OJ:C_202404214: P9_TA(2023)0411 – Punerea în aplicare a Regulamentului de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă europeană – Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă (2023/2030(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 21/11/2023; data votului
Autor: Parlamentul European, Comisia pentru pescuit
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4214

24.7.2024

P9_TA(2023)0411

Punerea în aplicare a Regulamentului de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă europeană

Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă (2023/2030(INI))

(C/2024/4214)

Parlamentul European,

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă din Europa (1) („Regulamentul privind anghila”),

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 3, 4, 11, 38, 39 și 43,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (2),

—	având în vedere Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (3),

—	având în vedere Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (4),

—	având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru privind Strategia pentru mediul marin) (5),

—	având în vedere anexa II la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție,

—	având în vedere Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice,

—	având în vedere evaluările Comisiei referitoare la Regulamentul privind anghila din 2014 (COM(2014)0640) și din 2020 (SWD(2020)0035),

—	având în vedere raportul de evaluare din 2019, încredințat de Comisie către Poseidon,

—	având în vedere recomandările Consiliului consultativ pentru Marea Baltică din 4 mai 2022 privind măsurile de gestionare a anghilei,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului din 30 ianuarie 2023 de stabilire, pentru anul 2023, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara Uniunii, precum și de stabilire, pentru anii 2023 și 2024, a acestor posibilități de pescuit pentru anumite stocuri de pești de adâncime (6) și Regulamentul (UE) 2023/195 al Consiliului din 30 ianuarie 2023 de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește aplicabile, pentru anul 2023, în Marea Mediterană și în Marea Neagră, și de modificare a Regulamentului (UE) 2022/110 în ceea ce privește posibilitățile de pescuit aplicabile, pentru anul 2022, în Marea Mediterană și în Marea Neagră (7),

—	având în vedere declarația Danemarcei, Franței, Italiei, Greciei, Țărilor de Jos, Poloniei, Spaniei și Suediei referitoare la anghilă în legătură cu Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului,

—	având în vedere poziția sa din 16 mai 2006 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă europeană (8),

—	având în vedere raportul din 30 mai 2022 publicat de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) cu privire la atelierul pentru evaluarea tehnică a rapoartelor intermediare ale statelor membre ale UE, cu prezentare preconizată pentru 2021 (WKEMP3);

—	având în vedere avizul din 3 noiembrie 2022 al ICES privind anghila europeană (Anguilla anguilla) în aria sa de răspândire naturală,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 21 februarie 2023 intitulată „Planul de acțiune al UE: protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient” (COM(2023)0102),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor fără caracter legislativ și anexa 3 la aceasta,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0353/2023),

A.	întrucât Regulamentul privind anghila prevede că statele membre au obligația de a elabora planuri naționale de gestionare a rezervelor de anghilă, cu un obiectiv uniform și un proces trienal de monitorizare și evaluare coordonat la nivel internațional;

întrucât 19 state membre au adoptat planuri de gestionare a rezervelor de anghilă pentru aproape 90 de unități de gestionare a rezervelor de anghilă, care acoperă circa 1 880 de acțiuni; întrucât șase state membre (Cipru, Malta, Austria, România, Slovacia și Ungaria) sunt scutite de obligația de a elabora un plan de gestionare a rezervelor de anghilă; întrucât Slovenia și Bulgaria (pentru rețelele sale de râuri, în afară de Marea Neagră) nu și-au pregătit planurile de gestionare a rezervelor de anghilă; întrucât Croația își elaborează în prezent planul de gestionare a rezervelor de anghilă;

întrucât un singur stat membru și-a modificat până în prezent planurile de gestionare a rezervelor de anghilă; întrucât totuși statele membre iau măsuri și își pun în aplicare planurile de gestionare a rezervelor de anghilă în moduri diferite, pe baza tradițiilor lor administrative naționale; întrucât sunt necesare mai multe acțiuni de punere în aplicare a măsurilor și, după caz, de actualizare a planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă;

întrucât în prezent există un singur plan transfrontalier recunoscut de UE, care privește bazinul râului Minho (Spania și Portugalia); întrucât potrivit ICES (2022), deși se recunoaște că statele membre și țările din afara UE cooperează prin alte mecanisme, există încă corpuri de apă care ar putea profita de o mai bună coordonare a punerii în aplicare a măsurilor de gestionare;

întrucât Regulamentul privind anghila prevede un control împărțit sub o coordonare centrală; întrucât gestionarea rezervelor de anghilă este prea complexă pentru a se adopta o abordare universală a acesteia; întrucât Regulamentul privind anghila oferă flexibilitate statelor membre pentru a-și putea adapta planurile naționale de gestionare a rezervelor de anghilă la circumstanțele locale și la prioritățile naționale, astfel încât să fie posibilă refacerea rezervelor;

F.	întrucât nu există la nivelul UE o platformă specială dedicată anghilelor pe care să se facă schimb de informații, să se poarte discuții între părțile interesate și să se monitorizeze feedbackurile;

întrucât statele membre au prezentat adesea rapoarte incomplete și nestandardizate; întrucât potrivit raportului Poseidon din 2019, 18 din 19 state membre au prezentat rapoarte în 2012, 14 din 19 state membre au prezentat rapoarte în 2015 și 15 din 19 state membre au prezentat rapoarte în 2018; întrucât potrivit ICES (2022), numai 13 din 19 state membre au prezentat rapoarte în 2021;

întrucât Comisia a evaluat punerea în aplicare generală a Regulamentului privind anghila și a planurilor naționale de gestionare a rezervelor de anghilă în 2014, concluzionând că punerea în aplicare a acestora a determinat impunerea unor restricții asupra pescuitului, deși ar trebui să se acorde mai multă atenție măsurilor de gestionare ce au de-a face cu factorii de mortalitate antropică nelegați de pescuit, majoritatea acestor măsuri fiind puse în aplicare doar parțial de către statele membre;

I.	întrucât Comisia a analizat în 2020 dacă Regulamentul privind anghila este adecvat scopului, concluzionând că acesta este relevant și adecvat scopului, adăugând totodată că pentru a pune în aplicare regulamentul trebuie să țintim mai sus și să dăm mai multă importanță măsurilor nelegate de pescuit;

întrucât în prezent anghila europeană este încă clasificată ca specie „critic periclitată” pe lista roșie a UICN; întrucât rata de supraviețuire a puietului de anghilă și a anghilei galbene s-a stabilizat în ultimul deceniu și se îmbunătățește; întrucât este recunoscut la scară largă faptul că refacerea anghilei europene va dura multe decenii, dată fiind durata lungă de viață a speciei,

Regulamentul privind anghila este instrumentul global cel mai adecvat

invită Comisia și statele membre să folosească pe deplin Regulamentul privind anghila ca politică de bază pentru gestionarea și regenerarea rezervelor de anghilă, asigurând o abordare globală și coerentă, care să includă și măsuri de punere în aplicare integrală în alte domenii relevante din afara pescuitului; reamintește că Regulamentul privind anghila a fost considerat adecvat scopului în urma evaluării Comisiei din 2020; este de părere că totuși trebuie ca Regulamentul privind anghila să fie mai bine pus în aplicare și ca statele membre să întreprindă acțiuni suplimentare și mai hotărâte pentru a garanta că regulamentul este pus în aplicare integral;

reafirmă obiectivul de a reface rezervele de anghilă la 40 % în comparație cu condițiile originare al Regulamentului privind anghila și obiectivul principal al acestuia de a reduce mortalitatea pentru a permite regenerarea speciei; consideră că este esențial să se pună accentul pe obiectivul privind mortalitatea realizabil pe termen scurt pentru a atinge obiectivul pe termen lung privind biomasa; evidențiază că „condițiile originare” pot fi greu de definit; reliefează că obiectivul de 40 % nu este probabil realizabil din cauza distrugerii habitatelor, problemă la care trebuie găsite soluții, dar că acesta este standardul pentru stabilirea obiectivului de reducere a mortalității;

subliniază că potrivit datelor, rata de supraviețuire a rezervelor de puiet de anghilă și de anghilă galbenă au încetat să scadă de la adoptarea Regulamentului privind anghila, ceea ce arată că Regulamentul privind anghila are unele rezultate preliminare pozitive, dar că aceste rezerve rămân la niveluri joase din perspectivă istorică; observă că acest lucru semnalează că regenerarea va fi un proces pe termen lung, ce se va întinde pe mai multe decenii, ceea ce înseamnă că va fi necesară continuarea monitorizării și a acțiunilor;

reliefează că gestionarea rezervelor de anghilă este prea complexă pentru o abordare unilaterală axată pe mare; evidențiază că întemeierea acestei abordări a gestionării anghilei doar pe controlul posibilităților anuale de pescuit nu ia în considerare așa cum se cuvine factori importanți, cum ar fi barierele în calea migrației, calitatea habitatelor și comerțul și capturile ilegale; reliefează că Regulamentul privind anghila este global și cuprinzător, reflectă atât etapele vieții marine, cât și cele ale vieții în apă dulce ale anghilei și tratează atât impactul activităților de pescuit, cât și cel al activităților nelegate de pescuit; subliniază, în plus, că impactul activităților nelegate de pescuit ar putea fi mai mare decât impactul activităților de pescuit și ar trebui să fie luat pe deplin în considerare printr-o abordare bazată pe ecosistem; este îngrijorat că până în prezent s-a acordat prea puțină atenție mortalității antropice nelegate de pescuit;

este de părere că măsurile luate în afara contextului Regulamentului privind anghila pot submina coerența politicii adoptate; este deci foarte îngrijorat de abordarea incompletă adoptată în Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului din 30 ianuarie 2023 de stabilire, pentru anul 2023, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara Uniunii, precum și de stabilire, pentru anii 2023 și 2024, a acestor posibilități de pescuit pentru anumite stocuri de pești de adâncime, care limitează pescuitul de anghilă prin impunerea unei perioade de prohibiție de șase luni, fără a lua în considerare un pachet complet de măsuri în alte domenii de politică, precum și despăgubiri corespunzătoare;

Guvernanță și feedback

observă că în Regulamentul privind anghila nu există niciun mecanism de feedback care să garanteze că statele membre întreprind acțiuni subsecvente și fac actualizări periodice ale politicilor; subliniază că nu s-au pus în practică îndeajuns avizele ICES din 2012, 2018 și 2021, după evaluarea punerii în aplicare la nivel național a Regulamentului privind anghila;

cere deci să se înființeze un grup de experți special pentru domeniul anghilei, care să asigure o reprezentare deplină și echilibrată a tuturor părților interesate relevante, format din reprezentanți ai statelor membre și ai sectorului pescuitului, pescari ce practică pescuitul recreativ, responsabili cu gospodărirea apelor, companii hidroelectrice, organizații ale societății civile și alte părți interesate; recomandă ca sarcina principală a acestui organism să fie aceea de a consilia Comisia cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului privind anghila, de a oferi feedback statelor membre cu privire la planurile lor de gestionare a rezervelor de anghilă, de a face schimb de informații între diferitele părți și de a evalua progresele înregistrate în punerea în aplicare la nivel național și european;

ia act, în acest sens, de intenția Comisiei de a înființa un grup special comun, așa cum a anunțat în planul său de acțiune privind ecosistemele marine, menit să reunească experți în domeniul pescuitului și al infrastructurii din cadrul ministerelor naționale; cere Comisiei și statelor membre să ia în considerare sugestiile de mai sus atunci când înființează acest grup de experți, pentru a asigura o abordare cuprinzătoare, care să acopere diferite politici de gestionare și conservare a rezervelor de anghilă;

evidențiază că de când a fost adoptat Regulamentul privind anghila, numai un stat membru și-a modificat planul de gestionare a rezervelor de anghilă; invită insistent statele membre să își actualizeze periodic planurile de gestionare a rezervelor de anghilă în funcție de cele mai bune cunoștințe științifice și cea mai bună consiliere științifică disponibile; invită statele membre să stabilească în planurile lor actualizate de gestionare a rezervelor de anghilă obiective concrete și termene intermediare; subliniază că regenerarea rezervelor de anghilă este un proces pe termen lung care necesită un efort permanent și că un plan de gestionare punctual nu va fi suficient;

10.

evidențiază că există o întârziere în punerea în aplicare a Regulamentului privind anghila și că raportarea datelor privind anghila este incompletă; regretă faptul că numărul statelor membre care respectă cerința de raportare prevăzută la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul privind anghila a scăzut în timp; reamintește statelor membre că este important să își îndeplinească obligațiile în acest sens; evidențiază că este esențial să se colecteze cât mai multe informații și date, astfel încât avizele științifice să fie cât se poate de actualizate, pentru a sprijini deciziile privind cele mai adecvate măsuri de gestionare, precum și pentru a le pune în aplicare și evalua; accentuează că lipsa datelor nu împiedică statele membre să acționeze;

Măsuri privind pescuitul de anghilă

11.

pune în evidență rolul important pe care îl joacă pescuitul de anghilă în societate, mai ales în comunitățile locale, pescuitul de anghilă fiind atât o activitate socioeconomică, cât și o tradiție culturală veche de secole; constată că pescuitul de anghilă s-a redus semnificativ în ultimul deceniu; invită Comisia și statele membre să monitorizeze restricțiile existente asupra pescuitului și, dacă este necesar, să propună acțiuni de îmbunătățire a sustenabilității pescuitului de anghilă; subliniază că pescarii care practică pescuitul comercial și cei care practică pescuitul recreativ au un rol important în colectarea datelor și acela de paznici și de „ochi și urechi” ai mărilor și râurilor noastre, ceea ce reprezintă un avantaj în combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN); evidențiază că pescuitul de anghilă reprezintă o activitate artizanală la scară mică și se desfășoară adesea în zone rurale și îndepărtate, unde pescarii care practică pescuitul comercial și cei care practică pescuitul recreativ joacă un rol important în economie, societate și pentru mediu;

12.

speră că acolo unde s-ar putea considera că este nevoie de mai multe restricții asupra pescuitului, acestea sunt aplicate global, în contextul planurilor naționale de management de mediu, și nu sub forma unor decizii ad-hoc ale Consiliului, bazându-se pe cele mai bune avize științifice existente și pe evaluări prealabile ale impactului socioeconomic și fiind însoțite de sprijin și despăgubiri corespunzătoare pentru pescari, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA); invită deci insistent statele membre să își utilizeze și să își actualizeze mai activ planurile de gestionare a rezervelor de anghilă pentru a evita luarea unor decizii ad-hoc ale Consiliului;

13.

reafirmă că repopularea este una dintre măsurile de regenerare enumerate la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul privind anghila; consideră că repopularea este o măsură necesară pe termen scurt și mediu până la rezolvarea adecvată a problemei barierelor din calea migrației; invită, în acest sens, statele membre să continue practica repopulării, inclusiv cu sprijinul FEAMPA; reliefează că, deși nu se poate stabili în ce măsură a contribuit repopularea la regenerarea rezervelor la nivel internațional, aceasta poate avea efecte pozitive la nivel local, în special asupra biodiversității peștilor; reamintește că repopularea este o modalitate de a răspândi și de a limita riscurile la care este expusă regenerarea rezervelor, având în vedere seceta tot mai mare care creează probleme în râurile din întreaga Europă; subliniază, de asemenea, că capturile destinate repopulării sunt relativ scăzute (2-3 % din totalul puietului de anghilă); evidențiază că capturile legale de puiet de anghilă sunt esențiale pentru sectorul acvaculturii europene și recunoaște rolul important pe care îl are acvacultura în repopulare;

14.

invită statele membre ca, având în vedere necesitatea de a menține pescuitul la niveluri responsabile, să stabilească, în măsura posibilului și în concordanță cu cele mai bune avize științifice existente, perioadele cele mai potrivite pentru pescuit, care pot varia de la țară la țară și de la regiune la regiune, ținând seama de perioadele de pescuit din statele membre învecinate;

Măsuri care nu au de-a face cu pescuitul/migrația

15.

subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi cu privire la factorii nelegați de pescuit care influențează mortalitatea anghilei; evidențiază că obstacolele de infrastructură reprezintă unul dintre factorii cei mai nocivi care cauzează mortalitatea anghilei; observă că statele membre nu au tratat îndeajuns această problemă, după cum reiese din evaluările Comisiei din 2014 și din 2020;

16.

invită statele membre să elimine barajele învechite și alte bariere sau să găsească de urgență soluții care permit migrarea speciei, pentru a conserva căile de migrație, așa cum s-a stabilit deja în părțile pertinente ale Strategiei privind biodiversitatea și ale Pactului verde european;

17.

reliefează că pe piață există alternative prielnice peștilor care fac ca pompele de apă și centralele hidroelectrice să poată fi tranzitate de pești; invită statele membre să facă din siguranța pescuitului și din bunăstarea peștilor o cerință obligatorie pentru instalațiile noi și pentru cele vechi atunci când sunt înlocuite; cere să se aibă în vedere introducerea obligativității acestei cerințe la nivelul UE; evidențiază că ar putea fi nevoie de o metodologie comună pentru a determina și a certifica cazurile în care pompele pot fi considerate prielnice peștilor și că o astfel de metodologie ar putea înlesni instalarea acestei infrastructuri; reliefează că standardele naționale din mai multe state membre ar putea servi drept exemplu;

18.

încurajează statele membre să continue proiectele de capturare și transfer și de migrație asistată, ca o soluție temporară pentru evadarea anghilei argintii, în cazul în care nu sunt posibile soluții structurale pe termen scurt;

19.

subliniază că măsurile privind migrația ar trebui puse în aplicare coordonat și la nivel transnațional, având în vedere alte bariere în amonte sau în aval de-a lungul aceleiași rute de migrație, ținând cont și de momentele de vârf ale perioadelor de migrație;

20.

încurajează statele membre să studieze amănunțit alți factori de mortalitate antropici, cum ar fi poluarea, paraziții și prădătorii, și să ia măsuri împotriva acestora; invită insistent statele membre să rezolve problema lipsurilor și întârzierilor din legislația de mediu și să pună în practică planuri de gestionare adecvate pentru alte specii care afectează populația de anghilă, cum ar fi cormoranii din anumite zone; accentuează importanța unor norme de carantină de bună calitate pentru puietul de anghilă, pentru a se preveni răspândirea paraziților în timpul repopulării;

21.

recunoaște că este important ca organizațiile societății civile și persoanele fizice să se implice în activități de pescuit recreativ, inclusiv în proiecte de conservare; observă că aceste activități joacă un rol important în coeziunea socială a comunităților locale și rurale;

Măsuri împotriva comerțului ilegal și a braconajului

22.

subliniază că pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și comerțul ilegal continuă să reprezinte o problemă importantă; laudă reușitele actuale în asigurarea respectării legii și ale autorităților vamale și subliniază că este important să se prevină continuarea traficului; evidențiază că sunt necesare mai multe controale și monitorizări ale Regulamentului privind anghila;

23.

cere să existe o mai bună coordonare în și între statele membre și cu țările terțe a autorităților vamale, polițienești, de control al pescuitului, de mediu și a organismelor științifice, precum și să se facă schimb de date; invită statele membre să continue să investească în cunoștințe de specialitate privind asigurarea respectării legii și în capacitatea de a asigura respectarea legii;

24.

reliefează că îmbunătățirea transparenței și a trasabilității puietului de anghilă capturat este o modalitate importantă de combatere a practicilor de pescuit INN și că sistemele de certificare bazate pe verificări independente și pe standarde convenite la nivel internațional reprezintă un instrument important de asigurare a legalității capturilor; adaugă, în acest sens, că par promițătoare contribuțiile unor mecanisme precum Grupul pentru sustenabilitatea anghilei; invită statele membre să își facă publice planurile de repopulare, astfel încât să poată fi mai bine identificate și vizate fluxurile comerciale ilegale de puiet de anghilă;

25.

invită statele membre să impună sancțiuni cu adevărat descurajatoare; cere să se armonizeze amenzile între statele membre; invită deci statele membre să pună rapid în aplicare Regulamentul privind controlul pescuitului, adoptat recent de Parlament în primă lectură (9), și să asigure punerea deplină în aplicare a obligațiilor care decurg din Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție;

Cercetarea științifică și armonizarea colectării datelor

26.

reamintește că nu se știu multe despre ciclul de viață al anghilei, nici despre procesul său de reproducere și nici despre motivele exacte ale scăderii rezervelor; cere deci să se facă mai multe cercetări științifice, cu fonduri și resurse umane suficiente, în privința situației rezervelor și a motivelor scăderii acestora; sugerează că cercetarea ar trebui să analizeze și poluanții și efectele schimbărilor climatice, de exemplu, în Curentul Golfului, spre și dinspre Marea Sargaselor;

27.

relevă că există o discrepanță între punerea în aplicare a Regulamentului privind anghila și avizul anual al ICES privind posibilitățile de pescuit, întrucât acesta din urmă se bazează pe tendințele de supraviețuire a rezervelor de puiet de anghilă și de anghilă galbenă, și nu pe evadarea anghilei argintii (obiectivul este de 40 %); cere să se armonizeze aceste documente; subliniază că este necesar să se îmbunătățească datele privind supraviețuirea, evadarea și mortalitatea, inclusiv la nivel internațional;

28.

încurajează ICES ca, în evaluarea planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă pe care o face, să evalueze și contribuția acestora la realizarea obiectivelor generale ale politicii comune în domeniul pescuitului;

29.

felicită ICES pentru munca depusă la dezvoltarea unui întreg model de rezervă, cu scopul de a analiza și a anticipa tendințele;

30.

evidențiază că colectarea, monitorizarea și raportarea datelor ar trebui armonizate și standardizate, astfel încât datele să poată fi comparate; recomandă ca pescarii care practică pescuitul comercial și cei care practică pescuitul recreativ să participe la colectarea și analiza datelor, după caz;

Dimensiunea transfrontalieră

31.

încurajează statele membre să creeze mai multe programe transfrontaliere de gestionare a rezervelor de anghilă, după caz; subliniază că este important ca Comisia să sprijine și să faciliteze această activitate a statelor membre;

32.

observă măsurile luate în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) care vizează îmbunătățirea gestionării și cercetării privind rezervele de anghilă din Marea Mediterană; invită Comisia, statele membre interesate și alte părți contractante să se străduiască să obțină un plan de gestionare a rezervelor de anghilă ambițios, realist și bazat pe date științifice al CGPM; subliniază că acest plan multianual de gestionare ar trebui să fie aliniat la Regulamentul privind anghila;

° °

33.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)
JO L 248, 22.9.2007, p. 17.

(2)
JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(3)
JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

(4)
JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(5)
JO L 164, 25.6.2008, p. 19.

(6)
JO L 28, 31.1.2023, p. 1.

(7)
JO L 28, 31.1.2023, p. 220.

(8)
JO C 298 E, 7.12.2006, p. 113.

(9) Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 octombrie 2023 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1005/2008 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controlul pescuitului, (Texte adoptate, P9_TA(2023)0365).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4214/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters