OJ:C_202404215: P9_TA(2023)0426 – Digitalizarea și dreptul administrativ – Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind digitalizarea și dreptul administrativ (2021/2161(INL))

—

având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 298 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, conform căruia dreptul la bună administrare este un drept fundamental,

—

având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei referitoare la Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital din 15 decembrie 2022,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (1),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (2),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind securitatea informațiilor în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (2022/0084(COD)),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (2022/0085(COD)),

—

având în vedere Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (3),

—

având în vedere vasta jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a recunoscut un set de principii generale de drept administrativ bazate pe tradițiile constituționale ale statelor membre,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2022 privind stabilirea unei declarații europene privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital (COM(2022)0027) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește, care conține un raport privind activitățile de consultare și implicare a părților interesate (SWD(2022)0014),

—

având în vedere strategia digitală a Comisiei: Comisia digitală de nouă generație din 30 iunie 2022 (C(2022)4388),

—

având în vedere rezoluția sa din 6 septembrie 2001 privind Raportul special al Ombudsmanului European adresat Parlamentului European ca urmare a anchetei din proprie inițiativă referitoare la existența și accesibilitatea publică, la nivelul diferitelor instituții și organe comunitare, a Codului de bună conduită administrativă (4),

—

având în vedere Decizia 2000/633/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 17 octombrie 2000 de modificare a Regulamentului său de procedură prin anexarea unui Cod de bună conduită administrativă pentru personalul Comisiei Europene în relațiile sale cu publicul (5),

—

având în vedere Decizia Secretarului General al Consiliului/Înalt reprezentant pentru politica externă și de securitate comună din 25 iunie 2001 de stabilire a unui Cod de bună conduită administrativă pentru Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene și personalul acestuia în relațiile profesionale cu publicul (6),

—

având în vedere Recomandarea din 20 iunie 2007 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei CM/Rec(2007)7 către statele membre privind buna administrare,

—

având în vedere „Principiile serviciului public pentru funcția publică europeană” publicate de Ombudsmanul European la 19 iunie 2012,

—

având în vedere fișele informative succesive privind administrația publică digitală referitoare la statele membre, publicate online de Comisie,

—

având în vedere existența în statele membre atât a actelor de procedură administrativă generală, care stabilesc principiile fundamentale ale dreptului administrativ, cât și a legislației specifice domeniului sau sectoriale,

—

având în vedere raportul din 2022 al Institutului de Drept European referitor la regulile-model pentru evaluarea impactului sistemelor decizionale algoritmice utilizate de administrația publică (7),

—

având în vedere notele de informare prezentate în cadrul Conferinței privind dreptul administrativ al UE, organizată de către Departamentul tematic al Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului și de către Universitatea din León (León, 27-28 aprilie 2011) (8),

—

având în vedere recomandările incluse în documentul de lucru referitor la situația actuală și la perspectivele dreptului administrativ al Uniunii Europene, prezentat la 22 noiembrie 2011 Comisiei pentru afaceri juridice de către Grupul de lucru privind dreptul administrativ al Uniunii Europene (9),

—

având în vedere evaluarea valorii adăugate europene privind dreptul de procedură administrativă al Uniunii Europene, prezentată Comisiei pentru afaceri juridice de Unitatea pentru valoarea adăugată europeană la 6 noiembrie 2012
(10),

—

având în vedere consultarea publică privind normele generale pentru o administrație europeană transparentă, independentă și eficientă și raportul său de sinteză din iulie 2018 prezentat de Unitatea pentru valoarea adăugată europeană, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, Comisiei pentru afaceri juridice la 10 iulie 2018
(11),

—

având în vedere o evaluare a impactului posibilelor acțiuni la nivelul UE pentru o administrație a UE transparentă, independentă și eficientă, încheiată în iulie 2018 de Unitatea de evaluare a impactului ex ante a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European și prezentată Comisiei pentru afaceri juridice la 10 iulie 2018
(12),

—

având în vedere evaluarea valorii adăugate europene din 2022 privind digitalizarea și dreptul administrativ, prezentată Comisiei pentru afaceri juridice la 30 mai 2023 de Unitatea pentru valoarea adăugată europeană (13),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind dreptul de procedură administrativă al Uniunii Europene (14),

—

având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2016 privind o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene (15),

—

având în vedere rezoluția sa din 26 octombrie 2017 referitoare la monitorizarea aplicării dreptului UE în 2015 (2017/2011(INI)) (16),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2022 referitoare la o mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației (2021/2166(INI)) (17),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la conturarea viitorului digital al Europei: înlăturarea barierelor din calea funcționării pieței unice digitale și îmbunătățirea utilizării IA pentru consumatorii europeni (2020/2216(INI)) (18),

—

având în vedere răspunsul Comisiei ca urmare a Rezoluției Parlamentului conținând recomandări adresate Comisiei privind dreptul de procedură administrativă al Uniunii Europene, adoptat de Comisie la 24 aprilie 2013,

—

având în vedere răspunsul Comisiei ca urmare a Rezoluției Parlamentului European referitoare la o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene, adoptat de Comisie la 4 octombrie 2016,

—

având în vedere răspunsul Comisiei ca urmare a Rezoluției Parlamentului European referitoare la O mai bună legiferare: Unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației, adoptat de Comisie la 22 octombrie 2022,

—

având în vedere articolele 47 și 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0309/2023),

A.

întrucât intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a conferit Uniunii temeiul juridic adecvat pentru adoptarea unui drept european de procedură administrativă;

B.

întrucât dreptul fundamental la o bună administrare, consacrat prin articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care implică dreptul oricărei persoane de a beneficia, în ceea ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, a căpătat caracter obligatoriu ca drept primar;

C.

întrucât într-o Uniune guvernată de statul de drept, este necesar să se asigure întotdeauna definirea, actualizarea, armonizarea și respectarea în mod corespunzător a drepturilor și obligațiilor procedurale; întrucât cetățenii au dreptul să beneficieze de un nivel ridicat de transparență, tratament echitabil, eficiență, capacitate de reacție și execuție rapidă din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și, de asemenea, au dreptul la informații cu privire la opțiunile care le permit să ia măsuri suplimentare în chestiunile cu care sesizează aceste instituții, organe, oficii și agenții;

D.

întrucât o administrare transparentă, eficientă și independentă a Uniunii este esențială în interes public și un număr excesiv de norme și proceduri, precum și lipsa acestora pot conduce la o administrare defectuoasă, la nerespectarea drepturilor omului, a legislației aplicabile sau a principiilor bunei administrări, care pot proveni, de asemenea, din existența unor norme și proceduri contradictorii, lacunare, incoerente sau neclare; întrucât acest lucru poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile publice; întrucât procedurile administrative bine structurate și coerente sprijină atât o administrare transparentă, eficientă și independentă, cât și o aplicare corespunzătoare a dreptului fundamental la bună administrare și au valoarea adăugată a promovării transparenței și responsabilității, promovând astfel legitimitatea Uniunii și sporind încrederea cetățenilor în administrația Uniunii;

E.

întrucât este necesară simplificarea regulilor și procedurilor administrative greoaie ale Uniunii, precum și prioritizarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței, transparenței și accesibilității administrației la nivel european, în vederea asigurării respectării în mod corespunzător a dreptului publicului la o bună administrare;

F.

întrucât lipsa de încredere din partea cetățenilor a reprezentat în ultimii ani o problemă presantă cu care se confruntă Uniunea, ceea ce îi poate afecta legitimitatea; întrucât Uniunea trebuie să ofere răspunsuri rapide, clare și vizibile cetățenilor Uniunii pentru a răspunde preocupărilor lor;

G.

întrucât Uniunea trebuie să fie transparentă și să răspundă în fața cetățenilor săi în acțiunile sale; întrucât tehnologiile digitale pot fi utilizate ca instrument pentru a pune informațiile din Uniune la dispoziția cetățenilor într-un mod mai accesibil, după cum o demonstrează utilizarea inteligenței artificiale pentru a oferi răspunsuri la întrebările cetățenilor;

H.

întrucât, potrivit statisticilor de la nivel european, cetățenii se confruntă adesea, în relația cu instituțiile europene, cu probleme legate de incoerență operațională și costuri ale sarcinii administrative (19);

I.

întrucât percepția generală a cetățenilor europeni despre funcționarea administrației Uniunii și evaluarea experiențelor directe a acestora poate fi îmbunătățită; întrucât un procent considerabil dintre europeni consideră că procedurile îndelungate, dificultatea de a identifica și accesa informații și calitatea răspunsurilor primite în interacțiunea lor cu instituțiile reprezintă aspecte problematice (20);

J.

întrucât actualele norme și principii ale Uniunii privind buna administrare sunt răspândite într-o gamă largă de izvoare: drept primar, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, legislație secundară, instrumente juridice neobligatorii și angajamente unilaterale ale instituțiilor Uniunii;

K.

întrucât actualele coduri interne de conduită ale diferitelor instituții au efect limitat, diferă unele de altele și nu au caracter obligatoriu;

L.

întrucât, ținând seama de recomandările Grupului de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei, un set de norme clare, previzibile, accesibile și obligatorii pentru administrația Uniunii ar reprezenta un semnal pozitiv în lupta împotriva corupției din administrațiile publice;

M.

întrucât, din 2001, Parlamentul a solicitat în mod constant, în rezoluțiile sale și în anexele la acestea, acțiuni legislative din partea Comisiei în acest domeniu; întrucât, în 2013, Parlamentul a solicitat un drept de procedură administrativă al Uniunii Europene, iar în 2016 a solicitat în special o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene; întrucât, în esență, solicitările Parlamentului vizează în mod repetat adoptarea unui regulament privind procedura administrativă a Uniunii Europene care să stabilească normele procedurale generale care reglementează activitățile administrative ale administrației Uniunii, și anume instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (drept european de procedură administrativă);

N.

întrucât această solicitare se bazează pe evaluări detaliate ale impactului, printre altele, care cuantifică costul procedurilor administrative; întrucât evaluarea impactului din 2018 a constatat că fragmentarea procedurilor administrative la nivelul instituțiilor și organelor Uniunii are un impact negativ asupra deschiderii, eficienței și independenței Uniunii și a concluzionat că este probabil ca impactul negativ să se agraveze odată cu tranziția către o administrație digitalizată; întrucât, atunci când prezintă propunerea, Comisia ar trebui să prezinte și o evaluare a impactului, ținând seama de nevoile cetățenilor europeni și ale întreprinderilor europene, în special ale întreprinderilor mici și mijlocii;

O.

întrucât Parlamentul s-a implicat în consultări publice cu privire la necesitatea de a stabili dreptul european de procedură administrativă, prin care 76 % dintre respondenți au sprijinit luarea de măsuri suplimentare la nivelul Uniunii pentru a consolida și simplifica procedurile administrative ale Uniunii, au remarcat îmbunătățirea eficienței și a transparenței printre principalele motive ale intervenției Uniunii și au identificat incoerența operațională și costurile sarcinii administrative printre aspectele cele mai problematice;

P.

întrucât Parlamentul a inițiat consultări cu mediul academic, cu practicienii și cu comunitatea juridică în vederea pregătirii rezoluției sale din 2016 privind o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene; întrucât, în răspunsul său la Rezoluția Parlamentului din 15 ianuarie 2013, adoptat la 24 aprilie 2013, Comisia a declarat că va lansa un bilanț detaliat al corpusului existent de legislație administrativă a Uniunii și al posibilelor deficiențe la nivelul tuturor instituțiilor, că va evalua abordările acestor chestiuni în statele membre și că va consulta mediul academic, practicienii și comunitatea juridică pentru a efectua o analiză aprofundată a tuturor aspectelor acestei chestiuni; întrucât zece ani mai târziu, Comisia nu a informat încă Parlamentul cu privire la rezultatele bilanțului anunțat și ale analizei aprofundate;

Q.

întrucât, în același răspuns din 2013, Comisia a afirmat, de asemenea, că orice inițiativă viitoare ar trebui să țină seama de cadrul existent al normelor administrative și de raportul complex dintre normele orizontale și cele sectoriale; cauzele multiple ale unei posibile administrări defectuoase și numeroasele modalități posibile de abordare a acesteia; și limitele aplicării articolului 298 din TFUE; întrucât Comisia nu a prezentat până în prezent nicio astfel de evaluare;

R.

întrucât, în 2022, Comisia, acționând pentru prima dată în temeiul articolului 298 din TFUE, a prezentat două propuneri privind, pe de o parte, securitatea informațiilor și, pe de altă parte, securitatea cibernetică în administrația Uniunii, și anume instituțiile, organele, oficiile și agențiile sale, pentru a soluționa lipsa unei abordări comune în aceste domenii și faptul că fiecare dintre ele fie are propriile norme în aceste domenii, pe baza normelor de procedură sau a actelor de înființare, fie nu dispune de norme;

S.

întrucât existența unor norme orizontale și sectoriale nu poate constitui o scuză pentru a nu stabili o lege europeană de drept administrativ sau un obstacol în calea stabilirii unei astfel de legi, care ar constitui un cadru juridic de referință fundamental și general pentru dreptul de procedură administrativă, care ar trebui aplicat de orice administrație a Uniunii, indiferent de sectorul său de activitate; întrucât astfel de dispoziții generale există în multe state membre ale Uniunii, indiferent de structura, domeniul sau sectorul lor și în paralel cu normele sectoriale;

T.

întrucât fragmentarea cadrelor juridice relevante între administrația Uniunii conduce la o dublare semnificativă a eforturilor de stabilire și menținere a normelor interne, precum și practici administrative care nu sunt interoperabile; întrucât, pentru cetățenii Uniunii, diversitatea acestor norme înseamnă riscuri crescute de neînțelegere, interpretare greșită și neconformitate; deși implică costuri mai mari pentru cetățeni, întreprinderi și instituțiile Uniunii sub forma pierderii de timp și de resurse; întrucât este probabil ca consecințele negative ale actualelor lacune în materie de reglementare să se agraveze în timp din cauza digitalizării sporite și a numărului tot mai mare de agenții ale Uniunii; întrucât stabilirea unui cadru de referință fundamental și general al dreptului european de procedură administrativă pentru administrația Uniunii ar crea un mediu administrativ cu principii uniforme, norme standardizate și bune practici puse în aplicare, întrucât acest lucru nu exclude existența unor norme sectoriale, așa cum se constată și la nivel național; întrucât, în plus, stabilirea dreptului european de procedură administrativă este în concordanță cu cerința de a acționa cu respectarea deplină a autonomiei sau a competențelor fiecărei instituții și a fiecărui organ al Uniunii, care vor rămâne pe deplin în vigoare;

U.

întrucât asigurarea unor administrații europene deschise și responsabile în serviciul cetățenilor presupune costuri, dar aduce și beneficii; întrucât beneficiile depășesc costurile;

V.

întrucât, odată cu progresele tehnologice și cu eforturile de digitalizare necesare din partea statelor membre, inclusiv în ceea ce privește administrația și serviciile lor publice, administrația Uniunii a depus eforturi similare de digitalizare; întrucât, din ce în ce mai mult, administrația Uniunii nu funcționează ca entitate separată, ci este interconectată cu administrațiile publice naționale pentru a servi cetățenii; întrucât lipsa interoperabilității între serviciile publice poate crește birocrația și poate crea sarcini suplimentare pentru cetățeni;

W.

întrucât diferite state membre încearcă noi modalități de modernizare a administrațiilor lor publice; întrucât este necesară o coordonare mai strânsă a acestor eforturi, în special prin schimbul de bune practici și extinderea la nivelul Uniunii;

X.

întrucât studiul de evaluare a valorii adăugate europene din 2022 a subliniat, ca și studiul de evaluare a impactului din 2018, faptul că, odată cu digitalizarea, nevoia de centralizare și armonizare este mai mare și că digitalizarea actuală ridică noi probleme și provocări;

Y.

întrucât jurisprudența Curții de Justiție a dezvoltat principii procedurale bine stabilite care se aplică procedurilor din statele membre în chestiuni comunitare și care ar trebui să se aplice a fortiori administrării directe de către Uniune; întrucât este de așteptat ca jurisprudența Curții de Justiție să se dezvolte în curând pentru a acoperi fenomenele legate de dezvoltarea digitalizării în cadrul procedurilor administrative și al procedurilor judiciare cu efecte administrative;

Z.

întrucât Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital proclamă principiile digitale în beneficiul tuturor europenilor, întrucât Declarația răspunde apelurilor lansate de Parlament ca abordarea Uniunii privind transformarea digitală să respecte pe deplin atât drepturile fundamentale, inclusiv normele de protecție a datelor și egalitatea de tratament, cât și principii precum neutralitatea tehnologică și a rețelei și incluziunea, dar și să consolideze abilitățile și competențele digitale și să promoveze un ecosistem foarte performant în materie de educație digitală;

AA.

întrucât, în Busola pentru dimensiunea digitală 2030, Comisia a stabilit pentru Uniune o viziune a Europei anului 2030 transformată digital, în conformitate cu valorile europene; întrucât „Calea către deceniul digital” vizează consolidarea în continuare a poziției de lider în domeniul digital și capacitarea cetățenilor și a întreprinderilor, făcând astfel transformarea digitală motorul creșterii economice durabile și al bunăstării sociale în Europa, ceea ce ar trebui realizat, printre altele, prin dezvoltarea de aptitudini și competențe digitale pentru forța de muncă, pentru a îi permite să participe pe deplin la economia digitală și prin digitalizarea serviciilor publice, precum și prin eficientizarea și utilizarea lor în beneficiul tuturor persoanelor din societatea noastră; întrucât este necesar să se investească la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a se asigura că toți cetățenii au competențele și alfabetizarea digitală necesare pentru a profita de serviciile publice digitale disponibile;

AB.

întrucât toate soluțiile digitale ar trebui să țină seama de nevoile tuturor cetățenilor, cu un accent deosebit pe cei care se confruntă cu obstacole suplimentare în accesarea soluțiilor digitale;

AC.

întrucât Strategia digitală a Comisiei din 2022: „Comisia digitală de nouă generație” prezintă obiective care să permită administrației Comisiei să sprijine realizarea priorităților strategice ale Uniunii și să conducă prin puterea exemplului și propune următoarele elemente: capacitarea personalului său, facilitarea elaborării de politici adaptate mediului digital prin orientări și sprijin de-a lungul întregului ciclu de elaborare a politicilor Uniunii și valorificarea beneficiilor datelor și ale tehnologiilor inovatoare pentru a-și reproiecta procesele administrative; întrucât strategia arată intenția privind modul de evoluție în următorii ani a digitalizării proceselor administrative și a interacțiunii administrației Uniunii cu cetățenii; întrucât această evoluție ar trebui să fie însoțită de un set de norme care să reglementeze procedurile administrative și ar trebui să fie armonizată în întreaga administrație a Uniunii;

AD.

întrucât dezvoltarea de noi tehnologii, cum ar fi inteligența artificială și sistemele automatizate de luare a deciziilor (ADMS), poate juca un rol important în modernizarea și îmbunătățirea funcționării administrației publice, cu condiția ca tehnologiile utilizate să fie axate pe factorul uman și să aibă un grad ridicat de fiabilitate și credibilitate; întrucât posibilitatea ca administrația publică, inclusiv administrația Uniunii, să recurgă la astfel de noi tehnologii ar trebui, cu toate acestea, să fie limitată de principiul legalității și de necesitatea de a asigura respectarea drepturilor cetățenilor; întrucât utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi IA și ADMS, are potențialul de a îmbunătăți eficiența administrației publice și de a contribui la îmbunătățirea calității și a rapidității serviciilor furnizate cetățenilor, însă, dacă sunt puse în aplicare incorect, acest lucru poate ridica probleme specifice pentru principiul bunei administrări și dreptul la revizuire juridică și, prin urmare, necesită o analiză specială în ceea ce privește elemente precum transparența, responsabilitatea, conformitatea și nediscriminarea, prin abordarea riscului de părtinire algoritmică;

AE.

întrucât ar trebui abordate riscurile utilizării inteligenței artificiale și a învățării automate, în special în contextul administrației Uniunii, unde poate exista un decalaj semnificativ de putere între cetățeni și administrație, astfel încât utilizarea învățării automate de către administrația Uniunii să contribuie la îmbunătățirea eficienței serviciilor administrative și la reducerea volumului de muncă al personalului administrativ; întrucât sistemele de învățare automată utilizate în contextul administrației publice a Uniunii ar trebui să fie supravegheate de oameni și se limiteze la colectarea, organizarea, structurarea, conversia, combinarea și adaptarea datelor, cum ar fi recunoașterea optică a caracterelor, recunoașterea obiectelor sau recunoașterea vocală;

AF.

întrucât, în 2022, Institutul de Drept European a prezentat un raport referitor la regulile-model pentru evaluarea impactului sistemelor decizionale algoritmice utilizate de administrația publică în care regulile-model sunt propuse atunci când astfel de sisteme decizionale algoritmice iau o decizie sau sprijină procesul decizional uman – și anume decizia unei autorități publice conduse de oameni (inclusiv la nivelul Uniunii) de a lua sau nu măsuri – care poate avea un impact semnificativ asupra publicului (21);

AG.

întrucât, în trecut, software-ul dezvoltat pentru administrația publică a fost adesea o sursă închisă, ceea ce înseamnă că, deși plătesc pentru acesta, cetățenii nu pot audita sau reutiliza codul; întrucât trebuie recunoscut faptul că, în Strategia sa privind sursele deschise pentru perioada 2014-2017 (22), Comisia s-a angajat să publice codul sursă al software-ului pe care îl dezvoltă, un angajament pe care continuă să îl susțină, și că administrația Uniunii dezvoltă, publică și utilizează coduri cu sursă deschisă pentru software, ceea ce contribuie la respectarea principiului „bani publici – cod public”; întrucât acest principiu promovează reutilizarea și îmbunătățirea codului existent pentru a reduce costurile de dezvoltare a software-ului și, prin urmare, costul digitalizării; întrucât, prin urmare, ar trebui încurajată în permanență utilizarea software-ului cu sursă deschisă de către administrația Uniunii; întrucât Uniunea ar trebui, pe baza competențelor sale, să încurajeze ferm statele membre să respecte acest principiu, de exemplu, făcând din acesta o condiție prealabilă pentru utilizarea și acordarea fondurilor Uniunii pentru a dezvolta soluții digitale în statele membre, astfel încât aceste soluții să poată fi reutilizate de toate statele membre, amplificând impactul finanțării;

AH.

întrucât accesul cetățenilor Uniunii la serviciile de administrare digitală este sau poate fi afectat de factori precum dizabilitatea, situația economică, localizarea geografică, competențele digitale, genul, alfabetizarea, vârsta, încrederea sau disponibilitatea de a adopta soluții tehnologice sau de avea acces la ele; întrucât, prin urmare, administrația Uniunii ar trebui să țină seama de acest lucru atunci când dezvoltă soluții digitale pentru serviciile pe care le oferă, pentru a nu pierde încrederea cetățenilor, a nu crea decalaj digital și pentru a le permite cetățenilor să se adapteze la existența serviciului digital; întrucât ar trebui să fie disponibilă asistență online și offline pentru cetățeni în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale;

AI.

întrucât experimentarea prin intermediul proiectelor-pilot ar trebui promovată ca o modalitate de testare în condiții de siguranță a inovațiilor, precum și de verificare a eventualelor probleme înainte de punerea în aplicare, precum și de a le permite cetățenilor interesați să experimenteze în mod sigur cu soluții digitale mai inovatoare;

AJ.

întrucât au fost deja identificate următoarele principii pentru serviciile publice digitale și administrația digitală: (i) servicii publice digitale centrate pe factorul uman și accesibile la toate nivelurile; (ii) posibilitatea ca fiecare persoană să se implice în crearea și îmbunătățirea unor servicii publice digitale adaptate la nevoile și preferințele sale; (iii) principiul înregistrării unice, și anume fiecare persoană ar trebui să își transmită datele sau informațiile o singură dată atunci când interacționează digital cu administrațiile publice din întreaga Uniune; (iv) interoperabilitatea serviciilor digitale oferite de sectorul public, cum ar fi soluțiile de identitate digitală cu portabilitatea datelor permisă în întreaga Uniune; (v) implicarea pe scară largă a persoanelor și cu acestea datorită tehnologiilor și soluțiilor digitale și stimularea dezvoltării de inițiative participative la toate nivelurile; (vi) contribuția tehnologiilor și a soluțiilor digitale la niveluri mai bune de securitate juridică și siguranță și securitate publică,

AK.

întrucât Comisia Europeană își anunță prioritățile la începutul fiecărei legislaturi; întrucât Parlamentul a solicitat în repetate rânduri abordarea problemei dreptului administrativ și, prin urmare, Parlamentul se așteaptă ca aceasta să fie inclusă în viitoarele priorități ale Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029,