OJ:C_202404221: P9_TA(2023)0435 – Busola strategică și capacitățile spațiale de apărare ale UE – Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 Busola strategică și capacitățile spațiale de apărare ale UE (2022/2078(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 23/11/2023; data votului
Autor: Parlamentul European, Comisia pentru afaceri externe
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4221

24.7.2024

P9_TA(2023)0435

Busola strategică și capacitățile spațiale de apărare ale UE

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 Busola strategică și capacitățile spațiale de apărare ale UE (2022/2078(INI))

(C/2024/4221)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 222,

—	având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 42 alineatul (7),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2023/588 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2023 de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027 (1),

—	având în vedere comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 10 martie 2023 intitulată „Strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare” (JOIN(2023)0009),

—	având în vedere Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului (2),

—

având în vedere Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2) (3),

—	având în vedere recomandarea Consiliului din 14 noiembrie 2022 de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) (4),

—	având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 mai 2022 intitulată „Analiza decalajelor în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat” (JOIN(2022)0024),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (5),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2021/698 a Consiliului din 30 aprilie 2021 privind securitatea sistemelor și a serviciilor care sunt desfășurate, care funcționează și care sunt utilizate în cadrul programului spațial al Uniunii și care ar putea afecta securitatea Uniunii și de abrogare a Deciziei 2014/496/PESC (6),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 15 februarie 2022 intitulată „Foaia de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare” (COM(2022)0061),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (7),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 22 februarie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială” (COM(2021)0070),

—	având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 decembrie 2020 intitulată „Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital” (JOIN(2020)0018),

—	având în vedere Decizia (PESC) 2019/797 a Consiliului din 17 mai 2019 privind măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre (8),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (9),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (10),

—	având în vedere Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante (11),

—	având în vedere documentul publicat pe 28 iunie 2016 intitulat „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”,

—	având în vedere comunicarea comună din 7 februarie 2013 a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat” (JOIN(2013)0001),

—	având în vedere Decizia 2014/401/PESC a Consiliului din 26 iunie 2014 privind Centrul Satelitar al Uniunii Europene și de abrogare a Acțiunii comune 2001/555/PESC privind înființarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene (12),

—	având în vedere declarațiile comune privind cooperarea UE-NATO semnate la 8 iulie 2014, la 10 iulie 2018 și la 10 ianuarie 2023,

—	având în vedere conceptul strategic al NATO 2022, adoptat pe 29 iunie 2022,

—	având în vedere politica spațială generală a NATO din 17 ianuarie 2022,

—	având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 13 iulie 2021 privind reducerea amenințărilor spațiale prin norme, reglementări și principii de comportament responsabil și Rezoluția 76/231 a Adunării Generale a ONU din 24 decembrie 2021,

—	având în vedere Rezoluția 77/41 a Adunării Generale a ONU din 7 decembrie 2022 privind testele cu rachete antisatelit cu ascensiune directă și intenție distructivă,

—	având în vedere Rezoluția 75/36 a Adunării Generale a ONU din 7 decembrie 2020 privind reducerea amenințărilor spațiale prin norme, reglementări și principii de comportament responsabil,

—	având în vedere Rezoluția 62/217 a Adunării Generale a ONU din 22 decembrie 2007 privind cooperarea internațională pentru utilizarea pașnică a spațiului,

—	având în vedere Tratatul ONU privind principiile care guvernează activitățile statelor în materie de exploatare și utilizare a spațiului cosmic, inclusiv a Lunii și a celorlalte corpuri cerești, adoptat în cadrul celei de-a 1499-a Adunări plenare din 19 decembrie 1966,

—	având în vedere Grupul de lucru deschis al ONU pentru reducerea amenințărilor spațiale prin norme, reguli și principii ale comportamentelor responsabile, înființat prin Rezoluția sa 76/231,

—	având în vedere rezoluția sa din 9 mai 2023 referitoare la tehnologiile critice pentru securitate și apărare: situația actuală și provocările viitoare (13),

—	având în vedere rezoluția sa din 18 ianuarie 2023 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2022 (14),

—	având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității și a Directivei 2009/43/CE privind transferul de produse din domeniul apărării (15),

—	având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la situația capabilităților de apărare cibernetică ale UE (16),

—	având în vedere rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la sistemele de arme autonome (17),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2018 referitoare la apărarea cibernetică (18),

—	având în vedere rezoluția sa din 8 iunie 2016 referitoare la capabilitățile spațiale pentru securitatea și apărarea europeană (19),

—	având în vedere rezoluția sa din 3 aprilie 2014 referitoare la abordarea globală a UE și consecințele acesteia asupra coerenței acțiunii sale externe (20),

—	având în vedere Tratatul privind interzicerea experiențelor cu arme nucleare în atmosferă, în spațiul extraatmosferic și subacvatic din 5 august 1963,

—	având în vedere Convenția privind interzicerea utilizării în scopuri militare sau oricare alte scopuri ostile a tehnicilor de modificare a mediului din 10 decembrie 1976,

—	având în vedere Foaia de parcurs a UE privind schimbările climatice și apărarea din 9 noiembrie 2020,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0334/2023),

A.	întrucât Uniunea Europeană dispune de programe și capabilități care îi conferă un statut de putere spațială;

B.	întrucât Programul spațial al UE și Programul Uniunii privind conectivitatea securizată (IRIS2) joacă un rol important în contextul securității și apărării europene, făcând din UE un actor credibil pe scena internațională;

C.	întrucât activitățile spațiale ale UE aduc o contribuție importantă la securitatea cetățenilor din UE și din afara acesteia; întrucât niciun stat membru nu ar putea realiza acest lucru de unul singur;

D.	întrucât ONU a stabilit un grup de lucru deschis pentru reducerea amenințărilor spațiale prin norme, reguli și principii ale comportamentelor responsabile pentru a combate amenințările statale împotriva sistemelor spațiale;

E.	întrucât Busola strategică și strategia spațială a Uniunii pentru securitate și apărare recunosc importanța spațiului ca domeniu strategic pentru afirmarea unor puteri din ce în ce mai asertive și potențial conflictuale în domeniul civil, militar și economic;

întrucât Declarația de la Versailles din 10 și 11 martie 2022 subliniază că este necesar să se multiplice investițiile în facilitatori strategici, inclusiv în securitatea cibernetică și conectivitatea spațială, pentru a consolida capabilitățile de apărare ale UE și capacitatea sa operațională în punerea în aplicare a politicilor de securitate și apărare comune, precum și a altor politici ale Uniunii în domenii precum acțiunea externă, gestionarea frontierelor, protecția activelor critice, gestionarea crizelor, ajutorul umanitar sau ajutorul în caz de dezastre;

întrucât invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia a demonstrat necesitatea esențială și valoarea strategică ale imaginilor geospațiale și ale conectivității securizate în țintirea, manevrarea și apărarea militare, dar a evidențiat și provocări care trebuie abordate prin inițiative de guvernanță internațională axate pe aspecte spațiale și cibernetice, având în vedere legăturile strânse existente între spațiu și domeniile cibernetice;

H.	întrucât securitatea spațială este esențială pentru a asigura stabilitatea globală și poate contribui la atenuarea impactului conflictelor sau la evitarea totală a conflictelor;

I.	întrucât capacitățile spațiale ale Uniunii și ale statelor sale membre asigură activități esențiale pentru economie, pentru cercetarea științifică și pentru funcționarea societăților noastre;

întrucât activele spațiale au dublă utilizare, servesc unor scopuri civile, fiind, în același timp, esențiale pentru securitate și apărare; întrucât capacitățile spațiale au devenit indispensabile nu numai pentru autonomia evaluării, a luării deciziilor și a acțiunii, dar și pentru desfășurarea operațiunilor civile și militare ale UE și ale statelor sale membre;

întrucât UE se confruntă cu riscul de a-și pierde accesul autonom la spațiu pentru a-și utiliza sateliții săi civili și militari; întrucât această pierdere ar implica provocări în materie de securitate, deoarece UE ar fi nevoită să își desfășoare misiunile din afara teritoriului UE și să se bazeze pe lansatoare din afara Europei;

întrucât s-au intensificat activitățile spațiale, a crescut riscul de coliziuni și de deșeuri spațiale și numărul actorilor statali sau privați; întrucât are loc o cursă pentru spațiul tehnologic și comercial, iar concurența strategică dintre puterile spațiale s-a intensificat și potențialul de escaladare este în creștere;

întrucât dezvoltarea rapidă a capabilităților spațiale private din „Noul Spațiu” constituie oportunități de inovare în cooperare cu statele membre, dar și provocări, deoarece exploatarea comercială poate avea un impact negativ asupra securității spațiale; întrucât astfel de capabilități private, de exemplu, serviciile prin satelit Starlink, au fost utilizate, cu intenții bune și rele, în contextul războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

N.	întrucât această arsenalizare se reflectă în dezvoltarea unor mijloace de neutralizare sau chiar de distrugere a navelor spațiale;

întrucât s-au intensificat amenințările la adresa capacităților spațiale civile sau militare ale Uniunii și ale statelor sale membre, accidentale sau intenționate, și sunt greu de detectat și de atribuit unor surse, și întrucât s-au intensificat comportamentele neprietenoase bazate pe ambiguitate sau intimidare;

P.	întrucât crearea deliberată a unor câmpuri de deșeuri de către actori răuvoitori, utilizând, de exemplu, rachete antisatelit, poate duce la o cascadă colizională (sindromul Kessler), împiedicând accesul în condiții de siguranță la spațiu;

Q.	întrucât nu există o viziune internațională comună cu privire la posibilele praguri pentru reacția la un act care are loc în spațiu; întrucât această lipsă poate duce la o escaladare accidentală sau involuntară;

întrucât acest fel de amenințări au efecte grave și asupra operațiunilor umanitare și de gestionare a crizelor, deoarece capacitățile serviciilor spațiale sunt adesea utilizate pentru a acorda asistență persoanelor afectate de situații de urgență, precum dezastrele naturale sau conflictele armate; întrucât este necesară o abordare bazată pe colaborare a serviciilor spațiale pentru a monitoriza și a aborda astfel de provocări, inclusiv efectele schimbărilor climatice;

întrucât capabilitățile spațiale europene nu sunt suficient de sigure, unele industrii spațiale europene depinzând în continuare de țări din afara UE; întrucât există disparități între statele membre în ceea ce privește măsura în care sistemele lor spațiale naționale sunt protejate și finanțate; întrucât lipsește o capacitate de reacție rapidă și eficace în cazul unei crize spațiale;

întrucât spațiul este un sector economic în creștere rapidă; întrucât, potrivit raportului privind procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea din 2022, domeniile spațiului și spațiului cibernetic par a fi mai puțin bine finanțate decât domeniile tradiționale, cum ar fi aerul, pământul și marea; întrucât cheltuielile anuale agregate ale statelor membre pentru operațiuni spațiale civile se ridică aproximativ la abia o șesime din cheltuielile Statelor Unite și sunt substanțial mai mici decât cheltuielile Chinei; întrucât această disparitate atât de semnificativă face dificilă atingerea obiectivului UE de autonomie strategică deschisă în spațiu,

salută constatările și nivelul ridicat de ambiție ale recomandărilor propuse de strategia spațială a UE în domeniul securității și apărării, care răspunde așteptărilor puternice ale actorilor europeni din domeniul spațial; solicită să se întreprindă rapid și eficient acțiunile recomandate, în conformitate cu principiul director al UE privind autonomia strategică deschisă;

observă că Foaia de parcurs a UE privind schimbările climatice și apărarea recunoaște schimbările climatice ca fiind „un factor de multiplicare a amenințărilor care ne afectează fundamental securitatea pe termen lung” și stabilește acțiuni concrete pentru a aborda legătura tot mai importantă dintre climă și securitate; subliniază că este important să se monitorizeze și să se raporteze îndeaproape cu privire la schimbările climatice, utilizând capacitățile spațiale ale UE, având în vedere consecințele lor cruciale pentru securitatea UE, efectul lor asupra migrației și conflictelor din regiunile învecinate, precum și implicațiile lor pentru securitatea alimentară, producția de energie și comerțul internațional;

Protecția și reziliența sistemelor și serviciilor spațiale

recunoaște că sistemele spațiale și sateliții sunt infrastructuri critice, care trebuie protejate și consolidate; ia act de faptul că multiplicarea riscurilor generate de deșeurile spațiale, precum și a amenințărilor din spațiu și asupra sistemelor spațiale, atât terestre, cât și spațiale, fac necesară consolidarea rezilienței infrastructurii spațiale, a sistemelor și a serviciilor lanțului de aprovizionare spațial european;

salută propunerea strategiei de a elabora un document anual clasificat de analiză a amenințărilor spațiale, astfel încât UE și statele sale membre să fie conștiente în mod colectiv de amploarea acestor amenințări și de acțiunile care trebuie întreprinse pentru a le aborda în mod eficace;

ia act de faptul că 11 dintre cele 27 de state membre au pus deja în aplicare reglementări spațiale naționale; salută inițiativa Comisiei de a propune o legislație spațială pentru UE care să instituie un cadru comun, armonizat și coerent de securitate, siguranță și sustenabilitate pentru a consolida reziliența și autonomia strategică a serviciilor spațiale ale UE și pentru a preveni fragmentarea excesivă a pieței spațiale globale, contribuind în același timp la creșterea competitivității industriei spațiale europene prin stimularea utilizării serviciilor spațiale într-o gamă largă de politici ale UE; subliniază că acest cadru coerent și armonizat al UE este așteptat cu nerăbdare de statele membre și de industria spațială în sens larg, inclusiv de principalii actori industriali și de IMM-uri; insistă asupra necesității de a stabili un cadru de reglementare eficace pentru noile întreprinderi spațiale cu sediul în UE, cu un accent semnificativ pe măsurile de protecție și pe securitatea informațiilor, în conformitate cu nevoile de securitate ale Uniunii; solicită instituirea unor măsuri specifice pentru a se asigura că întreprinderile spațiale private care furnizează un serviciu sunt considerate, în perioade de criză, entități private cu misiune de serviciu public, pentru a preveni orice suspendare sau deteriorare a accesului la serviciile spațiale, în special la comunicațiile prin satelit; încurajează Comisia să includă în noua legislație spațială aspecte legate de înregistrare, răspundere și standarde de mediu;

solicită consolidarea capacităților normative internaționale și de capabilitate pentru gestionarea traficului spațial și stabilirea unor praguri comune pentru a răspunde acțiunilor care au loc în spațiu cu scopul de a proteja mai bine infrastructura pe orbită a UE, a statelor membre și a întreprinderilor private; insistă asupra faptului că UE nu ar trebui să se bazeze pe sisteme de supraveghere spațială terțe; invită așadar UE și statele sale membre să își consolideze eforturile de supraveghere spațială și de urmărire a obiectelor în orbită pentru a reduce riscurile de coliziune; reamintește importanța consolidării securității cibernetice atât a sistemelor spațiale, cât și a infrastructurilor terestre împotriva atacurilor cibernetice; solicită intensificarea cooperării și coordonării internaționale în domeniul gestionării traficului spațial și reducerea amprentei de mediu a sectorului spațial;

subliniază necesitatea de a crește gradul de conștientizare la nivelul UE cu privire la cât de important este ca atât utilizatorii civili, cât și cei guvernamentali să utilizeze serviciul public reglementat Galileo și noile sisteme de diferențiere ale Galileo, cum ar fi serviciul de mare precizie, serviciul de autentificare și serviciul de avertizare în caz de urgență, într-un mod sinergic cu observarea Pământului și comunicațiile securizate, pentru a consolida capacitatea operațională a UE de a acționa în toate etapele gestionării riscurilor de dezastre și de a aborda în mod eficace amenințările în continuă evoluție;

regretă dependența puternică a Uniunii de alte țări în ceea ce privește datele de supraveghere și urmărire spațială (SST); îndeamnă Comisia și statele membre să investească mai mult în capacitățile de detectare ale SST pentru a sprijini dezvoltarea unei baze de date europene mai extinse, în cooperare cu consorțiul SST al UE;

solicită să se instituie rapid constelația de conectivitate securizată IRIS2, cu participarea sectorului spațial din întreaga Europă, inclusiv a IMM-urilor, și să o facă operațională în vederea asigurării unui acces constant la servicii de conectivitate sigure și suverane care să răspundă nevoilor operaționale ale UE și ale statelor membre, precum și să se finalizeze componentele existente ale Programului spațial al Uniunii pentru a spori reziliența infrastructurii critice a statelor membre; consideră că IRIS2 demonstrează importanța conectivității securizate prin satelit, inclusiv prin utilizarea criptării cuantice, precum și a observării spațiale a Pământului ca factori esențiali; subliniază și importanța IRIS2 pentru punerea în aplicare efectivă a politicii de securitate și apărare comune a UE, deoarece oferă sprijin misiunilor și operațiunilor din străinătate și servește drept instrument-cheie pentru a asigura securitatea comunicațiilor digitale sensibile;

10.

salută propunerea de a lansa un program al UE de servicii de observare a Pământului pentru uz guvernamental, pentru aplicații sensibile în domeniile securității și apărării; invită Comisia să comande un studiu pentru a analiza fezabilitatea unui astfel de serviciu și pentru a asigura o finanțare suficientă în acest scop;

11.

subliniază contribuția semnificativă a programului Copernicus la misiunile legate de observarea Pământului, inclusiv la aplicațiile legate de securitate;

12.

solicită ca infrastructura de conectivitate multiorbitală sigură să fie dezvoltată într-un serviciu cu adevărat global, care să acopere și zonele care au în prezent o acoperire slabă, cum ar fi regiunea arctică; solicită să se asigure accesul părților interesate din domeniul securității publice și al apărării la serviciile comune prin satelit în domenii importante din punct de vedere strategic pentru a sprijini funcționarea infrastructurii critice, gestionarea crizelor și conștientizarea situației;

13.

consideră că, pentru a menține continuitatea serviciului în cazul în care are loc un incident, este necesar să se asigure că sateliții sunt adaptați exigențelor viitorului și că se anticipează scenarii probabile de atac în faza de dezvoltare; afirmă că trebuie menținute sistemele terestre autonome pentru a preveni orice efect negativ pe termen lung care ar putea rezulta dintr-un acces redus la spațiu și că măsurile de protecție trebuie consolidate prin integrarea sistematică a cerințelor de securitate cibernetică încă din faza de proiectare, printr-o cooperare constantă cu sectorul privat și pe întreaga durată de viață a componentelor existente;

14.

ia act de faptul că capabilitățile spațiale ale Uniunii contribuie la protejarea infrastructurilor spațiale, la creșterea rezilienței acestora și la îmbunătățirea contribuțiilor activelor spațiale europene la capabilitățile operaționale de apărare și securitate și la garantarea faptului că eforturile de descurajare și apărare rămân solvabile în cazul în care atacurile sau refuzarea accesului în spațiu afectează infrastructura critică; este preocupat de riscurile reale ale dezvoltării necontrolate a unor noi tehnologii spațiale; solicită, în acest scop, punerea în aplicare a unei evaluări și monitorizări mai stricte și supravegheate la nivel european a riscurilor de militarizare, în special în domenii deosebit de sensibile, cum ar fi accesul la spațiu sau operațiunile pe orbită;

15.

subliniază că capacitatea de acces autonom la spațiu este un element esențial al politicii spațiale europene; constată cu regret că UE nu are un acces autonom la spațiu, ceea ce pune în pericol misiunile legate de securitate și apărare; consideră, prin urmare, că trebuie depus un efort deosebit, bazat pe sinergii, pentru a promova mai mult producția de lansatoare europene și competitivitatea lor pe termen lung; solicită UE și statelor sale membre să aplice principiul preferinței europene atunci când aleg lansatoarele, pentru a asigura sustenabilitatea economică a sectorului european al lansatoarelor și pentru a reduce dependența de lansatoarele fabricate în afara UE, precum și în ceea ce privește selectarea datelor și serviciilor spațiale de către autoritățile publice; invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru o politică a Uniunii privind lansatoarele, care să acorde prioritate accesului autonom la spațiu, redundanței, reutilizării și scalabilității, care să acopere toate tipurile de misiuni, orbitele și tipurile de sarcină utilă, și să se bazeze pe expertiza tehnică a Agenției Spațiale Europene;

16.

subliniază necesitatea de a sprijini crearea unor porturi spațiale și a unor baze de lansare diversificate din punct de vedere geografic pe teritoriul UE, promovând autonomia strategică a UE în domeniul spațial; observă că activele spațiale ale guvernelor UE trebuie lansate de pe teritoriul unei țări din afara UE sau cu servicii de lansare din afara UE numai în cazuri excepționale și justificate; solicită transformarea porturilor spațiale existente și viitoare din UE în porturi spațiale europene veritabile, beneficiind de o finanțare specifică din partea UE pentru operațiunile și securitatea acestora, care să fie alocată din următorul cadru financiar multianual; solicită crearea unei platforme comune de achiziții publice pentru serviciile de lansare, care să răspundă atât nevoilor UE, cât și ale statelor sale membre;

17.

subliniază necesitatea de a promova dezvoltarea unor sisteme spațiale reactive, capabile să plaseze sateliți mici pe diferite tipuri de orbită într-un termen scurt, pentru a aborda nevoile operaționale specifice și lacunele în materie de capabilități legate de lipsa sau deteriorarea activelor spațiale existente;

18.

recunoaște că unele orbite sunt deja congestionate cu sateliți și deșeuri care fac ca dezvoltarea viitoare a activităților spațiale să fie mai riscantă și mai complexă; subliniază, în acest sens, necesitatea de a monitoriza și a gestiona deșeurile spațiale existente și de a găsi modalități de reducere a cantității de deșeuri generate de activitățile spațiale viitoare;

19.

salută recenta inaugurare a portului spațial Esrange din Suedia, care va spori reziliența UE oferind un al doilea sit de lansare în Uniune, alături de portul spațial Guyana din Franța; salută investițiile recente în platforma de lansare „Diamant” din portul spațial Guyana, care este concepută pentru a permite lansarea lansatoarelor mici și mijlocii, diversificând capacitățile de lansare în UE;

Răspunsuri la activități răuvoitoare sau ostile în spațiu

20.

ia act de faptul că intensificarea amenințărilor spațiale impune Uniunii și statelor sale membre să își consolideze capabilitățile și guvernarea pentru a putea detecta, caracteriza, atribui și aborda amenințări cât mai repede posibil; salută concluzia prezentată în strategia spațială care identifică necesitatea de noi capacități și servicii guvernamentale de observare a Pământului;

21.

subliniază că dezvăluirile publice rare despre activitățile ostile ale puterilor spațiale, menite să vizeze infrastructura spațială critică, atestă atât realitatea amenințării unor potențiale activități răuvoitoare, cât și dificultățile de a atribui cu exactitate originea acestor amenințări; reamintește, în acest sens, că, la 15 noiembrie 2021, Rusia a distrus cu o rachetă antisatelit cu ascensiune directă unul dintre vechii săi sateliți de ascultare electronică, generând o cantitate mare de deșeuri spațiale; adaugă că Rusia a recunoscut în cele din urmă că a efectuat această operațiune ca un test, fără a oferi detalii cu privire la mijloacele utilizate; reamintește că realitatea acestor amenințări este, de asemenea, suficient de bine fundamentată pentru a face obiectul activității desfășurate în marja Conferinței pentru Dezarmare de la Geneva, în urma Rezoluției 76/231 referitoare la reducerea amenințărilor spațiale prin norme, reguli și principii pentru comportamente responsabile; solicită elaborarea unor garanții pentru a se apăra împotriva riscului tot mai mare de militarizare a spațiului;

22.

solicită o mare vigilență în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor sensibile de către entitățile private mici, care sunt mai vulnerabile la achizițiile efectuate de actori răuvoitori sau ostili și pot crea un risc necontrolat de proliferare; îndeamnă statele membre și Comisia și să se asigure că cele opt criterii ale Poziției comune 2008/944/PESC (21) și normele Regulamentului privind produsele cu dublă utilizare (22) sunt respectate pe deplin în ceea ce privește exportul de tehnologii legate de spațiu;

23.

subliniază că monitorizarea domeniului spațial (SDA) este esențială pentru a detecta, a urmări și a atribui o amenințare și pentru a permite statelor membre să ia decizii adecvate dacă se confruntă cu un atac spațial; reamintește că orice răspuns la un atac trebuie să fie proporțional cu natura sa, ținând seama atât de acțiunile non-cinetice, cât și de cele cinetice, precum și de reversibilitatea acestora; subliniază că puține state membre dețin în prezent capabilitățile necesare pentru SDA exactă și, prin urmare, încurajează ferm statele membre să furnizeze informațiile necesare pentru a atribui un comportament ostil, pentru care vor trebui instituite capacități de comunicare și de schimb sigure, solide și fiabile la nivelul UE; evidențiază că schimbul de informații ar trebui să includă și schimburi frecvente de bune practici între statele membre, cu participarea instituțiilor UE;

24.

salută propunerea inclusă în strategie de modificare a Deciziei (PESC) 2021/698 pentru a atribui amenințările și a răspunde celor la adresa serviciilor din cadrul programelor spațiale; solicită răspunsuri mai concrete cu privire la mecanismele de solidaritate care urmează să fie puse în aplicare la nivel european; solicită continuarea lucrărilor pentru a face clauza de asistență reciprocă [articolul 42 alineatul (7) din TUE] operațională în special în domeniul spațial, prin testarea și convenirea asupra modalităților de identificare și de atribuire a unui atac, precum și de pregătire a mecanismelor de răspuns necesare; salută angajamentul de a dezvolta un set de instrumente specific, complementar diplomației cibernetice și seturilor de instrumente hibride, care ar contribui la abordarea diferitelor amenințări din domeniul spațial;

25.

subliniază că exercițiile sunt esențiale pentru a testa și a valida răspunsul UE la amenințările spațiale, precum și pentru a genera o mai mare conștientizare comună a amenințărilor spațiale și o cultură strategică comună în domeniul spațial;

26.

reamintește legătura strânsă dintre domeniul spațial și cel cibernetic; subliniază, în acest sens, că răspunsurile și inițiativele UE în domeniul spațial ar trebui să fie coerente, ținând seama de provocările inerente ambelor domenii;

27.

solicită UE și statelor membre să adopte politici privind testarea anti-satelit, care să vizeze în mod specific interzicerea testării distructive;

Competitivitate și investiții

28.

solicită Uniunii să adopte o politică industrială veritabilă și să aibă o industrie competitivă, inclusiv prin crearea unor proiecte importante de interes european comun, dacă este necesar; consideră că sprijinul Uniunii pentru dezvoltarea capabilităților statelor membre trebuie să fie în beneficiul actorilor industriali europeni, atât grupuri istorice, cât și IMM-uri inovatoare și întreprinderi nou-înființate; sprijină, în paralel, o investiție masivă și cu asumarea riscurilor în tehnologii spațiale și ciberspațiale esențiale, inclusiv în tehnologii spațiale disruptive, pentru a reduce dependențele strategice de țările terțe, inclusiv prin achiziții comune de componente critice și prin securizarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice; observă potențialul Observatorului pentru tehnologii critice al Comisiei de a detecta și de a monitoriza crearea de dependențe de țările terțe; invită Comisia să asigure alinierea dintre legea privind materiile prime critice și nevoile necesare ale domeniului spațial în domeniul securității și apărării;

29.

subliniază utilizarea insuficientă a datelor furnizate de diferite componente ale Programului spațial al UE; solicită o mai bună utilizare a datelor și serviciilor spațiale ale UE de către autoritățile publice, în special în domeniul securității și apărării;

30.

subliniază că, pentru a dezvolta capabilitățile spațiale, resursele alocate spațiului în următorul cadru financiar multianual trebuie majorate substanțial, inclusiv pentru a sprijini agenții ale UE, precum Agenția UE pentru Programul spațial (EUSPA), Centrul Satelitar al UE (Satcen) și Agenția Europeană de Apărare, pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale Uniunii și ale statelor sale membre legate de capabilitățile spațiale și reziliență, în special în ceea ce privește accesul la spațiu, observarea Pământului, conștientizarea situației spațiale, conectivitatea securizată, poziționarea, navigarea și sincronizarea (PNT) avansate și serviciile conexe pentru utilizatori; subliniază, în special, necesitatea de a crește finanțarea pentru gestionarea traficului spațial, supravegherea spațiului și sistemele de urmărire pentru a proteja infrastructura spațială a Uniunii și pentru a răspunde potențialelor amenințări; atrage atenția asupra necesității de a asigura coerența și vizibilitatea tuturor resurselor alocate într-un mod sau altul politicii spațiale europene prin diferite instrumente;

31.

solicită o mai mare coerență între instrumentele existente pentru a evita dublarea inutilă a investițiilor; consideră că este esențial să se asigure că finanțarea este direcționată în mod corespunzător către instrumente, ținând seama de capacitățile disponibile atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel comercial; sprijină coordonarea comună între Fondul european de apărare, Programul spațial al UE, Orizont Europa și proiectele PESCO pentru a accelera dezvoltarea capabilităților relevante; subliniază importanța sinergiilor dintre programele Uniunii și cele naționale civile, spațiale și de apărare pentru a răspunde nevoilor în materie de capabilități;

32.

dorește să consolideze competențele tehnice necesare în administrația publică și în întreprinderi, investind mai mult în educație și formare, inclusiv în aspecte legate de securitate și apărare ale domeniului spațial; remarcă importanța creșterii investițiilor în educația spațială la toate nivelurile de învățământ, cu un accent puternic pe o mai mare egalitate de gen în domeniul spațial, deoarece doar 30 % din forța de muncă la nivel internațional este formată din femei;

Guvernanța

33.

subliniază că reziliența UE și a statelor membre și răspunsul acestora la potențialele acțiuni ostile în spațiu, în special actele răuvoitoare care amenință activele spațiale ale UE, cum ar fi testarea armelor antisatelit, trebuie să se bazeze pe o guvernanță clară, flexibilă și reactivă, abordând astfel deficiențele care decurg din fragmentarea actuală a competențelor în abordarea UE în materie de spațiu și apărare și sporind responsabilitatea pentru toți actorii implicați în diferitele componente ale Programului spațial al UE;

34.

consideră că guvernanța este unică pentru fiecare componentă a Programului spațial; subliniază că acestea, care au implicații importante pentru securitatea statelor membre, necesită o guvernanță armonizată care să implice statele membre și să permită protejarea informațiilor;

35.

salută abordarea bazată pe guvernanță a programului Galileo și a Serviciului european geostaționar mixt de navigare, care este esențială pentru buna funcționare a arhitecturii Programului spațial al UE și pentru robustețea sistemului; reamintește importanța extinderii acestui lanț unic de comandă și a repartizării clare a sarcinilor la toate componentele Programului spațial al UE;

36.

subliniază că evoluția serviciilor Copernicus care permit să se răspundă cerințelor în materie de apărare ar trebui să facă obiectul unei guvernanțe adecvate, care să implice îndeaproape Satcen; recunoaște rolul esențial al Satcen ca o capabilitate colectivă unică de informații geospațiale, care contribuie la consolidarea procesului decizional și a acțiunii autonome a UE și a statelor sale membre;

37.

subliniază importanța asigurării coerenței și a dezvoltării în continuare a proiectelor PESCO în domeniul imaginilor guvernamentale, sistemelor de alertă timpurie privind rachetele spațiale, al PNT-urilor militare și al apărării activelor spațiale; acordă atenție punerii în aplicare în timp util a proiectelor privind capabilitățile PESCO legate de spațiu;

38.

reamintește că guvernanța nu trebuie să dubleze mijloacele existente sau să eludeze statele membre în domenii precum atribuirea amenințărilor, care se bazează în mare măsură pe capacitățile naționale; subliniază, în acest sens, că experiența și cunoștințele de specialitate ale SatCen și relația sa de încredere cu statele membre și cu sectorul pot fi exploatate în mod util în acest domeniu; subliniază necesitatea de a majora și mai mult finanțarea SatCen pentru a-i permite să își execute în mod eficient operațiunile, având în vedere creșterea cererii de produse din ultimii ani;

Cooperări și parteneriate

39.

ia act de faptul că contextul geopolitic în schimbare trebuie să încurajeze Uniunea și statele sale membre să ajungă la poziții comune și coordonate pentru a putea acționa în ceea ce privește stabilirea de standarde internaționale; invită UE să își asume un rol mai activ de facilitator în construirea unor norme internaționale în spațiu; sprijină soluțiile multilaterale din cadrul ONU pentru guvernanța spațială; invită UE și statele sale membre să fie proactive în căutarea unor soluții multilaterale, inclusiv eventuale revizuiri ale tratatelor internaționale, în special în ceea ce privește gestionarea traficului spațial, și să reafirme aplicabilitatea dreptului internațional umanitar; subliniază necesitatea de a dezvolta la nivelul ONU un cadru eficace pentru coordonarea conștientizării situației spațiale și de a elabora norme și principii pentru eliminarea deșeurilor spațiale; solicită UE și statelor sale membre să își reafirme angajamentele față de măsurile de consolidare a transparenței și a încrederii pentru a promova noi măsuri pentru securitatea spațială, având în vedere amenințările actuale; ia act de necesitatea unui cadru juridic internațional care să reglementeze activitățile noilor companii spațiale;

40.

subliniază că este important să se dezvolte cooperarea cu partenerii strategici, asigurând, în același timp, autonomia strategică a UE și capacitatea de a aborda în mod autonom orice amenințare la adresa activelor și intereselor sale spațiale; este în favoarea continuării unui dialog consolidat cu Statele Unite, rămânând totodată vigilent în ceea ce privește riscul de a direcționa sau chiar de a impune viziuni, standarde și norme la a căror definire statele membre nu au contribuit; solicită mai multă cooperare și crearea de alianțe cu mai mulți parteneri strategici ai UE;

41.

ia act de faptul că NATO efectuează analize strategice despre rolul său în domeniul spațial; constată, cu toate acestea, că Uniunea, în nume propriu și prin intermediul statelor sale membre, dispune deja de programe, capacități și instituții mai dezvoltate care nu concurează cu NATO în acest domeniu; solicită să se urmărească o cooperare mai strânsă între UE și NATO, pe baza unei analize a amenințărilor comune, în domenii de interes comun, de exemplu, prin formare și exerciții comune, schimburi de bune practici și reuniuni la nivel de personal, asigurându-se că rolurile, competențele și autonomia ambelor organizații sunt strict menținute și actualizate prin dialoguri și analize continue; reamintește că UE și NATO discută deja chestiuni legate de spațiu în cadrul dialogului lor structurat privind reziliența;

42.

subliniază rolul Agenției Spațiale Europene (ESA) ca agenție tehnică, contribuind, printre altele, la punerea în aplicare a politicii spațiale a UE; reamintește că cooperarea cu ESA trebuie să se desfășoare într-un cadru care să protejeze interesele esențiale ale Uniunii;

43.

subliniază că EUSPA, responsabilă cu furnizarea de servicii comerciale și guvernamentale și cu asigurarea securității operaționale a sistemelor de sateliți, ar trebui să își consolideze în continuare rolul în asigurarea securității sistemelor spațiale în funcțiune, contribuind astfel la autonomia strategică a UE;

° °

44.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1)
JO L 79, 17.3.2023, p. 1.

(2)
JO L 333, 27.12.2022, p. 164.

(3)
JO L 333, 27.12.2022, p. 80.

(4)
JO C 433, 15.11.2022, p. 6.

(5)
JO L 170, 12.5.2021, p. 149.

(6)
JO L 170, 12.5.2021, p. 178.

(7)
JO L 170, 12.5.2021, p. 69.

(8)
JO L 129 I, 17.5.2019, p. 13.

(9)
JO L 151, 7.6.2019, p. 15.

(10)
JO L 79 I, 21.3.2019, p. 1.

(11)
JO L 331, 14.12.2017, p. 57.

(12)
JO L 188, 27.6.2014, p. 73.

(13) Texte adoptate, P9_TA(2023)0131.

(14)
JO C 214, 16.6.2023, p. 26.

(15)
JO C 494, 8.12.2021, p. 54.

(16)
JO C 132, 24.3.2022, p. 102.

(17)
JO C 433, 23.12.2019, p. 86.

(18)
JO C 28, 27.1.2020, p. 57.

(19)
JO C 86, 6.3.2018, p. 84.

(20)
JO C 408, 30.11.2017, p. 21.

(21) Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (JO L 335, 13.12.2008, p. 99).

(22) Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (JO L 206, 11.6.2021, p. 1).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4221/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters