în soluționarea problemelor din SCC; întrucât, deși SCC au cunoscut transformări semnificative ca urmare a pandemiei, a digitalizării și a tranziției verzi, care au determinat ca învățarea pe tot parcursul vieții, recalificarea și perfecționarea profesională să fie esențiale, sectoarele nu s-au redresat pe deplin în urma pierderilor suferite în timpul pandemiei, fapt ce a avut repercusiuni de durată asupra mijloacelor de subzistență ale persoanelor care lucrează în aceste sectoare; întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos la lumină fragilitatea structurilor organizaționale și a practicilor de lucru preexistente, în special pentru profesioniștii vulnerabili cu un statut profesional precar, precum cei care lucrează cu contracte de muncă atipice sau bazate pe proiecte;

întrucât profesioniștii din SCC tind să aibă drepturi de pensie reduse din cauza caracterului atipic și adesea precar al muncii lor, care poate să afecteze nivelul contribuțiilor sau alte criterii de eligibilitate aplicabile; întrucât artiștii pot continua să își desfășoare activitatea după vârsta oficială de pensionare;

întrucât un dialog social sectorial funcțional, la nivel național și la nivelul UE, și nivelurile ridicate de acoperire a negocierilor colective joacă un rol esențial în construirea unor sectoare profesionale și sustenabile, facilitând o piață a muncii incluzivă, care să promoveze condiții de muncă decente, inclusiv salarii echitabile și adecvate; întrucât nivelele limitate de acoperire a negocierii colective în sectoarele culturale și creative (29) din mai multe state membre contribuie la calitatea slabă a locurilor de muncă, la salarii scăzute, contracte dezavantajoase și la accesul limitat la protecție socială; întrucât sindicatele întâmpină greutăți în organizarea profesioniștilor din SCC, din cauza modelelor de muncă intermitentă, a schimbării locurilor de muncă, a combinării activităților profesionale și a numărului mai mare de profesioniști independenți din acest sector; întrucât o serie de organizații nu participă la negocierile colective, iar multe grupuri profesionale rămân încă nereprezentate; întrucât noile provocări cu care se confruntă aceste sectoare, cum ar fi digitalizarea, IA și dezvoltarea de noi competențe, ar trebui să se reflecte în sisteme de negociere colectivă moderne și eficace;

întrucât munca nedeclarată amenință respectarea drepturilor omului și, în special, condițiile decente de muncă și de viață, obstrucționează politicile orientate spre creștere durabilă, creând riscuri grave pentru sustenabilitatea modelului social european, și favorizează concurența neloială; întrucât prevalența muncii parțial sau integral nedeclarate, care exclude profesioniștii de la protecția dreptului muncii și de la acoperirea securității sociale, reprezintă un motiv serios de îngrijorare în SCC; întrucât Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) joacă un rol crucial în efectuarea inspecțiilor concertate și comune, pentru a îmbunătăți capacitățile statului membru de a asigura protecția persoanelor care își exercită dreptul la libera circulație și de a combate frauda și abuzurile de natură transfrontalieră;

întrucât disparitățile de gen în ceea ce privește remunerarea, pensiile și îngrijirea sunt, de asemenea, prezente în SCC; întrucât femeile sunt în minoritate când este vorba de a ocupa poziții de management și conducere (30); întrucât femeile câștigă, în medie, mai puțin decât omologii lor bărbați exercitând aceeași profesie (31) și au tipuri de contracte care pot afecta grav echilibrul dintre viața profesională și cea privată, din cauza programului de lucru neconvențional și neregulat, a nevoii de a călători în interes de serviciu și de a întreține rețele de contacte numeroase, precum și a lipsei infrastructurii de îngrijire; întrucât, în consecință, femeile au adesea cariere comparativ mai scurte, în special în sectorul audiovizual;

întrucât hărțuirea sexuală în sectoarele culturale și creative este de trei ori mai mare (32) decât în ansamblul domeniilor de activitate; întrucât femeile se confruntă în mod disproporționat cu hărțuire și abuzuri, inclusiv online, așa cum a demonstrat Mișcarea MeToo; întrucât acest lucru ar putea da naștere riscului de autocenzură, care afectează tipul de exprimări artistice produse de femei și le îngrădește libertatea de exprimare și evoluția în carieră; întrucât violența și hărțuirea de gen în SCC amplifică inegalitățile de gen (33); întrucât astfel de bariere sistemice vor necesita o abordare integrată pentru prevenirea și eliminarea lor; întrucât Convenția privind violența și hărțuirea (nr. 190) și Recomandarea (nr. 206) ale OIM sunt primele standarde internaționale în domeniul muncii care au furnizat un cadru comun pentru prevenirea, remedierea și eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii;

întrucât unele state membre au adoptat măsuri de stimulare pentru a încuraja companiile să participe pe bază voluntară la reintegrarea pe piața muncii a victimelor violenței și hărțuirii de gen, acordându-le o posibilă reducere a contribuției angajatorilor la sistemele de securitate socială la angajarea lor cu un contract pe durată nedeterminată, ceea ce ar putea servi drept exemplu de bună practică;

întrucât profesioniștii din SCC provenind din grupuri dezavantajate, inclusiv persoane care aparțin minorităților etnice și geografice sau cele cu statut de rezident diferit, persoanele care provin din medii socioeconomice dezavantajate, persoanele cu dizabilități și LGBTIQ+, precum și femeile și tinerii, au un acces mai redus la cariere în domeniul artistic și cultural și mai puține oportunități de a dezvolta cariere pe termen lung în aceste sectoare, ceea ce crește riscul ca reînnoirea generațională în SCC să nu se producă;

întrucât în multe state membre nu există un cadru juridic specific pentru nicio categorie de profesioniști din SCC; întrucât o serie de state membre sunt în curs de actualizare a cadrului lor juridic pentru a proteja drepturile profesioniștilor din SCC, ținând seama de particularitățile sectoarelor culturale și creative; întrucât mai multe state membre au inclus în planurile lor de redresare și reziliență reforme legislative pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale profesioniștilor din SCC;

întrucât mobilitatea este un element important al activității artistice profesionale și al dezvoltării carierei și contribuie la creșterea veniturilor și la predictibilitatea financiară pe termen lung; întrucât mulți artiști se deplasează frecvent între statele membre; întrucât mobilitatea este importantă pentru studenții și tinerii profesioniști din SCC deoarece le permite să își dezvolte cunoștințele, să obțină seturi de competențe diversificate și să beneficieze de o gamă mai largă de perspective profesionale atractive; întrucât, pe de altă parte, mobilitatea artistică implică provocări specifice, care țin îndeosebi de protecția socială și impozitarea, care necesită măsuri specifice, întrucât nivelul de mobilitate ridicat poate conduce și la muncă nedeclarată (34); întrucât actualele instrumente de finanțare care sprijină mobilitatea ar trebui să fie mai bine adaptate la caracteristicile specifice ale sectoarelor; întrucât producțiile artistice reunesc adesea profesioniști din SCC europeni și din țările terțe, a căror mobilitate poate fi frânată de dificultatea de a obține vize pe termen mediu;

întrucât accesul la educația artistică promovează incluziunea socială și combaterea inegalităților; întrucât programul Erasmus+ a fost cel mai vizibil succes al Uniunii în atingerea obiectivelor privind educația de calitate și incluzivă; întrucât lipsa actuală a recunoașterii reciproce automate a competențelor artistice și a aptitudinilor și calificărilor creative împiedică mobilitatea transfrontalieră a profesioniștilor din SCC;

întrucât SCC trec prin schimbări semnificative, care necesită o evaluare a competențelor necesare în aceste sectoare și elaborarea de politici care să abordeze lacunele actuale în materie de competențe; întrucât Pactul privind competențele din 2020 și Anul european al competențelor 2023 au evidențiat și mai mult nevoia de integrare a competențelor, în special a competențelor transversale, non-tehnice și digitale, în sistemele educaționale, în vederea dezvoltării talentelor și a tranziției profesionale, inclusiv prin formare tehnică și profesională prin parteneriate la scară largă în materie de competențe în cadrul ecosistemului SCC mai larg, în cooperare cu partenerii sociali;

întrucât ritmul rapid al transformării digitale, accelerat în timpul pandemiei de COVID-19, și creșterea utilizării inteligenței artificiale (IA) creează oportunități și locuri de muncă noi, facilitează noi modele de afaceri și forme de producție și diversifică formulele de lucru, și îmbunătățește totodată accesul la cultură a unui public mai larg, contribuind astfel la dinamismul sectoarelor și la transformarea acestora; întrucât acest lucru a generat totuși anumite provocări și incertitudini care au dus la pierderea locurilor de muncă, la strămutarea lucrătorilor și la pierderea controlului asupra activității lor, inclusiv dificultăți legate de dreptul de autor și dreptul de proprietate asupra creațiilor și de diversitate; întrucât digitalizarea a facilitat furnizarea de servicii culturale la nivel transfrontalier; întrucât această tendință a fost însoțită de utilizarea tot mai frecventă a practicilor contractuale abuzive și coercitive de către marile platforme mass-media, amenințând remunerarea și condițiile de muncă echitabile și adecvate ale creatorilor europeni;

întrucât remunerarea echitabilă pentru utilizarea operelor lor de creație intelectuală este esențială pentru condițiile de muncă ale autorilor și compozitorilor, deoarece aceasta constituie baza câștigurilor lor în calitate de creatori profesioniști; întrucât societățile de gestiune colectivă și sistemul lor mondial joacă un rol important în remunerarea echitabilă a creatorilor, inclusiv prin negocierea tarifelor cu utilizatorii, și în promovarea diversității și a expresiei culturale;

întrucât Declarația de la Stuttgart reflectă o viziune europeană unificată, prin care liderii și-au exprimat voința de a colabora în direcția unui destin comun și dorința de a afirma identitatea europeană și de a face progrese către o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele lor; întrucât declarația consideră că rolul culturii este o componentă importantă pentru realizarea acestui obiectiv,

Industriile culturale și creative: apropierea popoarelor din Europa

este de părere că sectoarele culturale și creative (SCC) joacă un rol fundamental în împlinirea umană și în promovarea coeziunii sociale și economice a Europei, a democrației vibrante și a prosperității și incluziunii societăților noastre; consideră, de asemenea, că acestea merită sprijin datorită valorii intrinseci a artelor și culturii;

subliniază că profesioniștii din SCC sunt esențiali în procesul de integrare europeană și că activitatea lor contribuie la crearea de legături între comunități, la construirea identității popoarelor din Europa, promovând diversitatea culturală europeană și dialogul universal;

subliniază responsabilitatea Uniunii, în temeiul articolului 167 din TFUE, de a contribui la înflorirea culturilor statelor membre și, în temeiul articolului 3 din TUE, de a proteja și a dezvolta patrimoniul cultural european; consideră că patrimoniul cultural european a acționat, de-a lungul timpului, ca un pol de atracție și influență la nivel mondial, însă pentru revendicarea acestui rol important sunt necesare investiții semnificative în SCC și politici pentru consolidarea lor, garantând astfel drepturile culturale ale populației;

„Statutul artistului”

invită statele membre să depună eforturi pentru a pune în aplicare Recomandarea UNESCO din 1980 privind statutul artiștilor, la care sunt semnatare toate; observă că rapoartele ulterioare privind punerea în aplicare arată că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a respecta recomandarea; consideră că modificările din ultimele patru decenii, în special cele legate de digitalizare, inclusiv de IA și expansiunea formelor atipice de muncă, impun statelor membre să își adapteze acțiunile în permanență pentru a-și îndeplini obligațiile de a institui un cadru complet, robust și coerent în materie de drepturi; în plus, încurajează statele membre să contribuie la mecanismele de monitorizare existente ale UNESCO pentru a îmbunătăți colectarea de informații și date privind condițiile de viață și de muncă ale profesioniștilor din SCC și pentru a contribui la elaborarea de politici bazate pe date concrete;

ia act de faptul că experții au semnalat că lipsa unei definiții a profesioniștilor din SCC și a recunoașterii specificităților condițiile lor de muncă (35) este unul dintre principalii factori care determină protecția socială slabă a profesioniștilor din SCC; invită statele membre să recunoască situația specifică a profesioniștilor din SCC, prin intermediul de facilitator al Comisiei, luând în considerare și ajustând, atunci când este necesar, diferitele norme care se aplică lucrătorilor independenți și lucrătorilor angajați, cu scopul de a garanta, pe de o parte, respectarea neîngrădită a drepturilor aferente statutului lor pentru cei care au un astfel de statut în temeiul legislației naționale, precum și de a atinge convergența și a îmbunătăți, pe de altă parte, situația celor care nu beneficiază de un astfel de statut, încurajând totodată munca transnațională în Europa;

invită Comisia să cartografieze definițiile existente ale profesioniștilor din SCC în rândul statelor membre, cu scopul de a contribui la o înțelegere comună care să se reflecte în elaborarea politicilor și în statisticile culturale din UE; consideră că o astfel de abordare ar trebui să fie aliniată și la Recomandarea UNESCO din 1980;

Accesul la protecție socială și condiții de muncă decente

încurajează statele membre care nu au introdus încă un statut specific pentru artiști și alți profesioniști din SCC să facă acest lucru, cu scopul de a facilita accesul profesioniștilor din SCC la protecție socială adecvată care respectă standardele minime în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (2019/C 387/01); invită statele membre să elimine lacunele existente în ceea ce privește accesul la protecție socială, în special având în vedere SCC; invită statele membre care au introdus deja un „statut de artist” să monitorizeze regulat caracterul adecvat al acestuia și să îl îmbunătățească, dacă este necesar, din aceeași perspectivă, asigurând acoperirea tuturor profesioniștilor din SCC și, în special, a lucrătorilor independenți și să îl ajusteze la noile provocări generate de digitalizare și de pandemia de COVID-19; își exprimă aprecierea pentru statele membre care, în ultimii ani, au efectuat o astfel de revizuire și adaptare;

evidențiază că modelele de muncă atipice din carierele culturale și creative și gradul ridicat de mobilitate profesională și geografică, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, a profesioniștilor din SCC cauzează dificultăți, comune în întreaga Uniune, în ceea ce privește accesul la protecție socială pentru profesioniștii din SCC; consideră, prin urmare, că sunt necesare acțiuni specifice și o coordonare întărită la nivelul Uniunii pentru a facilita accesul universal, eficient și simplificat al tuturor profesioniștilor din SCC din UE la sisteme de protecție socială adecvate și cuprinzătoare, indiferent de statutul lor profesional; reamintește relevanța unor sisteme de venit minim adecvate și accesibile pentru profesioniștii din SCC care se confruntă adesea cu perioade cu resurse financiare insuficiente, neregulate sau incerte, subliniind, în același timp, că astfel de sisteme nu ar trebui să înlocuiască remunerarea echitabilă și adecvată și condițiile de muncă decente în SCC;

îndeamnă statele membre să ia măsuri specifice pentru a asigura dobândirea, păstrarea și transferabilitatea drepturilor între sisteme, pentru a permite profesioniștilor din SCC, care combină sau schimbă frecvent locuri de muncă sau alternează statutul de lucrător salariat și statutul de lucrător independent, să facă față veniturilor instabile și fragmentate, muncii neremunerate și nesiguranței locului de muncă și să garanteze un standard minim pentru venitul lor, adaptând în mod eficace sistemele naționale de securitate socială pentru a permite accesul complet la prestațiile sociale, inclusiv la prestațiile de șomaj, în cadrul sistemelor de protecție socială bazate pe contribuții și având o acoperire adecvată, precum și facilitând participarea acestora în cazul sistemelor voluntare de protecție socială; afirmă că dreptul la o remunerare corectă, adecvată și proporțională rezultată din drepturi de autor și drepturi conexe trebuie să fie compatibil cu sistemele de protecție socială, în special accesul la pensie contributivă, deoarece carierele creative nu sunt limitate de vârstă;

10.

subliniază că este necesar să se stabilească în mod corect statutul profesional al persoanelor care lucrează în SCC, care să corespundă formulelor lor de lucru efective; subliniază că toți lucrătorii sunt acoperiți de acquis-ul UE în materie de drept al muncii, precum și de dreptul național al muncii și, printre altele, au dreptul la un salariu minim, la negociere colectivă, la un timp de lucru și la protecția sănătății, dreptul de a li se plăti concediul și la un acces îmbunătățit la protecție împotriva accidentelor profesionale, la indemnizații de șomaj și la prestații de boală, precum și la pensii contributive pentru limită de vârstă; invită statele membre să consolideze acțiunea autorităților de aplicare a legii în domeniul muncii și să pună în aplicare Convenția nr. 81 a OIM privind inspecția muncii, acordându-se o atenție deosebită clasificării corecte a persoanelor care lucrează în CCS;

Dificultățile la nivel transfrontalier

11.

evidențiază faptul că mobilitatea transfrontalieră are o importanță generală în facilitarea activității creative a profesioniștilor din SCC și în extinderea oportunităților de dobândire a unei noi experiențe profesionale în străinătate;

12.

subliniază că asigurarea bunei coordonări și a transferabilității drepturilor între sistemele de protecție socială între statele membre este importantă pentru a garanta accesul efectiv la protecție socială pentru profesioniștii din SCC cu un grad mare de mobilitate profesională; invită statele membre să aplice în mod corect și consecvent Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009; subliniază importanța adoptării și punerii în aplicare imediate a acestor propuneri;

13.

constată că mai ales pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru lucrătorii cu contracte atipice este dificil să se orienteze în diversele sisteme existente; regretă faptul că persistă încă numeroase obstacole administrative, financiare, fiscale și lingvistice în calea mobilității, cu precădere în ce privește portabilitatea transfrontalieră a drepturilor de securitate socială, adesea din cauza diferențelor dintre legislațiile statelor membre; subliniază că profesioniștii din SCC care își exercită dreptul la liberă circulație trebuie adesea să plătească mai multe asigurări sociale și de sănătate în diferite state membre, fără a putea beneficia de ele; solicită o coordonare mai strânsă la nivelul Uniunii pentru a reduce decalajele dintre sistemele naționale, astfel încât profesioniștii din SCC care lucrează în mai multe țări să poată beneficia de drepturile lor sociale;

14.

consideră că promovarea informării asupra normelor de coordonare în materie de securitate socială din Europa cu privire la mobilitatea transfrontalieră a artiștilor la nivelul UE este necesară și utilă pentru profesioniștii din SCC; încurajează Comisia și statele membre să dezvolte punctele de informare privind mobilitatea existente sau, dacă nu există, să înființeze noi puncte de informare privind mobilitatea, finanțate în mod adecvat, ca ghișee unice ușor accesibile în toate limbile UE și care vor ajuta profesioniștii din SCC să adune toate informațiile sectoriale relevante despre condițiile de muncă, mobilitatea, impozitarea și beneficiile de protecție socială;

15.

crede că schimbul automatizat de informații prin Schimbul electronic de informații privind securitatea socială (EESSI), care urmărește – prin cooperare administrativă – să permită profesioniștilor mobili să lucreze în Europa fără întreruperi, are un mare potențial pentru profesioniștii din SCC; solicită Comisiei să se asigure că EESSI abordează particularitățile modelelor de lucru și ale mobilității forței de muncă în SCC și că toți profesioniștii din SCC sunt acoperiți, în lumina recentei comunicări privind digitalizarea în coordonarea securității sociale (36);

16.

ia act de implicarea recentă a Comisiei în activitățile-pilot privind Pașaportul european de securitate socială (ESSPASS) și o încurajează să accelereze implementarea lor; își reiterează apelul repetat adresat Comisiei de a prezenta o propunere legislativă pentru o inițiativă ESSPASS, care ar putea asigura identificarea, trasabilitatea, agregarea și portabilitatea efectivă a drepturilor de securitate socială și ar îmbunătăți aplicarea normelor Uniunii privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea securității sociale pe piața muncii, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru lucrătorii și întreprinderile din Uniune; subliniază că este crucial să se garanteze cetățenilor europeni exercitarea drepturilor la asigurări sociale și la alte prestații aferente la nivel transfrontalier, printr-un instrument digital facil; subliniază că o verificare rapidă a statutului asigurărilor și a contribuțiilor poate ajuta la combaterea muncii nedeclarate și a nerespectării mecanismelor de stabilire a salariilor în vigoare în țara gazdă, a fraudei și a abuzurilor în domeniul prestațiilor de securitate socială și poate permite instituțiilor de securitate socială, inspectoratelor muncii și furnizorilor de servicii medicale să verifice respectarea normelor, prin corelarea bazelor de date; subliniază că ESSP i-ar ajuta pe lucrători să consulte și să revendice contribuțiile și prestațiile de asigurări sociale, cum ar fi drepturile de pensie, facilitând transferabilitatea acestora și prevenind mai eficient frauda socială în aspecte precum subcontractarea abuzivă, falsa activitate independentă, munca nedeclarată și neplata contribuțiilor la asigurările sociale; solicită implementarea soluției ESSPASS în SCC, asigurându-se că aceasta ține cont de particularitățile sectoarelor și de nevoile specifice ale lucrătorilor independenți;

17.

invită Comisia și statele membre ca, în colaborare cu Autoritatea Europeană a Muncii, să faciliteze, prin furnizarea de informații ușor accesibile, aplicarea integrală a acordurilor colective aplicabile în țara de destinație profesioniștilor detașați din SCC și aplicarea dreptului Uniunii, pentru a asigura o protecție adecvată atunci când acești profesioniști își exercită dreptul la liberă circulație și pentru a combate neregulile de natură transfrontalieră;

18.

salută noua acțiune de mobilitate „Cultura mișcă Europa” în cadrul programului „Europa creativă”, care oferă burse de mobilitate artiștilor și altor profesioniști din SCC; invită Comisia și statele membre să consolideze și să îmbunătățească și mai mult astfel de inițiative și să le doteze cu o finanțare mai adecvată, astfel încât aceste programe să ajungă la segmente cât mai largi de profesioniști și de public în domeniul CSC, precum și pentru a promova coproducțiile europene, implicând și țări din afara UE;

19.

subliniază importanța unor competiții și inițiative la nivelul Uniunii care să ilustreze bogăția și diversitatea culturii europene și care să contribuie la un sentiment de apartenență și de identitate europeană, precum Premiul Lux al publicului și Premiul UE pentru literatură; invită Comisia să revizuiască și să extindă și mai mult competițiile sau inițiativele organizate exclusiv în cadrul Uniunii, precum și să promoveze și să faciliteze organizarea de noi competiții și inițiative, cum ar fi un concurs de canto între statele membre pentru a promova cultura și turismul Uniunii;

Remunerare, practici și finanțare echitabile

20.

afirmă cu fermitate că munca culturală este o activitate profesională și, ca atare, trebuie să fie remunerată în mod echitabil și adecvat, reflectând nivelul efectiv de educație, competențele și experiențele profesionale și să asigure un nivel de trai decent; este preocupat de faptul că SCC sunt considerate sectoare cu salarii mici, 38 % dintre profesioniștii din SCC situându-se în ultimele trei grupe decilice salariale (37); salută adoptarea recentă a Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului (38); invită statele membre să transpună rapid această directivă, acordând o atenție deosebită SCC;

21.

regretă toate formele de muncă remunerată insuficient sau neremunerată, cum ar fi practica de a oferi plată pentru operele culturale și creative sub formă de expunere și neluarea în calcul a timpului de lucru nedeclarat, precum și stagiile neplătite (39), care pot rezulta din dezechilibrele de putere larg răspândite în relațiile contractuale;

22.

regretă prevalența practicilor de plăți întârziate din SCC, care afectează grav atât solvabilitatea liber-profesioniștilor, cât și pe cea a IMM-urilor care își desfășoară activitatea în acest sector și adâncește disparitățile socioeconomice în rândul profesioniștilor din SCC; subliniază că statele membre trebuie să pună în aplicare Directiva 2011/7/UE (40), inclusiv pentru întreprinderile din SCC;

23.

reamintește importanța drepturilor de autor și a drepturilor conexe în SCC și a punerii în aplicare corespunzătoare a acestora, asigurându-se că autorii și artiștii interpreți sau executanți, în calitatea lor de titulari de drepturi, sunt remunerați în mod echitabil pentru exploatarea operei lor; solicită transpunerea semnificativă și asigurarea respectării Directivei privind drepturile de autor (41), aliniate la obiectivele acesteia;

24.

invită Comisia să sprijine statele membre pentru a asigura o remunerare adecvată, echitabilă, corespunzătoare și proporțională a artiștilor și a creatorilor pentru exploatarea operelor lor artistice, cu mecanisme adecvate și printr-un dialog social general și specific sectorului, în conformitate cu legislația UE;

25.

subliniază că este necesar să se faciliteze accesul legal la conținut și să se combată pirateria și alte utilizări ilegale, în special pe piața unică digitală;

26.

consideră că remunerarea echitabilă și adecvată a autorilor și a compozitorilor este o parte esențială a condițiilor lor de muncă și a mijloacelor lor de trai; este îngrijorat de utilizarea unor forme diverse de contracte de tip „buy-out” care pot conduce la o practică abuzivă și coercitivă ce eludează normele și principiile UE privind remunerarea echitabilă și confirmă dezechilibrele de putere profunde dintre părțile contractante și este îngrijorat de utilizarea pe scară tot mai largă a acestor contracte, plasate adesea sub jurisdicții străine în anumite sectoare; îndeamnă statele membre să se asigure că dispozițiile contractuale din SCC sunt în deplină conformitate cu articolele 18, 19 și 20 din Directiva privind drepturile de autor, pentru a asigura respectarea drepturilor autorilor și ale artiștilor interpreți sau executanți în această privință; solicită Comisiei să evalueze și să monitorizeze îndeaproape situația în această privință; solicită Comisiei să evalueze cu atenție compatibilitatea dispozițiilor de tip „buy-out”, precum și a dispozițiilor privind norma care reglementează conflictul de legi și alegerea jurisdicției competente, care adesea eludează normele europene, precum și necesitatea de a soluționa aceste practici și alte practici dăunătoare impuse creatorilor, luând în considerare inițiativele existente și viitoare;

27.

este preocupat de practicile coercitive de „buy-out” care pun în pericol condițiile de muncă și mijloacele de subzistență ale creatorilor europeni; salută viitorul studiu pe care Comisia îl va lansa pe această temă și solicită Comisiei să propună inițiativele necesare pentru a combate această practică la nivelul Uniunii, ținând seama de concluziile și recomandările sale;

28.

invită statele membre să își intensifice eforturile de prevenire a muncii nedeclarate, să recunoască și să reglementeze timpul de lucru nedeclarat și să elimine activitățile independente fictive în SCC, inclusiv prin consolidarea acțiunii autorităților de aplicare a legii în domeniul muncii, cu implicarea partenerilor sociali; subliniază rolul ELA în acest sens, în special prin furnizarea de informații pentru lucrătorii mobili din SCC, schimbul de informații între statele membre, inspecții comune și coordonate și evaluări ale riscului cu privire la provocările specifice sectorului;

29.

consideră că echilibrul între viața profesională și cea privată trebuie respectate, recunoscând totodată formele de programe de lucru specifice comune în aceste sectoare;

30.

subliniază că este important să se protejeze sănătatea și siguranța la locul de muncă; invită Comisia să promoveze recunoașterea și prevenirea bolilor profesionale asociate cu activitățile specifice din SCC, precum și compensațiile acordate pentru acestea;

31.

își reiterează apelul adresat statelor membre de a asigura o finanțare stabilă și previzibilă și de a diversifica sursele de sprijin pentru SCC, de a se abține de la reducerea finanțării existente și de a crește sprijinul financiar acordat sectoarelor, contribuind la o mai mare previzibilitate pentru profesioniștii din SCC care primesc aceste fonduri;

32.

consideră că finanțatorii publici din SCC au responsabilitatea de a promova practici echitabile și solicită integrarea unor principii echitabile în strategiile lor de finanțare, în consultare cu partenerii sociali; insistă că toate angajamentele instituționale profesionale ale profesioniștilor din SCC ar trebui să fie remunerate în mod echitabil și că ar trebui eliminată practica înlocuirii locurilor de muncă cu un voluntariat fictiv;

33.

invită finanțatorii publici de la nivelul Uniunii, de la nivel național, regional și local să introducă și să aplice clauza socială prin intermediul unor termene și condiții privind utilizarea finanțării publice și a achizițiilor publice pentru a asigura remunerarea echitabilă și adecvată și condiții de lucru echitabile pentru profesioniștii din SCC de-a lungul întregului lanț de subcontractare, luând în considerare perspectiva de gen pentru a garanta accesul egal la resursele de creație și de producție, precum și egalitatea de remunerare, în conformitate cu contractele colective de muncă, acolo unde există, și să promoveze găsirea de soluții negociate colectiv acolo unde nu există astfel de contracte;

34.

consideră că programele și proiectele finanțate de Uniune în SCC, cum ar fi Europa creativă, ar trebui să asigure respectarea tuturor obligațiilor sociale și de muncă în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului național sau al acordurilor colective, să contribuie la punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale în SCC; solicită Comisiei să se asigure că următorul ciclu de programe ale Uniunii în SCC respectă aceste principii, inclusiv prin introducerea condiționalității sociale, în mod similar cu alte domenii de politică ale UE, acoperind, printre altele, obligația de a remunera în mod echitabil profesioniștii din SCC pentru activitatea lor, inclusiv timpul dedicat cercetării, repetițiilor, pregătirii și aplicării retroactiv, luând în considerare particularitățile solicitanților și SCC în ansamblu, precum și având grijă în mod corespunzător ca sarcinile administrative să nu crească disproporționat;

35.

reamintește că procedurile de solicitare a finanțării din partea UE, inclusiv cele aferente programului Europa creativă, sunt încă prea împovărătoare și creează obstacole inutile pentru potențialii beneficiari; solicită Comisiei, prin urmare, să simplifice în continuare aceste proceduri pentru a asigura accesul echitabil la finanțarea din partea Uniunii;

36.

consideră că finanțarea publică este fundamentală pentru asigurarea unui ecosistem cultural și creativ sustenabil, divers și democratic; solicită statelor membre și Comisiei să majoreze substanțial sprijinul financiar acordat SCC și statelor membre să stabilească un obiectiv minim de cheltuieli de 2 % din cheltuielile publice în SCC, care generează până la 4 % din PIB-ul UE; invită toți actorii Uniunii să majoreze finanțarea pentru cultură în cadrul programelor Uniunii și să consolideze sinergiile, precum și să introducă modificările necesare în supravegherea CFM pentru a ține seama de investițiile în cultură în cadrul întregului buget european;

37.

regretă că majoritatea statelor membre nu au atins un obiectiv de investiții de 2 % din Fondul de redresare și reziliență pentru ca SCC să fie incluse în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale statelor membre, astfel cum a solicitat Parlamentul;

Rolul partenerilor sociali și al negocierii colective

38.

reamintește că profesioniștii din SCC au libertatea și dreptul de a înființa și a fi membri în sindicate și organizații profesionale care să-i reprezinte și de a participa în mod sistematic și semnificativ la procesul de elaborare a politicilor culturale, sociale și de ocupare a forței de muncă; invită statele membre să consolideze dialogul social la nivelul Uniunii, la nivel național și sectorial, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind consolidarea dialogului social, asigurându-se că toți profesioniștii SCC din toate sectoarele sunt reprezentați, precum și asigurând un nivel ridicat de acoperire a negocierilor colective, astfel încât să se asigure condiții de muncă decente și salarii echitabile și adecvate; invită statele membre să garanteze aplicarea efectivă a dreptului de negociere colectivă în SCC;

39.

ia act de faptul că nivelurile de acoperire a negocierilor colective ale statelor membre în SCC variază în mod semnificativ; consideră că negocierile colective solide sunt decisive pentru a garanta un nivel adecvat de protecție prin salarii minime, remunerarea echitabilă, drepturile lucrătorilor, condiții bune de muncă, precum și dispoziții pentru formare și dezvoltare profesională și protecția sănătății și a securității lucrătorilor; invită Comisia și statele membre să sprijine dialogul social la toate nivelurile și negocierile colective și să îmbunătățească acoperirea acestuia în SCC; încurajează, prin urmare, Comisia și statele membre, precum și partenerii sociali, să depună eforturi în vederea obținerii unei acoperiri a negocierilor colective de cel puțin 80 % până în 2030, care ar trebui să se reflecte și în SCC, și să evalueze periodic progresele înregistrate în vederea atingerii acestui obiectiv;

40.

se bucură de faptul că Comisia a publicat „Orientări privind aplicarea legislației Uniunii în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați”, inclusiv în ceea ce privește autorii și artiștii interpreți sau executanți care desfășoară o activitate independentă fără angajați, oferind o protecție sporită creatorilor și liber-profesioniștilor din SCC; invită statele membre să se asigure că autoritățile naționale din domeniul concurenței aplică în mod eficace orientările; invită Comisia să monitorizeze aplicarea orientărilor de către autoritățile naționale din domeniul concurenței, cu sprijinul Rețelei europene în domeniul concurenței, precum și prin consultări cu partenerii sociali europeni și cu autori, artiști, artiști interpreți sau executanți și lucrători din sectorul cultural, pentru ca acestea să fie aplicate în mod consecvent;

41.

subliniază că majoritatea persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați în SCC se confruntă cu dificultăți în controlarea condițiilor lor de muncă; observă că, chiar dacă nu sunt pe deplin integrate în activitatea comercială a comitentului în același mod precum lucrătorii, este posibil ca anumite persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați să nu fie pe deplin independente de comitentul lor sau să nu aibă o putere de negociere suficientă; subliniază, prin urmare, că negocierile colective pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați reprezintă un instrument eficace pentru garantarea unor condiții de muncă mai bune, inclusiv a unui salariu mai bun;

42.

invită statele membre și partenerii sociali să depună eforturi pentru a garanta salarii echitabile și adecvate în SCC, care să reflecte nivelul efectiv de educație, aptitudini, competențe și experiență profesională; invită, în acest sens, statele membre să promoveze acorduri colective privind stabilirea salariilor în SCC;

Educație, oportunități de formare și dezvoltare a carierei

43.

este preocupat de faptul că se acordă un spațiu tot mai redus educației artistice în programele naționale de învățământ din învățământul primar și secundar; constată cu îngrijorare că barierele financiare împiedică adesea accesul la învățământul superior în domeniul artelor și al culturii pentru tinerii care provin din medii vulnerabile sau defavorizate, în special pentru cei cu dizabilități; invită statele membre să asigure un acces echitabil la educația artistică, în special la învățământul superior; îndeamnă statele membre să aloce resurse financiare și umane adecvate pentru consolidarea disciplinelor artistice, printr-o abordare STIAM, în toate etapele educației în activitățile școlare și extrașcolare; solicită Comisiei să evalueze potențialele modele de compensare a organizațiilor artistice și culturale care facilitează accesul gratuit pentru tinerii cu vârste sub 18 ani la evenimente și educație culturale;

44.

este îngrijorat de lipsa de claritate și de informare a studenților și tinerilor absolvenți care intră pe piața muncii cu privire la condițiile și practicile de muncă, inclusiv cunoașterea statutului de lucrător și de persoană care desfășoară o activitate independentă; invită statele membre să instituie sau să consolideze măsuri favorabile incluziunii pentru a se asigura că tinerii, în special cei dezavantajați în mod tipic pe piața forței de muncă, au acces la informații privind oportunitățile de angajare, practicile echitabile și drepturile lor, printre altele în temeiul cadrului aplicabil privind drepturile de autor, precum și obligațiile în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului național al muncii;

45.

subliniază că accesul la Spațiul european al educației este fundamental pentru cercetarea artistică și dezvoltarea carierei cadrelor didactice și a tinerilor profesioniști din sectoarele culturale și creative; invită statele membre să se asigure că învățământul superior în domeniul artelor este pe deplin integrat în Spațiul european al educației; îndeamnă Comisia și statele membre să depună eforturi pentru a mări valoarea diplomelor artistice și culturale și a îmbunătăți sistemele automate de recunoaștere reciprocă și certificare a diplomelor și a altor calificări și competențe, a rezultatelor învățării și a perioadelor de studiu în străinătate, care să permită comparabilitatea și să asigure portabilitatea transfrontalieră a competențelor și aptitudinilor artistice ale lucrătorilor SCC;

46.

insistă că este important să se efectueze investiții în învățarea pe tot parcursul vieții pentru profesioniștii din SCC; subliniază că mobilitatea la nivelul UE este importantă pentru schimbul de idei și de practici, promovând colaborarea interculturală și consolidând dezvoltarea carierei, inclusiv oportunitățile de formare, în sectoarele culturale și creative; consideră că este necesar să se intensifice eforturile pentru a se consolida și a se extinde oportunitățile de schimburi educaționale și profesionale la nivel european, precum și ca acestea să fie mai incluzive; îndeamnă statele membre și Uniunea să cartografieze mai bine nevoile de formare ale profesioniștilor din SCC și să coordoneze mai bine politicile lor în materie de cultură, educație și ocupare a forței de muncă, astfel încât acestea să abordeze într-un mod mai adecvat provocările specifice cu care se confruntă sectoarele culturale și creative;

47.

subliniază rolul pe care poate să îl joace microcertificarea atunci când este utilizată într-un mod coerent și standardizat, inclusiv în ceea ce privește abilitățile și competențele digitale și creative, recunoscând totodată faptul că ea este complementară calificărilor formale; invită Comisia și statele membre să dezvolte un ecosistem european pentru microcertificare în conformitate cu Recomandarea Consiliului și să asigure portabilitatea acesteia în întreaga Europă;

48.

este preocupat de lipsa sistemelor de sprijinire a tranziției profesionale pentru artiștii și profesioniștii din SCC care au nevoie de recalificare; consideră că acest lucru este deosebit de important pentru profesioniștii ale căror locuri de muncă sunt afectate, printre altele, de digitalizare sau pentru cei a căror practică se bazează pe capacitățile lor fizice, cum ar fi dansatorii, cântăreții și muzicienii; invită statele membre și Comisia, în consultare cu partenerii sociali și în contextul obiectivelor Anului european al competențelor și al Pactului privind competențele, să investească în perfecționare și recalificare prin programe de învățare pe tot parcursul vieții și programe de dezvoltare a competențelor, inclusiv prin parteneriate cu toți actorii relevanți, colectarea de bune practici, sisteme de educație și formare tehnică și profesională, permițând profesioniștilor SCC să dezvolte noi cunoștințe și competențe digitale, antreprenoriale, juridice și de altă natură relevante, inclusiv alfabetizarea în domeniul IA, competențe non-tehnice și transversale, fie în interiorul, fie în afara sectoarelor culturale și creative;

49.

salută dezvoltarea Cadrului european privind conținutul educațional digital care va valorifica diversitatea culturală și creativă; solicită statelor membre să pună în aplicare în mod adecvat recomandările în sistemele lor naționale de învățământ și educaționale; își reiterează apelul adresat Comisiei de a prezenta o propunere de directivă privind stagiile de calitate și subliniază importanța unor stagii de calitate remunerate în SCC;

50.

solicită partenerilor sociali să promoveze formarea și dezvoltarea competențelor; solicită Comisiei Europene să sprijine cooperarea dintre consiliile pentru competențe, acolo unde există, și schimbul de bune practici între statele membre;

51.

consideră că profesioniștii din SCC pot face parte din mai multe sectoare, cum ar fi sectorul divertismentului și cel sportiv; consideră că aceste sectoare joacă, de asemenea, un rol fundamental în apropierea popoarelor Europei prin experiențele trăite în urma competițiilor organizate de Uniune; subliniază, prin urmare, importanța asigurării unui ecosistem sănătos și echilibrat în SCC și sectoarele divertismentului și sportului;

Egalitatea de gen și măsurile de combatere a hărțuirii la locul de muncă și a discriminării în sectoarele culturale și creative

52.

subliniază că femeile sunt adesea victime ale sexismului, ale stereotipurilor de gen și ale hărțuirii sexuale și, de regulă, câștigă mai puțin decât bărbații care ocupă funcții echivalente; invită statele membre să își intensifice eforturile de eradicare a hărțuirii sexuale în sectoarele culturale și creative și să asigure un loc de muncă sigur și sănătos, inclusiv prin schimbul de bune practici; salută, în acest sens, propunerea Comisiei de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și așteaptă cu interes adoptarea rapidă a acesteia; solicită statelor membre, în colaborare cu partenerii sociali, să transpună și să pună în aplicare rapid directiva privind transparența salarială și să consolideze măsurile obligatorii privind transparența salarială în SCC, precum dreptul la informare cu privire la nivelurile salariale, raportarea de către întreprinderi și negocierile colective; solicită Comisiei și statelor membre să consolideze mecanismele de stimulare și structurile de sprijin existente pentru a asigura șanse egale la nivel profesional, sau, dacă nu există, să le creeze, în special pentru femei, persoanele din medii dezavantajate și care aparțin minorităților, inclusiv, după caz, prin mecanisme de finanțare;

53.

constată că, din cauza condițiilor de lucru adesea precare și a structurilor de putere neechilibrate, SCC prezintă o rată foarte ridicată de dependență de clienți și o expunere peste medie la intimidare și discriminare, întrucât 86 % dintre sindicatele din industria divertismentului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la hărțuirea sexuală la locul de muncă (42); observă că, în sectorul divertismentului, subsectorul divertismentului în direct și cel al producției de filme/producții televizate sunt afectate în mod special (43);

54.

îndeamnă statele membre ca, în cooperare cu partenerii sociali, să elimine barierele sistemice care fac ca profesioniștii din SCC să fie vulnerabili și să creeze un răspuns sectorial cuprinzător și coordonat pentru a preveni, a combate și a elimina violența și hărțuirea, inclusiv prin asigurarea unor linii clare de responsabilitate în procedurile de raportare și de protecție, prin stabilirea și furnizarea de resurse adecvate pentru structuri independente pentru raportarea confidențială a practicilor neloiale și prin obținerea de orientări și de consiliere juridică, investigarea atentă a cazurilor raportate, sensibilizarea și stabilirea de orientări privind prevenirea hărțuirii prin educație și formare, inclusiv pentru autoritățile competente;

55.

subliniază că artistele și profesionistele SCC din întreaga Uniune ar trebui să aibă un acces mai larg la resursele de creație și producție; își reiterează apelul adresat statelor membre, de a promova, cu implicarea partenerilor sociali, dialogul social, inclusiv prin negocierile colective, cu privire la abordarea inegalității de gen, prin asigurarea egalității de remunerare pentru muncă de valoare egală, reprezentarea în structurile de conducere și în alte funcții decizionale, precum și pentru protejarea echilibrului între viața profesională și cea privată; încurajează partenerii sociali să promoveze includerea femeilor și a tinerilor în conducerea lor și în rândul negociatorilor; solicită, în această privință, statelor membre să transpună și să aplice rapid Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată (44); invită statele membre să se asigure că societățile și organizațiile active în SCC adoptă planuri de acțiune privind egalitatea de gen pentru a preveni hărțuirea la locul de muncă, în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor;

56.

invită acele state membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice fără întârziere Convenția OIM privind violența și hărțuirea; solicită, de asemenea, adoptarea rapidă a deciziei Consiliului de autorizare a ratificării Convenției în ceea ce privește dispozițiile care țin de competențele Uniunii;

Libertatea artistică

57.

subliniază că trebuie asigurată libertatea de creație artistică și de exprimare artistică în întreaga Europă, contribuind la solidaritate, coeziune socială și condiții de concurență echitabile pentru ca artiștii să își dezvolte activitatea; își reiterează apelul adresat Comisiei de a lărgi, ca parte a rapoartelor privind statul de drept, capitolul privind monitorizarea libertății și pluralismului mass-mediei pentru a acoperi, de asemenea, toate aspectele libertății de exprimare, inclusiv libertățile artistice și academice; solicită Comisiei, ca parte a evaluării sale cu privire la punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru democrația europeană, să se concentreze într-o măsură mai mare, prin inițiative adecvate, pe promovarea și apărarea libertății artiștilor de a crea fără cenzură, interferențe politice sau intimidare, inclusiv prin incriminarea acestora, garantând astfel că cetățenii europeni se pot bucura de drepturile lor culturale;

58.

insistă asupra faptului că condițiile sociale și de muncă echitabile și un nivel de remunerare decent și sustenabil, precum și accesul adecvat la securitatea socială sunt esențiale pentru garantarea libertății de exprimare artistică pentru toți creatorii, asigurând condiții de concurență echitabile pentru ca aceștia să își dezvolte activitatea; reamintește datoria statelor membre și a Uniunii de a proteja, apăra și sprijini profesioniștii din SCC în respectarea libertății lor de creație și exprimare; solicită statelor membre să elaboreze, cu sprijin proactiv din partea Comisiei, orientări pentru protejarea libertății artistice ca valoare a UE;

59.

invită Comisia și SEAE să consolideze și să extindă măsurile, după caz, pentru a sprijini artiștii și alți profesioniști din SCC aflați în pericol, în special ca urmare a războiului sau a instabilității geopolitice, în menținerea libertății lor de exprimare artistică;

Provocări digitale

60.

subliniază că automatizarea și IA au devenit un instrument util pentru creația artistică și că acestea pot contribui, de asemenea, la crearea de locuri de muncă în SCC și pot îmbogăți oportunitățile de dezvoltare a acestora, declanșate de apariția unor noi profiluri profesionale, în special atunci când sunt puse în aplicare într-un mod centrat pe factorul uman, pentru ca oamenii să devină surse și beneficiari ai inovațiilor tehnologice; cu toate acestea, este îngrijorat de efectele creșterii automatizării, ca urmare a utilizării învățării automate, a roboticii și a altor tehnologii bazate pe date, cum ar fi producerea de conținut asistată, dublarea artificială, traducerea prin recunoaștere vocală, precum și extragerea automată a metadatelor și răspândirea sistemelor IA generative puternice pentru generarea de conținut, inclusiv folosirea de deepfake-uri fără consimțământ, care ar putea reprezenta o provocare deosebită pentru artiști și alți profesioniști din SCC expuși riscului de a-și pierde locul de muncă, drepturile lor de remunerare sau controlul asupra muncii lor sau de a suferi de pe urma deteriorării condițiilor de muncă;

61.

invită Comisia să elaboreze, după consultarea partenerilor sociali, o abordare strategică proactivă la nivelul Uniunii pentru a anticipa efectele digitalizării asupra locurilor de muncă, metodelor de lucru, condițiilor de muncă ale lucrătorilor, perfecționării, recalificării și nevoilor lucrătorilor care rezultă din utilizarea acestor noi tehnologii în SCC; invită statele membre, cu sprijinul Comisiei, să dezvolte, ca parte a acestei abordări strategice, formarea și educația, inclusiv alfabetizarea în domeniul IA, și planuri de acțiune pentru crearea de locuri de muncă, precum și sprijin financiar sectorial și măsuri de asigurare a accesului la protecție socială adecvată pentru persoanele afectate de digitalizare și de pierderea locurilor de muncă legată de IA;

62.

solicită, mai precis, promovarea dialogului social și a consultărilor cu SCC pentru a asigura egalitatea, diversitatea culturală, nediscriminarea și echitatea în sistemele de IA; invită Comisia să adopte măsuri pentru a asigura transparența și responsabilitatea sistemelor și algoritmilor IA, pentru a evita prejudecățile și discriminarea neintenționate în SCC și pentru a asigura egalitatea de tratament, incluziunea și utilizarea optimă a tehnologiilor digitale pentru a sprijini condiții de muncă decente pentru profesioniștii din SCC, exercitarea drepturilor lor și, în special, dreptul la o remunerație echitabilă, adecvată și proporțională, în conformitate cu legislația Uniunii privind drepturile de autor;

63.

subliniază că gestionarea algoritmică prezintă noi provocări pentru viitorul muncii, cum ar fi controlul și supravegherea bazate pe tehnologie pentru monitorizarea progreselor, a timpului și a performanței, și implică un impact semnificativ asupra sănătății și siguranței lucrătorilor, în special asupra sănătății mintale și a dreptului la viață privată și la demnitate umană, precum și un tratament discriminatoriu în procesele de recrutare și în alte domenii, dacă nu se asigură o supraveghere umană suficientă; este preocupat, de asemenea, de faptul că IA poate submina libertatea și autonomia persoanelor, inclusiv la locul de muncă; subliniază că soluțiile IA în SCC trebuie să fie transparente, să evite implicațiile negative pentru lucrători și să fie negociate între partenerii sociali; invită Comisia să acorde atenția cuvenită efectelor IA asupra drepturilor și stării bune a lucrătorilor într-un loc de muncă din ce în ce mai digitalizat în activitatea legislativă actuală și viitoare, inclusiv prin prezentarea unei propuneri legislative privind IA la locul de muncă;

64.

își reiterează apelul adresat Comisiei de a evalua provocările pe care le reprezintă conținutul generat de IA, create de modelele de afaceri în evoluție continuă, care riscă să conducă la apariția unor lacune în materie de reglementare, precum și impactul cercetării și dezvoltării de IA și de tehnologii conexe în SCC, în special în ceea ce privește drepturile de autor și remunerarea echitabilă a autorilor și a artiștilor interpreți sau executanți; solicită Comisiei să evalueze măsura în care Regulamentul european general privind protecția datelor poate asigura garanții rapide și eficace împotriva utilizării neautorizate a datelor cu caracter personal de către sistemele de IA și dacă excepțiile existente privind extragerea de text și date sunt echilibrate în mod adecvat pentru a trece testul în trei etape inclusiv în contextul IA generative; subliniază necesitatea de a se asigura că furnizorii de IA generativă respectă obligațiile stabilite în eventualul Regulament privind inteligența artificială și, fără a aduce atingere legislației Uniunii sau legislației naționale privind drepturile de autor, documentează și pun la dispoziția publicului un rezumat suficient de detaliat al utilizării datelor de formare protejate în temeiul legislației privind drepturile de autor;

65.

subliniază că este necesar ca întregul ecosistem cultural să fie bine echilibrat pentru a permite fiecărei părți a acestuia să prospere; consideră că eforturile depuse pentru redresarea completă post-COVID, integrarea și gestionarea inovării digitale și consolidarea sectoarelor, precum și îmbunătățirea termenilor și condițiilor din sectoare pentru profesioniștii din SCC sunt de o importanță capitală; constată că noile forme organizaționale inovatoare de asociere, cum ar fi organizațiile autogestionate și cooperativele culturale, sunt din ce în ce mai relevante în SCC; invită statele membre și Comisia să sprijine acestea organizații și rețelele lor, asigurând același nivel de recunoaștere, ținând seama de particularitățile lor atunci când propun inițiative, pentru a garanta standarde ridicate de transparență, participarea lor deplină și activă, inclusiv la procesele decizionale, și protecția lucrătorilor lor la nivel național și european; solicită statelor membre să creeze un mediu favorabil pentru parteneriatele public-privat pentru a facilita inovarea în materie de politici, care va stimula competitivitatea afacerilor creative, productivitatea acestora și o finanțare suficientă;

66.

subliniază că trebuie revizuite urgent legile privind munca copiilor, care au devenit ineficace odată cu răspândirea la scară largă a creatorilor de conținut minori pe platformele de comunicare socială; solicită Comisiei și statelor membre să prezinte dispoziții care să protejeze creatorii de conținut minori de riscurile de exploatare, ținând seama de noile provocări prezentate de noile tehnologii și platforme de comunicare socială;

Propuneri de măsuri la nivelul Uniunii

67.

solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 153 și al articolului 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, propuneri de instrumente legislative de stabilire a unui cadru cuprinzător al Uniunii (denumit în continuare „cadrul”) referitor la situația socială și profesională a artiștilor și a altor profesioniști din sectoarele culturale și creative (denumiți în continuare „profesioniștii din SCC”), în special: o directivă privind condițiile de muncă decente, contribuind astfel la stabilirea corectă a statutului lor profesional, precum și una sau mai multe decizii de colectare și publicare a datelor adecvate și de încurajare a cooperării și a schimbului de bune practici între statele membre, inclusiv prin instituirea unei platforme europene, în vederea formulării unor standarde de calitate și a revizuirii evoluțiilor relevante în ceea ce privește statutul și situația profesioniștilor din SCC, asigurând o perspectivă de gen, cu participarea deplină a partenerilor sociali, precum și recunoașterea la nivelul Uniunii a situației specifice a profesioniștilor din SCC în conformitate cu recomandările prevăzute în anexa la prezentul document;

68.

consideră că cheltuielile publice pentru cultură reprezintă o investiție socială care ar trebui monitorizată îndeaproape; solicită includerea condițiilor de muncă și de viață în SCC în orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (45);

69.

își reiterează apelul adresat Comisiei de a actualiza noua agendă europeană pentru cultură și de a include îmbunătățirile condițiilor de viață și de muncă ale profesioniștilor din SCC ca domeniu prioritar; solicită Comisiei să includă în prioritățile sale politice pentru perioada 2024-2029 îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă și remunerarea echitabilă în SCC;

70.

solicită statelor membre să crească nivelul de ambiție pentru prioritatea cheie „Artiștii și profesioniștii din domeniul culturii: consolidarea capacității de acțiune a SCC” din cadrul Planului de lucru al Consiliului în domeniul culturii pentru perioada 2023-2026 cu acțiuni mai ambițioase și realizări asociate obiectivelor care să se concentreze pe statutul și condițiile de muncă ale profesioniștilor din SCC;

71.

solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport privind analiza situației profesioniștilor din SCC din Uniune, precum și evoluțiile relevante, pe baza datelor colectate, precum și punerea în aplicare a instrumentelor incluse în cadru;

72.

consideră că toate implicațiile financiare ale propunerilor solicitate ar trebui să fie acoperite prin alocările bugetare existente; subliniază că, având în vedere importanța SCC pentru economia Uniunii și a statelor membre, adoptarea și punerea în aplicare a propunerilor ar conduce la câștiguri financiare și de eficiență substanțiale, fiind astfel benefice atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social, astfel cum s-a menționat în mod clar în Studiul EAVA efectuat de EPRS;

° °

73.

încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție, precum și recomandările care o însoțesc.

(1)
https://spanish-presidency.consilium.europa.eu/media/keantfog/c%C3%A1ceres-declaration.pdf

(2) Hotărârea Curții de Justiție din 30 martie 2000, Barry Banks și alții/Theatre royal de la Monnaie, cauza C-178/97, ECLI:EU:C:2000:169.

(3)
JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

(4)
JO L 166, 30.4.2004, p. 1.

(5)
JO L 299, 18.11.2003, p. 9.

(6)
JO L 186, 11.7.2019, p. 105.

(7)
JO L 275, 25.10.2022, p. 33.

(8)
JO L 204, 26.7.2006, p. 23.

(9)
JO L 180, 15.7.2010, p. 1.

(10)
JO L 132, 17.5.2023, p. 21.

(11)
JO L 95, 15.4.2010, p. 1.

(12)
JO L 130, 17.5.2019, p. 92.

(13)
JO L 131, 20.5.2017, p. 1.

(14)
JO L 189, 28.5.2021, p. 34.

(15)
JO L 231, 30.6.2021, p. 21.

(16)
JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(17)
JO L 107, 26.3.2021, p. 30.

(18)
JO L 125, 11.5.2023, p. 1.

(19)
JO C 238, 6.7.2018, p. 28.

(20)
https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/EPRS_STU(2023)747426

(21)
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/652250/POL_STU(2021)652250_EN.pdf

(22) Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură, Statutul și condițiile de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și creativ – Raport al Grupului de lucru pentru metoda deschisă de coordonare (MDC) format din experți ai statelor membre – Raport final, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023, https://data.europa.eu/doi/10.2766/46315

(23)
https://voicesofculture.eu/wp-content/uploads/2021/07/VoC-Brainstorming-Report-Working-Conditions-2.pdf

(24)
https://ec.europa.eu/culture/news/study-artists-working-conditions-published

(25) Eurostat: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20230824-1

(26)
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_expenditure_on_cultural,_broadcasting_and_publishing_services&oldid=593681

(27)
https://www.consilium.europa.eu/media/52730/g20-leaders-declaration-final.pdf

(28) UNESCO, Re Shaping Policies for Creativity ((Re)Definirea politicilor care vizează creativitatea).

(29) Analiză a Eurofound privind tendințele în ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă în sectoarele creative, realizată la cererea raportorilor, 29 mai 2023.

(30)
http://www.womarts.eu/upload/01-LI-WOMART-1-20-6.pdf, p. 34 și următoarele.

(31)
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/EARN_GR_GPGR2__custom_6350417/default/table?lang=en [PMMR1] PAG. 60; https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/–ed_dialogue/–sector/documents/publication/wcms_865323.pdf

(32) Analiză a Eurofound privind tendințele în ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă în sectoarele creative, realizată la cererea raportorilor, 29 mai 2023.

(33) OIM, Policy Brief on sexual harassment in the entertainment industry (Sinteza politică privind hărțuirea sexuală în industria divertismentului), noiembrie 2020.

(34) Autoritatea Europeană a Muncii, „Different forms of cross-border undeclared work, including through third-country nationals” (Diferite forme de muncă nedeclarată transfrontalieră, inclusiv prin intermediul resortisanților țărilor terțe), septembrie 2021, p. 13; https://www.ela.europa.eu/sites/default/files/2022-01/Study-report-on-different-forms-of-cross-border-UDW.2021_EN.pdf

(35)
https://eenca.com/eenca/assets/File/EENCA%20publications/Study%20on%20the%20status%20and%20working%20conditions%20of%20artists%20and%20creative%20professionals%20-%20Final%20report.pdf

(36) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind digitalizarea coordonării sistemelor de securitate socială: facilitarea liberei circulații pe piața unică, 6.9.2023, COM(2023)0501.

(37) Eurofound, Anchetă privind forța de muncă.

(38) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).

(39)
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2023-0239_RO.html

(40) Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2011/7/oj)

(41) Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2019/790/oj).

(42) Sinteză de politică privind hărțuirea sexuală în industria divertismentului, OIM, 2020 https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_dialogue/@actrav/documents/publication/wcms_761947.pdf

(43) OIM, Sinteză de politică privind hărțuirea sexuală în industria divertismentului (2020)

(44) Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (JO L 188, 12.7.2019, p. 79, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1158/oj).

(45) Decizia (UE) 2022/2296 a Consiliului din 21 noiembrie 2022 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 304, 24.11.2022, p. 67, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2022/2296/oj).

ANEXĂ LA REZOLUȚIE

RECOMANDĂRI PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERILOR SOLICITATE

Recomandarea 1: obiectivul general al cadrului

Obiectivul general al propunerilor care sunt cerute Comisiei este de a stabili un cadru al Uniunii privind situația socială și profesională a artiștilor și a altor profesioniști din sectoarele culturale și creative („profesioniștii din SCC”) (denumit în continuare „cadrul”), pentru a le îmbunătăți situația socială și profesională.

Recomandarea 2: instrumentele cuprinse în cadru

Cadrul ar trebui să fie alcătuit din următoarele propuneri de instrumente legislative, în special:

—	o directivă privind condițiile de muncă decente și

—

una sau mai multe decizii care să contribuie la punerea în aplicare sau la completarea acquis-ului Uniunii în domeniile relevante și care să instituie un mecanism de cooperare structurată și de schimb de bune practici între statele membre în vederea formulării de standarde de calitate și a revizuirii evoluțiilor relevante în ceea ce privește statutul și situația profesioniștilor din domeniul SCC, inclusiv prin instituirea unei platforme. Acest mecanism ar trebui să asigure că partenerii sociali pot participa pe deplin la nivel național și la nivelul Uniunii.

Recomandarea 3: domeniul de aplicare al propunerilor de instrumente legislative

Cadrul ar trebui să acopere toți profesioniștii din SCC în diferitele funcții, roluri și capacități necesare pentru realizarea expresiilor și operelor culturale și creative, indiferent de statutul lor profesional.

Cadrul ar trebui să se concentreze, printre altele:

—

pe următoarele aspecte, prin intermediul unei directive:

—	stabilirea corectă a statutului profesional al profesioniștilor din SCC, pentru a permite statelor membre să le identifice în mod corespunzător statutul;

—	elaborarea de măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă ale lucrătorilor din SCC, în special pentru a garanta o remunerare echitabilă și adecvată, condiții de lucru decente și practici de lucru echitabile;

—

pe următoarele aspecte, prin intermediul uneia sau a mai multor decizii, inclusiv al unei decizii de instituire a unei platforme europene privind situația socială și profesională a profesioniștilor din SCC:

—	îmbunătățirea statutului profesioniștilor din SCC;

—

stabilirea unor criterii pentru înțelegerea și recunoașterea comună a profesioniștilor din domeniul SCC și a situației lor specifice la nivelul Uniunii. Aceste criterii ar avea ca scop să garanteze, pe de o parte, respectarea neîngrădită a drepturilor aferente statutului lor pentru cei care au un astfel de statut în temeiul legislației naționale, precum și de a atinge convergența și a îmbunătăți, pe de altă parte, situația celor care nu beneficiază de un astfel de statut,

—	facilitarea accesului efectiv al profesioniștilor din SCC la securitate și protecție socială;

—	îmbunătățirea reprezentării lucrătorilor din SCC și a negocierilor lor colective, în cooperare cu partenerii sociali, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind consolidarea dialogului social în Uniune;

—	promovarea muncii transnaționale în Europa, inclusiv prin facilitarea coordonării și a transferului drepturilor între sistemele de protecție socială, precum și a mobilității transfrontaliere în sectoarele culturale și creative;

—

introducerea unor termene și condiții privind utilizarea finanțării publice pentru a asigura remunerarea echitabilă și condiții de muncă echitabile pentru profesioniștii din SCC, pentru a promova egalitatea de gen, în conformitate cu contractele colective de muncă, acolo unde există, și pentru a promova adoptarea unor soluții negociate colectiv acolo unde nu există astfel de contracte;

—

integrarea învățământului superior în Spațiul european al educației, recunoașterea și validarea reciprocă automată a rezultatelor învățării și a perioadelor de studiu petrecute în străinătate în sectoarele culturale și creative, precum și dezvoltarea oportunităților de formare, de dezvoltare a carierei și de tranziție profesională pentru profesioniștii din SCC;

—	eliminarea barierelor sistematice din calea combaterii tuturor formelor de discriminare și de violență de gen și promovarea egalității de gen în sectoarele culturale și creative;

—	garantarea efectivă a libertății artistice ca parte a condițiilor de muncă pentru profesioniștii din SCC.

Comisia ar trebui să analizeze situația profesioniștilor din SCC din Uniune, să monitorizeze evoluțiile relevante, precum și punerea în aplicare a cadrului. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport privind constatările sale referitoare la analiza situației profesioniștilor din SCC din Uniune, evoluțiile relevante și punerea în aplicare a cadrului.

Recomandarea 4: obiectivele specifice ale deciziei (deciziilor) de instituire a unei platforme europene

Ar trebui instituită o platformă europeană prin intermediul uneia sau mai multor decizii. Platforma europeană ar trebui să urmărească, printre altele, următoarele obiective specifice:

—

îmbunătățirea cunoștințelor despre condițiile de viață și de muncă ale profesioniștilor din SCC, inclusiv despre cauzele acestora și diferențele regionale dintre aceste condiții, prin instrumente bazate pe dovezi, analize comparative și instrumente metodologice utile pentru colectarea datelor pornind de la activitățile actorilor vizați;

—

aceste date ar trebui să acopere condițiile de muncă, statutul profesional, nivelurile de remunerare, accesul la securitate socială și la protecție socială, reprezentarea și apărarea colectivă și acoperirea prin contracte colective de muncă, expunerea la obstacole în calea incluziunii și la forme de discriminare și violență bazată pe gen, precum și egalitatea de gen și libertatea artistică; aceste date ar trebui să fie defalcate în funcție de gen, vârstă, dizabilitate, localizare geografică, dimensiunea companiei și sector specific, în măsura disponibilității;

—

îmbunătățirea înțelegerii reciproce a diferitelor sisteme și practici, inclusiv printr-o cartografiere a definițiilor existente ale profesioniștilor din domeniul CSC în statele membre, pentru a reduce fragmentarea și pentru a aborda problemele identificate, în special aspectele transfrontaliere și statisticile culturale la nivelul Uniunii;

—	realizarea de analize ale eficacității diferitelor măsuri de politică;

—	crearea de instrumente și practici pentru învățarea reciprocă și schimbul eficient de informații și experiențe, cu scopul de a obține convergența între abordările statelor membre, inclusiv printr-o bancă de informații despre diferitele practici și măsuri luate;

—	elaborarea de instrumente, cum ar fi orientări de punere în aplicare, manuale de bune practici și principii comune, pentru a ameliora situația în toate domeniile acoperite de domeniul său de aplicare și evaluarea experiențelor prin instrumente relevante;

—

facilitarea și susținerea diferitelor forme de cooperare între statele membre prin creșterea capacității acestora; înlesnirea mobilității transfrontaliere și desfășurarea de activități comune și evaluarea experiențelor unei astfel de cooperări între statele membre participante; în special, platforma ar trebui să organizeze schimburi de opinii cu reprezentanții statelor membre, cu factorii de decizie și cu părțile interesate pentru a promova mobilitatea, cu un accent mai mare pe incluziune și pe eliminarea obstacolelor legate de dizabilități;

—	elaborarea unei strategii de educație și formare care să ia în considerare particularitățile sectoarelor culturale și creative;

—	dezvoltarea și, după caz, îmbunătățirea capacității de formare a autorităților relevante și elaborarea unui cadru pentru desfășurarea de activități comune de formare, inclusiv cu implicarea partenerilor sociali;

—	sensibilizarea cu privire la problemele relevante și la soluțiile disponibile în rândul profesioniștilor din SCC, al sindicatelor și al altor organizații de reprezentare a lucrătorilor, precum și al autorităților relevante ale statelor membre;

—	facilitarea emiterii de recomandări adresate statelor membre cu privire la obiectivele stabilite de cadru.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4208/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters