OJ:C_202404212: P9_TA(2023)0409 – Copiii pe primul loc - consolidarea Garanției pentru copii, la doi ani de la adoptare – Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 Copiii pe primul loc - consolidarea Garanției pentru copii, la doi ani de la adoptare (2023/2811(RSP))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 21/11/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4212

24.7.2024

P9_TA(2023)0409

Copiii pe primul loc – consolidarea Garanției pentru copii, la doi ani de la adoptare

Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023
„Copiii pe primul loc – consolidarea Garanției pentru copii, la doi ani de la adoptare” (2023/2811(RSP))

(C/2024/4212)

Parlamentul European,

—	având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989,

—	având în vedere recomandarea 2013/112/UE a Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” (1),

—	având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2015 referitoare la reducerea inegalităților, în special a sărăciei în rândul copiilor (2), în care a invitat Comisia și statele membre să introducă o garanție pentru copii, acordând o atenție deosebită copiilor săraci și accesului acestora la servicii,

—	având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 1, 3, 11, 16 și 19,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor (3),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului” (COM(2021)0142),

—	având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2021 referitoare la Garanția europeană pentru copii (4),

—	având în vedere Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei garanții europene pentru copii (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 21 noiembrie 2023 referitoare la reducerea inegalităților și promovarea incluziunii sociale în perioade de criză pentru copii și familiile acestora (6),

—	având în vedere Summitul social de la Porto și obiectivul social pentru 2030 de a reduce numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu cel puțin 15 milioane până în 2030, dintre care cel puțin 5 milioane de copii,

—	având în vedere declarația Comisiei din 19 noiembrie 2021 cu privire la Ziua mondială a copiilor, care comemorează adoptarea Declarației privind drepturile copilului de către Adunarea Generală a ONU la 20 noiembrie 1959,

—	având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

întrucât situația socioeconomică a copiilor și a familiilor lor din Europa s-a înrăutățit ca urmare a pandemiei de COVID-19, în privința sănătății și a impactului social pe termen lung asupra bunăstării copiilor, fapt ce a dus la creșterea inegalităților și a excluziunii sociale și la exacerbarea provocărilor existente, în special pentru copiii și familiile aflate în situații vulnerabile; întrucât, ca urmare a măsurilor de izolare luate pentru a controla situația de urgență, a perturbării rutinei vieții cotidiene și a contactelor sociale, a închiderii școlilor, a capacității reduse a sistemelor de a oferi protecție împotriva violenței domestice, a abuzurilor și a neglijării, a perturbării serviciilor sociale de bază, a incapacității de a accesa educația online din cauza lipsei echipamentelor necesare, a conexiunii la internet sau chiar a energiei electrice, pandemia de COVID-19 a contribuit la probleme de sănătate mintală, la lacune în domeniul educației și la creșterea ratelor de abandon școlar, precum și a violenței și a abuzurilor împotriva copiilor; întrucât situația socioeconomică a copiilor și a familiilor acestora s-a deteriorat și mai mult ca urmare a războiului cauzat de invadarea Ucrainei de către Rusia, care a avut efecte devastatoare nu numai asupra milioanelor de copii refugiați și a familiilor acestora care fug din calea războiului, ci și asupra întregii populații a UE, din cauza unor aspecte precum creșterea costului vieții, prețurile la energie, inflația, inegalitățile din ce în ce mai mari, accesul la serviciile de bază și prețurile inabordabile ale alimentelor sănătoase și medicamentelor, tot mai mulți copii și tineri devenind săraci;

întrucât accesul efectiv la servicii esențiale și de calitate pentru copiii aflați în dificultate și pentru familiile acestora, inclusiv accesul efectiv și gratuit la educație și îngrijire timpurie (ECEC) și la asistență medicală de înaltă calitate, precum și la activități educaționale și școlare, cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală, accesul efectiv la locuințe adecvate și la o alimentație sănătoasă joacă un rol important în ruperea cercului vicios al dezavantajelor intergeneraționale și în scoaterea copiilor și a familiilor lor din sărăcie și excluziune socială; întrucât acest lucru este fundamental în combaterea naturii complexe și multidisciplinare a sărăciei și a vulnerabilității;

întrucât investițiile în primii ani de viață ai copiilor sunt vitale pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor; întrucât asigurarea îngrijirii pentru creșterea, dezvoltarea și bunăstarea lor sănătoasă oferă baze solide la începutul vieții, în beneficiul persoanelor și al societăților; întrucât investițiile în generația tânără contribuie la prosperitatea societății în ansamblu, întrucât pot genera un randament al investițiilor la nivel societal de cel puțin patru ori mai mare decât investițiile inițiale (7); întrucât mai multe state membre au alocat peste 5 % din Fondul social european Plus (FSE+) și 23 de state membre au programat până în prezent un total de 8,9 miliarde EUR sprijin pentru FSE+ pentru a combate sărăcia în rândul copiilor; întrucât unele state membre nu au alocat deloc resurse FSE+ obiectivului de combatere a sărăciei în rândul copiilor, iar altele au alocat mai puțin de 5 % din programele lor FSE+; întrucât a existat o întârziere în implementarea planurilor FSE+, care, la rândul ei, a întârziat reformele planurilor naționale de acțiune aferente Garanției europene pentru copii finanțate prin FSE+; întrucât doar resursele FSE+ nu sunt în niciun caz suficiente pentru a răspunde problemei sărăciei în rândul copiilor în UE și, prin urmare, este extrem de important să crească semnificativ finanțarea pentru Garanția europeană pentru copii (GEC); întrucât sărăcia în rândul copiilor este o problemă europeană care afectează toate statele membre și ar trebui abordată ca atare în toate statele membre prin instrumente europene și naționale ambițioase; întrucât NextGenerationEU, în special politicile pentru pilonul „Next Generation” al planurilor naționale de redresare și reziliență adoptate de statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), oferă o ocazie unică pentru investiții și reforme semnificative menite să îmbunătățească ECEC și calitatea și incluziunea acestor servicii; întrucât punerea în aplicare a acestor măsuri de către statele membre ar trebui monitorizată îndeaproape și ar trebui concepută și realizată în sinergie cu programele naționale și europene existente în acest domeniu, în special cu GEC, FSE+ și celelalte fonduri structurale și de investiții europene;

întrucât 758 018 copii din UE se aflau în sisteme de îngrijire alternativă în 2021; întrucât copiii aflați în îngrijire alternativă au fost afectați în mod deosebit în timpul pandemiei, deoarece guvernele din unele țări au reacționat la criza provocată de pandemia de COVID-19 prin reducerea sau închiderea serviciilor de îngrijire rezidențială, ceea ce a însemnat o întoarcere în grabă și fără pregătirile necesare la familiile lor biologice, de multe ori fără a se avea în vedere condițiile care stăteau la baza plasării lor inițiale în îngrijire; întrucât familiile afectate de sărăcie se pot afla într-o situație în care părinții nu mai pot oferi îngrijire adecvată copiilor, fapt ce poate duce la separarea familiei și la intrarea copiilor în sisteme de îngrijire alternativă; întrucât măsurile de limitare a mișcării persoanelor în timpul pandemiei de COVID-19 au exacerbat numeroșii factori care determină separarea familiilor, cauzând deseori sărăcie, abuz, neglijență, boală și deces; întrucât este probabil ca numărul copiilor lipsiți de îngrijirea părinților sau expuși riscului de a pierde îngrijirea părinților să crească ca urmare a impactului socioeconomic pe termen lung al crizelor actuale asupra capacității familiilor de a oferi îngrijire; întrucât Garanția pentru copii ar putea sprijini realizarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată la îngrijirea în cadrul familiei și al comunității pentru toți copiii, deoarece vizează factorii interconectați ce determină instituționalizarea copiilor, iar copiilor aflați în îngrijire alternativă li se acordă prioritate ca grup-țintă;

întrucât sărăcia în rândul copiilor și excluziunea lor socială rămâne o provocare vitală în întreaga UE, aproape 1 din 4 copii fiind încă expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE), cu variații care merg de la peste 40 % în unele țări până la 11 % (8) în alte țări sau chiar regiuni din statele membre (9), iar tendințele sunt spre înrăutățire în multe dintre acestea din cauza multiplelor crize din întreaga UE și de la nivel mondial;

întrucât mulți copii se află într-o situație vulnerabilă – nu numai cei care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială, ci și aceia care au dizabilități sau probleme de sănătate mintală, copiii aparținând minorităților rasiale sau etnice, copiii din familii monoparentale, copiii instituționalizați, copiii fără îngrijire părintească, copiii migranți și refugiați, copiii fără adăpost, copiii afectați de privare severă de locuință etc.; întrucât problemele de sănătate mintală în rândul copiilor devin pe scară tot mai mare o preocupare majoră, anxietatea și depresia fiind unele dintre cele mai frecvente tipuri de afecțiuni; întrucât este nevoie de schimbări structurale și soluții inovatoare ale modului în care sunt puse în aplicare politicile, precum și de o abordare intersectorială la nivelul UE, la nivel național, regional și local pentru a îmbunătăți viața copiilor pe termen scurt și a le oferi posibilități să își construiască o viață împlinită pe termen lung;

întrucât GEC este un instrument de politică inovator și de înaltă calitate, care are potențialul de a aduce îmbunătățiri semnificative vieții de zi cu zi a milioane de copii din UE într-un mod multidimensional; întrucât teste nevoie de mai multe eforturi pentru a realiza o abordare mai cuprinzătoare și intersectorială cu scopul de a combate riscul de vulnerabilitate a copiilor și a asigura implementarea reală, eliminând barierele politice, administrative și financiare;

întrucât GEC este un instrument de politică inovator și de înaltă calitate, care are potențialul de a aduce îmbunătățiri semnificative vieții de zi cu zi a milioane de copii din UE într-un mod multidimensional; întrucât obiectivul Garanției este de a preveni și a combate sărăcia și excluziunea socială prin garantarea accesului efectiv al copiilor aflați în dificultate la un set de servicii esențiale; întrucât UE și statele membre ar trebui să depună toate eforturile posibile pentru a transpune în realitate GEC, prin punerea deplină în aplicare a recomandării Consiliului, a PNA și a tuturor celorlalte programe europene și naționale care contribuie la furnizarea serviciilor sale esențiale; întrucât este nevoie de mai multe eforturi pentru a realiza o abordare mai cuprinzătoare și intersectorială cu scopul de a combate riscul de sărăcie și excluziune socială a copiilor și a asigura implementarea reală și eficientă a Garanției pentru copii, eliminând barierele în materie de politici și barierele politice, administrative și financiare, precum și monitorizând și evaluând PNA;

întrucât, după 20 de luni de la termenul inițial, și anume martie 2022, numai 25 de state membre au adoptat PNA privind GEC, cu accent pe domeniile majore identificate în recomandarea asociată a Consiliului; întrucât planurile prezentate prezintă diferențe însemnate în ceea ce privește metodele lor de guvernanță, strategiile de informare și de țintire a grupurilor celor mai defavorizate, sistemele de monitorizare a progreselor, calendarele măsurilor propuse și bugetele planificate pentru punerea în aplicare efectivă a acestor măsuri; întrucât mai multe planuri par a fi documente generice și superficiale în care factorii de decizie doar au enumerat măsurile deja puse în aplicare sau planificate; întrucât, în general, PNA nu acordă atenție și nu se concentrează asupra familiilor deosebit de vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale, familiile cu venituri mici și familiile numeroase, care se confruntă cu dificultăți suplimentare;

întrucât, în unele țări, PNA au fost însoțite de revizuirea legislației existente în mai multe domenii, cum ar fi dezinstituționalizarea sau accesul la serviciile ECEC; întrucât nu toate PNA includ noi măsuri de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor sau nu toate au un buget, un calendar sau un mecanism de monitorizare clar;

K.	întrucât PNA sunt documente evolutive și ar trebui revizuite și actualizate periodic, având grijă totodată ca ele să adopte o abordare integrată și multidimensională și să reflecte profund contextele naționale, regionale și locale;

întrucât sărăcia în rândul copiilor are o puternică dimensiune teritorială, iar cooperarea cu autoritățile regionale și locale, precum și cu organizațiile societății civile (OSC) care ajută copiii și familiile duce la rezultate mai concrete și mai sustenabile pentru copii și familiile acestora; întrucât ar trebui să se acorde mai multă atenție decalajului dintre zonele urbane și cele rurale și să se colecteze dovezi la nivel subnațional (10);

întrucât anumite țări sunt lipsite de transparență și nu au inclus copiii, familiile, personalul și prestatorii de servicii din sectorul ECEC și organizațiile lor reprezentative, și nici OSC în procesul de consultare privind elaborarea PNA; întrucât țările care au beneficiat de asistență tehnică și de colaborarea părților interesate au elaborat PNA-uri de mai bună calitate și măsuri specifice pentru accesul efectiv al unora dintre cele mai defavorizate grupuri de copii la serviciile de bază;

întrucât angajamentul instituțional consecvent, resursele umane suficiente și implicarea și coordonarea corespunzătoare a diferitelor ministere și agenții și a autorităților subnaționale sunt aspecte problematice într-o serie de țări; întrucât coordonatorii naționali sunt responsabili de procesul de implementare și de coordonarea diferitelor ministere responsabile;

întrucât colectarea de date cuprinzătoare și dezagregate privind sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor este încă insuficientă; întrucât unele țări au dificultăți să elaboreze și să aplice un cadru de monitorizare pentru PNA-uri, cu un set de indicatori care să măsoare progresele înregistrate, rezultatele pentru beneficiari, precum și să dezvolte și să implementeze un plan de acțiuni bugetat pentru a îmbunătăți în permanență disponibilitatea, calitatea, comparabilitatea și guvernanța datelor necesare raportării despre progresele înregistrate în implementare și despre accesul la servicii de baze la nivel național și subnațional; întrucât lipsa unor orientări standardizate pentru colectarea datelor împiedică monitorizarea eficientă a implementării GEC; întrucât accesul la informații pentru organizațiile de la nivel regional și local continuă să reprezinte un obstacol în calea implementării armonioase a GEC,

Monitorizarea și evaluarea implementării Garanției europene pentru copii și a planurilor naționale de acțiune

invită celelalte state membre (Austria și Letonia) să adopte urgent planurile naționale de acțiune privind Garanția pentru copii;

îndeamnă statele membre să asigure aplicarea deplină a planurilor lor naționale de acțiune și, atunci când le revizuiesc, să ia în considerare evoluțiile și situațiile specifice de la nivel național, regional și local; îndeamnă statele membre să stabilească obiective și mai ambițioase de combatere a sărăciei în rândul copiilor, cu măsuri țintite pentru a garanta accesul la serviciile esențiale pentru toți copiii de la vârste timpurii, în special pentru copiii care au cea mai mare nevoie de ele, cum ar fi copiii strămutați din cauza războaielor, inclusiv a celui din Ucraina, copiii fără adăpost sau care trăiesc în condiții de privare severă de locuință, copiii cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mintală, copiii proveniți din medii de migranți sau minorități etnice, în special din comunitățile rome; subliniază că planurile naționale de acțiune adoptate variază foarte mult între ele, amenințând obiectivul general al Garanției pentru copii de a sprijini convergența socială ascendentă în UE; regretă, în special, că mai multe planuri naționale de acțiune nu includ obiective măsurabile sau ținte concrete, ceea ce generează preocupări serioase legate de calitatea măsurilor aplicate efectiv;

invită statele membre să elaboreze un cadru național pentru colectarea, monitorizarea și evaluarea datelor pentru planurile lor naționale de acțiune, care să includă metode de cercetare participativă și culegerea de date defalcate la nivel național și subnațional, pentru a concepe o politică bazată pe dovezi, pentru a urmări progresele cantitative și calitative reale pe teren, pentru a identifica mai bine bunele practici și posibilele puncte slabe ale PNA-urilor și a detecta mai bine posibilele decalaje între politicile pentru copii și cele pentru tineret, precum și pentru a stabili indicatori comuni de calitate pentru fiecare grup țintă identificat în GEC, inclusiv pentru copiii cu vârsta sub trei ani;

subliniază că este nevoie de date cuprinzătoare și defalcate privind sărăcia în rândul copiilor și accesul lor la serviciile esențiale în statele membre; subliniază că indicatorii pentru monitorizarea sărăciei în rândul copiilor selectați de subgrupul Indicatori al Comitetului pentru protecție socială al Comisiei trebuie să permită stabilirea unei legături mai strânse între GEC și tabloul de bord social; invită Comisia să elaboreze orientări comune împreună cu Eurofound și OSC-uri pentru colectarea și raportarea datelor privind copiii din toate grupurile țintă din statele membre; invită statele membre să facă schimb de bune practici cu privire la tehnicile de colectare a datelor și de monitorizare a politicilor și să creeze observatoare ale sărăciei în rândul copiilor pentru a colecta date naționale de calitate, defalcate pe grupuri țintă și comparabile la nivel internațional, pentru a identifica lacunele în materie de politici și pentru a reflecta mai bine provocările multidimensionale ale sărăciei în rândul copiilor, excluziunii sociale și discriminării intersecționale; subliniază că e nevoie de o mai bună colectare a datelor despre copiii care trăiesc în instituții, însoțite de obiective limitate în timp pentru scoaterea copiilor din instituții și integrarea lor în mediile familiale și comunitare;

subliniază apelul lansat de Grupul de lucru interpolitic privind Garanția pentru copii al Parlamentului, care a fost înființat în aprilie 2022, ca Comisia și autoritățile naționale să monitorizeze aplicarea PNA-urilor și să dezvolte un cadru solid și cuprinzător de monitorizare și evaluare la nivelul UE împreună cu o metodologie de evaluare aferentă și să asigure participarea efectivă a tuturor părților interesate relevante, inclusiv a autorităților regionale și locale, la pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea PNA-urilor; invită platformele existente, cum ar fi comitetele de monitorizare instituite la nivel național în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060 (11) de stabilire dispozițiilor comune, să asigure participarea semnificativă a tuturor partenerilor, inclusiv a organizațiilor societății civile care ajută copiii vulnerabili, pe tot parcursul punerii în aplicare și al evaluării programelor;

își reiterează apelul adresat Comisiei de a crea un instrument de monitorizare la nivelul UE transparent și accesibil publicului; înseamnă Comisia să coopereze cu Eurofound și OSC-uri relevante pentru a crea pornind de la munca lor comună un astfel de instrument care să faciliteze o identificare clară a rezultatelor dorite pentru a crește transparența, vizibilitatea și responsabilitatea Garanției, permițând să se vadă situația în fiecare țară și în UE în ansamblu;

constată că trebuie monitorizate și alte aspecte bugetare și economice ale fiecărui plan național de acțiune, în special dimensiunea și impactul finanțării naționale și europene, inclusiv finanțarea care ajunge la beneficiari, precum și posibilele dificultăți pentru organizații și potențialii beneficiari de a accesa o astfel de finanțare; subliniază că problema „valorii adăugate” a GEC ar trebui să capete o importanță maximă, deoarece toate resursele dedicate măsurilor sale nu ar trebui pur și simplu să înlocuiască măsurile naționale sau europene deja existente, ci ar trebui să le completeze; subliniază că planurile naționale de acțiune nu ar trebui să constituie o simplă modificare a denumirii sau prezentării programelor sau măsurilor deja existente, întrucât aceasta naște îngrijorări cu privire la principiul general al adiționalității politicii de coeziune a UE; invită Comisia să realizeze evaluarea la jumătatea perioadei, prevăzută până în decembrie 2023, pentru a sprijini revizuirea planurilor naționale de acțiune; invită statele membre să raționalizeze planurile naționale de acțiune și să creeze sinergii între acestea și politicile și strategiile naționale, în special planurile naționale de redresare și reziliență, care ar trebui concepute și implementate în mod sinergic cu resursele dedicate ale GEC, pentru a se asigura că măsurile sunt coerente între ele și se întăresc reciproc;

subliniază importanța sprijinului politic și invită statele membre să fie mai ambițioase în implementarea GEC; încurajează Consiliul și statele membre care dețin președinția Consiliului să mențină familiile și copiii în centrul agendei sociale a UE, subliniind totodată impactul pozitiv pe termen lung al investițiilor în generațiile mai tinere;

Calitatea planurilor naționale de acțiune

constată că utilizarea serviciilor de ECEC rămâne scăzută în rândul familiilor cu venituri mici și al copiilor care trăiesc în situații familiale precare; invită statele membre să pună un accent mai mare pe structuri de îngrijire a copiilor de mai bună calitate și la prețuri accesibile, pentru a le îmbunătăți calitatea și a le face mai adaptabile la nevoile părinților; invită statele membre să sprijine formarea profesională a personalului din domeniul ECEC, inclusiv prin creșterea numărului acestuia; solicită statelor membre să se asigure că cele cinci componente ale cadrului de calitate aplicabil serviciilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor (ECEC) din Recomandarea Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor sunt puse în aplicare și îndeplinite pentru personalul ECEC, deoarece acestea au un impact asupra calității, accesibilității și incluziunii serviciilor (12); invită Comisia și statele membre să coopereze îndeaproape cu partenerii sociali pentru a asigura condiții de muncă decente lucrătorilor necesari pentru a crea sau a moderniza serviciile astfel încât să se atingă obiectivele GEC; invită statele membre să garanteze educația inclusivă și să evite segregarea în clasele din școli, pentru a le oferi copiilor un început egal în viață și a întrerupe ciclul sărăciei încă din copilăria timpurie;

10.

invită statele membre și Comisia să aloce resurse suplimentare pentru sprijinirea copiilor cu dizabilități, cu întârzieri în dezvoltare și/sau cu nevoi speciale; ia act de faptul că aceste resurse ar trebui să completeze ECEC, precum și raționalizarea nevoilor la nivelul serviciilor esențiale, detectarea timpurie a riscurilor și accesul la serviciile de intervenție timpurie pentru copii; subliniază că abandonul școlar timpuriu afectează în primul rând copiii din medii defavorizate și dezavantajate; solicită o identificare clară bazată pe detectarea timpurie a factorilor de risc care ar contribui la identificarea lor; cere elaborarea unor planuri adaptate pentru educația copiilor, inclusiv educația non-formală și activitățile artistice și sportive extrașcolare; recomandă ca profesorii, educatorii și alte persoane responsabile să coopereze cu instituțiile care au legături cu instituțiile de învățământ, cum ar fi organizațiile de îngrijire, pentru a dezvolta servicii integrate, cu scopul de a oferi în paralel sprijin familiilor și copiilor afectați de circumstanțe extrașcolare; invită statele membre să adapteze instalațiile și materialele educaționale pentru educația timpurie, îngrijirea și școlile la nevoile copiilor cu dizabilități, utilizând metode incluzive;

11.

invită statele membre să își intensifice eforturile pentru ca toți copiii aflați în dificultate să primească cel puțin o masă gratuită, sănătoasă și caldă pe zi și le încurajează să ofere o alternativă adecvată atunci când copiii nu sunt școlarizați, analizând totodată bunele practici existente; invită statele membre să asigure accesul la cantinele școlare și afirmă, în principiu, că niciunui copil aflat în dificultate în UE nu ar trebui să i se refuze o masă la școală; constată că ponderea copiilor AROPE care nu își pot permite o masă consistentă o dată la două zile a scăzut de la 25,82 % în 2008 la 16,04 % în 2021 și că multe țări au înregistrat o deteriorare a ofertei de servicii în ultimii ani de criză;

12.

evidențiază că, în 2022, 5 % dintre gospodăriile cu copii și cu venituri mici din UE nu-și permiteau satisfacerea nevoilor medicale și că planurile naționale de acțiune au identificat mai multe nevoi nesatisfăcute în sectorul asistenței medicale; invită statele membre să instituie, să își întărească și să își adapteze sistemele de sănătate pentru elimina orice discriminare și a garanta că toții copiii nevoiași au acces egal la servicii de intervenție timpurie și de sănătate de calitate, inclusiv la servicii stomatologice, oftalmologice și psihologice; invită statele membre să includă accesul la asistență medicală pentru mame, nou-născuți și copii în PNA;

13.

subliniază că locuințele precare continuă să fie una dintre cauzele și consecințele sărăciei în rândul copiilor, având în vedere că au legătură cu sărăcia energetică și condițiile de viață precare; subliniază că 21,6 % dintre copiii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2022 (13), inclusiv din cauza costurilor împovărătoare pentru locuințe; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că instalațiile de bază de alimentare cu apă și igienico-sanitare rămân inaccesibile pentru prea mulți copii, mai ales cei mai vulnerabili și mai marginalizați; invită statele membre să asigure accesul la acestea atât acasă, cât și la școală; își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a face din locuințe una dintre pietrele de temelie ale planului de acțiune al pilonului european al drepturilor sociale; invită Comisia să elaboreze urgent o strategie integrată la nivelul UE, care să conțină soluții publice pentru locuințe sociale, nesegregate și la prețuri abordabile, și să creeze un cadru favorabil pentru autoritățile naționale, regionale și locale pentru a asigura furnizarea de locuințe de calitate, sigure, sănătoase, accesibile și la un preț abordabil pentru toți; invită statele membre să conceapă, să își evalueze și să își revizuiască politicile privind locuințele sociale și sistemele de ajutoare pentru locuință pentru a răspunde mai bine nevoilor familiilor și copiilor vulnerabili, inclusiv ale celor cu dizabilități, acordându-le prioritate în furnizarea de locuințe sociale și în planificarea politicii energetice;

14.

încurajează statele membre să reducă barierele practice și administrative din calea accesului la serviciile cheie, menținând procedurile simple și accesibile, atât online, cât și offline, și acceptând declarații pe onoare atunci când nu pot fi procurate documentele necesare;

15.

invită statele membre să promoveze activități de informare și să sensibilizeze publicul în mod proactiv despre GEC și serviciile esențiale de care pot beneficia copiii și familiile; solicită sprijin pentru autoritățile locale și regionale în vederea înființării de ghișee unice în structurile existente, pentru a oferi copiilor și familiilor acces specific la informații despre detectarea timpurie și intervenția timpurie în copilărie, precum și ajutor țintit pentru a primi servicii de securitate și asistență socială, precum și consultanță pentru a accesa măsuri locale specifice de incluziune socială;

16.

invită statele membre să implementeze măsuri complementare pentru a garanta că transportul public este accesibil tuturor copiilor nevoiași, inclusiv copiilor cu dizabilități, copiilor care locuiesc în zonele rurale și copiilor proveniți din familii de migranți;

17.

subliniază importanța crucială a integrării unor servicii de calitate pentru copiii aflați în dificultate – servicii gratuite de îngrijire a copiilor, de asistență medicală, educație și locuințe adecvate – într-o abordare coordonată de reducere a sărăciei în rândul copiilor; ia act de faptul că serviciile integrate și cuprinzătoare ar trebui să fie inclusive și accesibile tuturor copiilor încă din primii ani ai copilăriei, având o abordare de gestionare a cazurilor pentru intervenții adaptate; subliniază că aceste măsuri sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor individuale ale tuturor copiilor și familiilor astfel încât să iasă din sărăcie și să se integreze în societate, inclusiv ținând cont de echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților lor, de participarea lor pe piața muncii și de sprijinul acordat părinților;

18.

subliniază că statele membre trebuie să investească în sisteme și politici de protecție socială, cum ar fi sisteme adecvate de venit minim și salarii minime, ca mijloc de sprijinire a gospodăriilor celor mai vulnerabile din UE; invită toate statele membre să adopte și să pună rapid în aplicare recomandarea Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă (14) și Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime, pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în UE (15); reiterează că este esențial ca ajutorul pentru venit și venitul minim să nu contribuie la dependența socială și că acestea trebuie mai degrabă combinate cu stimulente și cu instrumente de sprijin, care să favorizeze măsuri active pe piața forței de muncă pentru a-i (re)integra pe cei care pot munci, pentru a întrerupe ciclul vicios al sărăciei și al dependenței de sprijinul public pentru persoane și familiile lor; este preocupat de recenta decizie a guvernului italian de a-și reduce drastic sistemul de venit minim, care a sprijinit aproximativ 3,6 milioane de persoane, în special de impactul deciziei asupra copiilor, care se înscrie împotriva tendinței generale din UE de a lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale;

19.

își reiterează apelul privind o strategie cuprinzătoare și integrată de combatere a sărăciei, cu un obiectiv special de reducere a sărăciei, inclusiv a sărăciei în rândul copiilor; invită Comisia și statele membre să se asigure că dreptul copiilor la o locuință adecvată este respectat, inclusiv prin acordarea de sprijin conex părinților care întâmpină dificultăți în a păstra sau a obține o locuință pentru a putea rămâne cu copiii lor, acordând o atenție deosebită tinerilor adulți care părăsesc instituțiile de protecție socială a copilului; invită statele membre să adopte o politică specifică în materie de locuințe pentru copii, bazată pe date specifice despre copiii lipsiți de adăpost și aflați într-o situație de excluziune din punct de vedere locativ; subliniază că trebuie facilitat accesul la locuințele sociale prin raționalizarea și simplificarea procedurilor la nivel național și local, prin creșterea semnificativă a cheltuielilor publice pentru locuințe, care rămân foarte fragmentate în întreaga UE, precum și prin consolidarea contribuțiilor financiare și a subvențiilor acordate familiilor aflate în dificultate, pentru a face chiriile lor mai accesibile; invită statele membre să adopte măsuri pentru a proteja gospodăriile vulnerabile cu copii împotriva evacuărilor și a consolida prezența serviciilor sociale în zonele expuse unui risc mai mare de excluziune socială și în rândul comunităților marginalizate;

20.

subliniază că GEC, la fel ca Garanția pentru tineret, are potențialul de a deveni un motor al schimbărilor structurale pozitive în ceea ce privește capacitatea statelor membre de a planifica și de a furniza servicii esențiale; solicită statelor membre să asigure coerența între Garanția europeană pentru copii, ca strategie de combatere a sărăciei, și Garanția pentru tineret consolidată, ca politică activă pe piața muncii, pentru a acoperi întreaga durată de vârstă, de la naștere până la vârsta adultă, în special în ceea ce privește rolul măsurilor de integrare pe piața forței de muncă și identificarea grupurilor-țintă, a serviciilor disponibile și a nevoilor în materie de competențe; subliniază că, în anii următori, ar trebui colectate și analizate date pentru a evalua modul în care Garanția pentru copii și Garanția pentru tineret consolidată au acționat împreună sau dacă sunt necesare îmbunătățiri ale ambelor programe; invită statele membre să creeze parteneriate între actorii instituționali de la diferite niveluri cu organizațiile societății civile și partenerii sociali;

21.

invită statele membre să valorifice potențialul ECG de a asigura medii familiale și comunitare pentru toți copiii din UE, prin punerea în aplicare a reformei sistemelor de îngrijire și protecție a copiilor și prin consolidarea sistemelor naționale de protecție socială;

Finanțarea Garanției europene pentru copii

22.

cere din nou să se majoreze urgent finanțarea GEC cu un buget dedicat de 20 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027care trebuie să devină parte din cadrul financiar multianual revizuit și din FSE+ consolidat; regretă profund faptul că propunerea Comisiei privind revizuirea cadrului financiar multianual la jumătatea perioadei nu reflectă cererea de lungă durată a Parlamentului de a majora urgent finanțarea GEC; subliniază că sărăcia în rândul copiilor este o problemă europeană care afectează toate țările din UE; invită toate statele membre, nu numai cele cu o rată AROPE peste media UE, să își intensifice eforturile financiare peste concentrarea tematică de 5 % indicată în FSE+ și să fie mai ambițioase, investind mai mult în copii, deoarece aceasta este o investiție socială valoroasă, luând în considerare reprogramarea programelor operaționale naționale aferente FSE+ și alocarea de resurse adecvate acestora; subliniază că trebuie introdusă o concentrare tematică obligatorie pentru toate statele membre în următoarea revizuire a FSE+; invită Comisia să includă o evaluare a angajamentelor statelor membre și a reformelor structurale în domeniile-cheie vizate de Garanția pentru copii în cadrul exercițiului pentru semestrul european și să includă o legătură clară spre resursele angajate pentru aceste obiective în cadrul FSE+ și a altor instrumente financiare;

23.

invită Comisia să evalueze calitatea cheltuielilor în beneficiul copiilor, în special pentru a analiza utilizarea eficientă și consecventă a celor 8,9 miliarde EUR dedicate Garanției europene pentru copii în cadrul FSE+; solicită Comisiei ca, în cadrul evaluării la jumătatea perioadei a Garanției pentru copii, să propună opțiuni pentru sinergii și combinarea diferitelor surse de finanțare, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională, InvestEU, NextGenerationEU și MRR, Fondul pentru azil, migrație și integrare și ReactEU, EU4Health și Erasmus+; îndeamnă Comisia și statele membre să ia în considerare impactul creșterii costului vieții asupra punerii în aplicare a Garanției pentru copii, astfel încât inflația să nu diminueze capacitatea programului de a-și îndeplini obiectivul de eradicare a sărăciei în rândul copiilor; subliniază că trebuie să se monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor din cadrul politicilor pentru pilonul „Next Generation” din planurile naționale de redresare și reziliență adoptate de statele membre, cu scopul de a evalua cu atenție realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor măsurilor menite să îmbunătățească accesibilitatea, calitatea și caracterul incluziv al serviciilor ECEC; subliniază că, în general, obligațiile de raportare ale Mecanismului de redresare și reziliență au condus la disponibilitatea unor obiective și date mai detaliate și măsurabile privind cheltuielile în acest domeniu de politică; regretă, cu toate acestea, că, în unele cazuri, autoritățile statelor membre nu au reușit să prezinte cifre suficient de clare cu privire la obiectivele planificate și la măsurile puse în aplicare în mod eficace, de exemplu despre numărul de locuri noi în grădinițe și acoperirea sporită a serviciilor de educație timpurie; subliniază că trebuie să se garanteze financiar și organizațional menținerea capacității extinse și a acoperirii serviciilor ECEC după ce investițiile extraordinare din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență vor fi epuizate; subliniază că trebuie să se coordoneze planurile naționale de redresare și reziliență în acest domeniu cu obiectivele Garanției pentru copii și cu resursele deja alocate în cadrul FSE+ și al altor fonduri structurale europene pentru a stimula sinergiile, a evita suprapunerile de finanțare și a asigura sustenabilitatea pe termen lung a măsurilor propuse;

24.

subliniază că ar trebui să se asigure întotdeauna spațiul necesar pentru investiții sociale esențiale în vederea punerii în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale și a realizării obiectivelor de reducere a sărăciei în rândul copiilor în cadrul ajustărilor fiscale planificate ale statelor membre;

25.

invită statele membre să se asigure că fondurile UE și fondurile naționale disponibile sunt utilizate în mod optim și le invită să exploreze scheme de finanțare inovatoare, inclusiv parteneriate public-privat; încurajează statele membre să colaboreze cu Banca Europeană de Investiții și să investească în infrastructura socială dedicată copiilor și familiilor; invită statele membre să furnizeze fonduri naționale suplimentare pentru a completa măsurile prevăzute în planurile de acțiune privind Garanția pentru copii;

26.

invită Comisia să colaboreze în continuare cu statele membre prin furnizarea de expertiză tehnică personalizată prin Instrumentul de sprijin tehnic pentru a stimula capacitatea tehnică de punere în aplicare a GEC, de punere în aplicare a reformelor referitoare la politicile privind copiii și de dezvoltare a reformelor pentru a îmbunătăți incluziunea și calitatea serviciilor pentru copiii aflați în situații vulnerabile; constată că sprijinul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea programelor naționale și a schemelor de alocare de subgranturi pentru a ajunge la grupurile țintă identificate de copii, pentru a crea cadre naționale de monitorizare în conformitate cu standardele europene și a elabora orientări pentru a contribui la îmbunătățirea calității indicatorilor naționali, a monitorizării și evaluării;

27.

invită Comisia să elimine sarcinile administrative pentru a asigura o finanțare directă, adecvată și ușor accesibilă la nivel regional și local astfel încât să stimuleze investițiile în infrastructura socială și să crească capacitatea serviciilor regionale și locale de a testa noi modele și soluții inovatoare pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor; accentuează că este necesar să se ofere autorităților locale și regionale și municipalităților un sprijin adecvat pentru punerea în aplicare a măsurilor incluse în planuri, în special în zonele cele mai rurale; invită Comisia să se asigure că cererile de propuneri și oportunitățile de finanțare ajung la toate părțile interesate, inclusiv la organizațiile societății civile care combat sărăcia în rândul copiilor; salută modelul de asistență flexibilă pentru teritorii (FAST-CARE), care oferă finanțare autorităților regionale și locale și organizațiilor societății civile;

28.

invită Comisia și statele membre să continue investițiile în îngrijirea familială și comunitară pentru a asigura tranziția efectivă de la îngrijirea instituționalizată;

Implicarea părților interesate la toate nivelurile

29.

invită statele membre să implice toate părțile interesate relevante de la toate nivelurile în revizuirea și aplicarea planurilor lor naționale de acțiune pentru a construi parteneriate puternice care să poată consolida și extinde asumarea responsabilității și angajamentul; subliniază importanța implicării societății civile, a personalului și a furnizorilor de servicii din domeniul ECEC și a grupurilor vulnerabile, precum și a facilitării unei participări semnificative, incluzive și sigure a copiilor și a familiilor acestora, precum și a OSC-urilor care reprezintă copiii și îngrijitorii acestora, în elaborarea și punerea în aplicare a cadrului de monitorizare și evaluare; reliefează, în acest sens, rolul important al Platformei europene pentru combaterea lipsei de adăpost în schimbul de experiențe și de recomandări politice în lupta împotriva lipsei de adăpost;

30.

invită statele membre să sprijine parteneriatele locale pentru copii, între serviciile oferite de municipalitate și alți furnizori de servicii, comunitățile locale, părinți și copii, școli, organizații caritabile, parteneri sociali, OSC-uri și actori din sectorul privat, pentru a maximiza resursele necesare implementării GEC și a le utiliza eficient; observă că parteneriatele locale ar trebui să asigure o abordare participativă în dezvoltarea, implementarea și monitorizarea Garanției locale pentru copii și ar trebui să garanteze că responsabilitatea pentru aceasta este partajată; sugerează crearea unui mecanism de asistență tehnică pentru autoritățile locale și regionale și municipalități, pentru a-și mări capacitatea de a planifica și a furniza servicii legate de Garanția pentru copii și pentru a maximiza potențialul fondurilor UE în acest domeniu;

Guvernanța Garanției europene pentru copii

31.

invită Comisia și statele membre să elaboreze un cadru solid de guvernanță la nivelul UE și la nivel național, cu o responsabilitate politică și o conducere clară, asigurând o interacțiune integrată și de succes între Garanția pentru copii, cadrele și strategiile naționale și agenda UE în domeniul social și al egalității – inclusiv semestrul european; subliniază că este nevoie de guvernanță pe mai multe niveluri, cu responsabilitate comună și strategii coordonate la nivel local, regional, național și la nivelul UE, inclusiv revizuirea strategiilor relevante existente, pentru a preveni și a atenua sărăcia în rândul copiilor;

32.

evidențiază faptul că coordonatorii naționali trebuie să aibă pârghii suficiente de intervenție și resurse financiare și umane adecvate, precum și un mandat solid pentru a coordona eficient implementarea PNA; subliniază că statele membre au desemnat coordonatori naționali cu profiluri foarte diferite; scoate în evidență că o eterogenitate atât de mare nu ar trebui să conducă la rezultate inegale în aplicarea GEC; subliniază rolul esențial al coordonatorilor naționali în cadrul guvernanței GEC, în special în ceea ce privește funcția și responsabilitatea lor de a coordona strategiile între nivelurile local, regional, național și al UE; solicită ca coordonatorii să raporteze în mod adecvat, o dată la doi ani, cu privire la progresele înregistrate în legătură cu toate aspectele care țin de Garanția pentru copii și să facă în mod regulat schimb de bune practici cu omologii lor naționali; invită Comisia să asigure o coordonare instituțională consolidată;

33.

își reiterează apelul făcut în rezoluția sa din 29 aprilie 2021 referitoare la Garanția europeană pentru copii de a examina posibilitatea înființării unei autorități europene europeană pentru copii; îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare a impactului înființării autorității europene pentru copii, cu mandatul de a crea un sistem permanent de monitorizare, sprijin și cooperare între Comisie, statele membre, coordonatorii naționali și părțile interesate relevante, inclusiv mediatorii pentru copii sau alte autorități naționale specializate în drepturilor copiilor, agențiile, instituțiile UE și organizațiile societății civile; observă că, printre altele, evaluarea impactului ar trebui să analizeze modul în care acest organism:

—	ar monitoriza elaborarea planurilor naționale de acțiune privind Garanția pentru copii și tendințele relevante la nivelul UE;

—

ar acționa, în cooperare cu Eurostat și cu Sistemul Statistic European (inclusiv institutele naționale de statistică), în vederea dezvoltării și colectării armonizate de date cantitative și calitative în toate domeniile relevante pentru punerea în aplicare a obiectivelor GEC și a altor politici conexe privind copiii;

—	ar promova schimbul de practici între statele membre și alte părți interesate relevante, inclusiv implicarea în inițiative comune de promovare a parteneriatelor între statele membre și alte părți interesate relevante;

—	ar sprijini statele membre în acțiunile întreprinse în urma recomandărilor importante, specifice fiecărei țări, ca parte a semestrului european;

—	ar reflecta asupra actualizărilor la orientările prevăzute în Recomandarea Consiliului privind Garanția europeană pentru copii, pentru a asigura implementarea deplină și eficace a acesteia;

—	ar lucra în strânsă cooperare cu părțile interesate relevante, cu experții științifici și cu profesioniștii și s-ar consulta periodic cu forumurile pentru copii;

—	ar promova campanii de informare și sensibilizare similare;

—	ar sprijini extinderea GEC la țările în curs de aderare și le-ar încuraja să o implementeze;

—	ar oferi informații despre instrumentul de sprijin tehnic și combinarea FSE+ cu alte fonduri ale UE pentru a pune în aplicare Garanția pentru copii;

° °

34.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)
JO L 59, 2.3.2013, p. 5.

(2)
JO C 366, 27.10.2017, p. 19.

(3)
JO C 189, 5.6.2019, p. 4.

(4)
JO C 506, 15.12.2021, p. 94.

(5)
JO L 223, 22.6.2021, p. 14.

(6) Texte adoptate, P9_TA(2023)0408.

(7) Universitatea din Pennsylvania, „
Rentabilitatea crescută a investițiilor (ROI)
”.

(8) Eurostat.

(9) Date Eurostat 2022.

(10) Eurofound, „
Guaranteeing access to services for children in the EU
” (Garantarea accesului la servicii pentru copiii din UE), 21 septembrie 2023.

(11) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(12) Eurofound, „
Early childhood care: Accessibility and quality of services
” (Îngrijirea timpurie: accesibilitatea și calitatea serviciilor), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2015.

(13) Eurofound.

(14) Recomandarea Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă (JO C 41, 3.2.2023, p. 1).

(15) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4212/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

OJ:C_202404212: P9_TA(2023)0409 – Copiii pe primul loc – consolidarea Garanției pentru copii, la doi ani de la adoptare – Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 Copiii pe primul loc – consolidarea Garanției pentru copii, la doi ani de la adoptare (2023/2811(RSP))

Informatii

Apply Filters