OJ:C_202404210: P9_TA(2023)0407 – Conferința ONU privind schimbările climatice 2023, Dubai, Emiratele Arabe Unite (COP28) – Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 referitoare la Conferința ONU privind schimbările climatice 2023, Dubai, Emiratele Arabe Unite (COP28) (2023/2636(RSP))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 21/11/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4210

24.7.2024

P9_TA(2023)0407

Conferința ONU privind schimbările climatice 2023, Dubai, Emiratele Arabe Unite (COP28)

Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 referitoare la Conferința ONU privind schimbările climatice 2023, Dubai, Emiratele Arabe Unite (COP28) (2023/2636(RSP))

(C/2024/4210)

Parlamentul European,

—	având în vedere Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la aceasta,

—	având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților la CCONUSC (COP21) de la Paris, la 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

—

având în vedere cea de a 27-a Conferință a părților (COP27) la CCONUSC, cea de a 17-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP17), cea de a patra Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris (CMA4), precum și Pactul climatic de la Glasgow adoptat la cea de a 26-a Conferință a părților la CCONUSC (COP26) de la Glasgow din 13 noiembrie 2021,

—

având în vedere acordul încheiat în cadrul COP27, cu ocazia căruia s-a convenit instituirea unui fond specific pentru finanțarea pierderilor și a daunelor și adoptarea, în cadrul celei de a 28-a Conferințe a părților la CCONUSC (COP28), a unei decizii privind modul de punere în funcțiune a fondului, precum și cu privire la Rețeaua de la Santiago pentru pierderi și daune,

—	având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2022 referitoare la Conferința ONU din 2022 privind schimbările climatice de la Sharm El-Sheikh, Egipt (COP27) (1),

—	având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 iunie 2023 referitoare la punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (2),

—

având în vedere Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la încălzirea globală de 1,5 °C, raportul său special privind schimbările climatice și terenurile, raportul său special privind oceanele și criosfera într-un context climatic în schimbare și cel de-al 6-lea raport de evaluare (AR6) al său,

—	având în vedere Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC) și raportul său din 15 iunie 2023 intitulat „Aviz științific pentru stabilirea unui obiectiv climatic la nivelul UE pentru 2040 și a unui buget pentru gazele cu efect de seră pentru 2030-2050”,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (3),

—

având în vedere legislația UE recent adoptată care transpune obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de atingere a obiectivului obligatoriu al UE de neutralitate climatică până în 2050 (pachetul „Pregătiți pentru 55”) în politici concrete în diferite sectoare,

—	având în vedere Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu (5),

—

având în vedere Raportul special 18/2023 al Curții de Conturi Europene din 26 iunie 2023, intitulat „Obiectivele UE în materie de energie și de climă – Obiectivele pentru 2020 au fost atinse, dar nu este deloc sigur că acțiunile menite să asigure îndeplinirea obiectivelor pentru 2030 vor fi suficiente”
(6),

—	având în vedere raportul intitulat „World Energy Transitions Outlook 2023: 1.5°C Pathway” (Perspectiva tranzițiilor energetice la nivel mondial 2023: calea către 1,5 °C) al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (7),

—	având în vedere raportul Agenției Internaționale a Energiei (IEA) din mai 2021 intitulat „Net Zero by 2050: A Roadmap for the Global Energy Sector” (Zero emisii nete până în 2050: o foaie de parcurs pentru sectorul energetic global),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8),

—	având în vedere raportul de sinteză al CCONUSC din 26 octombrie 2022 privind contribuțiile stabilite la nivel național în temeiul Acordului de la Paris,

—

având în vedere raportul din 27 octombrie 2022 al Programului ONU pentru mediu (UNEP) din 2022, intitulat „The Closing Window – Climate crisis calls for rapid transformation of societies” (Fereastra care se închide – Criza climatică cere o transformare rapidă a societăților noastre), raportul său din 1 noiembrie 2022 privind decalajele în ceea ce privește adaptarea în 2022, intitulat „Too Little, Too Slow – Climate adaptation failure puts world at risk” (Prea puțin și prea încet- Dacă nu ne adaptăm la schimbările climatice, lumea va fi în pericol) și raportul său din 20 octombrie 2021 privind discrepanțele în materie de producție din 2021,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021 intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (COM(2021)0082),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (9),

—

având în vedere raportul UNEP din 31 octombrie 2022 intitulat „An Eye on Methane: International Methane Emissions Observatory 2022 Report” (Despre metan: raportul din 2022 al Observatorului internațional al emisiilor de metan) și raportul UNEP din 6 mai 2021 intitulat „Global Methane Assessment: Benefits and Costs of Mitigating Methane Emissions” (Evaluarea mondială a metanului: avantajele și costurile reducerii emisiilor de metan),

—	având în vedere raportul Global Methane Tracker pentru 2022 realizat de IEA în februarie 2022,

—	având în vedere propunerea Comisiei din 15 decembrie 2021 de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/942 (COM(2021)0805),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 privind o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan (COM(2020)0663),

—	având în vedere rezoluția sa din 21 octombrie 2021 referitoare la o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan (10),

—	având în vedere raportul din 21 aprilie 2023 al Organizației Meteorologice Mondiale privind situația climei în lume în 2022,

—	având în vedere raportul serviciului Copernicus privind schimbările climatice intitulat „Aspecte climatice globale de bază pentru 2022”,

—	având în vedere Registrul global al emisiilor și rezervelor de combustibili fosili (11),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă” (COM(2020)0098),

—	având în vedere Cadrul de acțiune de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre 2015-2030,

—	având în vedere raportul din 2023 al Biroului ONU pentru reducerea riscurilor de dezastre (UNDRR) privind evaluarea intermediară a punerii în aplicare a cadrului de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030,

—	având în vedere Raportul de evaluare globală al UNDRR 2022 privind reducerea riscurilor de dezastre,

—	având în vedere rezoluția sa din 15 iunie 2023 referitoare la Ziua europeană pentru victimele crizei climatice mondiale (12),

—	având în vedere raportul Centrului Comun de Cercetare din 7 iunie 2023 intitulat „Impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii energetice critice din domeniul apărării”,

—	având în vedere adoptarea Busolei strategice pentru securitate și apărare la 21 martie 2022,

—	având în vedere adoptarea Foii de parcurs privind schimbările climatice și apărarea la 9 noiembrie 2020,

—	având în vedere rezoluția sa din 28 aprilie 2021 referitoare la protecția solului (13),

—	având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) intitulat „Mediul european – situația actuală și perspective în 2020 – Cunoștințe pentru tranziția către o Europă sustenabilă”, care reprezintă evaluarea AEM a potențialului solurilor europene pentru acțiuni climatice mai ferme (14),

—

având în vedere acordul convenit în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării privind conservarea și utilizarea sustenabilă a diversității biologice marine în zonele din afara jurisdicției naționale (Acordul privind biodiversitatea marină în zonele din afara jurisdicției naționale), adoptat la 19 iunie 2023,

—

având în vedere raportul UNEP din 18 februarie 2021 intitulat „Making Peace with Nature: A scientific blueprint to tackle the climate, biodiversity and pollution emergencies” (Să facem pace cu natura – un plan științific de răspuns la situațiile de urgență în materie de climă, biodiversitate și poluare)”,

—	având în vedere raportul de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) din 25 noiembrie 2019,

—	având în vedere Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, care a fost adoptat în cadrul celei de-a 15-a Conferințe a părților la Convenția ONU privind diversitatea biologică (COP15),

—	având în vedere raportul atelierului din 10 iunie 2021 sponsorizat în comun de IPBES și IPCC privind biodiversitatea și schimbările climatice,

—	având în vedere rezoluția sa din 6 octombrie 2022 referitoare la un impuls pentru oceane: consolidarea guvernanței oceanelor și a biodiversității (15),

—	având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 22 iunie 2022 privind refacerea naturii (COM(2022)0304),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre (16),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2020 referitoare la rolul UE în protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial (17),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 intitulată „Consecințele secetei, ale incendiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme: intensificarea eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice” (18),

—	având în vedere Raportul mondial al ONU privind dezvoltarea sectorului apei din 9 mai 2023 intitulat „Parteneriatele și cooperarea în domeniul apei” și Conferința ONU privind apa, care a avut loc în perioada 22-24 martie 2023, prima conferință majoră a ONU dedicată apei după anul 1977,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 23 martie 2023,

—

având în vedere concluziile adoptate de comun acord cu ocazia celei de a 66-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor din 25 martie 2022, intitulate „Realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor în contextul politicilor și programelor privind schimbările climatice, mediul și reducerea riscului de dezastre”,

—	având în vedere Rezoluția 41/21 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 12 iulie 2019 intitulată „Drepturile omului și schimbările climatice”,

—	având în vedere raportul raportorului special al ONU din 26 iulie 2022 referitor la promovarea și protecția drepturilor omului în contextul schimbărilor climatice,

—	având în vedere raportul raportorului special al ONU privind drepturile popoarelor indigene din 1 noiembrie 2017 referitor la impactul schimbărilor climatice și al finanțării combaterii acestora asupra drepturilor popoarelor indigene și Declarația de la Stockholm +50 privind popoarele indigene,

—	având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2022 referitoare la situația drepturilor omului din Egipt (19),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2021 referitoare la cazul lui Ahmed Mansoor, apărător al drepturilor omului în Emiratele Arabe Unite (20),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la Anul european al orașelor mai verzi 2022 (21),

—	având în vedere concluziile Consiliului privind pregătirile pentru cea de a 28-a Conferință a părților (COP28) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) de la Dubai, 30 noiembrie – 12 decembrie 2023 (22),

—	având în vedere Raportul special 04/2023 din 15 februarie 2023 al Curții de Conturi Europene intitulat „Alianța mondială împotriva schimbărilor climatice plus – Realizările nu s-au ridicat la înălțimea ambițiilor”,

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 4 octombrie 2022 privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice, în vederea celei de a 27-a Conferințe a părților (COP27) la CCONUSC, de la Sharm El-Sheikh, 6-18 noiembrie 2022,

—	având în vedere întrebările adresate Comisiei și Consiliului referitoare la Conferința ONU privind schimbările climatice 2023, Dubai, Emiratele Arabe Unite (COP28) (O-000049/2023 și O-000048/2023),

—	având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

întrucât Parlamentul European a declarat urgență climatică și de mediu și s-a angajat să ia de urgență măsurile concrete necesare pentru a combate și a controla această amenințare înainte de a fi prea târziu; întrucât pierderea biodiversității și schimbările climatice sunt legate între ele și se exacerbează reciproc, reprezentând în egală măsură o amenințare la adresa vieții pe planeta noastră și, ca atare, ar trebui abordate împreună urgent;

B.	întrucât Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016; întrucât, până în prezent, 193 de state plus UE au aderat la acord, reprezentând peste 98 % din emisiile globale;

C.	întrucât Acordul de la Paris recunoaște prioritatea fundamentală de a proteja securitatea alimentară și de a pune capăt foametei;

întrucât, potrivit Raportului UNEP din 2022 privind decalajele în materie de emisii, punerea în aplicare a contribuțiilor condiționate stabilite la nivel național (CSN) ar conduce la o creștere cu 2,4 °C a temperaturilor globale până la sfârșitul secolului; întrucât politicile actuale sunt insuficiente pentru a îndeplini chiar și CSN necondiționate, iar continuarea politicilor actuale ar duce la o creștere cu 2,8 °C a temperaturilor globale;

întrucât, de la adoptarea Acordului de la Paris în 2015, s-au înregistrat progrese colective inadecvate în direcția atingerii obiectivelor pe termen lung ale acestui acord; întrucât raportul de sinteză privind CSN din 2022 afirmă că nivelul total al emisiilor globale de gaze cu efect de seră (GES) în 2030, ținând seama de implementarea tuturor celor mai recente CSN, este estimat a fi cu doar 0,3 % sub nivelul din 2019; întrucât cel de-al șaselea raport de evaluare (AR6) concluzionează că, în scenariile de limitare a încălzirii la 1,5 °C (cu o probabilitate de peste 50 % până în 2100), emisiile de GES trebuie să fie cu 43 % sub nivelul din 2019 până în 2030;

întrucât bilanțul la nivel mondial (GST) care va avea loc pentru prima dată în 2023 este un element central al Acordului de la Paris, care oferă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului; întrucât rezultatul bilanțului ar trebui să stimuleze ulterior părțile să își crească nivelul de ambiție și să își intensifice acțiunile climatice;

întrucât cel de-al șaselea raport de evaluare al IPCC a confirmat că emisiile de GES provenite din activitățile umane au ridicat deja temperatura globală cu 1,1 °C față de nivelurile preindustriale, ca medie pentru perioada 2010-2019; întrucât, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), în prezent există o probabilitate de 66 % de a depăși temporar 1,5 °C deja din perioada 2023-2027 (23); întrucât WMO subliniază că încălzirea regiunii arctice este disproporționat de mare (24), iar cercetările noi arată că regiunea arctică ar putea să nu mai aibă gheață vara încă din anii 2030; întrucât se preconizează că riscurile legate de schimbările climatice la adresa sănătății, mijloacelor de subzistență, securității alimentare, aprovizionării cu apă, securității umane și creșterii economice vor crește odată cu încălzirea globală cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și vor crește și mai mult odată cu încălzirea globală de 2 °C (25);

întrucât metanul este responsabil pentru aproximativ 30 % din creșterea temperaturilor globale de la revoluția industrială încoace, iar reducerea rapidă și susținută a emisiilor de metan este esențială pentru a limita încălzirea pe termen scurt și pentru a îmbunătăți calitatea aerului (26); întrucât, potrivit celui de-al 6-lea raport de evaluare al IPCC, menținerea încălzirii globale sub 1,5 °C necesită reduceri majore ale emisiilor antropice de metan până în 2030 (27); reamintește că metanul este un gaz cu efect de seră puternic, de 28 de ori mai puternic decât CO2 în ceea ce privește impactul său asupra climei pe o perioadă de 100 de ani și de 80 de ori mai puternic pe o perioadă de 20 de ani; întrucât, potrivit raportului UNEP privind diferențele de emisii, emisiile de metan și de protoxid de azot au rămas stabile în perioada 2019-2021, iar cele de gaze fluorurate au continuat să crească; întrucât o acțiune mai fermă de reducere a emisiilor de metan este una dintre cele mai rentabile măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen scurt (28); întrucât sectorul agriculturii și al creșterii animalelor emite 145 de milioane de tone de metan pe an, ceea ce îl face cel mai mare și cel mai important sector în ceea ce privește emisiile de metan; întrucât emisiile de metan din agricultură sunt determinate în principal de creșterea efectivelor de animale; întrucât emisiile animaliere provenite din gunoiul de grajd și din fermentația enterică reprezintă aproximativ 32 % din totalul emisiilor antropice de metan;

întrucât concluziile AR6 al IPCC avertizează că impactul schimbărilor climatice afectează deja și din ce în ce mai mult productivitatea tuturor sectoarelor agricole și piscicole, agravând deficitul de apă și amenințând securitatea alimentară, alimentația și mijloacele de trai; întrucât sistemele alimentare globale sunt responsabile pentru 31 % din emisiile globale; întrucât peste 100 de milioane de tone de îngrășăminte minerale sunt aplicate culturilor din întreaga lume în fiecare an (29); întrucât majoritatea emisiilor generate de îngrășămintele minerale pe bază de azot se produc după ce acestea sunt aplicate pe sol și intră în atmosferă ca protoxid de azot (N2O), – un GES persistent cu un potențial de încălzire globală de 265 ori mai mare decât CO2 pe o perioadă de 100 ani; întrucât lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte minerale pe bază de azot a fost responsabil pentru aproximativ 2,1 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră (30);

întrucât Consiliul a declarat în concluziile sale din 24 octombrie 2022 că este pregătit, cât mai curând posibil după încheierea negocierilor privind componentele esențiale ale pachetului „Pregătiți pentru 55”, să actualizeze, după caz, contribuțiile stabilite la nivel național (CSN) ale UE și ale statelor sale membre;

întrucât primul raport al CCONUSC privind determinarea nevoilor părților care sunt țări în curs de dezvoltare prevede că rapoartele naționale prezentate de părțile care sunt țări în curs de dezvoltare demonstrează că costurile pentru satisfacerea nevoilor lor legate de punerea în aplicare a Convenției și a Acordului de la Paris se ridică cumulativ la 5,8-5,9 mii de miliarde USD până în 2030, din care 502 de miliarde USD sunt identificate drept costuri pentru satisfacerea nevoilor lor care necesită surse de finanțare internaționale (31); întrucât fluxurile de finanțare publică și privată pentru combustibili fosili rămân mai mari decât cele pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora (32);

întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Acordul de la Paris, contribuția actualizată a Uniunii stabilită la nivel național trebuie să reflecte cea mai mare nivel de ambiție posibilă a acesteia, ținând cont de responsabilitățile sale comune, dar diferențiate, și capacitățile sale respective;

M.	întrucât criza climatică și cea a biodiversității sunt interconectate, se exacerbează reciproc și ar trebui abordate împreună în regim de urgență;

întrucât în preambulul la Acordul de la Paris se recunoaște „importanța asigurării integrității tuturor ecosistemelor, inclusiv a oceanelor”; întrucât raportul IPBES de evaluare mondială a biodiversității și a serviciilor ecosistemelor (33) subliniază că exploatarea sustenabilă a naturii va fi vitală pentru adaptarea la interferențele antropice periculoase în sistemul climatic și pentru atenuarea lor;

întrucât solurile reprezintă cel mai mare rezervor de carbon terestru de pe planetă; întrucât asigurarea unor soluri sănătoase consolidează reziliența și reduce vulnerabilitatea la schimbările climatice; întrucât, la nivel mondial, 500 000 de hectare de turbării se pierd anual, în timp ce turbăriile deja drenate și degradate contribuie cu aproximativ 4 % la emisiile anuale generate de om la nivel mondial (34); întrucât, deși acoperă doar 3-4 % din suprafața terestră a lumii, turbăriile sunt responsabile pentru stocarea a aproape o treime din carbonul din sol la nivel mondial, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu față de potențialul tuturor pădurilor de la nivel mondial;

întrucât cel mai recent raport al UNEP privind decalajele de adaptare subliniază că eforturile globale de planificare, finanțare și punere în aplicare a adaptării nu reușesc să țină pasul cu riscurile climatice în creștere; întrucât programul de lucru de la Glasgow-Sharm el-Sheikh privind obiectivul global de adaptare și bilanțul mondial ar trebui să fie folosite ca oportunități pentru ca toate părțile să acționeze pe baza concluziilor acestui raport, precum și a celor din AR6 al Grupului de lucru II AR6 al IPCC;

întrucât s-a dovedit științific că există interdependențe între crizele din domeniul sănătății și cele din domeniul mediului și al climei; întrucât Observatorul european al climei și sănătății identifică efecte grave asupra sănătății din cauza căldurii, incendiilor de pădure, inundațiilor, bolilor cu transmitere prin vectori, bolilor cu transmitere prin apă și prin alimente, din cauza poluării, poluării aerului, radiațiilor UV, alergenilor din aer și ozonului de la nivelul solului, precum și efecte asupra sănătății mintale și asupra securității și sănătății în muncă; întrucât fenomenele meteorologice extreme, declinul biodiversității, degradarea terenurilor și penuria de apă duc la strămutarea persoanelor, având totodată un impact dramatic asupra sănătății lor și a capacității lor de a-și exercita pe deplin drepturile omului;

întrucât Raportul mondial al ONU privind dezvoltarea sectorului apei din 2023 avertizează cu privire la o criză mondială a apei cu riscuri iminente; întrucât peste 90 % dintre dezastre sunt legate de apă, iar schimbările climatice afectează cel mai puternic prin apă (35); întrucât părțile de la Acordul de la Paris recunosc prioritatea fundamentală de a proteja securitatea alimentară și de a pune capăt foametei;

întrucât deficitul de apă devine endemic ca urmare a impactului local al stresului fizic hidric asociat accelerării și răspândirii poluării apelor dulci; întrucât țările cu venituri medii și ridicate toate prezintă semne de risc legate de calitatea apei (36); întrucât multiplele servicii ecosistemice furnizate de apă ar trebui asigurate, printre altele prin planificare și prin investiții în inovarea în domeniul apei, inclusiv în eficiența energetică și utilizarea eficientă a apei, în conformitate cu principiile unei societăți inteligente în ceea ce privește apa;

întrucât în UE dezastrele naturale au afectat aproape 50 de milioane de persoane între 1980 și 2020 și au provocat pierderi economice în valoare medie de 12 miliarde EUR în fiecare an (37) în perioada respectivă; întrucât aceste pierderi sunt distribuite inegal; întrucât serviciul Copernicus privind schimbările climatice a constatat că anul 2022 a fost un an al extremelor, în care au fost doborâte multe recorduri de temperatură și că vara anului 2022 a fost vara cu cele mai mari temperaturi înregistrate vreodată în Europa; întrucât deficitul de apă, inundațiile și seceta sunt riscuri esențiale și în Europa; întrucât regiunile ultraperiferice și insulele sunt printre cele mai afectate de schimbările climatice, în special în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, comparativ cu restul UE și cu restul țărilor dezvoltate;

întrucât, deși oceanul joacă un rol unic și vital de reglare a climei în contextul crizei climatice – deoarece acoperă 71 % din suprafața Pământului, produce jumătate din oxigenul nostru, absoarbe o treime din emisiile de CO2 și 90 % din excesul de căldură din sistemul climatic (38) – biodiversitatea marină este grav amenințată, potrivit IPBES și IPCC; întrucât încălzirea oceanelor afectează ecosistemele de coastă, conducând la intensificarea valurilor de căldură marine, acidificare, pierdere de oxigen, intruziune salină și creșterea nivelului mării (39); întrucât Agenția Europeană de Mediu (AEM) a emis avertizări asupra stării actuale de degradare a mediului marin european și asupra necesității de a reface rapid ecosistemele noastre marine, acordând atenție impactului activităților umane asupra mediului marin; întrucât zonele vulnerabile marine, cum ar fi recifele de corali, mangrovele și straturile de iarbă de mare, sunt grav degradate și amenințate de schimbările climatice și de poluare;

întrucât, potrivit UNEP, poluarea cu plastic alterează habitatele și procesele naturale, reducând capacitatea ecosistemelor de a se adapta la schimbările climatice, ceea ce afectează în mod direct mijloacele de trai a milioane de oameni; întrucât sectorul mondial al materialelor plastice este responsabil pentru 6 % din consumul mondial de petrol și se preconizează că va ajunge la 20 % până în 2050 (40); întrucât procesele de extracție și de distilare a petrolului și de producere a plasticului necesită un consum ridicat de energie; întrucât deșeurile de plastic aruncate generează emisii de GES atunci când sunt expuse la radiații solare în aer și în apă și, de asemenea, interferează cu capacitatea oceanelor de a sechestra carbonul; întrucât emisiile globale de plastic se vor dubla, ajungând la 44 de milioane tone pe an și, în absența unor noi politici ambițioase, consumul global de plastic va crește de la 460 de milioane de tone în 2019 la 1 231 de milioane de tone în 2060 (41);

întrucât criza energetică a pus accentul pe securitatea energetică și pe necesitatea reducerii cererii de energie și a diversificării sistemului energetic; întrucât invadarea militară a Ucrainei de către Rusia e încă un factor care face ca nevoia de transformare rapidă a sistemului energetic mondial să fie urgentă;

X.	întrucât Pactul climatic de la Glasgow și Planul de punere în aplicare de la Sharm el-Sheikh recunosc rolul important al părților interesate care nu sunt semnatare ale acordului în ceea ce privește contribuția la realizarea de progrese în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris;

Y.	întrucât ESABCC recomandă reducerea emisiilor UE cu 90-95 % până în 2040, în raport cu 1990, și un buget pentru gazele cu efect de seră de 11-14 miliarde tone CO2 pentru 2030-2050, pe baza unei evaluări științifice, pentru a atenua riscurile climatice și a asigura un viitor sustenabil;

Z.	întrucât raportul recent al Grupului de experți la nivel înalt al ONU privind angajamentele față de emisii nete zero ale entităților nestatale (HLEG) recomandă o transparență mai mare și o mai bună raportare a acțiunilor nestatale în domeniul climei;

AA.

întrucât persoanele care se încadrează în 1 % cele mai bogate persoane de la nivel global vor genera, în 2030, emisii de consum pe cap de locuitor care sunt în continuare de 30 de ori mai mari decât nivelul global pe cap de locuitor, în timp ce amprentele jumătății celei mai sărace a populației lumii vor rămâne de câteva ori sub nivelul respectiv (42); întrucât cele 46 de țări cel mai puțin dezvoltate (LDC) din lume, în care trăiesc aproximativ 1,1 miliarde de persoane, au contribuit cu cantități minime la emisiile de CO2; întrucât, cu toate acestea, 69 % din decesele la nivel mondial cauzate de dezastre legate de climă din ultimii 50 de ani au avut loc în țările cel mai puțin dezvoltate (43); întrucât până în 2050 nu mai puțin de 216 milioane de persoane ar putea fi migranți climatici interni în regiuni din Africa, America Latină, Asia și Pacific și Europa de Est (44);

AB.	întrucât efectele negative ale crizei climatice și pierderile și daunele aferente afectează în mod disproporționat persoanele vulnerabile și marginalizate,

COP28 de la Dubai și primul bilanț mondial

reamintește concluziile celui de-al 6-lea raport de evaluare al IPCC, potrivit cărora limitarea încălzirii globale la 1,5 °C sau chiar la mai puțin de 2 °C necesită acțiuni de atenuare rapide, profunde și susținute; subliniază că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C necesită o reducere a emisiilor globale de gaze cu efect de seră cu 43 % față de nivelurile din 2019 în acest deceniu critic înainte de 2030; îndeamnă comunitatea internațională să depună un efort concertat pentru a atinge acest obiectiv și cere țărilor dezvoltate care sunt și emițători majori să dea un exemplu; reiterează angajamentele asumate în cadrul Pactului climatic de la Glasgow și își exprimă îngrijorarea cu privire la progresele limitate înregistrate în ceea ce privește creșterea ritmului de atenuare a schimbărilor climatice, inclusiv în cadrul COP27 și al reuniunii intersesionale de la Bonn din iunie 2023;

constată că cel de-al șaselea raport de evaluare al IPCC a confirmat că emisiile de GES provenite din activitățile umane au ridicat deja temperatura globală cu 1,1 °C față de nivelurile preindustriale; își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările raportului UNEP privind diferențele de emisii din 2022, în special cu privire la faptul că, deși punerea în aplicare a CSN condiționate ar duce la o creștere cu 2,4 °C a temperaturilor globale până la sfârșitul secolului, politicile actuale sunt insuficiente pentru a îndeplini chiar și CSN necondiționate, iar continuarea politicilor actuale ar duce la o creștere cu 2,8 °C a temperaturilor globale; este alarmat de faptul că emisiile continuă să crească și că decalajul în materie de emisii se adâncește și subliniază că riscurile climatice vor fi amplificate de orice întârziere în aplicarea unor măsuri eficace de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, ducând astfel la creșterea pierderilor și a daunelor;

subliniază că 2023 va fi considerat cel mai fierbinte an înregistrat până în prezent, temperaturile înregistrate depășind cu 1,43 °C nivelurile preindustriale (45); este profund îngrijorat de faptul că fereastra de oportunitate pentru menținerea creșterii temperaturii sub pragul de 1,5 °C se închide într-un ritm alarmant; subliniază faptul că valurile de căldură fără precedent, seceta și incendiile forestiere au cauzat deja o pierdere brută din produsul intern brut mondial de aproximativ 0,6 % în 2023 (46) și că evenimentele extreme legate de condițiile meteorologice și climatice au cauzat pierderi de aproximativ 600 de miliarde EUR în Europa în perioada 1980-2022 (47);

invită Comisia și statele membre să utilizeze toate canalele diplomatice înainte de conferință pentru a colabora cu toate părțile pentru ca acestea să își extindă obiectivele climatice pe termen scurt, mediu și lung și politicile conexe și să crească nivelul de ambiție al contribuțiilor lor stabilite la nivel național pentru a continua eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C, în conformitate cu Pactul climatic de la Glasgow;

subliniază necesitatea de a accelera acțiunile climatice pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris într-un mod care să asigure o tranziție justă, care să nu lase pe nimeni în urmă; solicită ca COP28 să abordeze necesitatea unei transformări sistemice către un model economic care să asigure bunăstarea tuturor în limitele planetei;

subliniază că procesul de bilanț mondial este un element central al Acordului de la Paris și că primul bilanț mondial este un moment esențial pentru sporirea ambiției colective legate de acțiunile din domeniul climei și a sprijinului aferent; se așteaptă ca toate părțile să se implice pe deplin în bilanțul mondial pentru a consolida angajamentele în conformitate cu Acordul de la Paris, corelând ambiția cu punerea în aplicare accelerată a unor măsuri concrete pentru a realiza o tranziție eficace și a asigura un viitor neutru din punct de vedere climatic, rezilient la schimbările climatice și echitabil;

reiterează faptul că activitatea care este legată de bilanțul mondial ar trebui să se bazeze pe știință și să fie ghidată de principiul echității și al responsabilităților comune, dar diferențiate, și de capacitățile aferente; reamintește, totodată, că bilanțul mondial ar trebui să permită evaluarea acțiunilor din domeniul climei, ținând seama, în același timp, de drepturile omului, de egalitatea de gen și de justiția intergenerațională; îndeamnă părțile la CCONUSC să integreze dimensiunea drepturilor omului în contribuțiile lor stabilite la nivel național;

sprijină stabilirea în cadrul COP28 a unui obiectiv global de triplare a energiei din surse regenerabile și de dublare a eficienței energetice până în 2030, împreună cu o eliminare treptată concretă a combustibililor fosili cât mai curând posibil, pentru a menține obiectivul de 1,5 °C ca obiectiv ce poate fi atins, inclusiv prin oprirea tuturor investițiilor noi în extracția combustibililor fosili; îndeamnă UE și statele membre să joace un rol proactiv și constructiv în această privință; își reiterează apelul adresat Comisiei, statelor membre și altor părți de a lucra la elaborarea unui tratat de neproliferare a combustibililor fosili; subliniază că tranziția ecologică ar trebui să se realizeze cu costuri de mediu cât mai scăzute și că ar trebui să se maximizeze sinergiile dintre energia din surse regenerabile și refacerea naturii;

invită toate părțile să instituie un sistem cuprinzător de monitorizare a sărăciei din perspectiva transporturilor și a energiei și să depună toate eforturile pentru a se asigura că proporția persoanelor afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor și a energiei nu crește;

10.

îndeamnă toate părțile la CCONUSC să își majoreze CSN pentru a elimina, în regim de urgență, decalajele în materie de emisii, pe baza evaluării din primul bilanț mondial și astfel cum au fost identificate de IPCC și de UNEP, și să elimine lacunele în materie de implementare prin intensificarea și îmbunătățirea punerii în aplicare a politicii de atenuare pentru a îndeplini toate angajamentele relevante; subliniază responsabilitatea specială a tuturor marilor emițători și a țărilor G20 de a conduce acest proces; încurajează toate părțile, inclusiv UE, pe baza deciziei COP26 privind calendarele comune, să comunice, în 2025, o CSN pentru 2035;

11.

subliniază că rezultatele bilanțului mondial și deciziile aferente ale COP28 trebuie să propună procese concrete, executabile și specifice pentru a se încadra în obiectivele Acordului de la Paris; este de părere că aceste procese ar trebui să includă continuarea raportului anual de sinteză al CSN pentru a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea decalajelor în raport cu obiectivele ambițioase, precum și rapoartele anuale ale CCONUSC care măsoară progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele sectoriale și angajamentele luate până în prezent; subliniază că astfel de procese ar trebui să conducă la politici și planuri concrete, bazate pe date științifice;

12.

îndeamnă toate părțile să asigure norme solide pentru mecanismele de cooperare în temeiul articolului 6 din Acordul de la Paris și solicită UE și statelor membre să apere cu strictețe un nivel ridicat de integritate climatică, pe baza celor mai bune date științifice disponibile, în cadrul negocierilor privind chestiunile nesoluționate, inclusiv în ceea ce privește rolul absorbțiilor de carbon, pentru a se garanta că normele asigură reduceri reale ale emisiilor și o transparență deplină;

13.

este de părere că Uniunea și statele membre nu ar trebui să accepte un rezultat care să încurajeze tehnologiile de reducere a consumului de combustibili fosili în sectorul energetic sau o poziție slabă în ceea ce privește o tranziție energetică justă;

Adaptarea

14.

subliniază necesitatea de a intensifica acțiunile de adaptare la nivelul UE și la nivel mondial; reiterează faptul că acțiunile de adaptare pe termen scurt, mediu și lung reprezintă o necesitate pentru toate părțile de a reduce la minimum efectele negative ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității, subliniind în același timp vulnerabilitățile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare, în special ale țărilor cel mai puțin dezvoltate și ale statelor insulare mici în curs de dezvoltare; invită țările care nu au prezentat încă comunicări privind adaptarea sau planuri naționale de adaptare să facă acest lucru fără întârziere; invită toate părțile ca, înainte de COP28, să își actualizeze CSN pentru a include o componentă robustă de adaptare, cu măsuri specifice de adaptare și ținte cuantificate asociate;

15.

îndeamnă toate părțile să prezinte un cadru de adaptare global credibil, solid și realizabil în cadrul COP28, pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la schimbările climatice, cu un accent sporit pe apă și pe ecosistemele și serviciile legate de apă; subliniază că este important să se stabilească obiectivul mondial privind adaptarea și ca toate părțile să intensifice acțiunile de adaptare; îndeamnă toate părțile să adopte un punct permanent pe ordinea de zi referitor la obiectivul mondial privind adaptarea în cadrul Conferinței părților care servește drept reuniune a Acordului de la Paris și a organismelor sale subsidiare; evidențiază necesitatea de a accelera eforturile pentru a transpune obiectivul mondial privind adaptarea în rezultate măsurabile, care, printre altele, ar trebui să asigure o înțelegere în profunzime a riscurilor și dezastrelor climatice și a nevoilor și a costurilor de adaptare conexe la mai multe niveluri, să mărească disponibilitatea unor date coerente și comparabile, să stabilească și să îmbunătățească asigurarea și accesibilitatea mijloacelor de punere în aplicare, inclusiv finanțarea și sprijinul tehnologic, și să elaboreze un set comun de indicatori cantitativi și calitativi, de metodologii și abordări pentru a urmări progresele în direcția realizării obiectivului de-a lungul timpului; subliniază importanța unor abordări comunitare în materie de adaptare; solicită Fondului verde pentru climă, Fondului Global de Mediu, Fondului de adaptare și Fondului pentru impact sustenabil să dezvolte strategii mai bune pentru a ajunge la actorii de la nivel local care aplică soluții de adaptare la schimbările climatice;

16.

constată că sprijinul financiar pentru atenuare rămâne mai mare decât sprijinul pentru adaptare; subliniază că, în 2019, finanțarea pentru atenuarea schimbărilor climatice a reprezentat două treimi din totalul finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice furnizate și mobilizate de țările dezvoltate (50,8 miliarde USD), în timp ce finanțarea adaptării la schimbările climatice a reprezentat doar 20,1 miliarde USD, iar atenuarea și adaptarea transversală au reprezentat 8,7 miliarde USD (48); invită toate părțile să își intensifice angajamentele și să prezinte o foaie de parcurs definitivă pentru un obiectiv colectiv de dublare a finanțării pentru adaptare până în 2025, pe baza nivelurilor din 2019, cu scopul de a obține un echilibru între finanțarea pentru atenuare și cea destinată adaptării și invită la noi contribuții la Fondul pentru țările cel mai puțin dezvoltate și la Fondul special pentru schimbările climatice; invită Comisia și statele membre să stabilească căi concrete de creștere a finanțării pentru adaptare până în 2025, inclusiv prin intermediul bugetului UE;

17.

reamintește că, în conformitate cu Legea europeană a climei, statele membre trebuie să asigure progrese continue în ceea ce privește sporirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris; își reiterează apelul adresat Comisiei de a pregăti o evaluare cuprinzătoare a riscurilor climatice la nivelul UE pentru a aborda reziliența și pregătirea pentru schimbările climatice în Europa; își reiterează, de asemenea, apelul adresat Comisiei de a propune un cadru european cuprinzător, ambițios și obligatoriu din punct de vedere juridic pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv instrumente legislative adecvate, cu un accent deosebit pe regiunile cele mai vulnerabile; subliniază importanța noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice și conexiunile acesteia cu Strategia UE privind biodiversitatea și noul cadru de reglementare privind adaptarea care decurg din Legea europeană a climei și solicită Parlamentului aplicarea lor ambițioasă, inclusiv a componentelor lor internaționale;

18.

subliniază că sistemele de alertă timpurie sunt esențiale pentru adaptarea efectivă, dar nu sunt disponibile decât pentru mai puțin de jumătate din membrii WMO; sprijină propunerea WMO de a se asigura că sistemele de alertă timpurie ajung la toți cetățenii în următorii cinci ani; solicită implementarea rapidă a acestei inițiative privind serviciile de alertă timpurie, cu scopul de a salva mai multe vieți cât mai curând posibil;

Pierderi și daune

19.

îndeamnă toate părțile să facă operațional fondul pentru pierderi și daune cu ocazia COP28, pentru a asigura o finanțare publică nouă, suplimentară, adecvată și previzibilă pentru a preveni, a reduce la minimum și a aborda pierderile și daunele asociate efectelor negative ale schimbărilor climatice; este ferm convins că finanțarea pentru pierderi și daune ar trebui să acorde prioritate granturilor și să fie complementară ajutorului umanitar și distinctă de acesta; îndeamnă Comisia și statele membre, ca împreună cu alți mari emițători, să fie pregătite să contribuie în mod echitabil la fondul pentru pierderi și daune pentru a asigura justiția climatică la nivel mondial, prin asumarea unor angajamente multianuale semnificative până la COP28 sau în cadrul acesteia;

20.

ia act de adoptarea recomandărilor Comitetului de tranziție privind Fondul de pierderi și daune; invită Comisia și statele membre să depună eforturi pentru a aborda și a clarifica lacunele și deficiențele rămase în cadrul COP28; reiterează, în acest sens, necesitatea unor contribuții semnificative și echitabile pentru a sprijini comunitățile afectate de criza climatică și de criza datoriilor;

21.

salută angajamentul comisarului pentru politici climatice, Wopke Hoekstra, de a colabora cu partenerii mondiali pentru a crea surse noi și inovatoare de finanțare pentru pierderi și daune, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”; invită Comisia și statele membre să își asume rolul de lider în această privință la nivel internațional și, în același timp, prin puterea exemplului, inclusiv prin alocarea unei părți din veniturile generate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru finanțarea pusă la dispoziție pentru pierderi și daune;

22.

constată că articolul 8 din Acordul de la Paris (referitor la pierderi și daune) stipulează că părțile ar trebui să adopte o abordare de cooperare în legătură cu pierderile și daunele asociate efectelor negative ale schimbărilor climatice; solicită o definiție clară a pierderilor și daunelor și o metodologie de estimare a acestora, bazată pe știință și pe nevoile comunităților; solicită un rezultat la COP28 care să ofere recomandări clare pentru structura, guvernanța și mecanismele de finanțare ale noului fond; invită toate părțile să asigure participarea semnificativă a societății civile și a comunităților celor mai afectate în cadrul instrumentului de guvernare al fondului pentru pierderi și daune; subliniază că autoritățile locale și regionale au un rol esențial în diagnosticare, evaluare și modelarea răspunsurilor pe baza nevoilor și riscurilor pentru populația și teritoriile lor, precum și în funcție de amenințările cu care se confruntă; subliniază că finanțarea descentralizată a pierderilor și daunelor prin intermediul autorităților locale poate garanta că finanțarea este disponibilă la nivel local atunci când apar șocuri și că investițiile sunt orientate pentru a răspunde condițiilor locale și sunt canalizate mai eficient către prioritățile cetățenilor;

23.

subliniază că, pentru a face față provocărilor globale pe care o prezintă schimbările climatice, este necesară creșterea rapidă a investițiilor și a fluxurilor de finanțare a combaterii schimbărilor climatice – atât publice, cât și private – la nivel mondial; subliniază că această finanțare trebuie să fie ușor de accesat de toate țările, în special de țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare, dacă este posibil prin modalități de acces direct; cere Comisiei și statelor membre să continue să construiască punți de legătură între țările dezvoltate, țările în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate, cu scopul de a intensifica activitatea „High Ambition Coalition”, atât în ceea ce privește finanțarea atenuării și adaptării, cât și în ceea ce privește operaționalizarea fondului pentru pierderi și daune;

24.

solicită Comitetului de tranziție pentru pierderi și daune să se asigure că fondul pentru pierderi și daune este receptiv la dimensiunea de gen și transformator, că se ghidează după nevoile celor mai afectați și că răspunde la pierderile specifice suferite de femei; consideră că femeile ar trebui să aibă un rol central în conceperea, gestionarea și acordarea plăților din noul fond;

25.

își reiterează apelul ca pierderile și daunele să fie un punct permanent de pe ordinea de zi a viitoarelor COP, astfel încât să existe un spațiu de negociere clar pentru monitorizarea și realizarea de progrese în această privință, precum și pentru operaționalizarea deplină a rețelei Santiago în vederea catalizării eficiente a asistenței tehnice pentru abordarea adecvată a pierderilor și daunelor; îndeamnă Comisia să sprijine continuarea lucrărilor de selectare a gazdei rețelei Santiago, în conformitate cu principiile stabilite în decizia COP27, în vederea unei decizii la COP28;

Participarea părților interesate la COP28

26.

reamintește că este importantă implicarea deplină a tuturor părților în procesele decizionale din cadrul CCONUSC; subliniază că procesul decizional actual din cadrul CCONUSC ar putea fi îmbunătățit pentru a facilita mai eficient participarea deplină a delegaților țărilor în curs de dezvoltare și ai țărilor cel mai puțin dezvoltate; invită, prin urmare, președinția COP28 și viitoarele președinții să exploreze modalități suplimentare de a asigura participarea efectivă și semnificativă a delegaților respectivi și să aloce resurse suplimentare în acest scop;

27.

salută și își exprimă solidaritatea cu cei care încearcă să sensibilizeze populația cu privire la criza climatică și care militează pentru acțiuni semnificative; subliniază rolul important al tinerilor, astfel cum se menționează în Pactul climatic de la Glasgow, în stimularea ambițiilor climatice în jurisdicțiile lor respective; solicită resurse adecvate pentru a crește gradul de conștientizare, a consolida capacitățile și a implica comunitățile locale în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice;

28.

subliniază că obiectivele climatice nu pot fi atinse fără sprijinul și implicarea publicului, inclusiv a tinerilor; invită toate părțile să sensibilizeze opinia publică cu privire la schimbările climatice și aspectele conexe, să combată dezinformarea și să colaboreze cu reprezentanții publici, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale, pentru a obține sprijin public pentru măsurile de atenuare și adaptare;

29.

este în continuare profund îngrijorat de situația drepturilor omului din Emiratele Arabe Unite, în special de limitarea și încălcarea libertății de asociere, de întrunire pașnică și de exprimare, atât online, cât și offline, care sunt consacrate nu numai în instrumentele universale privind drepturile omului, ci și în Carta arabă a drepturilor omului; își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la detenția arbitrară și prelungită a apărătorilor drepturilor omului din Emiratele Arabe Unite Ahmad Mansoor, Mohammed Al-Roken, Mohammed Al-Mansoori și Nasser Bin Ghaith în urma unor procese inechitabile și solicită eliberarea imediată și necondiționată a acestora;

30.

invită CCONUSC, toate părțile și autoritățile din Emiratele Arabe Unite să asigure accesul echitabil la COP28 și participarea deplină și nerestricționată, inclusiv cu acces la documentele relevante, la COP28 pentru toți cetățenii și organizațiile societății civile, în special cele care reprezintă comunitățile cele mai vulnerabile; condamnă obstacolele în calea participării la COP-urile anterioare; deplânge numeroasele cazuri de cenzură, intimidare, hărțuire și supraveghere a membrilor organizațiilor societății civile, precum și valul de arestări și rețineri care au avut loc în Egipt în jurul COP27; își reiterează apelul adresat Secretariatului CCONUSC de a elabora criterii privind drepturile omului pe care țările care vor găzdui viitoarele COP trebuie să se angajeze să le respecte ca parte a acordului de găzduire și îndeamnă Comisia și statele membre să preia inițiativa în acest proces; solicită, de asemenea, ca acordurile cu țara-gazdă să fie făcute publice din motive de transparență și să se garanteze că există măsuri de protecție a delegaților împotriva tuturor formelor de hărțuire; solicită, prin urmare, adoptarea unor măsuri ferme de către CCONUSC și țările gazdă pentru a proteja delegații și participanții împotriva hărțuirii și a intimidării în cadrul COP28 și al viitoarelor COP;

Conflicte de interese, transparență și integritate

31.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că peste 630 de persoane care desfășoară activități de lobby în domeniul combustibililor fosili au fost participanți acreditați la COP27, ceea ce reprezintă o creștere de peste 25 % față de COP26; solicită CCONUSC și părților să se asigure că procesul decizional este protejat de interese care contravin obiectivelor Acordului de la Paris și să se asigure că companiile producătoare de combustibili fosili nu vor exercita nicio influență nejustificată și necorespunzătoare asupra funcționarilor publici și asupra procesului decizional public din cadrul CCONUSC, care ar putea compromite obiectivele Acordului de la Paris; îndeamnă CCONUSC să preia inițiativa în propunerea unui cadru ambițios de responsabilitate care să protejeze activitatea CCONUSC împotriva influenței inadecvate din partea actorilor corporativi cu interese private dovedite, pe baza modelului inclus în Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului în ceea ce privește industria tutunului;

32.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că Emiratele Arabe Unite l-au numit pe șeful companiei petroliere de stat Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) Group, Sultan Al Jaber, în funcția de președinte al COP28, iar doisprezece angajați ai echipei COP28 au legături directe cu industria combustibililor fosili; este alarmat de rapoartele care arată că angajați ai ADNOC au putut să citească e-mailurile trimise și primite de la biroul summitului COP28 privind clima și au fost consultați cu privire la modul în care să răspundă la întrebările presei; consideră că acest lucru constituie un risc grav de conflict de interese; îndeamnă Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că această președinție și viitoarea președinție a COP nu sunt afectate de conflicte de interese;

33.

subliniază că accesul efectiv la justiție în materie de mediu, în conformitate cu Convenția de la Aarhus, este esențial pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris; consideră că UE și statele membre ar trebui să conducă prin puterea exemplului și să respecte constatările și recomandările Comitetului pentru examinarea respectării dispozițiilor Convenției de la Aarhus;

O politică ambițioasă a UE privind clima

34.

ia act de CSN actualizată a UE; subliniază faptul că pachetul „Pregătiți pentru 55” adoptat recent de UE și impactul său cumulativ vor reduce emisiile nete de GES ale Uniunii cu aproximativ 57 % față de 1990; subliniază că, potrivit ESABCC, eforturile suplimentare de a spori ambiția Uniunii dincolo de atingerea unei reduceri de 55 % a emisiilor nete de GES până în 2030 ar diminua considerabil emisiile cumulate ale Uniunii până în 2050 și, astfel, ar spori caracterul echitabil al contribuției Uniunii la atenuarea schimbărilor climatice la nivel mondial; îndeamnă alte părți la CCONUSC să își majoreze contribuțiile stabilite la nivel național, având în vedere decizia cuprinsă în Pactul climatic de la Glasgow de a revizui obiectivul pentru 2030 și de a transforma angajamentele în măsuri concrete;

35.

salută activitatea ESABCC și avizul său privind stabilirea unui obiectiv climatic la nivelul UE pentru 2040 și a unui buget pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050; subliniază că, potrivit ESABCC, Uniunea ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a ține seama de faptul că și-a epuizat deja partea echitabilă din bugetul global pentru GES, în conformitate cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C;

36.

invită Comisia să publice recomandarea sa privind evaluarea impactului în ceea ce privește obiectivele Uniunii pentru perioada de după 2030 la începutul anului 2024 și să își adopte propunerea în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Legea europeană a climei, ținând seama de decizia COP26 privind calendarele comune; subliniază că, atunci când face această propunere, Comisia trebuie să țină seama de avizul ESABCC, precum și de toate considerentele sociale, economice și de mediu enumerate la articolul 4 alineatul (5) din Legea europeană a climei; invită, de asemenea, Comisia să actualizeze legislația UE și să elaboreze propunerile legislative corespunzătoare pentru a contribui la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris;

37.

salută angajamentele asumate de vicepreședintele executiv al Comisiei, Maroš Šefčovič, și de comisarul Wopke Hoekstra, de a pregăti un obiectiv climatic al UE pentru 2040 care să fie în concordanță cu Acordul de la Paris și bazat pe o evaluare aprofundată a impactului, care să analizeze efectele preconizate ale scenariilor care acoperă o gamă completă de parcursuri pentru perioada 2030-2050 și obiectivele pentru 2040, inclusiv cele cuprinse în recomandările ESABCC privind parcursurile pentru 2040 și bugetul pentru carbon;

38.

reiterează necesitatea de a integra obiective de combatere a schimbărilor climatice și măsurile de transpunere a acestora în toate politicile UE și subliniază că articolul 6 alineatul (4) din Legea europeană a climei obligă Comisia să evalueze coerența oricărui proiect de măsură și a oricărei propuneri legislative, inclusiv a propunerilor bugetare, cu obiectivele climatice ale UE; îndeamnă Comisia să pună în aplicare pe deplin această dispoziție atunci când efectuează evaluări ale impactului în toate domeniile de politică ale UE; reiterează principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, la care UE și statele sale membre s-au angajat și care urmărește să reducă la minimum contradicțiile și să creeze sinergii între diferitele politici ale UE; insistă asupra unei abordări coerente a punerii în aplicare a Acordului de la Paris și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, atât în politicile interne, cât și în cele externe;

39.

invită statele membre și Comisia să se asigure că planurile naționale în domeniul energiei și al climei și strategiile pe termen lung ale statelor membre includ suficiente acțiuni și mijloace financiare pentru a atinge obiectivele UE pentru 2030 și asigură transparența în ceea ce privește performanța statelor membre și a UE în ansamblu în materie de acțiuni în domeniul climei și al energiei, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi Europene;

40.

subliniază că, pentru a asigura coerența CSN cu angajamentele la nivelul întregii economii, prevăzute de Acordul de la Paris, părțile ar trebui încurajate să includă și emisiile generate de transportul maritim și aviația internațională în contribuțiile lor CSN și să convină asupra implementării unor măsuri la nivel regional și național pentru a reduce emisiile din aceste sectoare, inclusiv impactul emisiilor de alte gaze decât CO2 generate de aviație și al emisiilor climatice ale combustibililor maritimi; subliniază faptul că Uniunea ar trebui să conducă prin puterea exemplului în această privință;

41.

sprijină recomandarea Curții de Conturi Europene ca UE să contabilizeze toate emisiile de gaze cu efect de seră generate de UE, care este un importator net de bunuri din restul lumii; își reiterează apelul pentru stabilirea unor obiective obligatorii la nivelul UE, bazate pe știință, pentru reducerea amprentei Uniunii asupra materialelor și a amprentei de mediu, inclusiv asupra bunurilor importate;

42.

subliniază că este important să se respecte angajamentul față de Pactul verde european; consideră că Pactul verde european în ansamblu trebuie pus în aplicare pentru a atinge obiectivele Uniunii și, prin urmare, invită Comisia să pună în aplicare fără întârziere toate elementele Pactului verde european; subliniază lacunele în materie de date care trebuie eliminate pentru a urmări progresele înregistrate în atingerea obiectivelor climatice ale UE și pentru a permite o revizuire periodică a politicilor în vigoare;

43.

subliniază că situația geopolitică actuală evidențiază necesitatea urgentă de a reduce dependența de combustibilii fosili și nevoia de a stimula utilizarea surselor regenerabile de energie;

44.

ia act de propunerea Comisiei de a retrage UE, statele sale membre și Euratom din Tratatul privind Carta energiei (ECT); subliniază intenția anunțată a mai multor state membre de a se retrage din ECT și reiterează poziția Parlamentului din 24 noiembrie 2022 cu privire la această chestiune; subliniază că este nevoie să se acționeze în mod coordonat, pentru a fi mai puternici în negocierile de retragere, pentru a limita efectele negative ale clauzei de limitare în timp și pentru a preveni în mod eficient litigiile intra-UE; recunoaște că ECT a făcut obiectul unor critici, fiind considerat un obstacol în calea tranziției către energia din surse regenerabile și a protecției securității energetice în UE și în statele sale membre; subliniază că o creștere a utilizării surselor de energie regenerabilă va contribui la tranziția UE către o economie prosperă, sustenabilă, favorabilă climei și independentă; îi îndeamnă pe toți actorii să accelereze tranziția energetică; regretă că, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, investițiile în energie din surse regenerabile rămân concentrate într-un număr limitat de țări și se centrează doar pe câteva tehnologii; invită UE și statele membre să înceapă revizuirea sistemică și structurală necesară pentru a promova un sistem energetic mondial mai rezilient, mai incluziv și mai sigur din punct de vedere climatic, bazat pe energia din surse regenerabile;

Finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice și finanțarea durabilă

45.

ia act de faptul că UE și statele sale membre furnizează cele mai multe fonduri publice pentru combaterea schimbărilor climatice, exprimându-și totodată profunda îngrijorare cu privire la faptul că fondurile publice pentru combaterea schimbărilor climatice furnizate de UE și de statele sale membre au scăzut în 2022 comparativ cu 2021; subliniază că, în concluziile sale privind pregătirile pentru cea de-a 28-a Conferință a părților la CCONUSC (COP 28), Consiliul a reînnoit angajamentul pe care și l-au asumat Uniunea și statele sale membre de a continua să își intensifice finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice în vederea atingerii obiectivului țărilor dezvoltate de a mobiliza cel puțin 100 de miliarde USD pe an cât mai curând posibil și până în 2025, dintr-o mare varietate de surse; subliniază că sunt necesare contribuții continue și sporite; solicită din nou, în acest sens, un mecanism de finanțare publică specific al UE, care să acorde sprijin suplimentar și adecvat pentru realizarea părții echitabile a UE din obiectivele de finanțare a combaterii schimbărilor climatice la nivel internațional; subliniază că, atunci când stabilesc cum vor fi utilizate veniturile generate de licitarea cotelor schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), statele membre trebuie să țină seama de necesitatea de a continua să majoreze finanțarea internațională pentru combaterea schimbărilor climatice în țările vulnerabile din afara UE, în conformitate cu acordul recent adoptat privind revizuirea EU ETS;

46.

subliniază că sunt necesare resurse financiare semnificative dintr-o varietate de surse pentru a pune în aplicare obiectivele Acordului de la Paris în țările în curs de dezvoltare, având în vedere, de asemenea, că multe țări în curs de dezvoltare au CSN condiționate, a căror realizare depinde de un sprijin financiar suficient; reamintește că Pactul climatic de la Glasgow îndeamnă țările părți dezvoltate să își intensifice de urgență furnizarea de finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice; ia act de faptul că nu toate părțile care sunt țări dezvoltate și-au îndeplinit partea lor din obiectivul de finanțare a combaterii schimbărilor climatice în valoare de 100 de miliarde USD; subliniază că nerealizarea până în 2020 a angajamentului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice asumat de țările dezvoltate în cadrul COP succesive a erodat încrederea și împiedică realizarea de progrese cu privire la alte puncte de pe ordinea de zi, după cum s-a constatat în cadrul negocierilor CCONUSC de la Bonn privind schimbările climatice din iunie 2023;

47.

este preocupat de decalajul din ce în ce mai mare dintre nevoile părților care sunt țări în curs de dezvoltare, pe de o parte, și amploarea, suficiența și accesibilitatea actuală a finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice, pe de altă parte; subliniază că va fi imposibil să se acopere acest decalaj fără o mobilizare semnificativă a finanțării private, în completarea finanțării publice; subliniază decalajul de finanțare, în special pentru adaptare; subliniază că părțile ar trebui să urmărească atingerea unui echilibru între finanțarea atenuării schimbărilor climatice și cea a adaptării la acestea și că la COP26 s-a asumat angajamentul de a dubla finanțarea colectivă a adaptării la schimbările climatice până în 2025, luând ca referință nivelurile din 2019; subliniază că finanțarea din partea țărilor dezvoltate, responsabile pentru o mare parte a emisiilor istorice va fi, de asemenea, esențială pentru consolidarea încrederii în vederea desfășurării unui dialog mai ambițios legat de obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice; invită poluatorii istorici să ajute țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice, printre altele prin finanțare bazată pe granturi și prin sprijin tehnic;

48.

îndeamnă părțile care sunt țări dezvoltate, inclusiv UE și statele sale membre, să se asigure că obiectivul de finanțare a combaterii schimbărilor climatice cu o sumă de 100 de miliarde USD poate fi atins în 2023 și că plățile aferente pot fi făcute, în medie, în perioada 2020-2025, și să ofere detalii suplimentare privind calea de urmat pentru noul obiectiv de finanțare a combaterii schimbărilor climatice după 2025, care ar trebui să depășească obiectivul anual de 100 de miliarde USD din 2020; consideră că obiectivul post-2025 ar trebui să țină seama de nevoile și prioritățile țărilor în curs de dezvoltare în ceea ce privește finanțarea suplimentară și adecvată a combaterii schimbărilor climatice, să acorde în mod clar prioritate finanțării bazate pe granturi și să cuprindă atât acțiuni de atenuare, cât și de adaptare; consideră că responsabilitatea de a îndeplini noul obiectiv va trebui să cuprindă o bază largă de donatori care să includă atât țările dezvoltate, cât și alte țări care sunt în măsură să contribuie, precum și surse inovatoare de finanțare și finanțare privată; reamintește că, în opinia sa, ar trebui explorate obiective de sine stătătoare pentru atenuare, adaptare, pierderi și daune, ca parte a acestui nou obiectiv colectiv cuantificat privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice; subliniază importanța facilitării accesului autorităților locale și regionale la finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice și a sprijinirii consolidării capacităților și a formării specifice privind utilizarea acestor fonduri, pentru a oferi soluții adaptate la provocările unice cu care se confruntă teritoriile în cauză;

49.

reamintește concluziile COP27 potrivit cărora asigurarea finanțării necesare pentru tranziția climatică va necesita o transformare a sistemului financiar și a structurilor și proceselor sale și implicarea guvernelor, a băncilor centrale, a băncilor comerciale, a investitorilor instituționali și a altor actori financiari; consideră că este esențial să se promoveze Agenda de la Bridgetown fără întârziere și să se pregătească sistemul financiar internațional pentru provocările secolului XXI; invită toate instituțiile financiare internaționale majore și băncile multilaterale de dezvoltare să își alinieze portofoliile și politicile de creditare la Acordul de la Paris, să integreze combaterea schimbărilor climatice și conservarea naturii și a biodiversității în practicile și prioritățile lor, să elimine treptat orice sprijin direct și indirect pentru combustibilii fosili și să colecteze și să utilizeze date de înaltă calitate privind riscurile climatice, vulnerabilitatea și impactul pentru a orienta direcția investițiilor către investiții aliniate la 1,5 °C; ia act de foaia de parcurs elaborată în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Paris pentru un nou pact financiar mondial din iunie 2023 și solicită punerea în aplicare la timp a acesteia;

50.

evidențiază rolul Băncii Europene de Investiții (BEI), în calitate de bancă pentru climă a UE, și foaia sa de parcurs pentru climă, precum și politica sa actualizată de acordare a împrumuturilor în domeniul energiei și eforturile suplimentare ale Fondului European de Investiții de a conduce investițiile în domeniul climei; salută faptul că Banca Centrală Europeană s-a angajat să integreze considerațiile privind schimbările climatice în cadrul său de politică monetară;

51.

își reafirmă sprijinul pentru activitatea coaliției miniștrilor de finanțe pentru acțiuni climatice și încurajează toate guvernele să adopte angajamentele coaliției cu scopul de a alinia toate politicile și practicile care sunt de competența ministerelor de finanțe la obiectivele Acordului de la Paris și a adopta sisteme eficace de stabilire a prețului carbonului, astfel cum prevăd principiile de la Helsinki;

52.

reamintește că, în conformitate cu Acordul de la Paris, toate părțile trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că fluxurile financiare – publice și private, naționale și internaționale – sunt compatibile cu traiectoria către obiectivul de 1,5 °C stabilit în Acordul de la Paris; subliniază importanța abordării acestui element al Acordului de la Paris într-un mod cuprinzător în cadrul COP28;

53.

constată că multe dintre țările vulnerabile din punct de vedere climatic se află în dificultate sau prezintă un risc semnificativ de îndatorare; salută angajamentul asumat de Banca Mondială, Banca Interamericană de Dezvoltare, Regatul Unit, Franța, Canada și Statele Unite de a include clauze privind datoriile legate de reziliența la schimbările climatice în viitoarele împrumuturi, astfel încât rambursarea datoriilor să fie suspendată în caz de dezastre climatice; invită alte țări și bănci multilaterale de dezvoltare, inclusiv BEI, să adopte măsuri similare; sprijină instituirea, în cadrul COP28, a unei expertize globale privind datoria, natura și clima, astfel cum au propus Franța, Columbia și Kenya în cadrul summitului de la Paris pentru un nou pact de finanțare globală; consideră că este necesar să existe soluții care să abordeze împreună criza climatică și criza datoriilor; reiterează că trebuie să se acorde prioritate în mod clar finanțării combaterii schimbărilor climatice bazate pe granturi, pentru a se asigura că finanțarea combaterii schimbărilor climatice nu contribuie la niveluri nesustenabile ale datoriei în țările în curs de dezvoltare și invită părțile să se angajeze în discuții și să ia măsurile necesare pentru a reduce povara datoriilor țărilor în curs de dezvoltare; subliniază că numeroase țări în curs de dezvoltare se confruntă cu nevoi fiscale mari și au nevoie de investiții pentru a-și transforma sistemele energetice și pentru a depune eforturi eficace de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea; subliniază că este importantă creșterea finanțării pe bază de granturi, în special pentru adaptare, și că finanțarea combaterii schimbărilor climatice acordată sub formă de împrumuturi poate să exacerbeze gradul ridicat de îndatorare al țărilor în curs de dezvoltare; observă că 50 % din finanțarea totală a UE pentru combaterea schimbărilor climatice din 2020 a fost acordată sub formă de granturi și îndeamnă UE și toate statele membre să mărească finanțarea pe bază de granturi, în special pentru adaptare și îndeosebi pentru țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare;

54.

reamintește că combustibilii fosili sunt cel mai mare factor care contribuie la schimbările climatice, fiind responsabili pentru peste 75 % din totalul gazelor cu efect de seră, și că planurile actuale ar duce la o producție cu aproximativ 240 % mai mare de cărbune, cu 57 % mai mult petrol și cu 71 % mai mult gaz decât ar fi în concordanță cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C; este alarmat că emisiile de CO2 generate de infrastructurile globale actuale de combustibili fosili ar depăși prin ele însele bugetul de carbon rămas pentru a ne menține sub limita de 1,5°C, ceea ce confirmă evaluarea AIE potrivit căreia nu ar trebui să existe noi exploatări de petrol, gaze sau cărbune dacă se dorește ca încălzirea globală să rămână sub 1,5 °C;

55.

regretă că subvențiile pentru energia fosilă în Uniune au rămas stabile din 2008, totalizând aproximativ 55-58 de miliarde EUR pe an, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul subvențiilor pentru energie din Uniune; reiterează necesitatea de a pune capăt de urgență tuturor subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili în UE cât mai repede cu putință și cel târziu până în 2025, și altor subvenții dăunătoare mediului cât mai repede cu putință și cel târziu până în 2027, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, prin punerea în aplicare a unor politici, calendare și măsuri concrete; invită toate statele membre să își îmbunătățească raportarea la nivel național a subvențiilor pentru combustibilii fosili și să planifice eliminarea treptată a acestora în cadrul viitoarei revizuiri a planurilor lor naționale privind energia și clima;

56.

este preocupat că guvernele din întreaga lume au cheltuit peste 900 de miliarde EUR pe subvenții pentru combustibili fosili în 2022, fiind cea mai mare cifră înregistrată până acum (49); încurajează celelalte părți să pună capăt tuturor subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili cât mai curând posibil și cel târziu până în 2025;

57.

atrage atenția asupra dialogului purtat la Sharm el-Sheikh în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris ca o oportunitate de a realiza progrese în discuțiile privind o abordare echitabilă a eliminării treptate a finanțării publice și private a combustibililor fosili și a finanțării dăunătoare mediului, de a realinia finanțarea pentru a sprijini o tranziție echitabilă și de a face finanțarea mai disponibilă și mai accesibilă ca preț pentru ca țările în curs de dezvoltare să întreprindă acțiuni climatice, în vederea promovării acțiunilor privind articolul 2 alineatul (1) litera (c) la COP28 și ulterior; solicită un punct permanent pe ordinea de zi privind punerea în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris; invită UE și statele sale membre să promoveze discuția internațională privind standardele pentru obligațiunile verzi, ținând seama de standardul deja stabilit al UE privind obligațiunile verzi;

58.

își reiterează sprijinul pentru Beyond Oil and Gas Alliance (BOGA), lansată la COP26, și subliniază necesitatea obiectivului său de a limita aprovizionarea cu combustibili fosili și de a stopa producția de petrol și gaze; sprijină tranziția globală justă și echitabilă din punct de vedere social pentru a alinia producția de petrol și gaze la obiectivele Acordului de la Paris; invită toate statele membre și celelalte părți la Acordul de la Paris să se alăture acestei inițiative; salută angajamentul G7 de a înceta finanțarea dezvoltării combustibililor fosili în străinătate până la sfârșitul anului 2022, subliniind, în același timp, că acest angajament ar trebui să se aplice și pe plan intern;

59.

salută Registrul global al emisiilor de combustibili fosili, ca un depozit deschis și transparent de date privind producția mondială de combustibili fosili, exprimată din punctul de vedere al emisiilor încorporate de CO2; consideră că acest instrument poate duce la o mai bună înțelegere a impactului extracției asupra bugetului de carbon rămas, a raportării de către părți și a procesului decizional;

Criza climatică și a mediului

60.

subliniază că criza climatică și cea a biodiversității sunt interconectate și că răspunsurile la ambele crize trebuie aliniate; reamintește că, în prezent, 80 % din habitatele din UE se află într-o stare de conservare precară (50); subliniază importanța protejării, conservării și refacerii biodiversității și a ecosistemelor, în special a solurilor, a pădurilor, a ecosistemelor agricole, a corpurilor de apă dulce, a oceanelor și a altor ecosisteme bogate în carbon și a gestionării durabile a resurselor naturale pentru a consolida atenuarea schimbărilor climatice bazate pe natură și pentru a asigura reziliența, aspecte necesare pentru a realiza obiectivele Acordului de la Paris; crede cu tărie că obiectivele Acordului de la Paris nu pot fi atinse fără refacerea naturii, inclusiv în Uniune; solicită încheierea rapidă a unui acord la nivelul UE cu privire la Regulamentul privind refacerea naturii;

61.

subliniază concluziile cuprinse în cea de a 6-a evaluare a IPCC, potrivit cărora conservarea, îmbunătățirea gestionării și refacerea ecosistemelor oferă cea mai mare parte a potențialului economic de atenuare în sectorul exploatării terenurilor; subliniază că cel de-al 6-lea raport de evaluare al IPCC demonstrează, de asemenea, că trebuie puse în aplicare acțiuni urgente de refacere a ecosistemelor degradate, pentru a atenua efectele schimbărilor climatice și a se adapta la acestea, în special prin refacerea zonelor umede și a râurilor, a pădurilor și a ecosistemelor agricole degradate; ia act de faptul că raportul acordă importanță luării de decizii favorabile incluziunii cu popoarele indigene și comunitățile locale pentru adaptarea și atenuarea cu succes în toate ecosistemele; invită toate părțile, inclusiv statele membre ale UE, să pună în aplicare măsuri ambițioase de refacere a naturii pe teritoriile lor și să investească mai mult în soluții bazate pe natură și în abordări ecosistemice;

62.

subliniază că agricultura ar trebui să contribuie la protejarea și refacerea biodiversității;

63.

recunoaște că ecosistemele sănătoase și biodiversitatea bogată stau la baza supraviețuirii speciei umane și furnizează servicii esențiale pentru viață, cum ar fi hrana și apa curată, și subliniază că schimbările climatice sunt unul dintre factorii care determină în mod direct declinul biodiversității; atrage atenția asupra modului în care schimbările climatice au alterat deja ecosistemele terestre, de apă dulce și marine din întreaga lume, provocând dispariția speciilor și diminuarea serviciilor ecosistemice esențiale; recunoaște că aceste efecte ale climei asupra ecosistemelor au cauzat pierderi economice și de mijloace de trai măsurabile în întreaga lume; ia act de faptul că cel de-al 6-lea raport de evaluare al IPPC concluzionează că schimbările climatice au redus securitatea alimentară și au afectat securitatea apei din cauza încălzirii, a schimbării tiparelor de precipitații, a reducerii și pierderii elementelor criosferice și a frecvenței și intensității mai mari a fenomenelor climatice extreme; subliniază că absorbanții de carbon de pe uscatul și din oceanele din întreaga lume au absorbit 56 % din emisiile de gaze cu efect de seră produse de om în ultimii 60 de ani și că, potrivit IPCC, menținerea rezilienței biodiversității și a serviciilor ecosistemice la scară mondială depinde de conservarea eficace și echitabilă a aproximativ 30-50 % din suprafețele de uscat, ape dulci și oceane de pe Pământ (51);

64.

subliniază că conservarea și restaurarea ecosistemelor cu emisii ridicate de carbon, cum ar fi turbăriile, zonele umede, pășunile și ecosistemele cu carbon albastru, cum ar fi mlaștinile sărate, ierburile marine și mangrovele, oferă o gamă largă de beneficii în materie de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea; invită Comisia să dezvolte cartografierea acestor ecosisteme, să continue să lucreze la identificarea unor metodologii solide, transparente și bazate pe date științifice pentru contabilizarea corectă a absorbțiilor și a emisiilor de dioxid de carbon din aceste ecosisteme, într-un mod care să nu submineze alte obiective privind biodiversitatea;

65.

subliniază că trebuie protejate drepturile și interesele popoarelor indigene și ale comunităților locale prin asigurarea unei protecții normative eficace și solide a mediului, a drepturilor funciare și a drepturilor, mijloacelor de trai și culturilor popoarelor indigene, inclusiv a dreptului la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză; subliniază rolul central al comunităților indigene în cadrul acțiunilor climatice, în punerea în aplicare, colectarea de date, luarea deciziilor și schimbul de cunoștințe; invită părțile să se asigure că toate angajamentele asumate în cadrul COP28 în vederea punerii în aplicare a Acordului de la Paris se aliniază la obligațiile și standardele internaționale existente în materie de drepturi ale omului aplicabile operațiunilor comerciale și respectă drepturile popoarelor indigene; subliniază necesitatea de a sprijini și de a proteja apărătorii mediului și solicită ca cei responsabili de crime, atacuri defăimătoare, acte de persecuție, incriminare, detenție, hărțuire și intimidare a acestora să fie trași la răspundere;

66.

salută cu entuziasm acordul privind Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, care a fost adoptat în cadrul celei de a 15-a reuniuni a Conferinței părților la Convenția ONU privind diversitatea biologică; subliniază importanța punerii în aplicare efective, rapide și depline a Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal pentru ca acesta să fie un succes; reamintește eșecul în atingerea obiectivelor de la Aichi, cauzat în mare parte de lipsa de punere în aplicare;

67.

reamintește obiectivul 8 din Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, de a reduce la minimum impactul schimbărilor climatice și al acidificării oceanelor asupra biodiversității și de a spori reziliența acesteia prin acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice, adaptare la acestea și reducere a riscurilor de dezastre, inclusiv prin soluții bazate pe natură și/sau abordări bazate pe ecosisteme, reducând la minimum impactul negativ și încurajând impactul pozitiv al acțiunilor climatice asupra biodiversității; reamintește raportul istoric intitulat „Mediul european – Starea și perspectiva 2020”, care constată că se așteaptă ca impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității și ecosistemelor să se intensifice, în timp ce activități precum agricultura, pescuitul, transporturile, industria și producția de energie continuă să provoace declinul biodiversității și emisii nocive;

68.

îndeamnă părțile să își mărească nivelul de ambiție în sectorul exploatării terenurilor, a apei dulci și a oceanelor printr-o abordare bazată pe drepturi în următoarea lor rundă de CSN, în planurile naționale de adaptare și în strategiile de dezvoltare pe termen lung privind obținerea unui nivel scăzut de emisii, coroborate cu strategiile și planurile lor naționale privind biodiversitatea;

69.

salută toate eforturile depuse de actorii guvernamentali și neguvernamentali pentru a maximiza potențialul solurilor în vederea atenuării schimbărilor climatice și a îmbunătățirii disponibilității apei; subliniază impactul transfrontalier al degradării solului, care justifică eforturi internaționale comune de combatere a tuturor amenințărilor legate de degradarea solului; atrage atenția asupra importanței uriașe a turbăriilor pentru atenuarea schimbărilor climatice; solicită să se depună eforturi la nivel mondial și în cadrul UE pentru refacerea rapidă a turbăriilor, astfel încât acestea să poată fi mai degrabă un absorbant de carbon decât o sursă;

70.

subliniază importanța protejării, a conservării și a refacerii apei și a ecosistemelor legate de apă, inclusiv a bazinelor hidrografice, a acviferelor și a lacurilor; subliniază că deșertificarea, seceta, inundațiile și poluarea apei au un impact devastator asupra mediului, societății și economiei și că este nevoie de abordări comune pentru a preveni în mod adecvat aceste fenomene, pentru a ne adapta la ele și a le depăși; subliniază, prin urmare, cât de important este să dispunem de suficientă apă pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la ele; subliniază că stresul hidric devine un motiv principal și tot mai mare de îngrijorare în Europa și că seceta și deficitul de apă nu mai sunt evenimente rare sau extreme, iar aproximativ 20 % din teritoriul european și 30 % dintre europeni sunt afectați de stresul hidric în cursul unui an mediu, conform AEM (52); subliniază necesitatea de a preveni presiunile excesive exercitate de activitățile economice asupra corpurilor râurilor din unele regiuni ale Europei, care afectează debitul ecologic al acestora; solicită utilizarea, reutilizarea și reciclarea eficiente și protecția și refacerea ecosistemelor care sprijină resursele de apă subterană; subliniază necesitatea punerii în aplicare rapide și integrale a Directivei-cadru europene privind apa pentru a-și atinge obiectivele și pentru a gestiona mai bine resursele de apă ale Europei;

71.

salută adoptarea Tratatului istoric al ONU privind marea liberă, cunoscut și ca Tratatul privind biodiversitatea marină în zonele din afara jurisdicției naționale; invită părțile să își continue activitatea în ceea ce privește dialogul ONU privind oceanele și schimbările climatice și își exprimă sprijinul pentru Deceniul științelor oceanului pentru dezvoltare durabilă al ONU și pentru misiunea „Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030” a Comisiei; subliniază că mecanismele climatice depind de sănătatea oceanului și a ecosistemelor marine, care sunt afectate în prezent de încălzirea globală, de poluare, de exploatarea excesivă a biodiversității marine, de acidificare, de dezoxigenare și de eroziunea costieră; subliniază că IPCC reamintește că oceanele fac parte din soluția pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; reamintește importanța soluțiilor bazate pe oceane și în ceea ce privește refacerea ecosistemelor, asigurarea securității alimentare și furnizarea de resurse;

72.

subliniază necesitatea de a combate poluarea cu materiale plastice și din cauza impactului plasticului asupra climei pe parcursul întregului său ciclu de viață; salută lucrările în curs privind Tratatul mondial privind materialele plastice și invită statele membre ale ONU să ajungă la un acord ambițios și eficace, în conformitate cu Acordul de la Paris, până cel târziu în 2024; evidențiază nevoia de a combate poluarea cu plastic prin reducerea deșeurilor la sursă, prin reducerea utilizării și a consumului de plastic și prin creșterea circularității; solicită o abordare sistemică pentru a combate în mod corespunzător poluarea cu plastic în mediu, inclusiv cu microplastice, și impactul acesteia asupra schimbărilor climatice;

Metanul și alte gaze cu efect de seră diferite de CO2

73.

salută faptul că 122 de părți au devenit semnatare ale angajamentului mondial referitor la metan; îndeamnă cu insistență, în special părțile mari emițătoare de metan care nu și-au asumat încă angajamentul, să acționeze în această privință cât mai curând posibil; solicită să se realizeze o evaluare cuantificată, bazată pe date științifice, a progreselor înregistrate de la adoptarea angajamentului mondial referitor la metan asumat în cadrul COP26, participanții la angajament fiind de acord să contribuie în mod voluntar la un efort colectiv de reducere, până în 2030, a emisiilor globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020; îndeamnă toți semnatarii să se asigure că reduc emisiile de metan pe teritoriul lor cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să adopte măsuri naționale pentru a atinge acest obiectiv; solicită semnatarilor angajamentului mondial referitor la metan să consolideze guvernanța în domeniul metanului pentru a oferi un cadru general cu scopul de a progresa către un angajament colectiv, solicită ca, în cadrul următoarei și al viitoarelor COP, să se acorde mai multă atenție atenuării gazelor cu efect de seră altele decât CO2;

74.

invită toate părțile să includă, de asemenea, obiective specifice de reducere a metanului în CSN-urile lor; constată că nicio parte nu a stabilit obiective cuantificate pentru a aborda problema emisiilor de metan provenite din producția animalieră; își reiterează apelul de a asigura reduceri ambițioase ale emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul agricol;

75.

reamintește propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic; subliniază că captarea metanului în lanțul valoric al petrolului și al gazelor este justificată din punct de vedere economic și al dependenței energetice; reiterează faptul că importatorii de energie fosilă în Uniune ar trebui să facă obiectul unor norme similare cu cele pentru producătorii din Uniune; își repetă apelul adresat Comisiei de a propune, pe baza unei evaluări a impactului, un obiectiv obligatoriu al UE de reducere a emisiilor de metan pentru 2030, care să acopere toate sectoarele relevante care generează emisii și incluzând metanul printre poluanții reglementați în Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (53);

Eforturi în toate sectoarele

76.

subliniază că sectorul transporturilor este singurul sector în care emisiile au crescut la nivelul UE din 1990 încoace, fapt incompatibil cu obiectivele climatice ale UE, care presupun reduceri mai mari și mai rapide ale emisiilor în toate sectoarele societății, inclusiv sectoarele aviației și maritim; salută, în acest sens, includerea emisiilor generate de transportul maritim și aerian în sistemul EU ETS, ceea ce va stimula sporirea nivelului de ambiție la nivel internațional, inclusiv în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI) și al Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI); este îngrijorat de progresele lente înregistrate în cadrul OMI și al OACI în vederea reducerii emisiilor generate de transportul maritim și de aviație la nivel internațional;

77.

solicită OMI să adopte măsuri de reducere a emisiilor maritime în conformitate cu obiectivele bazate pe date științifice și cu limita de 1,5 °C, stabilită prin Acordul de la Paris, care necesită o reducere a emisiilor de 37 % până în 2030, de 96 % până în 2040 și de 100 % până în 2050; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine acest obiectiv ambițios; ia act de faptul că obiectivele bazate pe date științifice au fost deja aprobate de țări dezvoltate precum SUA, Regatul Unit, Canada și Noua Zeelandă și de țări vulnerabile din punct de vedere climatic, precum Fiji, Insulele Solomon, Insulele Marshall, Tuvalu și Palau; recunoaște că, în cazul în care negocierile din cadrul OMI nu reușesc să obțină acțiuni în conformitate cu Acordul de la Paris, UE ar trebui să își revizuiască legislația privind transportul maritim pentru a-i extinde domeniul de aplicare și a o alinia la obiectivele bazate pe date științifice; constată că legislația UE privind transportul maritim, aprobată recent, reprezintă un pas în direcția cea bună, dar recunoaște că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a ajunge la un transport maritim cu emisii zero; invită Comisia și statele membre să reia negocierile CCONUSC privind atribuirea emisiilor transportului maritim internațional la inventarele naționale într-o proporție de 50-50 %, reflectând domeniul de aplicare al ETS și al inițiativei FuelEU în domeniul maritim; invită UE să se angajeze în diplomația bilaterală și multilaterală pentru a sprijini alte țări în elaborarea propriei legislații naționale și regionale în vederea decarbonizării sectorului transportului maritim;

78.

constată că emisiile de negru-de-fum generate de transportul maritim au crescut, la nivel mondial, cu 12 % în perioada 2012-2018 și cu 85 % în regiunea arctică în perioada 2015-2019 (54); subliniază că, potrivit estimărilor, negrul-de-fum reprezintă aproximativ 21 % din emisiile generate de transportul maritim într-un interval de 20 de ani (55); solicită luarea de măsuri imediate pentru a inversa actuala creștere a emisiilor de negru-de-fum generate de transportul maritim arctic, în special având în vedere ritmul alarmant cu care se topește regiunea arctică; consideră că interdicția adoptată de OMI privind utilizarea păcurii grele în regiunea arctică încă conține lacune și, prin urmare, riscă să fie ineficace în protejarea regiunii arctice; îndeamnă Comisia să se asigure că toate navele care fac escală în porturile UE și care călătoresc în regiunea arctică sau în apropierea acesteia încep să utilizeze distilate mai curate și instalează filtre de particule poluante, ceea ce ar reduce emisiile de negru-de-fum cu peste 90 %;

79.

subliniază impactul disproporționat al utilizării avioanelor private asupra climei, subliniază că avioanele private sunt de până la 14 ori mai poluante decât avioanele comerciale per pasager; ia act cu îngrijorare că se estimează că utilizarea avioanelor private în Europa a crescut cu 30 % în comparație cu nivelurile anterioare pandemiei (56); invită toate părțile, inclusiv statele membre ale UE, să ia măsuri pentru a descuraja utilizarea avioanelor private; subliniază că este important ca liderii să conducă prin puterea exemplului și îndeamnă toți participanții la COP28, inclusiv din instituțiile UE, să se abțină de la utilizarea avioanelor private și să aleagă opțiunea de transport cea mai puțin poluantă posibilă pentru a ajunge la destinație;

80.

subliniază că cel de-al 6-lea raport de evaluare al IPCC recunoaște importanța și potențialul de atenuare al „suficienței” și al politicilor axate pe cerere pentru realizarea obiectivelor noastre climatice, alături de eficiența energetică și înlocuirea combustibililor fosili cu energii regenerabile; subliniază, totodată, faptul că informațiile prezentate în raport arată că scăderea nivelului cererii și schimbarea modelelor de consum pot duce la o reducere a emisiilor globale de GES în sectoarele de utilizare finală cu 40-70 % până în 2050 comparativ cu scenariile de referință; recunoaște că potențialul de reducere este mai mare pentru țările și segmentele de populație cu niveluri de consum relativ ridicate și încurajează toate părțile la CCONUSC să integreze aceste aspecte în CSN-urile lor;

81.

salută noua lege introdusă în Franța, care interzice zborurile pe distanțe scurte pentru călătoriile care pot fi efectuate cu trenul în mai puțin de 2,5 ore; încurajează toate părțile să introducă o astfel de interdicție privind zborurile pe distanțe scurte;

82.

reamintește că agricultura reprezintă 11 % din totalul emisiilor de GES interne din UE în 2020 (57) și recunoaște că sectorul agricol are un potențial semnificativ de reducere a emisiilor de GES; subliniază că tranziția către practici agricole mai sustenabile, lanțuri de aprovizionare mai scurte și trecerea la alimente, regimuri alimentare și stiluri de viață mai sănătoase, inclusiv creșterea consumului de plante produse în mod sustenabil și regional și de alimente pe bază de plante, ar contribui în mod semnificativ la reducerea emisiilor agricole și, prin urmare, ar spori atenuarea și adaptarea la acestea, reducând în același timp presiunea asupra terenurilor și contribuind la refacerea calității solului și a ecosistemelor; reiterează faptul că trebuie abordat consumul excesiv de carne și de produse ultra-prelucrate;

83.

subliniază importanța dezvoltării unei agriculturi mai sustenabile, inclusiv prin oferirea de alternative fermierilor pentru a reduce utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor sintetice; subliniază că reducerea producției generale și a utilizării îngrășămintelor minerale și utilizarea mai mare a sechestrării naturale a carbonului în soluri și în materia organică din sol pot oferi beneficii multiple prin creșterea fertilității solului și refacerea biodiversității, asigurându-se în același timp un potențial substanțial de atenuare;

84.

subliniază că toate sectoarele trebuie să contribuie la reducerea emisiilor, inclusiv sectorul apărării, menținând în același timp eficacitatea operațională, și că dezvoltarea tehnologiilor și a strategiilor de decarbonizare în sectorul apărării ar trebui accelerată; constată că includerea emisiilor militare dezagregate în datele transmise CCONUSC este voluntară și că, în prezent, nu este posibilă stabilirea emisiilor de GES militare raportate din datele transmise CCONUSC; invită Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisia și Consiliul să formuleze o propunere pentru a contabiliza în mod transparent emisiile generate de operațiunile militare în cadrul CCONUSC, care să ia act de adoptarea Busolei strategice pentru securitate și apărare, și pentru a pune pe deplin în aplicare Foaia de parcurs privind schimbările climatice și apărarea;

85.

solicită statelor membre să se asigure că emisiile de GES generate din operațiunile militare sunt incluse în obiectivele naționale de reducere la zero a emisiilor nete, pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor și a strategiilor de decarbonizare;

86.

își reiterează sprijinul pentru crearea unei platforme globale de evaluare a daunelor aduse mediului în timpul conflictelor armate – o inițiativă a guvernului ucrainean; invită Comisia să analizeze această idee și să elaboreze o propunere înainte de COP28 pentru a crea o astfel de platformă internațională; subliniază necesitatea de a acorda mai multă atenție impactului conflictelor armate asupra mediului și a climei;

87.

salută faptul că mai mulți parteneri comerciali ai UE au introdus mecanisme de comercializare a emisiilor de carbon sau alte mecanisme de stabilire a prețului carbonului și invită Comisia să promoveze în continuare această politică și alte politici similare la nivel mondial și să exploreze legături și alte forme de cooperare cu mecanismele de stabilire a prețului carbonului, existente în țările din afara UE, pentru a accelera reducerea emisiilor la nivel mondial, în mod eficient din punctul de vedere al costurilor și echitabil din punct de vedere social; invită Comisia, în acest sens, să introducă garanții pentru a se asigura că orice legătură cu EU ETS va continua să aducă contribuții suplimentare și permanente la eforturile de atenuare și nu va submina angajamentele interne asumate de UE privind emisiile de GES;

88.

subliniază că mecanismul UE de ajustare a carbonului la frontieră va oferi un mecanism eficient de stabilire a prețului emisiilor provenite de la produsele importate în UE și de abordare a relocării emisiilor de dioxid de carbon, sprijinind totodată stabilirea prețului carbonului la nivel mondial, ceea ce va contribui la reducerea emisiilor mondiale de dioxid de carbon și la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și va asigura că obiectivele climatice ale UE nu sunt subminate din cauza relocării emisiilor de dioxid de carbon;

89.

subliniază că trebuie să se abordeze impactul sectorului textil asupra climei și mediului; recunoaște că industria textilă trebuie să joace un rol important în tranziția către o economie circulară și să abordeze provocările legate, de exemplu, de prevenirea generării de deșeuri, gestionarea deșeurilor, eliminarea microplasticelor, utilizarea apei, supraproducția și durabilitatea generală și netoxicitatea procesului de producție și posibilitatea de reciclare a produselor textile, inclusiv prin asigurarea faptului că textilele sunt concepute astfel încât să fie durabile și reciclabile; subliniază că este imperios necesar să se lucreze la stabilirea unor standarde la nivel mondial pentru situațiile în care mărcile pot face declarații despre caracterul ecologic al unui produs; evidențiază, în acest sens, că criteriile coerente și transparente obligatorii îi vor ajuta pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză, vor preveni „dezinformarea ecologică” și vor asigura că declarațiile referitoare la sustenabilitate sunt susținute de dovezi verificabile;

90.

subliniază că schimbările climatice și degradarea mediului duc la o penurie de resurse naturale, pot spori conflictele și tensiunile, precum și deficitul de alimente și catastrofele naturale și sunt factori majori ai strămutării umane și multiplicatori ai amenințărilor; subliniază faptul că femeile sunt afectate în mod disproporționat de acest fenomen și că 80 % dintre persoanele strămutate din cauza schimbărilor climatice sunt femei (58); se așteaptă să se acorde o atenție mai mare, cu ocazia COP28, strămutărilor cauzate de schimbările climatice; invită Comisia și statele membre să recunoască nevoile și vulnerabilitatea persoanelor afectate de strămutări cauzate de schimbările climatice și să accelereze eforturile pentru a găsi soluții;

91.

subliniază că Marea Mediterană este una dintre regiunile cele mai afectate de schimbările climatice din lume; constată că bazinul mediteraneean se încălzește într-un ritm cu 20 % mai rapid decât media globală și că această regiune este unul dintre principalele puncte critice afectate de schimbările climatice din lume, în care se preconizează că 250 de milioane de persoane vor fi considerate „a nu avea acces la apă suficientă” în următorii 20 de ani (59); subliniază că Mediterana se transformă în marea care se încălzește cel mai rapid din lume (60), cu urmări asupra sectoarelor economice importante și asupra întregului ecosistem marin, ceea ce va conduce la modificări ireversibile ale ecosistemului și ale speciilor; solicită Comisiei și statelor membre să acționeze urgent și să coopereze cu partenerii lor mediteraneeni pentru a elabora măsuri de adaptare ambițioase și a conduce acțiunile de atenuare;

92.

constată că există un interes științific și politic în creștere față de modificarea radiațiilor solare (MRS), ca set propus de abordări în materie de geoinginerie pentru a reflecta în mod artificial lumina solară și a răci planeta, cum ar fi prin injecții de aerosoli stratosferici; subliniază că MRS nu abordează cauza principală a schimbărilor climatice și nu reprezintă o alternativă la eforturile de atenuare; ia act de lipsa de certitudine științifică în ceea ce privește efectele și își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile globale și la efectele negative ale MRS asupra mediului și asupra stabilității climatice și geopolitice; subliniază, prin urmare, că o abordare globală este esențială și că nicio țară nu ar trebui să experimenteze unilateral această tehnologie; constată că o rezoluție a ONU privind guvernanța globală a fost blocată; invită Comisia și statele membre să inițieze un acord de neutilizare la nivel internațional, în concordanță cu principiul precauției și în absența unor dovezi cu privire la siguranța sa și a unui consens global deplin cu privire la acceptabilitatea sa;

Schimbările climatice și genul

93.

subliniază faptul că persoanele sunt afectate de schimbările climatice în moduri diferite, în funcție de factori precum genul, vârsta, dizabilitatea, etnia și sărăcia; constată că populațiile vulnerabile, cum ar fi populațiile sărace, indigene, femeile și persoanele în vârstă, sunt cele mai afectate de consecințele acestora; consideră că echilibrul de gen și capacitarea femeilor și a fetelor sunt esențiale pentru o tranziție echitabilă și favorabilă incluziunii; subliniază necesitatea unei integrări mai eficiente a perspectivei de gen în toate obiectivele și țintele relevante;

94.

invită toate părțile, inclusiv UE și statele sale membre, să își intensifice eforturile de integrare a egalității de gen în CSN revizuite, precum și în politicile privind clima și mediul, în special în cele legate de atenuare, adaptare și pierderi și daune, și să sporească implicarea semnificativă a grupurilor de femei în conceperea și punerea lor în aplicare; subliniază că sunt necesare acțiuni mai concrete din partea tuturor părților, inclusiv a UE, pentru a îndeplini angajamentele cuprinse în Planul de acțiune reînnoit pentru egalitatea de gen convenit în cadrul celei de a 25-a Conferințe a părților la CCONUSC (COP25); îndeamnă statele membre și Comisia să își intensifice eforturile pentru a atinge obiectivele stabilite în Planul de acțiune al UE privind egalitatea de gen III;

95.

subliniază că trebuie accelerate acțiunile receptive la dimensiunea de gen de reducere a riscurilor de dezastre și, prin urmare, Cadrul de la Sendai trebuie pus în aplicare într-o manieră receptivă la dimensiunea de gen; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a acorda prioritate și a ține seama de gen în pregătirea pentru dezastre, în special utilizând seturi de date dezagregate privind reducerea riscurilor de dezastre;

96.

consideră că trebuie să fie sporit și facilitat accesul femeilor la finanțarea incluzivă în domeniul climei; subliniază că finanțarea în domeniul climei receptivă la dimensiunea de gen este esențială pentru o tranziție justă; subliniază importanța unei abordări transformatoare din perspectiva genului în finanțarea combaterii schimbărilor climatice; îndeamnă UE și statele sale membre să raporteze cu privire la capacitatea de reacție la dimensiunea de gen a contribuțiilor sale la finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să mărească coerența dintre sprijinul pentru gen și climă prin intermediul instrumentelor de acțiune externă și al BEI, inclusiv prin consolidarea participării femeilor și a organizațiilor de femei la guvernanță, la procesul decizional și la programele care sprijină rolul femeilor în guvernanța în domeniul climei;

97.

subliniază importanța creșterii participării femeilor la procesul decizional în contextul diplomației în domeniul climei, inclusiv în cadrul delegațiilor COP și al conducerii la toate nivelurile acțiunilor climatice; regretă că femeile au reprezentat mai puțin de 34 % din echipele naționale de negociere la COP27 și că 90 % dintre unele delegații ale partidului erau alcătuite din bărbați; invită toate părțile să urmărească realizarea parității de gen în cadrul delegațiilor lor și la toate nivelurile de luare a deciziilor și de negociere privind schimbările climatice; îndeamnă toate părțile să desemneze un punct focal național pentru egalitatea de gen și schimbările climatice și să își mărească resursele, formarea și sprijinul, inclusiv în UE;

Politica energetică

98.

salută toate inițiativele de reducere a dependenței UE de combustibilii fosili; ia act de colaborarea în curs a UE cu partenerii internaționali în vederea diversificării aprovizionării cu energie;

99.

subliniază că schimbările climatice și evenimentele extreme au un impact asupra sistemelor noastre energetice, inclusiv asupra producției de energie hidroelectrică, a producției de bioenergie, a eficienței centralelor termice și a cererilor de încălzire și răcire; reamintește că trebuie să se dezvolte opțiuni de modernizare a sistemului energetic mai fezabile, care să sprijine reziliența infrastructurii, sisteme energetice fiabile și utilizarea eficientă a apei pentru sistemele actuale și noi de producere a energiei electrice;

100.

salută obiectivele mai stricte obligatorii la nivelul UE convenite de colegiuitori în 2023 pentru sursele regenerabile de energie în temeiul Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile de 42,5 %, obiectivul de a atinge 45 % și obiectivul de 11,7 % eficiență energetică în temeiul Directivei revizuite privind eficiența energetică (DEE);

101.

subliniază rolul central al eficienței energetice și al unui sistem energetic diversificat în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic (61); recunoaște progresele înregistrate în dezvoltarea surselor regenerabile de energie și solicită, în același timp, dezvoltarea în continuare a unor acțiuni eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi integrarea sectorială și reutilizarea excesului de căldură; recunoaște, cu toate acestea, importanța alinierii obiectivelor privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică pentru a atinge neutralitatea climatică cel târziu până în 2050 și pentru a respecta Acordul de la Paris; recunoaște că un obiectiv mai ambițios al Uniunii în materie de eficiență energetică pentru 2030 ar trebui să fie compatibil cu creșterea și adoptarea necesară a electrificării, a hidrogenului, a e-combustibililor și a altor tehnologii curate necesare tranziției verzi;

102.

reamintește că sunt necesare o extindere și o accelerare masive a procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile, pentru a le face cât mai previzibile cu putință;

103.

reamintește angajamentul Uniunii față de principiul „eficiența energetică înainte de toate”, care ia în considerare eficiența din punctul de vedere al costurilor, eficiența sistemului, capacitatea de stocare, flexibilitatea cererii și securitatea aprovizionării; subliniază importanța integrării și a punerii în aplicare a principiului în toate actele legislative, inițiativele și deciziile de politică relevante și în toate sectoarele, după caz; subliniază potențialul neexploatat al eficienței energetice în sectoare precum industria (62), tehnologia informației, transporturile și clădirile, inclusiv încălzirea și răcirea; invită Comisia și statele membre să pună rapid în aplicare obiective ambițioase, astfel cum au fost stabilite în revizuirea recent convenită a DEE;

104.

consideră că, pentru ca Uniunea să atingă neutralitatea climatică, sistemul său energetic ar trebui să fie integrat și să se bazeze pe o prioritate în cascadă, începând de la punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică înainte de toate”; reamintește că, pentru a avea un impact, principiul „eficiența energetică înainte de toate” trebuie să fie aplicat în mod consecvent de către factorii de decizie naționali, regionali, locali și sectoriali în toate scenariile relevante atunci când se iau decizii politice, de planificare și de investiții majore; reamintește și că acest principiu implică adoptarea unei abordări globale, care să ia în considerare eficiența globală a sistemului energetic integrat, securitatea aprovizionării și raportul cost-eficacitate și să promoveze cele mai eficiente soluții pentru neutralitatea climatică în întregul lanț valoric (de la producția de energie și transportul în rețea, până la consumul final de energie), astfel încât să se obțină eficiență atât în ceea ce privește consumul de energie primară, cât și în ceea ce privește consumul final de energie; consideră că această abordare ar trebui să analizeze performanța sistemului și utilizarea dinamică a energiei, considerând resursele axate pe cerere și flexibilitatea sistemului drept soluții de eficiență energetică;

105.

subliniază că trebuie să se accelereze electrificarea cererii de energie, pe baza unui sistem energetic bazat pe surse regenerabile de energie; subliniază că piețele energiei electrice trebuie să integreze sursele regenerabile de energie, oferind, în același timp, flexibilitate în ceea ce privește cererea și stocarea energiei; solicită o piață a energiei electrice adaptată exigențelor viitorului, pregătită să facă față șocurilor prețurilor la energie; salută reforma organizării pieței energiei electrice a UE pentru a accelera dezvoltarea energiei din surse regenerabile și eliminarea treptată a gazelor, pentru a asigura facturi ale consumatorilor accesibile ca preț, mai puțin dependente de prețurile volatile ale combustibililor fosili, pentru a-i proteja mai bine pe consumatori de viitoarele creșteri ale prețurilor și de posibile manipulări ale pieței, precum și pentru a ajuta industria UE să devină curată și mai competitivă;

106.

subliniază că politicile energetice ar trebui derulate respectându-se principiul unei tranziții echitabile și juste, precum și în strânsă cooperare cu societatea civilă și cu partenerii sociali; consideră, prin urmare, că politicile publice, parteneriatele sociale mai strânse și implicarea societății civile la nivel local, național și la nivelul UE reprezintă o condiție fundamentală pentru a atinge neutralitatea climatică în toate sectoarele societății, într-un mod echitabil, incluziv și sustenabil social;

107.

solicită ca poziția de lider a Europei în industria energiei din surse regenerabile și în lanțurile sale de aprovizionare să facă parte din politica industrială a UE;

108.

încurajează continuarea lucrărilor de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei cu scopul de a alinia politicile fiscale la obiectivele privind energia și clima pentru 2030 și 2050, evaluând în același timp efectele acesteia, inclusiv asupra consumatorilor, a sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor;

109.

subliniază că, deși Europa depune eforturi în vederea atingerii obiectivelor sale ambițioase, atingerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero până cel târziu în 2050 va necesita acțiuni coordonate la nivel mondial; subliniază că țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de asistență internațională pentru a-și realiza tranziția verde; subliniază importanța intensificării cooperării transfrontaliere și a schimbului de bune practici cu partenerii internaționali în domeniul elaborării de politici și al științei, inclusiv al transferului de tehnologie, pentru a promova eficiența energetică și investițiile în tehnologii și infrastructuri energetice durabile; salută faptul că la COP27 a fost lansat un nou program cincinal de promovare a soluțiilor tehnologice în domeniul climei în țările în curs de dezvoltare;

Industria, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și competitivitatea

110.

consideră că prosperitatea economică, coeziunea socială, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea industrială durabilă și politica în domeniul climei ar trebui să se susțină reciproc; subliniază că combaterea schimbărilor climatice ar trebui să vizeze reducerea sărăciei energetice, creșterea rezilienței și a competitivității și să ofere oportunități industriei și IMM-urilor din UE care pot fi valorificate dacă legiuitorii se angajează să răspundă în timp util, personalizat, solidar și adecvat în materie de politici; consideră că este extrem de important ca Uniunea să asigure o tranziție justă și să obțină avantajul primului venit, precum și să conducă prin puterea exemplului, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile pentru industriile europene la nivel mondial;

111.

subliniază că Uniunea ar trebui să facă tot posibilul pentru a menține poziția de lider a industriilor și a IMM-urilor sale și competitivitatea sa la nivel mondial în tranziția către o economie cu emisii nete de GES egale cu zero; subliniază necesitatea de a decarboniza rapid industria europeană și de a continua sprijinul Uniunii pentru acest efort, în special pentru soluții proporționale pentru adoptarea de către IMM-uri; ia act de faptul că propunerea de Act privind industria cu zero emisii nete vizează creșterea capacității europene de producție a tehnologiilor cu zero emisii nete care sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor UE privind neutralitatea climatică; salută inițiativele întreprinse în favoarea lanțurilor valorice strategice; recunoaște efectele pozitive asupra industriilor europene, inclusiv asupra IMM-urilor, care decurg din adoptarea timpurie a unor strategii de combatere a schimbărilor climatice; subliniază că trebuie stabilite acorduri multilaterale și bilaterale executorii între UE și partenerii săi; subliniază că trebuie să se prevină relocarea producției și a investițiilor industriilor și IMM-urilor europene din cauza unor măsuri climatice mai puțin ambițioase în afara Uniunii; consideră că producția și investițiile în Europa ar consolida lanțul valoric industrial și autonomia strategică a UE într-un context global instabil; recunoaște că schimbările climatice afectează, de asemenea, sectoarele industriale și de servicii, cauzând perturbări ocazionale ale aprovizionării și operaționale, în special ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme; subliniază că industriile trebuie să ia măsuri pentru a se adapta la schimbările climatice;

112.

recunoaște rolul esențial al IMM-urilor, în special al microîntreprinderilor și al întreprinderilor nou-înființate, în stimularea și obținerea de rezultate în materie de ocupare a forței de muncă și creștere economică, precum și în deschiderea căii către tranziția digitală și tranziția verde; reamintește că IMM-urile reprezintă o parte esențială a structurii economice și sociale europene și trebuie sprijinite și stimulate în această tranziție de legiuitori, în special prin asigurarea accesului la finanțare pentru tehnologiile, serviciile și procesele sustenabile, prin simplificarea procedurilor administrative și prin asigurarea egalității de șanse în domeniul achizițiilor publice; este preocupat de faptul că oportunitățile și vulnerabilitățile IMM-urilor nu sunt luate suficient în considerare în toate politicile UE legate de piața unică, inclusiv în eforturile de promovare a digitalizării și a tranziției verzi;

113.

consideră că tranziția către o economie durabilă trebuie combinată cu menținerea competitivității Europei și cu crearea de locuri de muncă, precum și cu respectarea promisiunii că nimeni nu este lăsat în urmă; subliniază că această combinație este esențială pentru succesul Pactului verde european și că piața unică ar trebui să rămână eficientă din punctul de vedere al costurilor atunci când se adaptează la un mediu de reglementare nou și favorabil, în special pentru industriile cu zero emisii nete și pentru sustenabilitatea industriilor europene; subliniază, de asemenea, că această combinație vizează atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2050 și impulsionează transformarea în direcția neutralității climatice și a unei economii circulare sustenabile;

114.

subliniază că trebuie să se promoveze piețele competitive pentru produsele de bază și metalele rare care sunt esențiale pentru tranziția verde; subliniază că dependența continuă de câțiva furnizori va submina unele dintre măsurile de politică actuale, cum ar fi planul RePowerEU și eforturile făcute de cetățenii Uniunii; subliniază că trebuie îmbunătățită capacitatea limitată de aprovizionare și prelucrare internă; consideră că Fondul UE pentru inovare ar trebui să sprijine extinderea tehnologiilor industriale ale UE în materie de reciclare care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a lanțurilor de aprovizionare ale acestora, de ultimă generație și inovatoare; ia act de faptul că propunerea de act legislativ privind materiile prime critice urmărește să reducă dependența de furnizorii actuali și să asigure, în schimb, că UE poate avea acces continuu la o aprovizionare sigură, diversificată, accesibilă ca preț și sustenabilă cu materii prime critice, protejând în același timp mediul;

115.

subliniază că sunt necesare programe de calificare pentru a consolida forța de muncă pentru a răspunde cererii tot mai mari de forță de muncă în sectoarele eficienței energetice, surselor regenerabile de energie, renovării clădirilor și soluțiilor tehnologice ecologice; invită toate statele membre să ia măsuri pentru a se asigura că forța de muncă europeană actuală și viitoare dobândește toate competențele necesare pentru a gestiona, a pune în aplicare și a inova tranziția verde, în special în regiunile afectate mai negativ de tranziție;

116.

consideră că Uniunea ar trebui să urmărească să consolideze cooperarea în ceea ce privește comerțul, cercetarea și producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete cu parteneri de încredere și care împărtășesc aceeași viziune, prin cooperare bilaterală și eforturi comune de consolidare a sistemului comercial multilateral, și că Uniunea ar trebui să încurajeze colaborarea și parteneriatele internaționale pentru a promova lanțuri de aprovizionare globale sigure, sustenabile și reziliente prin promovarea unui comerț deschis și bazat pe norme;

117.

subliniază că soluțiile bazate pe tehnologiile de captare și stocare a dioxidului de carbon și de captare și utilizare a dioxidului de carbon pot juca un rol în decarbonizare, în special în reducerea emisiilor de proces din industrie, în cazul statelor membre care optează pentru această tehnologie; subliniază importanța poziției de lider a Europei în această privință;

Cercetarea, inovarea, tehnologiile digitale și politica spațială

118.

salută rolul programului Orizont Europa și contribuția sa la neutralitatea climatică; este de părere că parteneriatele din cadrul programului Orizont Europa, inclusiv întreprinderile comune, vor încuraja colaborarea dintre sectorul public și cel privat, cu scopul de a contribui la realizarea tranziției verzi, asigurând totodată sustenabilitatea, disponibilitatea, accesibilitatea și abordabilitatea inovațiilor; subliniază importanța îmbunătățirii accesului și a participării IMM-urilor la cererile de propuneri din cadrul programului Orizont Europa și a unei mai bune comunicări și implicări a cetățenilor în ceea ce privește rezultatele proiectelor europene de cercetare și dezvoltare și în ceea ce privește noile tehnologii, inclusiv proiectele-far, pentru a crește gradul de adoptare de către public și a spori vizibilitatea rolului Uniunii pentru cetățenii săi;

119.

salută rolul programului Copernicus și al noului Centru de cunoștințe al UE privind observarea Pământului pentru monitorizarea uscatului, a atmosferei și a mediului marin; subliniază importanța capacităților de observare prin satelit pentru a monitoriza, a modela, a prevedea și a sprijini elaborarea politicilor privind schimbările climatice;

120.

subliniază că trebuie să se atragă mai multe investiții, atât publice, cât și private, în cercetarea, inovarea și introducerea unor noi tehnologii durabile, inclusiv în industriile cu utilizare intensivă a forței de muncă, în noile rețele de infrastructură și în proiectele necesare care contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european și ale Acordului de la Paris; subliniază că cercetarea și tehnologia viitoare ar trebui să țină seama de sustenabilitate și circularitate; subliniază, în același timp, importanța cercetării fundamentale, precum și a abordărilor colaborative și transdisciplinare în cercetare și inovare (C&I), în abordarea provocărilor climatice; subliniază, în plus, că trebuie sprijinită inovarea socială, esențială pentru a răspunde nevoilor și provocărilor societale nesatisfăcute, capacitând în același timp oamenii în timpul tranziției verzi;

121.

subliniază că este important să se asigure coerența și consecvența stimulentelor, cu scopul de a se promova tehnologiile inovatoare în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 și 2050, abordând implementarea tehnologiilor deja mature, precum și investițiile în noi tehnologii care trebuie dezvoltate pentru a atinge obiectivul Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050;

122.

subliniază necesitatea unei duble tranziții, în care tranziția digitală și cea verde să meargă mână în mână; constată că decalajul digital în Europa este încă foarte semnificativ, cu diferențe considerabile între statele membre și între regiuni; subliniază că trebuie să se creeze o economie a datelor competitivă și solidă, care să permită digitalizarea la nivel înalt în toate domeniile societății și economiei într-un mod sustenabil, eficient din punct de vedere energetic, sigur din punct de vedere cibernetic și la prețuri accesibile; subliniază rolul fundamental pe care îl pot juca tehnologiile digitale în sprijinirea tranziției verzi a Uniunii; reamintește că redresarea Uniunii necesită crearea unui cadru de reglementare stabil care să conducă la progrese, inclusiv progrese determinate de piață, în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de tehnologii sustenabile, precum și condiții adecvate pentru finanțarea acestora;

123.

subliniază că digitalizarea constituie unul dintre factorii-cheie de stimulare a integrării sistemului energetic, deoarece poate permite fluxuri dinamice și interconectate de purtători de energie, conectarea unor piețe mai diverse și poate furniza datele necesare pentru a corela cererea și oferta; subliniază potențialul tehnologiilor digitale de a crește eficiența energetică și, astfel, de a reduce emisiile globale de GES; subliniază că trebuie să se asigure un cadru de reglementare sigur, cu proceduri nediscriminatorii și transparente pentru accesul și transmiterea datelor privind energia; reamintește că, potrivit estimărilor Comisiei, amprenta de mediu a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) reprezintă între 5 % și 9 % din consumul mondial de energie electrică și peste 2 % din emisiile globale de GES; subliniază că 47 % din emisiile de dioxid de carbon din domeniul digital provin din echipamentele de consum, cum ar fi computerele, telefoanele inteligente, tabletele și alte dispozitive conectate; salută revizuirea DEE, care va impune tuturor centrelor de date din UE, cu excepția celor mici, să raporteze public, printre altele, performanța lor energetică anuală; solicită măsuri suplimentare de reducere a amprentei de carbon a sectorului TIC la nivelul centrelor de date și al dispozitivelor de consum; reiterează obiectivul ca centrele de date să devină neutre din punct de vedere climatic și foarte eficiente din punct de vedere energetic până cel târziu în 2030, astfel cum se menționează în Strategia digitală;

124.

reamintește importanța contribuției C&I la realizarea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris și a obiectivelor Pactului verde european; invită Comisia și statele membre să sprijine C&I și creșterea globală a bugetului UE și a bugetelor naționale dedicate C&I în domeniul tehnologiilor energetice durabile și sigure și al inovării; invită Comisia să evalueze posibilitatea de a sprijini în continuare tehnologiile și soluțiile inovatoare care vor contribui la un sistem energetic integrat și rezistent la schimbări climatice, inclusiv cele în care Europa deține o poziție de lider la nivel mondial și lanțurile valorice interne; consideră că este esențial să existe segmente-cheie ale lanțurilor valorice ale energiei din surse regenerabile în cadrul Uniunii și solicită măsuri adecvate pentru a sprijini rolul conținutului european în lanțul de aprovizionare cu energie din surse regenerabile și în legislație;

Schimbările climatice și dezvoltarea

125.

salută Planul ONU de stimulare a realizării ODD-urilor, care vizează abordarea costului ridicat al datoriei și a riscurilor tot mai mari de supraîndatorare; solicită sprijinul UE pentru punerea sa în aplicare, în special în ceea ce privește crearea unui mecanism multilateral de reeșalonare a datoriilor, sub auspiciile ONU, pentru a aborda atât impactul crizei climatice, cât și cerințele de finanțare ale Agendei 2030;

126.

invită UE și statele sale membre să își îndeplinească angajamentele existente față de țările în curs de dezvoltare privind furnizarea de finanțare a combaterii schimbărilor climatice și să mențină un nivel ridicat de ambiție în ceea ce privește sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare pentru acțiunile în domeniul climei până la COP28, în timpul acesteia și după aceasta; solicită instituțiilor europene să pună în aplicare o abordare integrată a ODD, care să ofere o busolă universală pentru prosperitatea oamenilor și să protejeze planeta; subliniază că încrederea generală a țărilor în curs de dezvoltare în UE ca partener fiabil și de încredere depinde de măsura în care Uniunea își îndeplinește promisiunile; constată că o cooperare fructuoasă între UE și țările în curs de dezvoltare în lupta împotriva schimbărilor climatice poate consolida atractivitatea Uniunii ca partener, care este de o importanță crucială într-un context geopolitic din ce în ce mai competitiv;

127.

subliniază că diplomația în domeniul climei trebuie să meargă mână în mână cu punerea în aplicare deplină a principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, astfel cum este consacrat la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că UE trebuie să asigure coerența între politicile sale în materie de dezvoltare, comerț, agricultură, pescuit, energie și climă;

Rolul Parlamentului European la COP28

128.

consideră că Parlamentul European ar trebui să facă parte integrantă din delegația UE la COP28, având în vedere că acesta trebuie să aprobe acordurile internaționale și că joacă, de asemenea, un rol central în punerea în aplicare la nivel intern a Acordului de la Paris, în calitate de colegiuitor al UE; se așteaptă, prin urmare, să i se permită să participe la reuniunile de coordonare ale UE din cadrul COP28 din Dubai și să i se garanteze accesul la toate documentele pregătitoare; se angajează să acționeze în mod independent și fără conflicte de interese;

° °

129.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, și solicită să fie adusă la cunoștința tuturor părților la Convenție care nu sunt membre ale UE.

(1)
JO C 149, 28.4.2023, p. 28.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0250.

(3)
JO L 243, 9.7.2021, p. 1.

(4)
JO L 114, 12.4.2022, p. 22.

(5)
JO C 232, 16.6.2021, p. 28.

(6) Raportul special 18/2023 al Curții de Conturi Europene Obiectivele UE în materie de energie și climă – Obiectivele pentru 2020 au fost atinse, dar nu este deloc sigur că acțiunile menite să asigure îndeplinirea obiectivelor pentru 2030 vor fi suficiente”, 2023.

(7) Raportul Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă intitulat World Energy Transitions Outlook 2023: 1.5 °C Pathway (Perspectiva tranzițiilor energetice la nivel mondial 2023: calea către 1,5 °C).

(8)
JO L 328, 21.12.2018, p. 1.

(9)
JO C 445, 29.10.2021, p. 156.

(10)
JO C 184, 5.5.2022, p. 105.

(11)
Global Registry of Fossil Fuel Emissions and Reserves.

(12) Texte adoptate, P9_TA(2023)0245.

(13)
JO C 506, 15.12.2021, p. 38.

(14) Raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) intitulat „
The European environment – state and outlook 2020 – Knowledge for transition to a sustainable Europe”.

(15)
JO C 132, 14.4.2023, p. 106.

(16)
JO C 67, 8.2.2022, p. 25.

(17)
JO C 385, 22.9.2021, p. 10.

(18)
JO C 125, 5.4.2023, p. 135.

(19)
JO C 167, 11.5.2023, p. 94.

(20)
JO C 117, 11.3.2022, p. 109.

(21)
JO C 385, 22.9.2021, p. 167.

(22)
Concluziile Consiliului din 17 octombrie 2023 privind pregătirile pentru cea de a 28-a Conferință a părților (COP28) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), Dubai, 30 noiembrie-12 decembrie 2023

(23)
IPCC 6th Assessment Report – Climate Change 2023 (Al 6-lea raport de evaluare al IPCC – Schimbările climatice 2023).

(24)
WMO update May 2023.

(25)
IPCC Special Report on the impacts of global warming of 1.5 °C (Raportul special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5 °C).

(26) IEA, Global Methane Tracker 2022 – Methane and climate change.

(27) Al șaselea raport de evaluare IPCC Climate Change 2023 – Synthesis Report.

(28) Raportul UNEP din 6 mai 2021 intitulat „Global Methane Assessment: Benefits and Costs of Mitigating Methane Emissions” (Evaluarea globală a metanului: avantajele și costurile reducerii emisiilor de metan).

(29) Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, „
World fertilizer trends and outlook to 2022
” (Tendințe și perspective la nivel mondial în materie de îngrășăminte până în 2022), 2019.

(30) Menegat, S. et al, „Greenhouse gas emissions from global production and use of nitrogen synthetic fertilisers in agriculture, Scientific Reports” (Emisiile de gaze cu efect de seră generate de producția și utilizarea la nivel mondial a îngrășămintelor minerale pe bază de azot în agricultură, rapoarte științifice), 2022.

(31) CCONUSC, First report on the determination of the needs of developing country Parties related to implementing the Convention and the Paris Agreement (NDR) (Primul raport privind determinarea nevoilor părților care sunt țări în curs de dezvoltare legate de punerea în aplicare a Convenției și a Acordului de la Paris (NDR)), 2019.

(32) IPCC AR6 WG3, Climate Change 2022, Raport de sinteză pentru factorii de decizie, 2022.

(33) IPBES, The global assessment report on biodiversity and ecosystem services, (Raport de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice), 2019.

(34) Comunicatul de presă al UNEP, Global assessment reveals huge potential of peatlands as a climate solution (O evaluare globală revelează un potențial imens al turbăriilor ca soluție climatică), 17 noiembrie 2022.

(35) Comunicat de presă al ONU: Historic UN conference marks watershed moment to tackle global water crisis and ensure water-secure future (Conferința istorică a ONU marchează un moment decisiv pentru a aborda criza globală a apei și pentru a asigura un viitor sigur din punct de vedere hidric), 23 martie 2023.

(36)
The United Nations World Water Development Report 2023: partnerships and cooperation for water (Raportul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea în domeniul apei la nivel mondial 2023).

(37)
„Overview of natural and man-made disaster risks the European Union may face” (Sinteză privind riscurile de dezastre naturale și de dezastre provocate de om în Uniunea Europeană): ediția 2020.

(38) Acțiunile ONU în domeniul climei, „The ocean – the world’s greatest ally against climate change” (Oceanul – cel mai mare aliat al lumii împotriva schimbărilor climatice).

(39) IPCC, Special report on the ocean and cryosphere in a changing climate (Raport special privind oceanele și criosfera în contextul schimbărilor climatice), 2019.

(40) Forumul Economic Mondial, The New Plastics Economy – Rethinking the future of plastics (Noua economie a materialelor plastice – Regândirea viitorului materialelor plastice), ianuarie 2016.

(41) OCDE, „Global plastic waste set to almost triple by 2060” (Deșeurile de plastic la nivel mondial aproape se vor tripla până în 2060), iunie 2022.

(42) Institutul pentru Politica Europeană de Mediu (IPEM) și Oxfam, Carbon Inequality in 2030 (Inegalitatea emisiilor de carbon în 2030), noiembrie 2021.

(43) Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Least Developed Countries Report 2022 (Raportul din 2022 privind țările cel mai puțin dezvoltate).

(44) Open Knowledge Repository beta, Groundswell Part 2: Acting on Internal Climate Migration (Acțiuni privind migrația climatică internă), 2021.

(45) Serviciul Copernicus privind schimbările climatice, comunicat de presă, „
Copernicus: October 2023 – Exceptional temperature anomalies; 2023 virtually certain to be warmest year on record
”, 8 noiembrie 2023.

(46) Allianz, publicație specială, „
Climate risk – Global boiling: Heatwave may have cost 0,6 pp of GDP
”, 4 august 2023.

(47) AEM, „
Economic losses from weather- and climate-related extremes in Europe
” (Pierderile economice cauzate de fenomenele meteorologice și climatice extreme în Europa) , 6 octombrie 2023.

(48) OCDE, Climate Finance Provided and Mobilised: Aggregate Trends Updated with 2019 Data (Finanțarea climatică furnizată și mobilizată: actualizarea tendințelor agregate cu date din 2019), 2019

(49) Raportul AIE, „Fossil Fuels Consumption Subsidies 2022”, februarie 2023.

(50) Comunicat de presă al Agenției Europene de Mediu, „
State of nature in Europe: Damaged ecosystems need restoration
” (Starea naturii în Europa: Ecosistemele deteriorate trebuie refăcute), 9 mai 2023.

(51) IPCC, Al șaselea raport de evaluare, 20 martie 2023.

(52) Raportul AEM intitulat „Resursele de apă din Europa – combaterea stresului hidric: o evaluare actualizată”, octombrie 2021.

(53) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(54) Cartea albă „
The International Maritime Organization’s proposed Arctic heavy fuel oil ban: likely impacts and opportunities for improvement
” (Interzicerea păcurii grele în regiunea arctică propusă de Organizația Maritimă Internațională: efecte probabile și oportunități de îmbunătățire), 2020.

(55) Comer, B., et al., „
Black carbon emissions and fuel use in global shipping
” (Emisiile de negru-de-fum și utilizarea combustibililor în transportul maritim mondial), 2015.

(56) Transport & Environment, „Private jets: can the super-rich supercharge zero-emission aviation?” (Avioanele private: pot super-bogații să supraîncarce aviația cu emisii zero?), aprilie 2021.

(57) Notă de informare a AEM, „
Progress and prospects for decarbonisation in the agriculture sector and beyond
” (Progrese și perspective de decarbonizare în sectorul agricol și dincolo de acesta), 2022.

(58) PNUD, „
Gender and Climate Change – Overview of linkages between gender and climate change
” (Genul și schimbările climatice – Prezentare generală a legăturilor dintre gen și schimbările climatice), 2016.

(59) Experți mediteraneeni privind schimbările climatice și de mediu, „
Risks associated to climate and environmental changes in the Mediterranean region
” (Riscuri asociate schimbărilor climatice și de mediu în regiunea mediteraneeană), 2019.

(60) WWF Mediterranean Marine Initiative, „The Climate Change Effect in the Mediterranean – Six stories from an Overheheating Sea” (Efectul schimbărilor climatice în Marea Mediterană – Șase povești dintr-o mare supraîncălzită), Roma, Italia, 2021.

(61)
IPCC 2023 – Raport de sinteză AR6.

(62) se estimează că potențialul economic de reducere a consumului final de energie pentru industrie până în 2030, comparativ cu situația normală, este de 23,5 %.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4210/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters