OJ:C_202404220: P9_TA(2023)0434 – Rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2022 – Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2022 (2023/2047(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 23/11/2023; data votului
Autor: Parlamentul European, Comisia pentru petiţii
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4220

24.7.2024

P9_TA(2023)0434

Rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2022

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2022 (2023/2047(INI))

(C/2024/4220)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluțiile anterioare privind rezultatele deliberărilor Comisiei pentru petiții,

—	având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—	având în vedere articolele 20, 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reflectă importanța pe care Tratatul o acordă dreptului cetățenilor și rezidenților Uniunii Europene de a-și aduce preocupările în atenția Parlamentului,

—	având în vedere articolul 228 din TFUE, referitor la rolul și funcțiile Ombudsmanului European,

—	având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

—	având în vedere dispozițiile din TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

—	având în vedere articolul 54 și articolul 227 alineatul (7) din Regulamentul de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A9-0333/2023),

A.	întrucât raportul anual referitor la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții își propune să prezinte o analiză a petițiilor primite în 2022 și a relațiilor cu alte instituții, oferind o imagine fidelă a obiectivelor atinse pe parcursul anului 2022;

B.	întrucât, în 2022, Parlamentul a primit 1 217 petiții, ceea ce reprezintă o scădere de 12,6 % față de cele 1 392 de petiții depuse în 2021 și o scădere de 22,6 % față de cele 1 573 de petiții depuse în 2020;

întrucât, în 2022, numărul de utilizatori care au sprijinit una sau mai multe petiții pe portalul web pentru petiții al Parlamentului a fost de 22 441, ceea ce reprezintă o scădere considerabilă față de cei 209 272 de utilizatori înregistrați în 2021 (la rândul său o creștere mare față de cei 48 882 de utilizatori care au sprijinit petiții înregistrați în 2020); întrucât numărul de clicuri în sprijinul petițiilor a scăzut de asemenea în 2022, ajungând la un total de 27 927 (în comparație cu 217 876 în 2021 și 55 129 în 2020);

întrucât numărul total de petiții rămâne totuși modest în raport cu populația totală a UE, arătând că trebuie depuse încă și mai multe eforturi pentru a-i face pe cetățeni să își conștientizeze mai bine dreptul de a adresa petiții și posibila sa utilitate ca mijloc de a atrage atenția instituțiilor și a statelor membre asupra chestiunilor care îi afectează și îi privesc în mod direct pe cetățeni; întrucât cetățenii care își exercită dreptul de a adresa petiții se așteaptă ca instituțiile UE să aducă valoare adăugată găsind soluții la problemele lor; întrucât este foarte important să se răspundă petiționarilor în timp util și cu răspunsuri motivate, pentru a consolida încrederea cetățenilor în Uniune;

întrucât criteriile de admisibilitate a petițiilor sunt prevăzute la articolul 227 din TFUE și la articolul 226 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, care impun ca petițiile să fie depuse de un cetățean al UE sau de o persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul social într-un stat membru și care este direct afectată de subiecte care țin de domeniile de activitate ale UE;

întrucât, dintre cele 1 217 petiții depuse în 2022, 357 au fost declarate inadmisibile, iar 5 au fost retrase; întrucât procentul ridicat (29,46 %) de petiții inadmisibile din 2022 confirmă că persistă o lipsă generalizată de claritate în ceea ce privește întinderea domeniilor de competență ale Uniunii; întrucât, pentru a reduce numărul de petiții inadmisibile, trebuie încă depuse eforturi pentru a clarifica mai bine sfera domeniilor de activitate ale UE; întrucât, pentru a remedia această situație, trebuie încurajată și îmbunătățită comunicarea cu cetățenii;

G.	întrucât fiecare petiție este luată în considerare și examinată în mod riguros, eficient și transparent;

întrucât petiționarii sunt, în general, cetățeni implicați în protecția drepturilor fundamentale și în ameliorarea și în bunăstarea viitoare a societăților noastre; întrucât experiența acestor cetățeni cu privire la felul în care au fost tratate petițiile lor influențează puternic modul în care sunt percepute instituțiile europene, cunoștințele cu privire la acțiunile întreprinse la nivelul UE și respectarea dreptului de a adresa petiții, consacrat în legislația UE;

întrucât dreptul de a adresa petiții Parlamentului European este unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor Uniunii; întrucât dreptul de a adresa petiții le oferă cetățenilor și rezidenților Uniunii un mecanism deschis, democratic și transparent de a se adresa direct reprezentanților lor aleși și este deci esențial pentru a face posibilă participarea activă și efectivă a cetățenilor la viața Uniunii; întrucât tratarea petițiilor are o mare influență în determinarea percepției petiționarilor asupra instituțiilor UE și a încrederii pe care aceștia o au în Uniune și în politicile acesteia; întrucât, prin urmare, este esențial să se mențină standarde înalte atunci când se pune în aplicare acest drept și se prelucrează petițiile; întrucât, prin intermediul petițiilor, cetățenii UE pot adresa plângeri cu privire la nepunerea în aplicare a dreptului UE și astfel ei pot contribui la identificarea încălcărilor dreptului UE;

întrucât dreptul de a adresa petiții oferă Parlamentului posibilitatea de a aborda plângeri și preocupări legate de probleme din domeniile de activitate ale UE și de a răspunde la acestea; întrucât dreptul de a adresa petiții permite Parlamentului și celorlalte instituții ale UE, în special Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, să își sporească capacitatea de a răspunde la presupusele încălcări ale legislației UE în statele membre; întrucât petițiile sunt, așadar, o sursă utilă de informații privind cazurile de aplicare necorespunzătoare sau de încălcare a dreptului UE, precum și privind deficiențele și lacunele de la nivelul legislației în vigoare a UE și permit astfel Parlamentului și altor instituții ale UE să analizeze transpunerea și aplicarea dreptului UE și impactul acestuia asupra drepturilor cetățenilor și rezidenților Uniunii;

K.	întrucât în Parlament a fost înființat un grup de lucru inter-servicii privind limbajul prin semne pentru a pune în aplicare măsuri ca urmare a solicitării formulate în petiția nr. 1056/2016, făcând posibilă depunerea de petiții în limbajele naționale prin semne utilizate în Uniunea Europeană;

întrucât Parlamentul European este singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct de cetățenii UE; întrucât Parlamentul se află de mult timp în linia întâi la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea procesului de adresare de petiții și gestionează cel mai deschis și mai transparent proces de petiționare din Europa, care le permite petiționarilor să participe pe deplin la activitățile sale;

întrucât Comisia pentru petiții examinează și tratează cu atenție fiecare petiție adresată Parlamentului; întrucât fiecare petiționar primește un răspuns care îl informează în legătură cu decizia privind admisibilitatea și cu acțiunile întreprinse de Comisia pentru petiții pentru a da curs respectivei petiții, într-un interval de timp rezonabil, în propria limbă sau în limba utilizată în petiție; întrucât fiecare petiționar poate solicita redeschiderea petiției sale pe baza oricărei noi evoluții relevante; întrucât Comisia și-a reiterat refuzul de a lua măsuri cu privire la problemele semnalate în petiții individuale atunci când acestea nu reflectă probleme structurale, sesizând în astfel de cazuri instanțele naționale competente pentru a aplica dreptul Uniunii;

întrucât, în conformitate cu articolul 17 din TUE, Comisia trebuie să asigure aplicarea corectă a tratatelor și a măsurilor adoptate în temeiul acestora; întrucât abordarea strategică a Comisiei în ceea ce privește soluționarea problemelor ridicate în petiții trebuie să fie pe deplin coerentă cu tratatele, cu scopul de a garanta o monitorizare eficace a acestora;

O.	întrucât Comisia pentru petiții este singurul organism care se află în contact direct cu cetățenii UE, fiind astfel în măsură să îi informeze cu privire la acțiunile întreprinse la nivel european, național sau local;

întrucât activitățile Comisiei pentru petiții se bazează pe informațiile primite de la petiționari; întrucât, alături de evaluarea Comisiei și de răspunsurile statelor membre și ale altor organisme, informațiile oferite de petiționari în petiții și la reuniunile comisiei sunt esențiale pentru activitatea acesteia din urmă; întrucât petițiile admisibile aduc contribuții valoroase și la activitatea celorlalte comisii parlamentare, având în vedere că sunt transmise de Comisia pentru petiții altor comisii în vederea informării sau a formulării unui aviz; întrucât petițiile pot avea așadar importanță în cadrul procesului legislativ, furnizând informații valoroase altor comisii parlamentare în cadrul lucrărilor legislative ale acestora în domeniul respectiv de competență;

întrucât Comisia pentru petiții acordă o importanță capitală examinării și dezbaterii publice a petițiilor la reuniunile sale; întrucât petiționarii au dreptul de a-și prezenta petițiile și de multe ori iau cuvântul în cadrul dezbaterilor, contribuind astfel activ la lucrările comisiei; întrucât, în 2022, Comisia pentru petiții a organizat 12 reuniuni ale comisiei (exceptând reuniunea sa constitutivă), în cadrul cărora s-au discutat 143 de petiții cu 133 de petiționari prezenți, majoritatea petiționarilor participând activ la reuniuni prin luarea cuvântului;

întrucât numărul petițiilor primite în 2022 prin care se solicită respectarea deplină a legislației UE în domeniul mediului, precum și măsuri eficace și rapide relevante, în conformitate cu principiul precauției, pentru a proteja ecosistemele și habitatele de interes pentru Uniune s-a ridicat la un total de 258 (21,2 %), reprezentând astfel principala temă de preocupare pentru petiționari; întrucât celelalte subiecte principale de îngrijorare semnalate în petiții s-au referit la drepturile fundamentale (17,4 %), la justiție (15,6 %) și la relațiile externe (10,4 %);

întrucât, la adoptarea ordinii de zi a reuniunii sale, Comisia pentru petiții acordă atenție tuturor petițiilor admisibile, indiferent de subiectul petiției sau de originea acesteia, în special subiectelor cu relevanță semnificativă pentru discuțiile la nivelul UE; întrucât este necesar ca în toate statele membre să se sensibilizeze publicul cu privire la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, în special cu privire la domeniile tematice care generează mai puține petiții, pentru a garanta o mai bună acoperire geografică a petițiilor primite;

întrucât 79 % dintre petițiile primite în 2022 au fost depuse prin intermediul portalului web pentru petiții al Parlamentului, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de 2021 (78,6 %), confirmând astfel din nou că acesta este de departe canalul cel mai folosit de cetățeni pentru a adresa petiții Parlamentului;

întrucât, în 2022, portalul web pentru petiții a fost îmbunătățit în continuare pentru a deveni mai ușor de utilizat, mai securizat și mai accesibil petiționarilor; întrucât toate petițiile au fost pregătite și publicate în timp util, în decurs de câteva zile de la adoptare, iar toate cererile interne și externe de asistență privind utilizarea și conținutul Portalului pentru petiții au primit un răspuns adecvat, în timp util și în toate limbile; întrucât s-a continuat implementarea versiunii 2.0 a Portalului pentru petiții și a fost creat un robot de chat pentru acest portal;

întrucât, în 2022, Comisia pentru petiții a organizat șapte vizite de informare; întrucât aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu singura vizită de informare organizată în 2021; întrucât acest lucru poate fi explicat prin necesitatea, în 2021, de a reduce la minimum riscurile pentru sănătatea deputaților și a personalului Parlamentului în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, prin amânarea consecutivă a două vizite de informare pentru anul 2022;

întrucât, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, Comisia pentru petiții este responsabilă de relațiile cu Ombudsmanul European, care anchetează plângerile cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și organelor UE; întrucât Ombudsmanul European actual, dna Emily O’Reilly, a prezentat Comisiei pentru petiții raportul său anual pe 2021 în cadrul reuniunii comisiei din 8 septembrie 2022;

întrucât Comisia pentru petiții este membră a Rețelei europene a ombudsmanilor, din care mai fac parte Ombudsmanul European, avocații poporului de la nivel național și regional, precum și organisme similare din statele membre, din țările candidate și din alte țări din Spațiul Economic European și care urmărește să promoveze schimbul de informații despre dreptul și politicile UE și să facă schimb de bune practici;

întrucât îmbunătățirea în continuare a participării cetățenilor este un element esențial pentru apropierea Uniunii Europene de cetățenii săi; întrucât, la 26-27 ianuarie 2022, Comisia pentru petiții a adoptat Raportul referitor la interacțiunea cu cetățenii: dreptul de a adresa petiții, dreptul de a sesiza Ombudsmanul European și inițiativa cetățenească europeană (1), concluzionând că rezultatul Conferinței privind viitorul Europei ar trebui să fie îmbunătățirea instrumentelor democrației participative; întrucât Parlamentul a adoptat o rezoluție pe baza raportului Comisiei pentru petiții la 9 martie 2022; întrucât Comisia pentru petiții consideră că inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un instrument important al democrației participative, care le permite cetățenilor să se implice în mod activ în elaborarea politicilor și a legislației Uniunii,

evidențiază rolul esențial al Comisiei pentru petiții în apărarea și promovarea drepturilor cetățenilor și rezidenților Uniunii, prin faptul că se asigură că preocupările și plângerile petiționarilor sunt examinate în timp util, cu eficacitate, în mod adecvat și nediscriminatoriu, precum și că petiționarii sunt informați cu privire la măsurile luate și la progresele înregistrate legate de petițiile lor și că acestea sunt soluționate printr-un proces de petiționare deschis, democratic și transparent;

reafirmă că este important să existe o dezbatere publică permanentă cu privire la domeniile de activitate ale Uniunii, pentru a se asigura informarea corectă a cetățenilor cu privire la sfera competențelor Uniunii și la diferitele niveluri decizionale; își reiterează solicitarea ca, în această privință, să se desfășoare campanii mai ample de sensibilizare în toate limbile oficiale ale UE, prin implicarea activă a serviciilor de comunicare, pentru a-i ajuta pe cetățeni să afle mai multe despre dreptul lor de a adresa petiții Parlamentului European, precum și despre sfera competențelor Uniunii și competențele Comisiei pentru petiții, cu scopul de a reduce numărul de petiții inadmisibile și de a răspunde mai bine preocupărilor cetățenilor;

reiterează importanța revizuirii de către Comisie a abordării sale strategice cu privire la gestionarea petițiilor, pentru a asigura urmărirea adecvată a tuturor petițiilor care denunță încălcări ale legislației UE, inclusiv a celor semnalate în petiții individuale; invită Comisia să ofere clarificări juridice cu privire la principalele concepte definite în abordarea sa strategică, cum ar fi „problemă de principiu mai amplă” și „eșecul sistemic de a pune în aplicare legislația UE”, care sunt utilizate în mod regulat în acțiunile subsecvente petițiilor; încurajează Comisia să desfășoare anchete amănunțite și un dialog mai prompt și mai proactiv cu autoritățile naționale, pentru a pune capăt rapid presupuselor încălcări ale dreptului UE denunțate de petiționari, cu un accent deosebit pe petițiile care denunță încălcări ale drepturilor unui număr mare de cetățeni și rezidenți ai UE sau alte încălcări ale dreptului UE legate de deficiențe sistemice;

reliefează că petițiile reprezintă o ocazie unică pentru Parlament și alte instituții ale UE de a stabili o legătură directă cu cetățenii Uniunii și de a purta un dialog regulat cu ei, mai ales dacă sunt afectați de punerea în aplicare defectuoasă sau de încălcarea dreptului UE; subliniază că este nevoie de o cooperare consolidată între instituțiile UE și autoritățile naționale, regionale și locale cu privire la anchetele asupra punerii în aplicare și a respectării dreptului UE; consideră că această cooperare este esențială pentru a aborda îngrijorările cetățenilor privind aplicarea dreptului UE și a găsi soluții la ele și contribuie la consolidarea legitimității democratice și a responsabilității Uniunii, precum și la participarea cetățenilor și a rezidenților la procesele democratice; solicită, prin urmare, ca reprezentanții statelor membre să participe la reuniunile comisiei și ca autoritățile naționale să răspundă prompt și detaliat la cererile de clarificare sau de informare care le sunt adresate de Comisia pentru petiții;

reamintește dimensiunea europeană a Comisiei pentru petiții, care poate fi abordată de cetățeni și rezidenți din toate cele 27 de state membre în chestiuni care intră în domeniul de aplicare al tratatelor UE și al dreptului UE; consideră că Comisia pentru petiții are responsabilitatea specială de a menține această dimensiune europeană și de a demonstra valoarea adăugată a unității și integrării europene; consideră că tratarea petițiilor în timpul reuniunilor comisiilor, precum și organizarea de vizite de informare pe baza petițiilor ar trebui să fie echilibrate din punct de vedere geografic; consideră, în acest sens, că Parlamentul European ar trebui să își intensifice eforturile de promovare a rolului și activității Comisiei sale pentru petiții și să sensibilizeze toți cetățenii și rezidenții UE cu privire la dreptul pe care îl au de a adresa petiții Parlamentului European; consideră că grupurile politice reprezentate în Comisia pentru petiții ar trebui, ori de câte ori este posibil, să aibă în vedere consensul și echilibrul în ceea ce privește selectarea și tratarea petițiilor;

reamintește că petițiile contribuie în mod substanțial la îndeplinirea de către Comisia Europeană a rolului de gardian al tratatelor, oferind cetățenilor un instrument suplimentar pentru a notifica presupuse încălcări ale dreptului UE; subliniază că, pentru a asigura tratarea cu succes a petițiilor, este esențial să existe o cooperare între Comisia pentru petiții și Comisia Europeană prin oferirea de către aceasta din urmă, în timp util, a unor răspunsuri detaliate bazate pe o examinare amănunțită a problemelor formulate în petiții;

constată că răspunsurile furnizate de Comisie nu sunt întotdeauna formulate într-un mod pe care petiționarii îl pot înțelege; invită, prin urmare, Comisia Europeană să sensibilizeze personalul său cu privire la necesitatea de a folosi un limbaj clar, simplu, empatic și adecvat, pentru a transmite petiționarilor răspunsuri ușor de înțeles; încurajează Comisia Europeană să delege unor membri mai specializați și de rang superior ai personalului rolul de prezentare a pozițiilor sale în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; invită Comisia Europeană să se implice mai mult în activitatea Comisiei pentru petiții și, în special, să răspundă în timp util la problemele ridicate de petiționari;

ia act de lipsa unor acțiuni subsecvente sistematice în comunicarea Comisiei Europene cu Comisia pentru petiții în ceea ce privește procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care sunt legate de chestiuni ridicate în petiții și care sunt adesea îndelungate și opace; ia act de faptul că un număr mare de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate în curs, inclusiv cele legate de problemele ridicate în numeroase petiții, au fost amânate de mulți ani în faza precontencioasă, fără sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru statele membre în cauză; salută, ca o bună practică și un criteriu de referință pentru îmbunătățirea strategiei generale privind asigurarea respectării legislației UE, abordarea Comisiei Europene de a stabili un obiectiv de 12 luni pentru a sesiza CJUE cu privire la cazurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, aceasta fiind deja practica pentru netranspunerea persistentă de către un stat membru a unei directive legislative; consideră că o cooperare mai strânsă între Comisia Europeană și Parlament ar aborda mai bine încălcările dreptului UE de către statele membre în cazurile premergătoare deschiderii procedurilor de neîndeplinire a obligațiilor; consideră că este esențial ca autoritățile naționale să fie conștiente de consecințele neremedierii încălcării dreptului Uniunii, după cum o demonstrează petițiile, inclusiv cazurile de punere în aplicare incompletă sau parțială a hotărârilor CJUE; consideră că despăgubirea efectivă a victimelor încălcărilor legislației UE sporește încrederea cetățenilor în Uniune și în politicile sale; își reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene de a informa periodic Comisia pentru petiții cu privire la evoluția acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și de a asigura accesul Comisiei pentru petiții la documentele relevante ale Comisiei Europene privind acțiunile de acest tip și la inițiativele legislative care au fost lansate pe baza petițiilor primite, precum și accesul la procedurile din cadrul EU Pilot; consideră că cel mai înalt nivel de transparență și feedback periodic cu privire la gestionarea de către Comisia Europeană a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate în curs ar fi benefice pentru monitorizarea de către comisia PETI a petițiilor deschise;

invită Comisia Europeană să evalueze dacă autoritățile naționale iau măsurile necesare pentru a răspunde preocupărilor exprimate de cetățeni în petițiile lor atunci când apar cazuri de nerespectare a dreptului UE, precum și să lanseze acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, dacă este necesar; are convingerea că o acțiune promptă din partea Comisiei Europene în cazul încălcărilor dreptului UE este esențială pentru a preveni ca aceste încălcări să devină de natură sistemică;

10.

reamintește că baza de date e-Petition este un instrument intern esențial care permite membrilor Comisiei pentru petiții să aibă acces la toate informațiile necesare pentru a urmări stadiul fiecărei petiții și pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la modul de tratare a petițiilor; observă că baza de date e-Petition joacă un rol important și în comunicarea cu petiționarii și solicită Parlamentului să aloce resurse pentru a dezvolta în continuare elementele instrumentului legate de fluxul de documente, în vederea unei comunicări mai ușoare și mai rapide cu petiționarii;

11.

salută angajamentul Comisiei Europene de a crea un instrument informatic interinstituțional cu Parlamentul și îndeamnă la implementarea sa rapidă, ca mijloc de schimb de informații și documente cu privire la toate acțiunile întreprinse ca urmare a petițiilor, cum ar fi procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, propunerile legislative sau răspunsurile autorităților naționale, sporind astfel transparența și eficiența tratării petițiilor, ceea ce, într-un context mai larg, ar contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile UE și în proiectul european; încurajează Comisia Europeană să utilizeze și alte instrumente pentru a furniza informații cuprinzătoare Comisiei pentru petiții, inclusiv raportul său anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE, care ar trebui să ofere o analiză exhaustivă a legăturii dintre petiții, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și măsurile legislative și nelegislative luate în urma petițiilor primite, abordând astfel lipsa transpunerii și aplicarea incorectă a legislației UE de către statele membre; subliniază necesitatea de a consolida relevanța activității Comisiei pentru petiții printr-o utilizare mai amplă a petițiilor și a acțiunilor generale de monitorizare a petițiilor primite, cu scopul de a aborda mai eficient potențialele deficiențe în aplicarea legislației UE, inclusiv prin intermediul rețelei pentru petiții a Parlamentului European;

12.

reamintește că, pentru ca petițiile să fie tratate amănunțit, este esențială cooperarea cu alte comisii ale Parlamentului; constată că, în 2022, 56 de petiții au fost trimise altor comisii parlamentare pentru aviz și 734 spre informare; regretă că, din cele 56 de avize solicitate, au fost primite doar 25 de avize; reamintește că petiționarii sunt informați cu privire la deciziile de a solicita avize din partea altor comisii pentru tratarea petițiilor lor; subliniază că comisiile parlamentare ar trebui să își intensifice eforturile de a contribui activ la examinarea petițiilor, oferindu-și cunoștințele de specialitate, și să îi permită astfel Parlamentului să reacționeze mai rapid și cu informații mai ample la preocupările cetățenilor;

13.

consideră că rețeaua pentru petiții este un instrument util pentru a da curs mai ușor petițiilor în activitatea parlamentară și legislativă; are încredere că reuniunile periodice ale rețelei pentru petiții sunt esențiale pentru a asigura o mai mare vizibilitate activităților Comisiei pentru petiții și o mai bună înțelegere a activității și misiunii acesteia și pentru a consolida cooperarea cu celelalte comisii parlamentare; consideră că ar putea fi îmbunătățit schimbul de informații despre petițiile specifice care sunt relevante pentru activitatea legislativă în curs;

14.

subliniază că Comisia pentru petiții și-a exprimat poziția cu privire la aspectele importante semnalate în petiții, prin adoptarea raportului său privind rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din 2021 (2), a raportului său intitulat „Interacțiunea cu cetățenii: dreptul de a adresa petiții, dreptul de a sesiza Ombudsmanul European și inițiativa cetățenească europeană”, a raportului său intitulat „Raport privind cetățenia UE în 2020: capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora” (3), a avizului său intitulat „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației” (4) și a avizului său din 15 martie 2022 referitor la Raportul Comisiei din 2021 privind statul de drept (5);

15.

subliniază creșterea uriașă a numărului de petiții depuse cu privire la aspecte legate relațiile externe, comparativ cu anii precedenți; constată că acest lucru ar putea fi explicat de contextul geopolitic din 2022 și, în special, de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; constată că Comisia pentru petiții a ținut cont de preocupările cetățenilor cu privire la securitate, ajutorul umanitar, sancțiuni, securitatea aprovizionării cu alimente, sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei, soluționarea conflictelor, politica de vize, aprovizionarea cu energie și integrarea Ucrainei în UE, printre altele, punând pe ordinea de zi o serie de petiții care tratau în special chestiuni legate de situația refugiaților, drepturile copiilor și aprovizionarea cu alimente; subliniază că în special Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne ar trebui să ia act de aceste petiții în contextul deliberărilor lor privind Ucraina;

16.

ia act de faptul că sănătatea, care a fost unul dintre principalele domenii de îngrijorare pentru petiționari în 2021, în principal din cauza preocupărilor legate de sănătate ca urmare a pandemiei de COVID-19, a părut să devină mai puțin importantă în 2022, în condițiile în care numărul de petiții privind COVID-19 pe care Comisia pentru petiții le-a examinat și la care a răspuns în 2022 a scăzut față de 2021;

17.

atrage atenția asupra numărului semnificativ de petiții discutate în legătură cu diferite aspecte ale apărării drepturilor familiilor curcubeu în UE, în special diferitele poziții cu privire la libera circulație și drepturile de recunoaștere reciprocă ale familiilor LGBTI+ în UE; reamintește audierea publică privind discriminarea pe criterii de orientare sexuală organizată de Comisia pentru petiții la 1 decembrie 2022, care a evaluat dificultățile juridice pe care le întâmpină familiile curcubeu în viața de zi cu zi în statele membre și a discutat situația referitoare la recunoașterea reciprocă a filiației și a căsătoriilor, precum și chestiuni referitoare la custodia copiilor;

18.

subliniază că petițiile referitoare la drepturile minorităților naționale au rămas pe ordinea de zi a Comisiei pentru petiții, în special în domeniile practicilor discriminatorii privind dreptul lor la educație în limba maternă și utilizarea limbilor; atrage atenția asupra audierii publice privind diversitatea culturală și lingvistică în UE, organizată de Comisia pentru petiții la 20 aprilie 2022, care a analizat diferitele aspecte care afectează utilizarea limbilor minoritare și posibilitățile de protejare și promovare a diversității culturale și lingvistice în UE; consideră că este necesar sprijinul UE pentru predarea și utilizarea limbilor regionale și minoritare;

19.

constată că aspectele legate de mediu au rămas un domeniu care i-a preocupat intens pe petiționari în 2022, în condițiile în care peste 20 % dintre petiții au abordat probleme de mediu; constată că unele dintre aceste petiții invocă aplicarea incorectă de către statele membre a legislației UE, unele state membre confruntându-se deja cu proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru încălcarea legislației UE în domeniul mediului; ia act de faptul că numeroase petiții formulează plângeri legate, printre altele, de calitatea aerului, poluarea fonică, gestionarea deșeurilor și deteriorarea unor ecosisteme și specii unice, printre care ultimele păduri seculare și primare din Europa și zone umede și turbării cu o valoare inestimabilă; subliniază încălcările legislației UE, inclusiv ale Directivei-cadru privind apa (6), Directivei privind păsările (7) și Directivei privind habitatele (8); invită, în acest context, Comisia Europeană ca, în cazurile în care s-a depistat că legislația UE în domeniul mediului nu a fost pusă în aplicare, să lanseze fără întârziere proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, care să fie finalizate într-un termen rezonabil pentru a preveni deteriorarea în continuare a mediului; evidențiază activitatea pe care Comisia pentru petiții a continuat-o în 2022 cu privire la impactul activităților miniere asupra mediului, punând pe ordinea de zi o serie de petiții primite pe această temă; atrage atenția asupra unor proiecte energetice, în special legate de parcuri eoliene, și asupra audierii publice conexe din 15 iunie 2022 privind impactul social și de mediu al energiei din surse regenerabile; subliniază numărul mare de petiții privind gestionarea și protecția populațiilor de urși bruni și lupi din UE, care necesită cooperarea deplină a tuturor autorităților competente de la nivel local, regional, național și al UE pentru a căuta soluții eficace pentru conservarea și gestionarea carnivorelor mari;

20.

atrage atenția asupra audierii publice a Comisiei pentru petiții din 25 martie 2022 cu privire la desemnarea unui procuror european pe chestiuni de mediu, audiere la care s-au evaluat deficiențele și provocările în aplicarea dreptului penal al UE privind mediul pe baza petițiilor primite, precum și noile instrumente pentru combaterea criminalității împotriva mediului, inclusiv posibila creare a unui parchet european de mediu, și care a deschis calea către adoptarea unui aviz în acest sens de către Comisia pentru petiții; subliniază, în acest sens, avizul Comisiei pentru petiții referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivei 2008/99/CE;

21.

subliniază importanța îndeplinirii așteptărilor cetățenilor UE în ceea ce privește protecția mediului și, în special, luarea de măsuri în domeniul exploatării forestiere ilegale; subliniază, în acest sens, acțiunile Parlamentului în continuarea petițiilor nr. 0289/2015, 0625/2018, 1248/2019, 0408/2020, 0722/2020 și 1056/2021, care exprimau îngrijorări cu privire la intensificarea tăierilor ilegale de arbori și la cazuri specifice de practici care încalcă legislația UE de mediu în mai multe state membre; evidențiază, în acest sens, Rezoluția Parlamentului European din 23 iunie 2022 referitoare la exploatarea forestieră ilegală în UE (9), adoptată pe baza unei propuneri de rezoluție a Comisiei pentru petiții, în plus față de întrebarea sa cu solicitare de răspuns oral și de o vizită de informare privind presupuse încălcări ale dreptului european al mediului;

22.

subliniază, de asemenea, că este important să se reflecteze asupra cererilor cetățenilor UE cu privire la numărul semnificativ de petiții primite în 2022 prin care se solicită îmbunătățirea standardelor privind condițiile de viață a animalelor, inclusiv transportul animalelor vii, restricții privind puii de carne cu creștere rapidă și impactul negativ al cuștilor și privind alte condiții de viață a animalelor de fermă; reamintește Comisiei Europene, în acest sens, să își pună în aplicare fără întârziere angajamentul, în conformitate cu comunicarea sa ca răspuns la inițiativa cetățenească europeană „End the Cage Age” (Sfârșitul epocii în cușcă) (10) și să facă o propunere de act legislativ privind bunăstarea animalelor;

23.

îndeamnă din nou Comisia să asigure, împreună cu statele membre, punerea corectă în aplicare a legislației UE în domeniul mediului;

24.

subliniază contribuția importantă adusă de Comisia pentru petiții la apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, după cum reiese din modul în care a tratat o serie de petiții privind acest subiect sensibil; evidențiază în acest sens avizul Comisiei pentru petiții intitulat „Către drepturi egale pentru persoanele cu dizabilități”, adoptat la 13 iulie 2022 (11); reamintește atelierul anual din 30 noiembrie 2022 cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, pe care Comisia pentru petiții l-a organizat pentru a se concentra pe evaluarea dizabilităților, pe recunoașterea reciprocă și pe cardul european pentru dizabilitate, scoțând la lumină obstacolele semnalate în petiții de către persoanele cu dizabilități atunci când acestea circulă în interiorul UE; reamintește că Comisia Europeană ar trebui să abordeze cazurile în care autoritățile naționale refuză să recunoască drepturile la prestații de securitate socială pentru persoanele cu dizabilități, lăsând astfel aceste persoane fără mijloacele necesare pentru a-și acoperi nevoile de bază;

25.

îndeamnă serviciile competente ale Parlamentului să își continue eforturile și să finalizeze proiectul privind grupul de lucru inter-servicii pentru limbajul prin semne în cel mai scurt timp posibil, pentru a răspunde solicitărilor din petiția nr. 1056/2016, făcând posibilă depunerea petițiilor în limbajele naționale și internaționale prin semne utilizate în UE, ceea ce ar permite utilizatorilor de limbaje prin semne să își exerseze mai ușor dreptul fundamental de a adresa petiții;

26.

subliniază necesitatea de a furniza punctual servicii de interpretare în limbajul internațional al semnelor și traduceri ușor de citit pentru reuniunile comisiilor, reuniunile plenare și alte reuniuni și evenimente majore ale Parlamentului, pentru a le face accesibile persoanelor cu dizabilități;

27.

subliniază rolul special de protecție jucat de Comisia pentru petiții în cadrul UE în contextul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități; atrage atenția asupra activității importante în desfășurare a Comisiei pentru petiții în legătură cu petițiile referitoare la aspecte legate de dizabilități; subliniază creșterea numărului de petiții cu privire la chestiuni legate de dizabilități în 2022 în comparație cu anii precedenți, în special cu 2021, față de care numărul a crescut de peste două ori; constată că discriminarea și accesul la educație și la locuri de muncă se numără în continuare printre principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități; subliniază că Comisia pentru petiții a acordat o atenție deosebită problemelor legate de atelierele protejate, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și îmbunătățirea condițiilor de vot, în special pentru persoanele cu dizabilități;

28.

reamintește că relațiile cu Ombudsmanul European se numără printre responsabilitățile conferite Comisiei pentru petiții prin Regulamentul de procedură al Parlamentului; salută cooperarea constructivă a Parlamentului cu Ombudsmanul European, cu care Comisia pentru petiții are în comun obiectivele de a asigura transparența, profesionalismul și integritatea instituțiilor UE față de cetățenii UE în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a legislației UE în domenii de importanță vitală pentru viața oamenilor, cum ar fi drepturile fundamentale, protecția mediului, protecția consumatorilor sau drepturile lucrătorilor;

29.

recunoaște contribuția regulată a Ombudsmanului European la lucrările Comisiei pentru petiții pe întreaga durată a anului; este ferm convins că instituțiile, organele și agențiile Uniunii trebuie să dea curs în mod adecvat, consecvent și efectiv tuturor recomandărilor Ombudsmanului;

30.

subliniază că ICE este un instrument important pentru o cetățenie activă și pentru participarea publicului; subliniază necesitatea de a îmbunătăți angajamentele Comisiei Europene în răspunsurile sale la ICE valabile, pentru a stimula încrederea cetățenilor în ICE ca cel mai important instrument de democrație participativă; salută faptul că, la anumite reuniuni, unele inițiative care nu au avut succes ca ICE au fost discutate ca petiții, fapt ce le-a oferit cetățenilor posibilitatea de a-și prezenta ideile și de a organiza o dezbatere constructivă, facilitându-se astfel participarea cetățenilor UE la procesul democratic al Uniunii; remarcă numărul semnificativ de noi ICE înregistrate de Comisia Europeană în 2022, ceea ce arată că cetățenii profită de oportunitatea de a utiliza instrumente participative pentru a avea un cuvânt de spus în procesele de elaborare a politicilor și de legiferare; invită Comisia Europeană să acorde atenția cuvenită rezoluțiilor parlamentare adoptate cu privire la ICE și să colaboreze mai bine cu cetățenii prin asigurarea unei monitorizări adecvate a ICE reușite;

31.

reamintește că petiționarii pot participa nu numai la deliberările privind petițiile pe care le-au depus, ci și la vizitele de informare care se bazează pe aceste petiții; consideră, în acest sens, că dacă petiționarilor li s-ar rambursa cheltuielile de călătorie atunci când iau parte la vizite de informare ale Comisiei pentru petiții care se referă la petiția lor, aceștia ar participa mai ușor la astfel de vizite; reamintește că vizitele de informare reprezintă o parte importantă a activităților anuale ale Comisiei pentru petiții și că, în 2022, întrucât Comisia pentru petiții a primit numeroase petiții cu impact emoțional privind drepturile și bunăstarea copiilor, a efectuat două vizite de informare pe această temă, în ciuda faptului că majoritatea aspectelor legate de drepturile copiilor intră în sfera competențelor naționale;

32.

reamintește că Portalul web pentru petiții este un instrument esențial pentru a asigura un proces de petiționare funcțional, eficient și transparent; salută, în acest sens, îmbunătățirile aduse protecției datelor și elementelor de securitate care au făcut portalul mai ușor de utilizat și mai sigur pentru cetățeni; subliniază că trebuie depuse în continuare eforturi pentru ca portalul să devină mai accesibil, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități; constată că Portalul web pentru petiții a fost unul dintre cele mai vizitate site-uri web ale Parlamentului European, servind astfel drept prim punct de contact cu Parlamentul European pentru mulți cetățeni ai UE;

33.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre și comisiilor pentru petiții din statele membre, precum și avocaților poporului naționali sau organelor competente similare.

(1) Adoptat de Parlament ca rezoluție, la 9 martie 2022 (JO C 347, 9.9.2022, p. 110).

(2) Adoptat de Parlament ca rezoluție la 15 decembrie 2022 (JO C 177, 17.5.2023, p. 129).

(3) Adoptat de Parlament ca rezoluție la 10 martie 2022 (JO C 347, 9.9.2022, p. 202).

(4) Aviz adoptat ca parte a procedurii 2021/2166(INI), care s-a încheiat cu adoptarea Rezoluției Parlamentului European din 7 iulie 2022 intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației” (JO C 47, 7.2.2023, p. 250).

(5) Aviz adoptat ca parte a procedurii 2021/2180(INI), care s-a încheiat cu adoptarea Rezoluției Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Raportul Comisiei din 2021 privind statul de drept (JO C 479, 16.12.2022, p. 18).

(6) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(7) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(8) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(9)
JO C 32, 27.1.2023, p. 20.

(10)
JO C 274, 9.7.2021, p. 1.

(11) Aviz adoptat în cadrul procedurii 2022/2026(INI), care s-a încheiat cu adoptarea Rezoluției Parlamentului European din 13 decembrie 2022 intitulată „Către drepturi egale pentru persoanele cu dizabilități” (JO C 177, 17.5.2023, p. 13).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4220/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters