OJ:C_202404224: P9_TA(2023)0438 – Crearea de locuri de muncă – tranziție justă și investiții cu impact – Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 referitoare la crearea de locuri de muncă – tranziție justă și investiții cu impact (2022/2170(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 23/11/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4224

24.7.2024

P9_TA(2023)0438

Crearea de locuri de muncă – tranziție justă și investiții cu impact

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 referitoare la crearea de locuri de muncă – tranziție justă și investiții cu impact (2022/2170(INI))

(C/2024/4224)

Parlamentul European,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (1),

—	având în vedere acordul adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (COP), organizată la Paris la 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

—	având în vedere orientările Organizației Internaționale a Muncii pentru o tranziție justă către economii și societăți durabile din punctul de vedere al mediului pentru toți, adoptate în 2015,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „«Pregătiți pentru 55»: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică (COM(2021)0550),

—	având în vedere declarația intitulată „Sprijinirea condițiilor pentru o tranziție justă la nivel internațional” din 4 noiembrie 2021, adoptată în cadrul COP26 de la Glasgow,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 februarie 2022 privind munca decentă la nivel mondial pentru o tranziție globală justă și o redresare durabilă (COM(2022)0066),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 4 martie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” (COM(2021)0102),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (2),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (3),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (4),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 (5),

—

având în vedere Fondul european pentru modernizare prevăzut în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în modernizarea sistemelor energetice și în îmbunătățirea eficienței energetice a anumitor state membre (6),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Evaluarea la nivelul UE a Planurilor naționale în domeniul energiei și al climei – Stimularea tranziției verzi și promovarea redresării economice prin intermediul planificării energetice și climatice integrate”, COM(2020)0564,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2023 intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” (COM(2023)0032),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 5 mai 2021 intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei” (COM(2021)0350),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (7),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (8),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 (9),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională (10),

—	având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 25 mai 2023 intitulat „Eradicarea șomajului de lungă durată: perspectiva locală și regională”,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind conturile personale de învățare (11),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor (12),

—	având în vedere comunicarea Consiliului din 12 iunie 2023, intitulată „Consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană”,

—	având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2022 referitoare la Planul de acțiune al UE pentru economia socială (13),

—	având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2023 referitoare la consolidarea dialogului social (14),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la o Europă socială puternică pentru tranziții juste (15),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 martie 2023 privind semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: priorități sociale și în materie de ocupare a forței de muncă pentru 2023 (16),

—	având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2023 privind transparența și integritatea activităților de rating bazate pe factori de mediu, sociali și de guvernanță (MSG) (COM(2023)0314),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 octombrie 2023 referitoare la dezvoltarea condițiilor cadru pentru economia socială,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 16 martie 2023 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete) (COM(2023)0161),

—	având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (17) (Directiva privind achizițiile publice),

—	având în vedere Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind Anul european al competențelor (18),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 martie 2023, intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” (COM(2023)0168),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare regională,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0342/2023),

întrucât tranziția verde, dacă este bine gestionată și sprijinită suficient, va antrena o expansiune importantă a activităților economice legate de energia din surse regenerabile, eficiența energetică și economia circulară, transformând totodată alte activități economice și valorificându-le potențialul de creștere durabilă; întrucât tranziția verde va aduce până la două milioane de locuri de muncă noi în UE pe termen scurt spre mediu și până la alte 10 milioane pe măsură ce tranziția avansează (19); întrucât, potrivit previziunilor, în UE pentru fiecare investiție de 1 milion de euro în reabilitarea energetică a clădirilor, se vor crea în medie 18 locuri de muncă (20); întrucât, potrivit studiilor, economia circulară ar putea contribui la crearea, până în 2030, a circa 700 000 de locuri de muncă numai în UE (21); întrucât reutilizarea este o activitate circulară cu o folosire intensivă a forței de muncă; întrucât se estimează că întreprinderile sociale active în domeniul reutilizării creează cam 70 de locuri de muncă pe mia de tone de materiale colectate (22);

întrucât sunt necesare acțiuni urgente pentru a atenua impactul schimbărilor climatice asupra mediului, economiei, ocupării forței de muncă, bunăstării și sănătății la locul de muncă în toate sectoarele; întrucât schimbările climatice riscă să agraveze insecuritatea locului de muncă, condițiile de muncă precare și riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, mai ales în agricultură, prelucrarea alimentelor și sectoarele ospitalității (23); întrucât deși se recunoaște cât este de important să se trateze problema impactului social al schimbărilor climatice, nu s-au aplicat încă măsuri de politică specifice;

C.	întrucât este important să se valorifice tehnologiile, precum IA, însă fără a exagera contribuția lor și fără a crea așteptări nerealiste;

întrucât este esențial să dispunem de o definiție comună a „economiei verzi” și a „locurilor de muncă verzi”, împreună cu metodologii precise cu care să îi evaluăm mărimea, rata de creștere și locurile de muncă asociate create, pentru a anticipa și gestiona eficient schimbarea, asigurând, totodată, planificarea, implementarea și evaluarea focalizată a politicilor; întrucât o definiție comună ar asigura claritate și coerență și ar permite autorităților responsabile să colecteze informațiile atât de necesare pentru a umple golul de date necesare pentru monitorizare și evaluare; puținătatea datelor îngreunează misiunea de a propune recomandări concrete și focalizate pentru politicile de urmat; întrucât Organizația Internațională a Muncii (OIM) definește „locurile de muncă verzi” ca fiind locuri de muncă decente în sectoarele economice verzi care produc bunuri sau servicii benefice pentru mediu sau în roluri intersectoriale care contribuie la procese de producție mai puțin nocive pentru mediu; întrucât locurile de muncă și activitățile din domeniul asistenței medicale, al educației și al îngrijirii, inclusiv al îngrijirii copiilor și al îngrijirii pe termen lung, ajută restul economiei să devină mai verde; întrucât aceste locuri de muncă sunt indispensabile și în lumina noilor amenințări la adresa sănătății legate de schimbările climatice și de poluare (24);

întrucât o tranziție justă ar trebui să asigure incluziunea socială și să implice valorificarea potențialului imens de a crea locuri de muncă de calitate la toate nivelurile de competențe, de a combate discriminarea la locul de muncă, de a asigura condiții de muncă decente și de a ridica standardele de muncă în toate sectoarele; întrucât politicile în domeniul tranziției juste ar trebui să se axeze pe cele mai afectate comunități și pe cele mai vulnerabile grupuri; întrucât tranziția justă ar trebui integrată printr-o abordare intersecțională în întreaga legislație și în toate politicile Uniunii și ale statelor membre, având grijă să coopteze lucrătorii tineri și în vârstă, femeile, persoanele cu dizabilități și lucrătorii din regiuni și medii socioeconomice dezavantajate; întrucât, pentru OIM, tranziția justă înseamnă înverzirea economiei într-un mod care să fie cât mai echitabil și mai incluziv posibil pentru toți cei implicați, creând oportunități de muncă decentă și nelăsând pe deoparte (25); întrucât, pentru Comisie, Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument esențial pentru a asigura că tranziția către o economie cu impact neutru asupra climei se desfășoară într-un mod echitabil și solidar și că de pe urma ei vor avea de câștigat, printre alții, persoanele și cetățenii cei mai vulnerabili în fața tranziției (26);

întrucât un răspuns politic multilateral și ambițios la nivelul UE este esențial pentru a maximiza potențialul tranziției de a crea locuri de muncă și pentru a evita creșterea șomajului; întrucât tranziția justă se bazează pe stabilirea de politici pentru dezvoltare și economii sustenabile ecologic, combinate cu măsuri eficace pentru eradicarea sărăciei și care asigură muncă decentă pentru toți; întrucât politica în domeniul muncii și în domeniul social într-o tranziție justă ar trebui, printre altele, să pună accentul pe acțiuni menite să conserve, să protejeze, să refacă și să gestioneze sustenabil ecosistemele naturale, încercând totodată să rezolve problemele sociale și economice prin măsuri care să asigure prosperitatea oamenilor, reziliența ecosistemelor și beneficii pentru biodiversitate (27);

întrucât, în diferite state membre, au apărut la nivel local inițiative inovatoare de ocupare directă a forței de muncă, precum „Territoires zéro chômeur de longue durée” (Teritorii cu zero șomeri pe termen lung) în Franța și în Belgia, „Territori a disoccupazione zero” (Teritorii cu șomaj zero) în Italia, „Job Guarantee” (Garanția pentru locul de muncă) în Austria, „Basisbaan” în Țările de Jos și „Solidarity Basic Income” (Venit de bază solidar) în Germania; întrucât locurile de muncă locale create în cadrul acestor inițiative fac adesea parte din sectorul economiei sociale și execută proiecte care abordează nevoi sociale și de mediu nesatisfăcute de societatea, prin prioritizarea serviciilor de îngrijire și a serviciilor verzi;

întrucât planul de acțiune din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale prevede că, până în 2030, cel puțin 78 % din populația cu vârsta între 20 și 64 de ani ar trebui să fie încadrată în muncă și că cel puțin 60 % dintre toți adulții ar trebui să participe la un curs de formare în fiecare an;

întrucât sunt necesare mai multe stimulente pentru achizițiile publice și pentru investiții în locuri de muncă locale incluzive și în soluții circulare eficace în sectorul reutilizării, al reparațiilor și al reciclării, inclusiv prin măsuri de consolidare a capacităților autorităților publice contractante, pentru a înlesni accesul întreprinderilor sociale din economia circulară la licitații; întrucât consolidarea capacității administrațiilor publice de la toate nivelurile este esențială pentru absorbția fondurilor UE și pentru punerea eficace în aplicare a legislației din domeniul mediului și al climei, fiind însoțită de un potențial considerabil în ceea ce privește crearea de locuri de muncă;

întrucât majoritatea sectoarelor în care se așteaptă să apară oportunități de angajare în tranziția către economii cu impact neutru asupra climei rămân dominate covârșitor de bărbați (28); întrucât deficitele de forță de muncă sunt prevalente în special în sectoare cu locuri de muncă de proastă calitate și în sectoare cu segregare pe sexe (29); întrucât piețele muncii segregate pe sexe reflectă disparități sistematice între bărbați și femei în privința accesului la o educație și o formare relevante, precum și stereotipuri care asociază anumite profesii cu un anume sex, care se cer contracarate cât mai curând posibil pentru a inversa această tendință (30);

întrucât în tranziția către o economie neutră ca impact asupra climei trebuie asigurată prosperitatea lucrătorilor și a societăților; întrucât tranziția către o economie neutră ca impact asupra climei va avea un efect asupra lucrătorilor și societăților, estimându-se că unii lucrători vor fi concediați, iar regiuni și industrii întregi dependente de combustibili fosili vor trebui să se reinventeze până în 2050; întrucât lucrătorii vor avea nevoie de formare și de oportunități noi de angajare și poate vor trebui să se mute; întrucât sectoarele foarte poluante vor suferi schimbări structurale considerabile pentru a deveni mai verzi; întrucât aceste sectoare sunt adesea concentrate la nivel regional și local; întrucât, prin urmare, tranziția va avea un impact major asupra locuitorilor din aceste regiuni și asupra sarcinilor excutate în principal de lucrători cu calificare medie; întrucât expansiunea activităților economice verzi poate fi afectată negativ dacă nu tratăm cu suficientă seriozitate dimensiunea socioeconomică și dacă investițiile necesare nu sunt gândite cu suficientă înțelepciune; întrucât consecințele tranziției verzi sunt distribuite inegal în Uniunea Europeană și între teritoriile sale (31);

L.	întrucât lucrătorii și comunitățile aflate deja în situații de vulnerabilitate, inclusiv lucrătorii din economia informală, sunt expuși unui risc mai mare ca sursa lor de venit să fie afectată de tranziție;

întrucât realizarea neutralității ca impact asupra climei până în 2050 va necesita investiții suficiente și anticiparea schimbărilor și condiții-cadru adecvate pentru a sprijini tranzițiile de pe piața muncii, inclusiv procesele necesare de calificare, recalificare și perfecționare profesională care oferă acces la locuri de muncă cu o remunerație adecvată și condiții de muncă decente, precum și depășirea obstacolelor, precum deficitul de competențe și deficitul de formatori și profesori; întrucât, pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă, este esențial să se pună în mod deosebit accentul pe nevoile și particularitățile grupurilor dezavantajate și ale piețelor muncii locale și regionale care sunt afectate într-o măsură mai mare de această tranziție; întrucât Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) afirmă că deficitul de lucrători calificați pentru a proiecta produse și tehnologii reparabile și reutilizabile îi poate determina pe producători să fie și mai reticenți înainte de a începe să le producă; întrucât economia circulară oferă o oportunitate de a revigora industriile producătoare atât prin relocalizarea producției, cât și prin strategii precum refabricarea, recondiționarea și repararea; întrucât accentul pus pe informațiile strategice despre competențe este esențial pentru a răspunde cerințelor economiei verzi și a înțelege nevoile sectoriale și locale; întrucât politicile pentru o tranziție justă ar trebui să integreze eforturile din educație și formare pentru a sprijini lucrătorii și comunitățile defavorizate; întrucât parteneriatele dintre sectorul privat, instituțiile de învățământ și partenerii sociali sunt esențiale pentru a identifica nevoile actuale și viitoare de competențe, necesitând investiții mai mari în educație și perfecționare profesională;

întrucât, pe lângă necesitatea de a asigura competențele necesare pentru economia viitorului pentru un număr suficient de persoane nou-intrate pe piața muncii, mai există și necesitatea de a-i perfecționa și a-i recalifica pe lucrători, în special pentru a satisface nevoile actuale și în evoluție ale pieței muncii; întrucât acest proces poate fi dificil pentru lucrătorii în vârstă și, în special, pentru lucrătorii cu nivel scăzut de calificare, deoarece le poate fi greu să se „perfecționeze” și să concureze pentru locuri de muncă noi; întrucât mai există și o provocare spațială, pentru că locurile de muncă din economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon pot fi create în locuri foarte diferite de cele cu multe disponibilizări și deci eforturile de educație și formare trebuie corelate cu o politică de tranziție justă; întrucât lucrătorii și comunitățile dezavantajate vor avea nevoie de asistență personalizată pentru a nu rămâne în urmă;

întrucât sunt necesare mai multe investiții în formarea, dar și în perfecționarea și în recalificarea profesională; întrucât partenerii sociali cunosc cel mai bine competențele și aptitudinile necesare pentru consolidarea economiei europene; întrucât este important să se coreleze aceste nevoi cu aspirațiile oamenilor;

P.	întrucât o forță de muncă competentă, aliniată cu cererea de pe piața muncii, contribuie la o creștere durabilă, la inovație și la creșterea competitivității întreprinderilor;

întrucât este probabil ca învățarea sau îmbunătățirea anumitor competențe de bază să aibă o relevanță mai mare pentru capacitatea de inserție profesională a unei persoane decât competențele și aptitudinile care sunt foarte specifice anumitor ocupații sau tehnologii; întrucât competențele scris-citit și cele numerice, precum și cele decizionale, de lucru în echipă și de comunicare sunt esențiale prin faptul că afectează capacitatea persoanelor de a funcționa bine în echipe, crescând astfel adaptabilitatea lor și mobilitatea lor profesională;

întrucât tranziția verde și cea digitală, schimbările tehnologice, transformările lanțului de aprovizionare și schimbarea așteptărilor consumatorilor generează toate o cerere de locuri de muncă și de competențe noi în toate industriile și regiunile și deschid oportunități noi pentru lucrători, angajatori și economia UE; întrucât acești factori pozitivi sunt contrabalansați de tensiunile geoeconomice tot mai mari și de inflația mare, care generează o criză a nivelului de trai;

întrucât deficitul de investiții pentru combaterea schimbărilor climatice a fost estimat de Comisie la 520 de miliarde EUR pe an până în 2030 (32); întrucât vor fi necesare investiții suplimentare pentru a pune în practică politici de justiție socială și ecologică; întrucât trebuie analizată mai bine amploarea acestui deficit de investiții pentru a învigora economia UE; întrucât sunt necesare atât investiții publice, cât și investiții private pentru a reduce acest deficit; întrucât trebuie consolidată capacitatea administrativă și tehnică a diferitelor părți interesate; întrucât statele membre întâmpină încă multe probleme în gestionarea și executarea fondurilor UE la nivel local;

întrucât tinerii sunt baza prosperității economice și sociale durabile pentru Europa și sunt o prioritate esențială pentru UE, așa cum stă scris în Strategia UE pentru tineret și Garanția pentru tineret consolidată și întrucât, prin urmare, se justifică adoptarea de măsuri prioritare pentru sprijinirea, protejarea, orientarea și includerea lor, pentru că merită să beneficieze din plin de oportunitățile noi de ocupare a forței de muncă create de tranziția verde;

întrucât cultivarea unui mediu mai democratic la locul de muncă are consecințe benefice pentru lucrători, pentru întreprinderi și pentru întreaga economie, fiind esențială pentru o tranziție justă și de succes; întrucât echitatea, caracterul incluziv și reușita tranziției verzi ar trebui stabilite chiar în definiția ei, prin informarea, consultarea și participarea efectivă a tuturor lucrătorilor, sindicatelor și reprezentanților lucrătorilor din fiecare regiune a Europei la guvernanța companiei și tranzițiile sectoriale, precum și prin anticiparea și gestionarea socială a schimbărilor la toate nivelurile; întrucât implicarea partenerilor sociali în tranziția verde a pieței muncii este indispensabilă pentru a anticipa schimbările și a oferi răspunsuri politice adecvate; întrucât în unele regiuni dialogul social sectorial și-a pierdut din forță; întrucât ar trebui să se promoveze și să se aplice pe scară mai largă participarea partenerilor sociali și încheierea de contracte colective de muncă, îndeosebi în sectoarele noi și emergente;

V.	întrucât schimbările demografice, precum îmbătrânirea populației, vor impune adoptarea unor strategii focalizate pe adaptarea la aceste schimbări, ca, de pildă, prin adaptări ale locurilor de muncă;

W.	întrucât dreptul la muncă este un drept consacrat în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

X.	întrucât este esențial ca întreprinderile să nu se concentreze doar pe performanța financiară, completându-și practicile lucrative cu activități și investiții mai sustenabile;

Economia verde și oportunitățile de angajare

evidențiază că tranziția către societăți și economii durabile, bazate pe resurse regenerabile și circulare generează posibilitatea de a crea un număr însemnat de noi locuri de muncă, dar și de a transforma locurile de muncă existente în locuri de muncă verzi și sustenabile în majoritatea sectoarelor; observă, în plus, posibilele consecințe de mediu, economice și sociale, mai ales exacerbarea inegalităților existente, dacă tranziția nu este bine anticipată și coordonată și finanțată corespunzător și dacă politicile ecologice nu prevăd dispoziții despre climă și justiția socială; subliniază că un Pact verde axat pe investiții menite să facă tranziția spre o economie decarbonizată și cu impact neutru asupra climei ar trebui, totodată, să sprijine persoanele afectate de tranziție și să investească în ele pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă; subliniază cât este de important să se facă investițiile necesare și să se simplifice procedurile, implicând întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

consideră că fondurile politicii de coeziune a UE care vizează coeziunea teritorială, economică și socială sunt esențiale pentru a sprijini tranziția către neutralitatea climatică, garantând, în același timp, oportunități de angajare de înaltă calitate în regiuni, precum și oportunități de calificare, recalificare și perfecționare a forței de muncă astfel încât nimeni să nu fie lăsat deoparte;

felicită Comisia pentru comunicarea, intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care urmărește raționalizarea și simplificarea cu 25 % a cerințelor de raportare pentru fiecare dintre domeniile tematice ecologic, digital și economic, și pentru propunerea pentru a atinge acest obiectiv pe care o va prezenta până în toamna anului 2023; invită Comisia să își demonstreze prompt acest angajament, mărind astfel competitivitatea tuturor întreprinderilor din UE, inclusiv a IMM-urilor, și creând condiții de bază mai prielnice pentru justiție socială și prosperitate; reamintește că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a coeziunii noastre sociale;

observă că potențialul de creare de locuri de muncă al tranziției verzi este legat și de activități economice sustenabile economic și ecologic, ca producția de energie din surse regenerabile, renovarea fondului locativ, activitățile de reparare și reutilizare, transportul cu emisii zero și agricultura ecologică, care după toate probabilitățile folosesc mai intensiv forța de muncă decât activitățile pe care le înlocuiesc (33); subliniază că, pe lângă faptul că asigură locuri de muncă, aceste sectoare sunt esențiale și pentru a asigura că tranziția este echitabilă și în beneficiul tuturor; subliniază că, deși tranziția către sustenabilitate este crucială, este esențial ca astfel de locuri de muncă să rămână în conformitate deplină cu acquis-ul european în dreptul social și dreptul muncii;

subliniază importanța unei tranziții juste care să aibă ca țel menținerea unor locuri și condiții de muncă de calitate și crearea unora noi; constată că tranziția verde are un potențial semnificativ de a crea locuri de muncă de calitate la nivel european, național, regional și local, care sunt greu de delocalizat și care vor contribui la întărirea suveranității, rezilienței și competitivității europene; subliniază că cea mai bună cale de a crea locuri de muncă locale, care nu pot fi delocalizate, și de a reduce emisiile de dioxid de carbon legate de transportul de bunuri este să se investească în producția de bunuri și servicii de primă necesitate în Uniunea Europeană; subliniază și că tranziția ecologică reprezintă o bună ocazie de a edifica o politică industrială europeană puternică; ține să adauge că importanța rezilienței și a suveranității s-a făcut simțită și mai acut odată cu invazia și războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cu efectele sale asupra economiei europene;

face apel la statele membre să elaboreze strategii regionale pentru a preveni șomajul structural și deteriorarea coeziunii sociale, să asigure protecția socială și să vină cu măsuri ambițioase care să susțină reindustrializarea și să prevină dezindustrializarea regiunilor europene prin proiecte strategice de investiții și planuri de dezvoltare pentru regiunile vulnerabile, mai ales în zonele rurale și izolate; observă că această abordare ar putea avea un impact pozitiv asupra regiunilor și comunităților afectate de tranziții demografice și de împuținarea forței de muncă; subliniază că regiunile UE ar trebui sprijinite să păstreze și să atragă oameni prin investiții în infrastructura locală și regională și prin educație, formare și școala pentru adulți; reamintește, în acest context, importanța utilizării eficiente și focalizate a fondurilor UE, în special a programelor de coeziune, a FSE +, a Fondului pentru o tranziție justă și a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR);

subliniază că, drept urmare a creșterii investițiilor în renovarea clădirilor și a reducerii consumului de energie bazată pe combustibili fosili pentru încălzire, se vor crea alte 1,4 milioane de locuri de muncă cu nivel de calificare scăzut și mediu, și alte 450 000 de locuri de muncă cu înaltă calificare;

observă că o mare proporție a lucrătorilor din agricultură continuă să se confrunte cu condiții de muncă și de locuit dificile, în special lucrătorii sezonieri și migranți; subliniază că trebuie făcut în așa fel încât tranziția verde să devină o oportunitate prin care lucrătorii din industria agroalimentară din Europa să facă acest sector să devină mai verde, combătând totodată discriminarea la muncă și promovând egalitatea între femei și bărbați și democrația la locul de muncă; observă că se estimează că agricultura durabilă va crea cu 20 % mai multe locuri de muncă decât există în prezent, întrucât practicile agricole durabile, precum plivirea mecanică a buruienilor, necesită forță de muncă suplimentară;

subliniază că crearea de locuri de muncă decente necesare pentru a pune în aplicare o tranziție justă ar putea fi realizată prin lansarea unor inițiative de ocupare directă a forței de muncă bazate pe cerere, care sunt testate deja în diferite state membre la nivel local și regional (34); reamintește că aceste inițiative abordează de multe ori simultan șomajul și schimbările climatice, oferind, așadar un dublu beneficiu: creează locuri de muncă și dotează oamenii cu competențele necesare pentru a reorienta economia UE către un model mai verde și mai sustenabil; în acest sens, consideră îmbucurător că Comisia sprijină aceste experimente prin inițiativa FSE pentru inovare socială +, ajutându-ne să înțelegem mai bine funcționarea și eficiența lor, sprijinind schimbul de bune practici între statele membre și diseminând și stimulând apariția de noi inițiative în întreaga UE;

10.

salută munca fără preget depusă la nivel internațional de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și de OIM pentru locuri de muncă și competențe mai verzi; invită Comisia să pună la punct, în colaborare cu partenerii sociali, orientări conceptuale care să stabilească o definiție comună la nivelul UE pentru ce anume reprezintă locuri de muncă verzi de calitate, printre criterii numărându-se, printre altele, potențialul lor de a face economia mai verde și a mări eficiența energetică, contribuția lor la incluziunea socială și la învățarea pe tot parcursul vieții, cu tot cu perfecționarea și reorientarea profesională, contribuția la sănătatea și prosperitatea oamenilor și la condiții de muncă decente; subliniază că crearea de locuri de muncă în tranziția verde presupune colectarea de informații și date pentru a concepe politici care să abordeze corespunzător dezvoltarea sectorială pe parcursul întregii tranziții, pentru a avea siguranța că pentru locurile de muncă de calitate nou create sunt disponibile nivelurile de competențe necesare; accentuează, în această privință, că Comisia și statele membre trebuie să stabilească indicatori comuni pentru a îmbunătăți aria de cuprindere și relevanța datelor colectate, la nivel unional și național, defalcate pe sectoare, despre progresele din economia verde, pentru ca rezultatele politicilor să fie întemeiate pe informații fiabile;

11.

subliniază necesitatea de a ajuta întreprinderile, în special IMM-urile, să compenseze deficitul de personal calificat în UE și să promoveze o mentalitate receptivă la recalificare și perfecționare, ajutând oamenii să dobândească competențele potrivite pentru locuri de muncă de calitate;

12.

invită statele membre să adopte măsuri specifice pentru a formaliza locurile de muncă informale neconforme din sectoarele care au legătură cu mediul, precum gestionarea și reciclarea deșeurilor, pentru a le transforma în locuri de muncă decente;

13.

subliniază sarcina de reglementare suportată de angajatorii din UE și posibilul său impact negativ asupra competitivității, creșterii și creării de locuri de muncă de calitate în contextul tranzițiilor verde și digitală; sprijină în continuare principiul numărului constant și invită Comisia să dezvolte o agendă mai ambițioasă pentru o mai bună reglementare, care să reducă sarcina de reglementare pentru angajatorii din UE;

Muncă decentă pentru o tranziție justă

14.

subliniază că tranziția trebuie să aducă beneficii atât lucrătorilor actuali, ale căror sarcini de lucru suferă mari prefaceri, cât și lucrătorilor disponibilizați, care fac tranziția către noi locuri de muncă, asigurând condiții de muncă decente pentru toți; ține să remarce că tranziția verde a pieței muncii ar trebui să meargă mână în mână cu convergența socială către condiții de muncă mai bune, posturi mai stabile și parcursuri profesionale atractive și locuri de muncă de calitate, inclusiv negocieri colective mai dârze, salarii decente și o bună sănătate fizică și mintală, nu în ultimul rând prin măsuri de sănătate și siguranță la locul de muncă; în acest context, reamintește cât sunt de importante echilibrul între muncă și viața privată și dreptul de a se deconecta; subliniază că se simte nevoia unor servicii publice de ocupare a forței de muncă mai bine înzestrate pentru a acorda sprijin și a ușura sarcina persoanelor care își schimbă locul de muncă, printre altele prin asistență personalizată pentru căutarea unui loc de muncă, prin cursuri de formare axate pe competențe verzi și prin utilizarea unor programe de resurse umane focalizate care să îi ajute pe beneficiari, în special pe cei din grupuri dezavantajate, prin instruire la locul de muncă; subliniază că, pentru ca UE să realizeze obiectivele Pactului verde european și obiectivele urmărite de Pilonul european al drepturilor sociale, trebuie să se înțeleagă mai bine ce înseamnă sustenabilitatea, locurile de muncă sustenabile și tranziția justă;

15.

își reia apelul ca proiectele și destinatarii finanțării din partea UE, inclusiv beneficiarii ajutoarelor de stat, să asigure consecvența cu obiectivele de politică publică, în primul rând cu obligațiile sociale și de mediu, și să respecte toate obligațiile legale; invită statele membre să vegheze ca sprijinul financiar public acordat întreprinderilor să fie condiționat de utilizarea fondurilor în beneficiul angajaților și de interdicția pentru întreprinderile beneficiare de a plăti prime conducerii, de a plăti dividende sau de a oferi sisteme de răscumpărare a acțiunilor atât timp cât primesc fondurile; subliniază că autoritățile publice ar trebui să dea un bun exemplu și să impună criterii sociale riguroase în domeniul achizițiilor publice; roagă Comisia să aibă în vedere revizuirea Directivei privind achizițiile publice pentru a impune cu și mai mare strictețe clauza socială și a avea siguranța că întreprinderile beneficiare și subcontractanții sprijină negocierile colective și respectă drepturile lucrătorilor și asigură locuri de muncă și ucenicii de înaltă calitate, remunerare decentă și egală și instruire; regretă că, în temeiul cadrului actual, deși autorităților contractante li se oferă posibilitatea de a pune în valoare criteriile sociale în achizițiile lor publice, în 2019 majoritatea contractelor atribuite se bazează doar pe criteriul celui mai mic preț (35); până la revizuirea Directivei privind achizițiile publice, invită Comisia să impună respectarea clauzei sociale din actuala Directivă a UE privind achizițiile publice pentru a avea garanția că firmele beneficiare respectă toate obligațiile aplicabile în domeniul dreptului mediului, social și al muncii instituite prin legislația unională sau națională, prin contractele colective de muncă sau prin dispozițiile internaționale aplicabile de drept al mediului, social sau al muncii, inclusiv respectarea libertății de asociere, a dreptului de organizare și la negocieri colective;

16.

ia act de cea mai recentă modificare focalizată adoptată de Comisie la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (36) și de potențialul său de a facilita, a simplifica și a accelera și mai mult sprijinul pentru tranziția verde a UE, protejând totodată mediul de concurență loială pe piața unică;

17.

invită Comisia să garanteze dreptul la sănătate și la un mediu sănătos la nivelul UE, întrucât acest drept este esențial pentru a asigura respectarea majorității celorlalte drepturi fundamentale, precum dreptul la hrană, adăpost și muncă, și pentru a înfăptui o tranziție incluzivă; reamintește că cadrul strategic al UE pentru securitate și sănătate în muncă pentru perioada 2021-2027 subliniază necesitatea de a moderniza și a simplifica normele UE privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) în contextul tranzițiilor verde și digitală, ținând seama de riscurile specifice noilor sectoare și să încerce să rezolve problema inegalității în materie de vulnerabilitate și riscuri care decurg din schimbările climatice și degradarea mediului, precum creșterea temperaturii ambiente, poluarea aerului și fenomenele meteorologice extreme; constată că mai multe sectoare afectate de schimbările climatice se vor confrunta cu condiții de muncă tot mai grele, în special la capitolul sănătate și siguranță la locul de muncă, mai ales dacă implică munca în exterior și sunt deosebit de vulnerabile la valurile de căldură, cum este cazul lucrătorilor din agricultură, construcții și serviciile de îngrijire și serviciile publice și, mai ales, cazul lucrătorilor sezonieri și migranți; cere să se ia măsuri speciale care să ia în considerare efectele schimbărilor climatice asupra condițiilor de muncă, precum ajustarea timpului de lucru;

18.

invită Comisia și statele membre să ia în calcul aspectele legate de SSM în sectoarele emergente și profesiile supuse schimbărilor în cadrele legislative europene și naționale respective privind SSM, prin consultarea cu partenerii sociali; în acest context, apreciază anunțul făcut de Comisie în Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027 (37), că va revizui Directiva 89/654/CEE (38) privind locul de muncă și invită Comisia, în consultare cu partenerii sociali, să propună un cadru al UE privind temperaturile maxime acceptabile la lucru, inclusiv întreruperea, reducerea sau reorganizarea timpului de lucru și pauzele mai lungi când se depășesc anumite temperaturi, obligația de a instala sisteme de ventilație eficiente pentru lucrul în interior, echipamente obligatorii de protecție și compensații pentru orele de lucru pierdute din cauza fenomenelor meteorologice extreme, cu sprijinul sistemelor naționale de securitate socială; face un apel la statele membre să ratifice și să pună în aplicare convențiile principale ale OIM, și anume Convenția nr. 155 privind securitatea și sănătatea în muncă din 1981, Convenția nr. 187 privind cadrul promoțional pentru sănătate și securitate în muncă din 2006 și Convenția nr. 184 privind securitatea și sănătatea în agricultură din 2001;

19.

accentuează că este important ca tinerii să fie implicați în planificarea tranziției, inclusiv cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; invită statele membre să înlesnească accesul tinerilor la stagii și ucenicii remunerate, de calitate și incluzive; repetă că Parlamentul a condamnat în repetate rânduri practica stagiilor neremunerate ca formă de exploatare a tinerilor lucrători și ca încălcare a drepturilor acestora și a solicitat o directivă care să asigure remunerarea echitabilă a stagiilor, pentru a evita practicile de exploatare (39); subliniază că este important să se acorde o atenție deosebită și lucrătorilor experimentați și în vârstă în politicile din domeniul recalificării și al perfecționării, întrucât acești lucrători se confruntă cu provocări specifice legate de schimbări care au loc spre sfârșitul carierei lor profesionale; subliniază cât sunt de importante includerea persoanelor cu dizabilități, valorificarea competențelor și a cunoștințelor lor, precum și asigurarea că acestea sunt reprezentate la toate nivelurile proceselor de elaborare, planificare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicilor și programelor în domeniul tranziției juste, în toate domeniile de politică;

20.

evidențiază că egalitatea de gen ar trebui să facă parte integrantă din strategiile privind economia verde și să fie integrată în politici și măsuri legislative conexe, pentru a consolida echitatea în societățile noastre; consideră că este esențial să se garanteze tratament egal și acces egal la oportunități economice pentru femei, printr-o abordare intersecțională, acordând atenție celor mai vulnerabile dintre acestea, precum femeile cu dizabilități, mamele singure, femeile care aparțin minorităților și femeile migrante; subliniază că majoritatea lucrătorilor din sectoarele energiei, mobilității și agriculturii sunt bărbați (40), ceea ce înseamnă că o tranziție axată exclusiv pe sectoarele cele mai poluante din anumite regiuni și fără politici privind egalitatea de gen ar aduce beneficii în principal lucrătorilor de sex masculin și ar putea mări și mai mult segregarea și inegalitățile de gen existente; invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că inegalitățile de gen preexistente nu sunt reproduse în economia verde emergentă și pentru a le permite femeilor să participe la tranziție și să beneficieze de ea, și prin creșterea participării femeilor în sectoarele dominate de bărbați, precum și încurajând bărbații să pătrundă în sectoare cu forță de muncă formată predominant din femei, precum sectorul îngrijirii;

Competențe și aptitudini pentru o tranziție justă care anticipează schimbările și este adaptată viitorului

21.

subliniază că trebuie să se investească semnificativ în oameni și să se ofere educație și formare de calitate, incluzivă și subvenționată în domenii legate de nevoile în materie de aptitudini și competențe care sunt identificate pe piețele forței de muncă și în sectoarele orientate spre viitor, în funcție de nevoile locale și regionale; evidențiază și că trebuie abordată necorelarea competențelor și deficitul de pe piața muncii și că trebuie să se asigure că piața muncii este pregătită pentru tranziția verde, că lucrătorii pot beneficia de oportunități de noi locuri de muncă sau de avansare în carieră și că programele de formare și educație sunt aliniate la nevoile planetei, ale economiei și ale societății viitorului; reamintește că formarea și competențele sunt esențiale pentru o tranziție justă și fac parte din locuri de muncă de înaltă calitate, cu o remunerație adecvată, pentru a asigura un nivel de trai decent; adaugă că un număr mai mare de competențe, inclusiv competențe tehnice și non-tehnice, cunoștințe și calificări și o mai bună calitate a acestora, indiferent dacă au fost dobândite în contexte formale, nonformale sau informale, oferă noi oportunități și permit persoanelor să participe pe deplin pe piața muncii, în societate și în democrație, să valorifice și să beneficieze de oportunitățile oferite de tranziția verde și să își exercite drepturile;

22.

salută Anul european al competențelor și posibilitățile pe care le oferă de a promova recalificarea și perfecționarea, în special în contextul valorificării oportunităților tranziției verzi; salută faptul că propunerea de regulament a Comisiei privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete vizează să îmbunătățească competențele pentru crearea de locuri de muncă de calitate, prin academiile pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și recunoașterea calificării profesionale; reamintește că crearea de locuri de muncă de calitate și punerea în aplicare a strategiilor de păstrare a locurilor de muncă sunt cel mai bun mod de a atrage personal calificat și de a încuraja angajatorii să investească în lucrătorii lor; subliniază că dificultățile în ceea ce privește recrutarea și deficitele de forță de muncă sunt prevalente în special în sectoare cu condiții de muncă dificile și cu o calitate scăzută a locurilor de muncă (41); reamintește că, în afară de formare și competențe, care sunt esențiale într-o tranziție justă, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și bine plătite, care cresc calitatea vieții, este esențială;

23.

reamintește obiectivele planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale potrivit căruia cel puțin 60 % din toți adulții ar trebui să participe la un curs de formare în fiecare an; subliniază că media UE este de numai 45,5 %, persoanele care au cea mai mare nevoie de formare fiind cele care beneficiază de cele mai puține oportunități de formare prin angajatorii lor (42); solicită introducerea unui drept obligatoriu și individual la educație profesională, la formare în calitate de angajat și la învățare pe tot parcursul vieții care să fie realizată în timpul de lucru și fără niciun cost pentru angajat, ceea ce ar trebui să se reflecte în toate politicile relevante de la nivelul UE și de la nivel național și în acordurile colective, precum și în strategiile de atenuare și adaptare ale întreprinderilor; invită statele membre să aibă un dialog cu partenerii sociali cu privire la aranjamente care să le permită angajaților să participe la concediul de studii plătit, luând în considerare în mod adecvat situația IMM-urilor și a microîntreprinderilor;

24.

invită statele membre să creeze conturi personale de învățare pe tot parcursul vieții, împreună cu un cadru favorabil, în conformitate cu recomandarea Consiliului (43), pentru a intensifica formarea și dezvoltarea profesională a adulților; subliniază potențialul unor astfel de conturi în contextul tranziției verzi, în care finanțarea, recunoașterea și portabilitatea unor astfel de drepturi la formare ar putea crește adoptarea lor și ar putea ajuta la perfecționarea și recalificarea persoanelor în ceea ce privește aptitudinile și competențele verzi;

25.

subliniază că instituțiile de învățământ și de formare trebuie să crească relevanța formării lor în conformitate cu nevoile pieței concurențiale a muncii și să doteze cursanții, formatorii și cadrele didactice cu cunoștințele și competențele relevante pentru a fi agenți activi ai schimbării într-o tranziție justă către economii durabile din punctul de vedere al mediului și o societate pentru toți;

26.

subliniază că EFP poate deveni un factor important în tranziția către o economie verde, precum și importanța creșterii atractivității sale;

27.

accentuează rolul esențial al partenerilor sociali, prin dialog social, prin negociere colectivă și prin colaborarea cu responsabilii de elaborarea politicilor, în conceperea politicilor pentru competențe și aptitudini naționale, sectoriale și specifice întreprinderilor pentru strategii pentru locuri de muncă de calitate și formare și în contribuirea la astfel de politici; reamintește că partenerii sociali ar trebui consultați în cadrul discuțiilor tripartite privind politicile de recalificare, perfecționare, EFP și învățare pe tot parcursul vieții; încurajează partenerii sociali să abordeze recalificarea și perfecționarea, în special în ceea ce privește competențele verzi, printr-un dialog social cu privire la politicile de formare; invită statele membre să recunoască învățarea pe tot parcursul vieții ca un drept individual al lucrătorilor, în conformitate cu legislația și practicile naționale, inclusiv cu contractele colective de muncă; solicită ca astfel de dispoziții privind învățarea să faciliteze dobândirea și consolidarea de competențe transversale, în plus față de competențele verzi specifice fiecărui sector, pentru a facilita adaptarea și transferul aptitudinilor și/sau al competențelor de la o industrie la alta, permițându-le cursanților să fie mobili și adaptabili la situația permanent în schimbare de pe piața muncii și din afara ei; subliniază importanța competențelor de bază și cognitive și a pregătirii instrumentelor necesare pentru a încuraja cetățenii să ia în considerare, de asemenea, dezvoltarea și creșterea personală prin aceste competențe, cum ar fi gândirea creativă, reziliența, flexibilitatea și agilitatea; motivația și autosensibilizarea; și curiozitatea și învățarea pe tot parcursul vieții – recunoscând importanța capacității lucrătorilor de a se adapta la locurile de muncă în care există perturbări, autoeficacitatea și colaborarea în echipă; invită statele membre să asigure un mediu favorabil pentru un dialog social bipartit și tripartit la toate nivelurile și să implice partenerii sociali în conceperea și punerea în aplicare a unor politici de ocupare a forței de muncă și sociale legate de economia verde, într-un mod sistematic, semnificativ și prompt, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind consolidarea dialogului social (44);

28.

solicită statelor membre să integreze în sistemele de educație și formare dezvoltarea durabilă, aptitudinile în domeniul mediului și competențele transversale, începând cu nivelul primar, prin programe de învățământ actualizate, în sprijinul oferit de serviciile de ocupare a forței de muncă și în politicile active în domeniul pieței forței de muncă; solicită punerea în aplicare rapidă a Recomandării Consiliului privind învățarea pentru durabilitatea mediului (45); subliniază importanța sistemelor de orientare profesională de calitate, care familiarizează și orientează persoanele către formare pentru locuri de muncă verzi, precum și către oportunități de carieră relevante; subliniază rolul esențial al profesorilor și al formatorilor în promovarea aptitudinilor și a competențelor potrivite atât pentru generațiile de lucrători mai tinere, cât și pentru cele mai în vârstă, precum și a recalificării și perfecționării adecvate pentru lucrătorii afectați de tranziția verde; subliniază că sunt necesari educatori și formatori calificați pentru a disemina în mod adecvat astfel de programe; încurajează, în acest context, statele membre să asigure sprijin adecvat și o dezvoltare profesională și o formare prompte pentru educatori și formatori; reamintește că este importantă colaborarea între instituțiile de învățământ și de formare, întreprinderi și partenerii sociali pentru a stabili competențele, aptitudinile și rezultatele care pot simultan să fie în beneficiul dezvoltării profesionale a lucrătorilor și să abordeze cererile pieței muncii;

29.

subliniază că sunt necesare investiții în recalificare, perfecționare și reeducare în programe formale și informale, pentru a consolida competențele pentru locuri de muncă verzi solide și incluzive din puncte de vedere social; invită, în această privință, statele membre să elaboreze strategii cuprinzătoare de învățare la nivel național și local pentru a ajuta lucrătorii să dobândească competențele necesare;

30.

subliniază că este important să existe informații actualizate despre piața muncii și competențe, la nivel ocupațional, sectorial și regional, pentru a asista identificarea și anticiparea competențelor profesionale și transversale relevante pentru tranziția verde; salută angajamentul Comisiei de a defini o taxonomie a competențelor pentru tranziția verde ca parte din Agenda UE pentru competențe și solicită finalizarea ei cât mai repede posibil;

31.

accentuează că formarea ar trebui să fie de o calitate ridicată, evaluată de lucrător, concepută în consultare cu sindicatele și cu reprezentanții lucrătorilor și să aibă ca rezultat o calificare validată prin sisteme transparente și clare de recunoaștere și certificare care să permită comparabilitatea între statele membre; invită Uniunea și statele membre să promoveze și să continue punerea în aplicare a instrumentelor pentru creșterea caracterului transferabil al calificărilor, inclusiv a calificărilor acordate în afara Uniunii, precum și pentru validarea și recunoașterea formală a învățării nonformale și informale, precum îngrijirile pe termen lung sau voluntariatul; solicită, de asemenea, o remunerare adecvată pentru calificările și competențele certificate; invită Comisia și statele membre să dezvolte un ecosistem european pentru microcertificate, în conformitate cu recomandarea Consiliului (46), și să asigure portabilitatea lor în întreaga Europă, cu accent deosebit pe aptitudinile și competențele care au legătură cu economia verde și circulară; consideră că microcertificatele pot fi doar complementare calificărilor complete și trebuie să asigure calitatea, să fie acreditate și să se bazeze pe un mod de furnizare, o procedură de evaluare și o durată standardizate;

32.

subliniază că este important să se valorifice sesiunile față în față în clasă și cursurile sau modulele de formare scurte, fără a subestima potențialul învățării online;

Coerența politicilor publice pentru a exploata pe deplin potențialul de creare de locuri de muncă al tranziției verzi

33.

evidențiază că punerea în aplicare a legislației de mediu este esențială pentru exploatarea în totalitate a potențialului legat de economia verde și, prin urmare, pentru crearea de locuri de muncă; subliniază că legislația în domeniul mediului, cea în domeniul social și cea în domeniul ocupării forței de muncă trebuie să fie abordate holistic pentru a asigura o tranziție justă;

34.

invită Comisia să efectueze evaluări de impact diligente și cuprinzătoare pentru toate actele legislative propuse, evaluând impactul socioeconomic și luând în considerare corespunzător locurile de muncă, aptitudinile, competențele și condițiile de muncă în diferite țări, regiuni, sectoare și întreprinderi, pentru a furniza cunoștințele necesare elaborării de politici sociale și de măsuri adecvate, precum și o traiectorie teritorială și sectorială a tranziției juste care să fie adaptată realităților regionale; invită Comisia și statele membre să cartografieze sistematic, la nivel regional și cu un nivel suficient de granularitate, evoluțiile de pe piața muncii legate de tranziția verde, cum ar fi locurile de muncă de calitate și rata de acoperire a negocierilor colective, competențele existente, tendințele demografice și nevoile în materie de competențe, la nivelul NUTS 3, pentru a facilita tranziția de la un loc de muncă la altul; subliniază că o această analiză nu este menită să reducă nivelul de ambiție al niciunei legislații în domeniul climei, ci este menită să facă posibilă identificarea nevoilor în ceea ce privește profilurile de locuri de muncă și competențele și calificările necesare, pe baza cărora pot fi elaborate planuri de formare, perfecționare și recalificare și pe baza cărora pot fi luate orice măsuri suplimentare pentru securitatea și sănătatea în muncă; invită Comisia să garanteze că constatările acestei analize sunt reflectate în traiectoriile de tranziție sectoriale;

35.

invită Comisia să se asigure că statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, identifică provocările și oportunitățile sociale preconizate în urma tranziției către zero emisii nete, precum și măsurile și resursele detaliate care vor fi necesare pentru gestionarea acestora în următoarea actualizare a planurilor naționale privind energia și clima; invită Comisia, în consultare cu partenerii sociali și pe baza unei evaluări a impactului, să ia în considerare o revizuire a Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice (47) pentru a include în mod sistematic obiective și măsuri de tranziție justă în planurile naționale privind energia și clima;

36.

subliniază că este important ca autoritățile locale și regionale, partenerii sociali și societatea civilă să fie implicați îndeaproape în schimbare și să se asocieze, întrucât abordarea tranziției juste necesită acțiuni la toate nivelurile – european, național și local –, cu o coordonare eficientă a politicilor; solicită, în acest context, crearea unui Observator european al tranziției juste, cu scopul de a oferi partenerilor sociali sectoriali și autorităților locale și regionale un spațiu de reflecție și de schimb de cunoștințe pentru a gestiona schimbările, a preveni potențialele conflicte și a genera concluzii și recomandări pentru procesul decizional, precum și pentru a monitoriza punerea în aplicare a tuturor politicilor și măsurilor legate de Pactul verde european privind ocuparea forței de muncă, locurile de muncă de calitate și condițiile de muncă;

37.

își reiterează apelurile repetate adresate Comisiei (48), în urma evaluării de impact preconizate și în consultare cu partenerii sociali, de a introduce o nouă directivă-cadru privind anticiparea și gestionarea tranziției, care să garanteze informarea și consultarea în timp util și eficace a lucrătorilor și a sindicatelor cu privire la planurile și strategiile întreprinderilor care au un impact asupra locurilor de muncă în contextul unei tranziții juste și pentru a menține locurile de muncă și condițiile de muncă și pentru a evita concedierile; subliniază că Directiva 2002/14/CE (49) privind informarea și consultarea lucrătorilor din UE va trebui actualizată în consecință, pentru a include drepturile la informare și consultare în planurile de tranziție puse în aplicare de întreprinderi în toate operațiunile lor; salută anunțul Comisiei privind o revizuire a Directivei 2009/38/CE (50) pentru a consolida rolul consiliilor europene de muncă în cazul transformării marilor întreprinderi; evidențiază importanța statelor membre în promovarea dialogului social sectorial și a negocierilor colective, în special în industriile verzi emergente, precum și în asigurarea includerii întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv a întreprinderilor sociale; accentuează că Directiva privind salariile minime (51) este o ocazie excelentă pentru a consolida negocierile colective cu privire la stabilirea salariilor și prezența partenerilor sociali în sectoarele emergente;

38.

solicită ca adoptarea unor planuri pentru o tranziție justă să fie negociată de partenerii sociali la nivel sectorial și de întreprindere, în special de cei afectați de tranziția verde, ținând seama în mod corespunzător de situația IMM-urilor și a microîntreprinderilor; subliniază că acest proces urmărește să protejeze în același timp interesele întreprinderilor în ceea ce privește competitivitatea și sustenabilitatea și pe cele ale lucrătorilor lor în ceea ce privește condițiile sociale, de ocupare a forței de muncă, de sănătate și de muncă; subliniază că sindicatele și reprezentanții lucrătorilor trebuie să fie implicați în toate etapele procesului de tranziție; accentuează că aceste planuri ar trebui să asigure că operațiunile întreprinderilor și lanțurile valorice reflectă obiectivele Pactului verde și să specifice, de asemenea, măsurile sociale însoțitoare care vizează să promoveze ocuparea forței de muncă și locurile de muncă de calitate, inclusiv să abordeze planificarea strategică a locurilor de muncă și a competențelor și politicile în materie de formare asociate;

39.

subliniază că este necesar ca evaluarea guvernanței economice să asigure că statele membre beneficiază de suficientă flexibilitate pentru a asigura investiții și reforme verzi și sociale de amploarea necesară, asigurând totodată cheltuieli publice eficace, sustenabile și eficiente pentru a realiza o tranziție justă către o economie neutră climatic; insistă că politicile și obiectivele sociale și de mediu trebuie integrate pe picior de egalitate cu cele economice în arhitectura guvernanței economice; subliniază necesitatea alinierii cadrului de guvernanță economică la principiile incluse în Pilonul european al drepturilor sociale; subliniază că investițiile verzi și sociale sunt necesare în serviciile publice și că guvernanța economică a Uniunii ar trebui să ia în considerare nevoia de resurse și de personal în sectoarele educației, în serviciile publice de ocupare a forței de muncă și în alte administrații publice locale, regionale și naționale, care sunt actori esențiali într-o tranziție verde justă și socială; invită Comisia să emită recomandări specifice fiecărei țări care să contribuie la crearea de locuri de muncă, la creșterea ocupării forței de muncă și la reducerea amprentei ecologice, inclusiv eliminarea treptată a subvențiilor contraproductive care concurează cu investițiile ecologice și sociale, precum și să evalueze efectele distributive ale politicilor climatice între diferite grupuri de venituri, pentru a identifica măsurile de politică necesare pentru a aborda aceste efecte; solicită un cadru de convergență socială care să fie reflectat automat în recomandările specifice fiecărei țări;

40.

solicită o reechilibrare a sistemului fiscal pentru a favoriza ocuparea forței de muncă, impozitând în același timp alte surse de venit, inclusiv cele care provin din activități extrem de poluante, pentru a asigura sisteme solide de protecție socială, a stimula crearea de locuri de muncă, a reduce inegalitățile și a asigura un capital suficient pentru investiții; reamintește că lucrătorii și gospodăriile vulnerabile și din clasa de mijloc nu ar trebui să plătească în mod necuvenit costul tranziției;

41.

evidențiază că este important să existe sisteme naționale de securitate socială robuste și plase de siguranță pentru a completa măsurile de creare de locuri de muncă și pentru a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă, inclusiv un sprijin adecvat pentru venitul minim, fără discriminare pe motiv de vârstă, cu indemnizații de șomaj adecvate, protecția adecvată a salariilor minime și alte măsuri pentru a sprijini în mod adecvat lucrătorii din sectoare afectate de tranziție, coroborate cu măsuri de creare de locuri de muncă, măsuri de integrare activă pe piața muncii și eforturi de recalificare și de perfecționare; subliniază că protecția socială trebuie să fie adecvată și accesibilă și să asigure o acoperire formală și eficace; subliniază că este important ca sistemele de protecție socială să acopere și lucrătorii pe cont propriu; regretă că, până acum, punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (52) a fost deficitară și solicită ca toate statele membre să elimine lacunele existente în ceea ce privește accesul la protecția socială, în special în perspectiva tranziției verzi; invită Comisia să consolideze Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic, veniturile lucrătorilor și lucrătorii care ar fi concediați temporar în contextul tranziției verzi, ținând seama și de rezultatul raportului final de evaluare (53) și având în vedere că SURE a salvat 40 de milioane de locuri de muncă (54); subliniază că o directivă a UE privind venitul minim adecvat ar putea contribui la obiectivul de a reduce sărăcia cel puțin la jumătate din nivelul actual în toate statele membre până în 2030 și de a asigura integrarea persoanelor absente de pe piața muncii, respectând, în același timp, particularitățile sistemelor naționale de protecție socială, principiul subsidiarității și competențele statelor membre;

42.

constată cu îngrijorare că Garanția pentru tineret nu și-a atins până acum obiectivele și solicită măsuri consolidate, inclusiv utilizarea integrală a oportunităților furnizate de FSE+, pentru a promova ocuparea forței de muncă prin intervenții active pentru integrarea pe piața muncii și pentru crearea unor poziții de debutant durabile, și că aceste măsuri nu ar trebui să fie înlocuite de stagii;

Investiții în crearea de locuri de muncă sustenabile: rolul investițiilor

43.

recunoaște importanța facilitării accesului la finanțare pentru întreprinderile publice și private și organizațiile care răspund nevoilor sociale, de mediu și educaționale, pentru a elimina decalajul în materie de competențe, așteptându-se în mod la explicit beneficii sociale și de mediu măsurabile, inclusiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă de calitate; reamintește rolul pe care entitățile din sectorul economiei sociale îl pot juca în dezvoltarea de produse și servicii durabile, în crearea de locuri de muncă, în utilizarea unor modele de afaceri incluzive și în sprijinirea lucrătorilor să își dezvolte competențele pentru a se adapta la piața muncii în schimbare; invită Comisia și statele membre să promoveze un mediu propice și să sprijine rolul cooperativelor și al economiei sociale în tranziția justă, pentru a genera locuri de muncă decente, pentru a asigura o forță de muncă productivă și pentru a îmbunătăți condițiile de viață pentru toți;

44.

salută rolul important pe care îl joacă Uniunea Europeană în furnizarea de investiții de impact, Comisia fiind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume (55); regretă lipsa clarității legate de ceea ce reprezintă o „investiție cu impact” și riscul asociat de dezinformare ecologică și dezinformare cu privire la impactul social; invită Comisia să lucreze la un cadru clar și armonizat al investițiilor cu impact, pe baza principiului compatibilității performanței financiare cu performanțele ecologice și sociale;

45.

subliniază nevoia unor evaluări de calitate ale riscurilor de mediu și ale impacturilor practicilor corporative asupra mediului, precum și ale modului în care întreprinderile își gestionează responsabilitățile sociale și calitatea și etica guvernanței corporative în tranziția către practici mai responsabile și mai etice, care să fie bazate pe informații transparente și fiabile; salută, în această privință, propunerea recentă a Comisiei de regulament privind transparența și integritatea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță (ESG) (56);

46.

accentuează rolul și responsabilitatea esențiale ale sectorului privat și public în canalizarea finanțării către investiții sustenabile și înlesnirea tranziției către o economie rezilientă, decarbonizată și neutră climatic; subliniază rolul influent pe care Banca Europeană de Investiții îl poate avea în această privință și solicită investiții solide, în continuare, în acțiuni climatice și în proiecte legate de durabilitatea mediului care au beneficii sociale tangibile;

47.

solicită crearea rapidă a unui fond european pentru suveranitate cu fonduri UE nou alocate, pentru a mobiliza investiții la scară largă în tehnologii verzi; subliniază valoarea adăugată a unui nou instrument de acest tip pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu constrângeri fiscale, a proteja coeziunea și piața unică împotriva riscurilor generate de disponibilitatea inegală a ajutorului de stat și a coordona politica industrială a UE; regretă lipsa de ambiție a propunerii Comisiei privind platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, care urmează să fie finanțată în principal prin redistribuirea fondurilor existente, cu un volum mic de fonduri UE nou alocate; avertizează că nu există niciun semn că va fi pusă la dispoziție finanțare suficientă în UE pentru a atinge obiectivele pentru 2030 (57); invită Comisia să asigure un nivel de ambiție suficient și resurse noi suficiente care să corespundă mărimii investițiilor necesare pentru o industrie și o economie verzi suverane; solicită ca orice nouă inițiativă de finanțare a UE să promoveze principiile justiției sociale și de mediu, inclusiv distribuirea echitabilă a randamentului investițiilor, precum și un accent puternic pe lucrători și pe locuri de muncă de calitate;

48.

reamintește că Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) oferă sprijin teritoriilor și populației care se confruntă cu provocări socioeconomice și legate de încadrarea în muncă asociate cu procesul de tranziție către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050; subliniază importanța acestora pentru abordarea aspectelor sociale ale tranziției, în special pentru sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a lucrătorilor afectați de tranziția verde; menționează că este nevoie ca FTJ să dispună de resurse financiare adecvate pentru a i se asigura eficacitatea în sprijinirea tranziției regiunilor către neutralitatea climatică; sugerează extinderea și lărgirea domeniului de aplicare și a bugetului FTJ; reamintește, cu toate acestea, că este esențial să se asigure faptul că întregul buget al UE servește obiectivelor tranziției juste și că un FTJ mai amplu ar trebui să completeze în mod eficace instrumentele financiare existente; invită Comisia să îmbunătățească accesibilitatea FTJ pentru IMM-uri și să sprijine statele membre în gestionarea eficientă a acestuia de către autoritățile naționale și regionale; subliniază că pentru a avansa în tranziția verde și justă, capacitățile trebuie consolidate și dotate cu resurse adecvate la toate nivelurile, în special la nivelul administrațiilor locale și regionale;

49.

își exprimă îngrijorarea cu privire la implicațiile pe care ratele mai mari ale dobânzilor le au pentru investițiile verzi și pentru potențialul asociat de creare de locuri de muncă în sectoare durabile;

50.

invită Comisia să continue să monitorizeze și să încurajeze investițiile și accesul la finanțare pentru a stimula crearea de locuri de muncă de calitate și pentru educație și formare în vederea dezvoltării competențelor în cadrul NextGenerationEU, al MRR și al FSE+, cu accent pe tranziția verde, și să se asigure că Parlamentul rămâne implicat îndeaproape; subliniază că trebuie consolidată capacitatea administrațiilor publice de a asigura, printre altele, absorbția eficace a fondurilor UE și punerea eficace în aplicare a legislației în domeniul mediului și al climei; solicită creșterea investițiilor în consolidarea capacităților administrative și tehnice la nivel local, prin formare și prin utilizarea asistenței tehnice disponibile în cadrul diferitelor fonduri ale UE; reamintește, în acest scop, importanța unei capacități administrative suficiente și a unui acces egal la finanțare și la informații în toate regiunile UE;

51.

subliniază că investițiile în tineri au efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă și participării tinerilor în societate și produc beneficii sociale și financiare măsurabile din fondurile investite, stimulând dezvoltarea economică și obținând totodată rezultate sociale; invită statele membre să asigure complementaritatea dintre măsurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, alte programe ale UE, cum ar fi Garanția pentru tineret consolidată și Garanția europeană pentru copii, și investițiile naționale și măsurile de promovare a competențelor, a educației, a formării și a integrării pe piața muncii, în conformitate cu propriile nevoi și cu condițiile naționale specifice;

° °

52.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)
JO C 243, 27.6.2022, p. 35.

(2)
JO L 231, 30.6.2021, p. 1.

(3)
JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(4)
JO L 231, 30.6.2021, p. 21.

(5)
JO L 153, 3.5.2021, p. 48.

(6)
JO L 221, 10.7.2020, p. 107.

(7)
JO C 387, 15.11.2019, p. 1.

(8)
JO C 417, 2.12.2020, p. 1.

(9)
JO L 130, 16.5.2023, p. 1.

(10)
JO C 243, 27.6.2022, p. 10.

(11)
JO C 243, 27.6.2022, p. 26.

(12)
JO C 440, 30.12.2015, p. 23.

(13)
JO C 47, 7.2.2023, p. 171.

(14) Texte adoptate, P9_TA(2023)0218.

(15)
JO C 445, 29.10.2012, p. 75.

(16) Texte adoptate, P9_TA(2023)0079.

(17)
JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

(18)
JO L 125, 11.5.2023, p. 1.

(19) Fundația Europeană pentru Climă – Perspectives on a European green recovery from the COVID-19 pandemic – Summary report („Perspectivele unei redresări verzi europene în urma pandemiei de COVID-19 – Raport de sinteză”), aprilie 2021.

(20) Renovate Europe, Building renovation: a kick-starter for the EU recovery („Renovarea clădirilor: un impuls pentru redresarea UE) p. 3, disponibil la adresa: https://www.renovate-europe.eu/wp-content/uploads/2020/06/BPIE-Research-Layout_FINALPDF_08.06.pdf .

(21)
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20151201STO05603/economia-circulara-definitie-importanta-si-beneficii

(22) Informare RREUSE intitulată Job creation in the re-use sector: data insights from social enterprises („Crearea de locuri de muncă în sectorul reutilizării: Perspective asupra datelor provenite de la întreprinderile sociale”), disponibilă la adresa: https://www.rreuse.org/wp-content/uploads/04-2021-job-creation-briefing.pdf

(23) Raportul nr. 6/2020 al Agenției Europene de Mediu, „Monitorizarea și evaluarea politicilor naționale de adaptare pe tot parcursul ciclului de politici”.

(24) Uniunea Europeană, „Mecanismul pentru o tranziție justă: să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă”, https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal/finance-and-green-deal/just-transition-mechanism_ro

(25) OIM, Green jobs (Locurile de muncă verzi), Frequently Asked Questions on just transition (Întrebări frecvente despre tranziția justă): https://www.ilo.org/topics/just-transition-towards-environmentally-sustainable-economies-and-societies

(26) Uniunea Europeană, „Mecanismul pentru o tranziție justă: să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă”, https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal/finance-and-green-deal/just-transition-mechanism_ro

(27) Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, The vital role of nature-based solutions in a nature positive economy –, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022, disponibil la: https://op.europa.eu/en/web/eu-law-and-publications/publication-detail/-/publication/85aeb571-c69c-11ec-b6f4-01aa75ed71a1 și OIM, Programul ONU pentru Mediu și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, Decent Work in Nature-Based Solutions „(Munca decentă în soluții bazate pe natură), 2022, disponibil la adresa: https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/–ed_emp/documents/publication/wcms_863035.pdf

(28) Culot, M. și Wiese, K., Reimagining work for a just transition (Să schimbăm modul în care ne imaginăm munca pentru o tranziție justă), Biroul European pentru Mediu, Bruxelles, 2022, disponibil la adresa: https://eeb.org/library/reimagining-work-for-a-just-transition/

(29) Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, „EU lack of labour won’t be solved by skills alone: Improving job quality is key” (Deficitul de forță de muncă nu vi rezolvat doar prin dobândirea de competențe: Îmbunătățirea calității locurilor de muncă este esențială), disponibil la adresa: https://www.eurofound.europa.eu/ro/blog/2023/eu-lack-labour-wont-be-solved-skills-alone-improving-job-quality-key

(30) EU Science Hub, „Gender gaps in education and employment” (Diferențele între femei și bărbați în educație și ocuparea forței de muncă), https://joint-research-centre.ec.europa.eu/scientific-activities-z/gender-gaps-education-and-employment_en

(31) Rodriguez-Pose, A. și Bartalucci, F., „Regional vulnerability to the green transition” (Vulnerabilități regionale în tranziția verde) – Single Market Economics Papers, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2023, https://www.google.lu/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwiB8bSlweuBAxWdhv0HHQL1AmkQFnoECA8QAQ&url=https%3A%2F%2Fsingle-market-economy.ec.europa.eu%2Fdocument%2Fdownload%2F78a5cb8e-4834-4670-8a01-5f4d4706739e_en&usg=AOvVaw0EIJqo_5H3ZPl4oy5wJ6VX&opi=89978449

(32) Comunicarea Comisiei din 2 martie 2022 intitulată „Către o economie verde, digitală și rezilientă: modelul nostru european de creștere” (COM(2022)0083).

(33) Banca Mondială, „Green’ growth, ‘green’ jobs and labor markets” (Creștere „verde”, locuri de muncă „verzi” și piețele muncii), disponibil la adresa: https://blogs.worldbank.org/developmenttalk/green-growth-green-jobs-and-labor-markets.

(34)
„Territoires zéro chômeur de longue durée” în Franța și Belgia, „Territori a disoccupazione zero” în Italia, „Job Guarantee” în Austria, „Basisbaan” în Țările de Jos, „Venituri de bază de solidaritate” în Germania.

(35) UNI Europa, Put your money where your mouth is: Why and how the EU needs to change its public spending policies to promote a social Europe („Fapte, nu doar vorbe: De ce și cum trebuie UE să își modifice politicile de cheltuieli publice pentru a promova o Europă socială”), Raportul UNI Europa Snapshot, 2021, disponibil la adresa: https://www.uni-europa.org/wp-content/uploads/sites/3/2021/11/Public-procurement-December-2021-snapshot-report.pdf.

(36) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(37) Comunicarea Comisiei din 28 iunie 2021, intitulată „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare” (COM(2021)0323).

(38) Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 393, 30.12.1989, p. 1).

(39) Rezoluția Parlamentului European din 14 iunie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind stagii de calitate în Uniune (Texte adoptate, P9_TA(2023)0239).

(40) Culot, M. și Wiese, K., Reimagining work for a just transition (Să schimbăm modul în care ne imaginăm munca pentru o tranziție justă), Biroul European pentru Mediu, Bruxelles, 2022, disponibil la adresa: https://eeb.org/library/reimagining-work-for-a-just-transition/.

(41) Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, Măsuri de combatere a deficitului de forță de muncă: lecții pentru politica viitoare, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2023, disponibil la adresa: https://www.eurofound.europa.eu/ro/publications/2023/masuri-de-combatere-deficitului-de-forta-de-munca-lectii-pentru-politica-viitoare.

(42) Sondajul european telefonic privind condițiile de muncă, 2021.

(43) Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind conturile personale de învățare (JO C 243, 27.6.2022, p. 26).

(44) Recomandarea Consiliului din 12 iunie 2023 privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană.

(45) Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învățarea pentru durabilitatea mediului.

(46) Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională (JO C 243, 27.6.2022, p. 10).

(47) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(48) Rezoluția Parlamentului European din 2 februarie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei pentru revizuirea Directivei Consiliului privind comitetele europene de întreprindere (JO C 267, 28.7.2023, p. 2); Rezoluția Parlamentului European din 16 decembrie 2021 referitoare la democrația la locul de muncă: un cadru european pentru drepturile de participare ale lucrătorilor și revizuirea Directivei Consiliului privind comitetul european de întreprindere (JO C 251, 30.6.2022, p. 104); Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor (JO C 440, 30.12.2015, p. 23).

(49) Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană – Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reprezentarea lucrătorilor (JO L 80, 23.3.2002, p. 29).

(50) Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară (JO L 122, 16.5.2009, p. 28).

(51) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).

(52) Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (JO C 387, 15.11.2019, p. 1).

(53) Raportul Comisiei din 2 iunie 2023 intitulat „Raport privind Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19 în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului: SURE după încetarea efectelor sale: raport semestrial final” [COM(2023)0291].

(54) Discursul privind starea Uniunii 2023, disponibil la: https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/news/2023-state-union-address-president-von-der-leyen-2023-09-13_en.

(55)
https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/eu-budget/eu-borrower-investor-relations/funding-instruments_ro.

(56) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2023 privind transparența și integritatea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță (ESG) (COM(2023)0314).

(57) Pentru Curtea de Conturi Europeană, obiectivele pentru 2030 în materie de climă și de energie riscă să nu fie atinse, https://www.eca.europa.eu/ro/news/news-sr-2023-18.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4224/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters