OJ:C_202404225: P9_TA(2023)0439 – Valorificarea talentelor în regiunile Europei – Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 referitoare la valorificarea talentelor în regiunile Europei (2023/2044(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 23/11/2023; data votului
Autor: Parlamentul European, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru dezvoltare regional, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4225

24.7.2024

P9_TA(2023)0439

Valorificarea talentelor în regiunile Europei

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 referitoare la valorificarea talentelor în regiunile Europei (2023/2044(INI))

(C/2024/4225)

Parlamentul European,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2023, intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” (COM(2023)0032),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (1),

—	având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

—	având în vedere studiul Comitetului European al Regiunilor, intitulat „Combaterea exodului creierelor: Dimensiunea locală și regională”, publicat în 2018,

—	având în vedere studiul intitulat „Exodul creierelor în UE: Politici publice locale și regionale și bune practici” din 27 februarie 2020, publicat în Transylvanian Review of Administrative Sciences (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (3),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 (COM(2020)0625),

—	având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 14 octombrie 2020 intitulat „Schimbările demografice: propuneri privind măsurarea și combaterea efectelor negative în regiunile UE” (4),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (5),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (6),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (7),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (8),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (9),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (10) (Regulamentul privind dispozițiile comune),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 30 iunie 2021 intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040” (COM(2021)0345),

—	având în vedere raportul Comisiei din 9 februarie 2022 intitulat „Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050 – Cel de al 8-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială” (11),

—	având în vedere Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind Anul european al competențelor (12),

—	având în vedere studiul Comitetului European al Regiunilor, intitulat „Evaluarea mediului rural – un cadru prospectiv pentru comunități rurale reziliente”, publicat în 2022,

—	având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 22 iunie 2022 intitulat „Valorificarea la maximum a investițiilor publice pentru a aborda inegalitățile regionale, megatendințele și șocurile viitoare” (13),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 5 iulie 2022 intitulată „O nouă agendă europeană de inovare” (COM(2022)0332),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 referitoare la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE: al 8-lea raport privind coeziunea (14),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 intitulată „Consolidarea parteneriatului cu regiunile ultraperiferice ale UE” (15),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2023 referitoare la evaluarea noii comunicări a Comisiei privind regiunile ultraperiferice (16),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 referitoare la regiunile frontaliere ale UE: laboratoare vii ale integrării europene (17),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind stagii de calitate în Uniune (18),

—	având în vedere nota de informare „pe scurt” intitulată „Timpul afectat întrebărilor: combaterea depopulării prin intermediul instrumentelor politicii de coeziune”, publicată de Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, la 30 septembrie 2022 (19),

—	având în vedere studiul intitulat „Pachetul de măsuri privind migrația legală în UE: către o abordare bazată pe drepturi pentru atragerea de competențe și talente în UE”, publicat de Direcția Generală Politici Interne la 1 decembrie 2022 (20),

—	având în vedere recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională (21),

—	având în vedere recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind conturile personale de învățare (22),

—

având în vedere documentul de informare al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale și al Platformei de învățare pe tot parcursul vieții, intitulat „Implementing a holistic approach to lifelong learning: Community Lifelong Learning Centres as a gateway to multidisciplinary support teams” (Punerea în aplicare a unei abordări holistice a învățării pe tot parcursul vieții: centrele comunitare de învățare pe tot parcursul vieții ca o cale de acces către echipele multidisciplinare de sprijin), publicat în 2019,

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 17 ianuarie 2023 intitulat „Impactul schimbărilor demografice – într-un mediu în schimbare” (SWD(2023)0021),

—	având în vedere raportul OCDE din 14 martie 2023 intitulat „Crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică locală în 2023 – Atenuarea marelui decalaj al tranziției verzi” (23),

—	având în vedere documentul de lucru intitulat „The georaphy of EU discontent and the regional development trap” (Geografia nemulțumirii față de UE și capcana dezvoltării regionale), publicat de Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei în martie 2023 (24),

—	având în vedere rezoluția Comitetului European al Regiunilor din 16 martie 2023 referitoare la valorificarea talentelor în regiunile Europei (25),

—	având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 iunie 2023 privind comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulat: Valorificarea talentelor în regiunile UE (26),

—	având în vedere raportul OCDE din 5 iulie 2023, intitulat „Rethinking Regional Attractiveness in the New Global Environment” (Regândirea atractivității regiunilor în cadrul noului context global) (27),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0325/2023),

întrucât populația UE a crescut constant în ultimii 50 de ani, înregistrându-se, astfel, o creștere cu 92,3 milioane de persoane, de la 354,5 milioane de persoane în 1960, până la 446,8 milioane de persoane în 2022; întrucât creșterea populației a încetinit în ultimele decenii, iar această tendință de creștere a stagnat pe durata pandemiei de COVID-19; întrucât previziunile actuale indică o creștere într-un ritm limitat până în 2029, dată de la care creșterea populației va începe să încetinească (28); întrucât populația din UE îmbătrânește, iar ratele natalității se află în declin începând din 1960;

întrucât, potrivit datelor Eurostat, 46 de regiuni ale UE, reprezentând 16 % din populația UE, se află în prezent într-o capcană a dezvoltării talentelor; întrucât alte 36 de regiuni ale UE riscă să cadă într-o capcană a dezvoltării talentelor; întrucât regiunile aflate într-o capcană a dezvoltării talentelor se confruntă cu un declin accelerat al populației lor în vârstă de muncă și cu un număr scăzut și stagnant de persoane cu studii superioare; întrucât majoritatea acestor regiuni sunt mai puțin dezvoltate;

întrucât cele mai recente statistici indică faptul că populația totală a UE va scădea de la 446,8 milioane în 2022 la 419,5 milioane în 2100; întrucât se estimează că vârsta medie a populației UE va crește cu 5,8 ani în aceeași perioadă; întrucât acest lucru va duce la o scădere a populației în vârstă de muncă în UE, cu o pierdere suplimentară de 35 de milioane de persoane până în 2050 și o reducere semnificativă a proporției persoanelor active pe piața muncii (29); întrucât acest proces va declanșa disparități teritoriale noi și tot mai mari;

întrucât schimbările demografice variază semnificativ de la o regiune la alta, unele state membre confruntându-se cu o scădere estimată a populației lor în următorii șapte ani, iar altele așteaptă o creștere estimată a populației în aceeași perioadă; întrucât astfel de schimbări demografice au loc, de asemenea, între regiuni, ceea ce rezultă, în general, în exodurile din zonele rurale către zonele urbane din statele membre;

întrucât pierderea populației este o tendință susținută de-a lungul timpului, afectând în special zonele rurale cu populații mai în vârstă, în medie, decât cele din orașe și suburbii (30); întrucât tinerii sunt, în medie, mai predispuși să părăsească zonele rurale și regiunile mai puțin dezvoltate ca urmare a lipsei stagiilor plătite, a oportunităților de dezvoltare a carierei și a locurilor de muncă de calitate, contribuind activ la fenomenul exodului rural; întrucât statisticile indică faptul că persoanele în vârstă din UE-27 sunt, în general, mai înclinate decât tinerii să trăiască în regiuni predominant rurale și regiuni intermediare; întrucât, potrivit estimărilor, una din trei persoane care locuiește în zonele rurale va avea vârsta de 65 de ani și peste până în 2050 (31);

întrucât scăderea populației în zonele rurale și în alte teritorii enumerate la articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (32) este strâns legată de lipsa investițiilor, a infrastructurii, a conectivității, a serviciilor publice esențiale învecinate și accesibile, a oportunităților de formare, a facilităților educaționale, sociale și culturale de calitate și a oportunităților de angajare atractive și de înaltă calitate; întrucât adaptarea infrastructurii rurale, investițiile în transportul public, serviciile medicale și serviciile educaționale, precum și dezvoltarea infrastructurii digitale în zonele rurale sunt importante pentru a face aceste regiuni mai atractive; întrucât detașarea muncitorilor tineri ridică provocări semnificative pentru populație și calitatea generală a vieții cetățenilor UE, inclusiv prin reînnoirea generațională scăzută, îmbătrânirea comunităților și declinul general al populației; întrucât totuși trebuie pus un accent deosebit pe programele de implicare activă a persoanelor în vârstă în viața comunității;

G.	întrucât articolul 174 din TFUE prevede că UE trebuie să urmărească să reducă decalajele dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, acordând o atenție deosebită anumitor regiuni, în special zonelor rurale;

întrucât, în ciuda impactului său temporar asupra pieței muncii, pandemia de COVID-19 a dus la un peisaj fragmentat de oportunități de muncă la distanță de care nu toți lucrătorii pot beneficia; întrucât, cu toate acestea, astfel de oportunități de telemuncă oferă un mare potențial de conectare a locurilor de muncă din centrele urbane cu orașele mai mici, suburbiile și orașele mici (33); întrucât, pentru a stimula această tendință, este necesar să se îmbunătățească conectivitatea în zonele cu acoperire redusă, inclusiv în zonele rurale, și să se asigure infrastructura necesară pentru accesul la internet în „zonele albe”; întrucât oportunitățile apărute ca urmare a tranziției verzi și ale celei digitale au atras o atenție reînnoită zonelor non-urbane și au deschis noi oportunități de angajare;

I.	întrucât impactul pandemiei de COVID-19 a fost foarte variat în funcție de populație, deoarece persoanele în vârstă, cele din medii defavorizate și cele care trăiesc în regiuni lipsite de conectivitate au fost lăsate în urmă (34), (35), (36);

întrucât piața muncii din UE se confruntă cu un deficit de lucrători cu competențe adaptate la noile realități socioeconomice, precum și la tranziția verde și cea digitală; întrucât posibilitatea oferită lucrătorilor cu sau fără studii superioare de a migra și de a se integra în statele membre și în regiunile lor cu cea mai mare pierdere de populație reprezintă una dintre soluțiile pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă aceste locuri; întrucât succesul planurilor de acțiune privind integrarea și incluziunea migranților depinde de implicarea autorităților locale și regionale și a organizațiilor societății civile; întrucât sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în întreaga UE în ceea ce privește recunoașterea calificărilor și a învățării anterioare;

întrucât Autoritatea Europeană a Muncii, în raportul său intitulat „Raport privind deficitul și surplusurile de forță de muncă”, și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, în raportul său intitulat „Dezvoltarea competențelor în materie de securitate cibernetică în UE” au identificat 28 de ocupații ca având deficite de competențe în 2021, inclusiv în sectorul sănătății, al ospitalității, al construcțiilor și al serviciilor, și au identificat deficite de specialiști în domeniul IT și al securității, în special de experți în securitate cibernetică și de lucrători cu experiență în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM);

întrucât regiunile care se află sau riscă să cadă într-o capcană a dezvoltării talentelor sunt caracterizate de un declin puternic al populației în vârstă de muncă, de o pondere scăzută și stagnantă a persoanelor cu studii superioare, de un număr semnificativ de tineri care pleacă, de lipsa dinamismului economic și a diversificării economice și de o capacitate scăzută de inovare; întrucât aceste regiuni au rate semnificativ mai ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și ale persoanelor care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în comparație cu media UE; întrucât, în aceste regiuni, salariile, veniturile și dezvoltarea economică sunt substanțial mai reduse decât în restul UE; întrucât deficitul de forță de muncă este consecința unor salarii neatractive și a unor condiții de muncă precare în anumite sectoare; întrucât, în acest sens, este necesară o strategie clară pentru formarea continuă a angajaților și dezvoltarea competențelor pe parcursul timpului de lucru;

întrucât exodul creierelor este strâns legat de necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață, de oportunitățile de angajare, de salarii, de egalitatea de șanse, de disponibilitatea serviciilor esențiale precum transportul, de conectivitate, de asistența medicală și de educație, inclusiv educația și îngrijirea timpurie, de încrederea în instituțiile de persoanele care trăiesc în regiuni cu venituri mici în diferite sectoare și poziții, de decalaje sociale și de alte disparități socioeconomice; întrucât reducerea acestor disparități este un angajament care a fost reiterat prin Pilonul european al drepturilor sociale, însă acest angajament este departe a fi pus în aplicare; întrucât stimularea cererii și a ofertei de talente și a păstrării talentelor sunt asociate în mod inerent și trebuie evaluate din perspectiva calității vieții;

întrucât, având în vedere cunoștințele lor și proximitatea față de oamenii obișnuiți, autoritățile regionale și locale sunt cele mai bine plasate pentru a crea condițiile socioeconomice pentru a atrage talente; întrucât aceste administrații au nevoie de o capacitate economică și administrativă îmbunătățită; întrucât, în ansamblu, guvernanța în cadrul UE se îmbunătățește, dar există în continuare disparități între statele membre, precum și în interiorul acestora, iar rolul și capacitatea administrațiilor subnaționale rămân inegale; întrucât aceste administrații trebuie să fie sprijinite în efortul de a asigura cooperarea regională transfrontalieră, dar și pentru a face posibilă o cooperare fructuoasă cu o gamă variată de părți interesate de la nivel regional, garantând astfel faptul că lacunele și disparitățile menționate anterior pot fi eliminate în mod adecvat și echitabil; întrucât totuși nu există o soluție universală, iar o abordare bazată pe loc este cea mai bună modalitate de a aborda aceste obstacole;

întrucât regiunile în care economia bazată pe cunoaștere este mai bine dezvoltată tind să fie cele care dispun de o infrastructură tehnologică mai bună, de sisteme educaționale de înaltă calitate, de un mediu cultural și artistic dinamic și de o rețea modernă de servicii publice de sănătate, de servicii sociale și de conciliere; întrucât s-a demonstrat că modelul de guvernanță participativă, în cadrul căruia co-guvernanța este promovată prin cooperarea cu partenerii sociali, cu societatea civilă organizată și cu entitățile publice, oferă răspunsuri mai bune, adaptate la realitatea specifică a unui anumit teritoriu, generând sinergii axate pe nevoile identificate; întrucât distanța fizică până la infrastructura educațională reprezintă o provocare pentru tinerii și adulții care doresc să dobândească competențele necesare pieței muncii în regiunile aflate într-o capcană a dezvoltării talentelor, ceea ce crește nepotrivirea dintre nivelurile de educație și posturile vacante disponibile;

întrucât păstrarea talentelor nu se referă exclusiv la oprirea emigrării persoanelor cu înaltă calificare dintr-o țară în alta sau dintr-o regiune în alta, ci și la atragerea populațiilor ale căror experiențe profesionale sunt legate de locuri de muncă și competențe care sunt încă foarte solicitate în regiunile și teritoriile mai puțin dezvoltate, astfel cum sunt enumerate la articolul 174 din TFUE; întrucât atragerea acestui talent în regiunile defavorizate poate contribui la crearea de noi activități, la crearea de noi locuri de muncă sustenabile și la diversificarea economiei locale, făcând-o astfel mai rezistentă; întrucât atractivitatea regională depinde de diferiți factori, cum ar fi bunăstarea rezidenților, economia și piața muncii, mediul natural, conectivitatea, locuințele, capitalul cultural și turismul; întrucât autoritățile locale joacă un rol important în lansarea de strategii și politici menite să dezvolte oportunități de carieră atractive și perspective economice favorabile pentru a atenua exodul creierelor și pentru a oferi șanse egale tinerilor, indiferent de originea lor;

întrucât „irosirea inteligenței” este definită ca fiind fenomenul experimentat de migranții cu diplome de studii aprofundate și calificări profesionale de nivel înalt, care sunt fie șomeri, fie angajați în locuri de muncă care nu corespund studiilor și calificărilor lor profesionale; întrucât crearea de oportunități de perfecționare și recalificare joacă un rol esențial în limitarea nepotrivirilor de competențe pe piața muncii; întrucât a existat un exod semnificativ de tineri cu înaltă calificare, în special de femei, care părăsesc zonele rurale și zonele mai puțin dezvoltate în căutarea unor medii favorabile creșterii personale și profesionale; întrucât datele recente arată că persoanele cu înaltă calificare s-au numărat printre cei mai mobili lucrători între 2012 și 2019 (37), ceea ce demonstrează că o economie bazată pe cunoaștere este un factor determinant esențial pentru mobilitatea în interiorul UE;

întrucât strategiile de păstrare a locurilor de muncă ar trebui să se aplice nu numai profesiilor care necesită lucrători cu un nivel ridicat de educație, ci tuturor profesiilor, deoarece este esențial să se protejeze bunăstarea tuturor lucrătorilor și să se îmbunătățească structura socială și industrială a tuturor regiunilor UE;

întrucât Anul european al competențelor ar trebui să promoveze crearea de locuri de muncă de calitate și a unor strategii de păstrare a acestora, ca cea mai bună modalitate de a atrage și de a menține o forță de muncă calificată și de a oferi angajatorilor stimulente pentru a investi în dezvoltarea competențelor lucrătorilor lor, în special în sectoarele verzi și digitale,

întrucât există încă un decalaj digital profund în UE pe criterii geografice, de gen, legate de nivelul de educație, de statutul socioeconomic și de venituri, iar acesta împiedică unele persoane și întreprinderi să beneficieze de avantajele transformării digitale; întrucât acest decalaj poate exacerba izolarea anumitor regiuni;

întrucât regiunile ultraperiferice (RUP) sunt deosebit de vulnerabile la exodul creierelor, având în vedere caracteristicile lor specifice, astfel cum sunt recunoscute la articolul 349 din TFUE; întrucât aceste regiuni și au niveluri mai ridicate de șomaj și rate de educație mai scăzute, în timp ce ponderea lor de NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) este peste media UE (38); întrucât tinerii din RUP sunt adesea obligați să se mute în alte regiuni pentru a-și continua educația, pentru a avea acces la o formare specifică sau pentru a-și găsi un loc de muncă, ceea ce are un impact puternic asupra demografiei și dezvoltării acestor teritorii;

întrucât politicile UE care abordează exodul creierelor și efectele negative ale tendințelor demografice trebuie să respecte cele patru libertăți, în special privind libera circulație a persoanelor, și în niciun caz nu ar trebui să interzică migrația cetățenilor statelor membre dintr-o țară a UE în alta sau către țări din afara UE;

întrucât conceptul de „analiză din perspectiva mediului rural” a devenit mai răspândit după publicarea viziunii pe termen lung pentru zonele rurale; întrucât conceptul nu ar trebui să constea doar într-o revizuire generală a tuturor politicilor publice ale UE printr-o „perspectivă rurală” pentru a le adapta la astfel de medii, ci trebuie să includă și evaluări ale aspectelor demografice, ale impactului de gen, ale consecințelor asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată, ale creării de locuri de muncă și ale posibilității de a atrage talente în zonele slab populate; întrucât legislația UE ar trebui să includă aceste aspecte, prin evaluări ale impactului realizate înainte de elaborarea politicilor publice pentru zonele rurale și slab populate;

întrucât actualul Fond european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (FEDR-FC) acordă o atenție deosebită provocărilor de dezvoltare la nivelul NUTS 3 și unităților administrative locale care sunt slab populate, în special celor care au o densitate a populației mai mică de 12,5 locuitori pe kilometru pătrat și zonele care au suferit o scădere medie anuală a populației de cel puțin 1 % între 2007 și 2017; întrucât, potrivit FEDR-FC, statele membre pot elabora, în cadrul politicii de coeziune, planuri de acțiune specifice cu caracter voluntar la nivel local pentru astfel de zone, pentru a contracara aceste provocări legate de populație; întrucât aceste zone tind să se încadreze în categoria regiunilor „mai puțin dezvoltate”;

întrucât anexa XXVI la Regulamentul privind dispozițiile comune de stabilire a metodologiei de alocare a resurselor globale per stat membru pentru obiectivul politic al FEDR-FC privind investițiile în locuri de muncă și creștere, în special pentru regiunile clasificate drept „mai puțin dezvoltate” depășește PIB-ul și rata șomajului și include acum criterii precum rata de educație și migrația netă, reflectând, prin urmare, o realitate mai pluralistă decât măsurile legate exclusiv de venitul pe țară; întrucât metodologia acestor alocări ar putea fi revizuită și consolidată având în vedere provocările specifice cu care se confruntă regiunile aflate într-o capcană a dezvoltării;

întrucât una dintre lecțiile învățate prin utilizarea FEDR anterior în perioade de criză este că autoritățile regionale și locale și părțile interesate au salutat flexibilitatea mai mare introdusă pentru restul perioadei de programare, deoarece a asigurat că regiunile afectate primesc sprijinul și resursele necesare pentru a atenua efectele negative ale crizelor, a permis luarea mai rapidă a deciziilor și a deschis calea pentru includerea unei flexibilități mai mari în proiectarea viitoarei politici de coeziune;

AA.

întrucât comunicarea Comisiei intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” instituie mecanismul de stimulare a talentelor cu scopul de a stimula cererea și oferta de competențe, luând în considerare contextele economice diferite cu care se confruntă fiecare regiune; întrucât acest mecanism include o nouă strategie privind adaptarea inteligentă a regiunilor la tranziția demografică și sprijin financiar direct prin instrumentele existente, deschizând astfel ușa către soluții inovatoare pentru diferite realități demografice care nu au fost încă luate în considerare,

salută comunicarea Comisiei intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei”, care este primul rezultat esențial al Anului european al competențelor, precum și obiectivul său general de promovare, păstrare și atragere a talentelor pentru a transforma toate regiunile în spații dinamice; apreciază strategiile prezentate ca mecanism de evitare a disparităților economice, sociale, teritoriale și de gen între cetățenii afectați de tranziția verde și cea digitală; reamintește că noile provocări necesită fonduri noi și solicită suplimentarea fondurilor alocate politicii de coeziune cu noi resurse bugetare pentru a face față acestor provocări nou-apărute; consideră că este fundamental ca, atunci când sunt elaborate politicile UE, să fie pus în aplicare conceptul de „analiză din perspectiva mediului rural”, care trebuie să includă evaluarea impactului demografic, a proximității și accesibilității serviciilor publice, a problemei creării de locuri de muncă de calitate, a impactului asupra cadrului educațional și de formare și a impactului de gen; subliniază importanța promovării educației și formării digitale în conformitate cu obiectivele digitale ale UE pentru 2030, pentru a îmbunătăți nivelul general al aptitudinilor și competențelor digitale în vederea extinderii oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă pentru tineri și revitalizării zonelor rurale;

consideră că înființarea unui observator rural ar trebui să fie considerată o oportunitate de a îmbunătăți bazele de date, în special prin colectarea de date defalcate în funcție de vârstă și gen, și de a reflecta mai bine realitățile locale;

subliniază că strategiile și mecanismele prezentate de Comisie în comunicarea sa intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” trebuie să adopte un „reflex RUP”, astfel cum a solicitat Parlamentul în rezoluția sa din 14 septembrie 2021, ceea ce înseamnă că particularitățile regiunilor ultraperiferice ar trebui să fie luate în considerare în mod sistematic în inițiativele și propunerile legislative ale UE, precum și în negocierile interinstituționale, pentru a se asigura că acestea răspund realităților locale din aceste teritorii;

reiterează importanța concluziilor Summitului social de la Porto din 2021, prin care Comisia și statele membre au fost invitate să prezinte un pachet privind reziliența socială ca set de măsuri de consolidare a sistemelor de asistență și de protecție socială din UE; subliniază importanța Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) ca punct de reper pentru o Europă mai socială și a planului său de acțiune ca instrumente concrete de îmbunătățire a calității vieții cetățenilor UE;

constată că lipsa unui cadru juridic obligatoriu pentru stagiile de calitate a condus la creșterea ratelor de excluziune socială de pe piața muncii cu care se confruntă tinerii, în special cei care provin din medii vulnerabile și cei cu dizabilități; invită Comisia să propună o directivă care să asigure standarde minime de calitate, inclusiv norme privind durata stagiilor, remunerarea echitabilă și accesul la protecție socială pe parcursul stagiilor pe piața deschisă a muncii, pentru a garanta standarde de viață decente;

subliniază importanța apropierii copiilor de agricultură chiar din primii ani ai copilăriei, atât prin învățarea teoretică, cât și prin cea practică; invită Comisia și statele membre să consolideze programele existente și să ia măsuri suplimentare în acest domeniu;

insistă asupra importanței acordării unui sprijin adecvat tinerilor fermieri pentru a dezvolta practici agricole durabile din punct de vedere social, ecologic și economic, inclusiv agroecologia și agricultura ecologică, pentru a menține vitalitatea teritoriilor;

reamintește că obiectivul de politică patru (OP 4) al FEDR-FC (39) prevede deja realizarea unei Europe mai sociale și mai favorabile incluziunii prin punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; este convins că îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și favorabile incluziunii în domeniul educației, inclusiv al educației și îngrijirii timpurii, în domeniul formării și al învățării pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea unei infrastructuri accesibile este esențială pentru atingerea acestor obiective, precum și pentru asigurarea coeziunii sociale și a convergenței ascendente; consideră că este esențial ca OP 4 să fie urmărit în paralel cu viziunea pe termen lung a Comisiei pentru zonele rurale, deoarece provocările demografice sunt un fenomen multidimensional care afectează în mod diferit regiunile la nivelul UE;

reamintește că, în conformitate cu cel de-al 8-lea Raport privind coeziunea, principalii factori determinanți ai migrației și ai exodului creierelor în regiunile UE sunt accesul inadecvat la servicii publice și sociale de calitate, în special în domeniul educației și al asistenței medicale, un deficit de perspective de angajare atractive, care să fie însoțite de salarii competitive, precum și deficiențele în ceea ce privește infrastructura esențială, cum ar fi transportul și rețelele de internet de mare viteză; salută introducerea principiului de „a nu aduce prejudicii coeziunii”, principiu conform căruia „nicio acțiune nu ar trebui să împiedice procesul de convergență sau să contribuie la disparitățile regionale”; invită Comisia să consolideze și să dezvolte acest principiu ca parte a semestrului european și să implice autoritățile locale și regionale în toate etapele procedurilor legate de semestrul european și în recomandările specifice fiecărei țări (RST);

10.

invită Comisia să includă în recomandările sale specifice fiecărei țări un bilanț al coeziunii la nivelul NUTS2 în statele membre, pentru a monitoriza nivelul de convergență al regiunilor rămase în urmă către media UE, precum și o analiză a politicilor existente care ar putea explica bilanțul respectiv și posibile măsuri pentru a soluționa disparitățile regionale; consideră că RST ar trebui să stabilească ținte măsurabile și obligatorii privind obiectivele sociale la nivel teritorial, vizând reducerea inegalităților și a excluziunii economice și sociale, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu obiectivele de dezvoltare durabilă;

11.

subliniază importanța revizuirii normelor fiscale ale UE pentru a sprijini investițiile ecologice și sociale în regiunile și teritoriile în care este cea mai mare nevoie de ele; invită Comisia să faciliteze investițiile sociale și teritoriale prin excluderea cofinanțării naționale a fondurilor de coeziune de la calcularea deficitului și a datoriei pentru regiunile aflate într-o „capcană a dezvoltării”, cu scopul de a aborda deficitul de investiții sociale și divergențele teritoriale tot mai mari dintre regiunile UE;

12.

salută crearea mecanismului de stimulare a talentelor și a celor opt piloni specifici ai acestuia, menit să încurajeze talentele în regiunile care se confruntă sau riscă să se confrunte cu ceea ce Comisia numește o capcană a dezvoltării talentelor; solicită criterii clare și obiective privind definirea regiunilor care se află într-o capcană a dezvoltării talentelor sau care sunt expuse acestui risc; atrage atenția asupra creșterii îngrijorătoare a numărului regiunilor care se confruntă cu această capcană și îndeamnă Comisia și statele membre să abordeze cu seriozitate această provocare, acordând regiunilor care se află sau care riscă să intre într-o capcană a dezvoltării talentelor statutul de prioritate esențială a acțiunii și a investițiilor lor în cadrul politicii de coeziune;

13.

subliniază potențialul Instrumentului de sprijin tehnic de a furniza expertiză tehnică personalizată și soluții specifice statelor membre, regiunilor și autorităților locale, permițându-le să conceapă și să pună în aplicare reforme inteligente, sustenabile și responsabile din punct de vedere social, cu scopul de a aborda multiplele provocări cu care se confruntă, inclusiv depopularea și deficitul de competențe; solicită ca instrumentul să includă sprijin specific pentru provocările legate de gen care împiedică în prezent jumătate din tânăra generație a regiunilor să își valorifice întregul potențial; reamintește că acest instrument ar trebui să fie asociat cu implicarea partenerilor sociali atunci când se acordă sprijin statelor membre în punerea în aplicare a politicilor și reformelor relevante pentru dezvoltarea economică și socială a țării vizate; solicită să se acorde mai multă asistență tehnică statelor membre la punerea în aplicare a mecanismului de stimulare a talentelor;

14.

subliniază rolul central al statelor membre și al autorităților regionale în combaterea inegalităților de gen în toate domeniile, de la educație la ocuparea forței de muncă și, prin urmare, solicită sprijin financiar suplimentar pentru regiunile cu rate mai scăzute de participare a femeilor pe piața muncii, pentru a promova egalitatea de șanse; reamintește că măsurile de consolidare a politicilor de protecție socială, cum ar fi concediul pentru creșterea copilului și accesibilitatea financiară a educației copiilor preșcolari, au un efect de propagare asupra participării femeilor pe piața muncii, în special în regiunile mai puțin dezvoltate;

15.

invită Comisia să înființeze un grup operativ responsabil cu punerea în aplicare a mecanismului de stimulare a talentelor, sub conducerea comună a comisarului pentru coeziune și reforme, a comisarului pentru democrație și demografie și a comisarului pentru locuri de muncă și drepturi sociale; consideră că grupul operativ ar trebui să reunească părțile interesate relevante, cum ar fi reprezentanți ai autorităților regionale și locale, ai sectorului privat, ai universităților și ai organizațiilor neguvernamentale;

16.

invită Comisia să ofere flexibilitate statelor membre la nivel de program, cu scopul de a adopta urgent măsuri, programe și strategii specifice și precis orientate, astfel încât să poată fi sprijinite aceste regiuni printr-o abordare diferențiată și teritorială; solicită să se elaboreze și să se pună în aplicare strategii specifice, inteligente și cu grad ridicat de specializare pentru regiunile care se află într-o capcană a dezvoltării talentelor sau care sunt expuse acestui risc;

17.

salută lansarea unei noi inițiative privind adaptarea inteligentă a regiunilor la tranziția demografică și a unei noi cereri de propuneri în cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană; invită Comisia să se asigure că, la selectarea regiunilor și a teritoriilor beneficiare, se va acorda o atenție deosebită echilibrului geografic, nivelului de dezvoltare al regiunilor în cauză și decalajului dintre zonele urbane și cele rurale din UE; reamintește, în acest context, că regiunile cu întârzieri în dezvoltare, inclusiv regiunile aflate într-o capcană a dezvoltării și zonele rurale, sunt mai puțin avantajate atunci când participă la cereri de oferte deschise ale UE prin care se acordă fonduri pentru idei inovatoare și proiecte disruptive;

18.

consideră că politicile elaborate în cadrul mecanismului de stimulare a talentelor ar trebui să se axeze pe dezvoltarea unor piețe ale muncii și ale serviciilor de formare de înaltă calitate, pe crearea de noi oportunități de încadrare în muncă care să ofere salarii atractive, pe asigurarea unor standarde de viață decente, pe sprijinirea regiunilor în atragerea de fonduri europene, pe optimizarea serviciilor și a infrastructurii publice, pe promovarea diversificării economice și pe crearea unor medii de afaceri atractive, precum și pe coeziunea socială, pentru a consolida competitivitatea economică a regiunilor afectate și a UE în ansamblu;

19.

salută proiectele-pilot prin care Comisia a oferit asistență tehnică adaptată regiunilor selectate, acestea fiind finanțate în proporție de 100 % din bugetul UE, pentru a dezvolta și a pune în aplicare strategii de păstrare și atragere a talentelor; consideră că, în cadrul financiar multianual de după 2027, asistența tehnică personalizată oferită de Comisia Europeană ar trebui extinsă la toate cele 46 de regiuni aflate deja în „capcana dezvoltării talentelor”, precum și la toate cele 36 de regiuni expuse riscului de a se confrunta cu o „capcană a dezvoltării talentelor” în viitor;

20.

reamintește necesitatea de a corela mecanismul de stimulare a talentelor cu alte inițiative ale UE din cadrul noului Pact privind migrația și azilul, concepute pentru a atrage lucrători străini calificați în UE și a corela competențele lor cu nevoile existente, cum ar fi parteneriatele pentru atragerea de talente și rezerva de talente concepute; invită Comisia să ofere asistență tehnică statelor membre prin intermediul mecanismului de stimulare a talentelor în ceea ce privește elaborarea de politici menite să atragă talentele înapoi în regiunile de origine;

21.

reamintește că dreptul la locuință este unul dintre pilonii sociali ai UE; consideră că ar trebui oferite stimulente pentru a asigura disponibilitatea unor locuințe decente la prețuri accesibile, cu scopul de a preveni exodul și a veni în întâmpinarea nevoilor persoanelor talentate care decid să se întoarcă în locul lor de origine;

22.

ia în considerare faptul că regiunile mai puțin dezvoltate au aceleași particularități ca cele considerate a fi „într-o capcană a dezvoltării talentelor”, cum ar fi densitatea scăzută a populației, resursele economice scăzute, ca urmare a oportunităților scăzute de investiții și a capacității reduse de inserție profesională, lipsa infrastructurii, îmbătrânirea populației și reducerea populației în vârstă de muncă, cetățenii care au un statut social și economic scăzut trăind în sărăcie; recunoaște că un număr substanțial de regiuni de tranziție sunt considerate ca fiind „expuse riscului de a cădea într-o capcană a dezvoltării talentelor”; subliniază, cu toate acestea, că provocările demografice vizează toate regiunile UE și pot declanșa noi disparități teritoriale, dacă nu sunt abordate; în acest context, insistă asupra necesității de a aborda disparitățile intraregionale, inclusiv în regiunile mai dezvoltate;

23.

este profund îngrijorat de faptul că unul din patru copii din Uniunea Europeană este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială, având drept consecințe recunoscute un impact negativ pe plan social, economic și asupra bunăstării mentale pe tot parcursul vieții; subliniază că astfel de efecte îi împiedică pe acești cetățeni să își valorifice pe deplin talentele;

24.

recunoaște creșterea numărului de persoane fără adăpost, care afectează peste 895 000 de persoane în Europa (40); invită statele membre și UE să își intensifice eforturile pentru a se asigura că fiecare cetățean are acces la condițiile materiale de bază necesare pentru o viață demnă, inclusiv la adăpost și la instalații sanitare, care sunt, de asemenea, necesare pentru a participa efectiv la piața muncii;

25.

subliniază consecințele negative pe plan social, economic și asupra bunăstării mentale pe care le au discriminarea și prejudiciile societale și, în multe state membre, sistemice împotriva cetățenilor LGBTIQ+ și reamintește că această situație poate reprezenta un impediment în calea valorificării depline a talentelor lor;

26.

subliniază importanța incluziunii cetățenilor care trăiesc cu dizabilități fizice și solicită măsuri specifice pentru a le permite să își valorifice talentele prin creșterea participării lor pe piața muncii;

27.

evidențiază faptul că salariile minime nu au reușit să țină pasul cu alte salarii în multe state membre, exacerbând sărăcia persoanelor încadrate în muncă și inegalitatea salarială și afectând capacitatea persoanelor cu venituri salariale mici de a face față dificultăților economice;

28.

încurajează finanțarea unor măsuri specifice, prin intermediul cadrului financiar multianual, pentru a aborda provocările demografice, alocând un buget specific regiunilor cu dificultăți economice și demografice grave și permanente; consideră că este necesar, în acest context, să se reformuleze instrumentele specifice ale politicii de coeziune, acordând o pondere mai mare indicatorilor complementari PIB-ului, cum ar fi criteriile demografice, sociale și de mediu și numărul de tineri NEET, pentru alocarea fondurilor și asigurarea unei mai mari flexibilități în cadrul obiectivelor tematice; subliniază necesitatea de a crea sinergii, acolo unde este posibil, între politica de coeziune și politica agricolă comună pentru a combate depopularea zonelor rurale; insistă asupra faptului că este important să se ia în considerare rata șomajului și rata șomajului în rândul tinerilor, ponderea persoanelor cu studii superioare, precum și fenomenul exodului tinerilor lucrători, pentru a avea o imagine mai precisă a situației socioeconomice la nivel regional și subregional;

29.

subliniază că regiunile aflate în capcana dezvoltării talentelor sau care sunt expuse riscului de a se confrunta cu o capcană a dezvoltării talentelor sunt caracterizate de un procent mai mare de populație care trăiește în zone rurale decât media UE și că revitalizarea zonelor rurale este esențială; salută viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE și lansarea Pactului rural și a Planului de acțiune rurală al UE; regretă, cu toate acestea, faptul că nu a fost instituit niciun sprijin financiar specific sau dedicat pentru aceste inițiative; solicită, prin urmare, Comisiei să aloce zonelor rurale, în următoarea perioadă de programare, cel puțin 5 % din resursele politicii de coeziune la nivel național;

30.

subliniază caracterul multidimensional al dezvoltării rurale, care nu se limitează la agricultură; insistă că trebuie implementat un mecanism de analiză din perspectiva mediului rural pentru a evalua impactul inițiativelor legislative ale UE asupra zonelor rurale; constată totuși că doar 11,5 % dintre persoanele care locuiesc în zone rurale lucrează în agricultură, silvicultură și pescuit (41); solicită, prin urmare, reintegrarea Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în cadrul strategic al Regulamentului privind dispozițiile comune, ca fond separat; subliniază că participarea la fondurile politicii de coeziune amplifică posibilitățile și sinergiile – printr-o abordare integrată, bazată pe fonduri multiple – pentru investiții în zonele rurale nu doar în agricultură, precum și pentru dezvoltarea regională;

31.

consideră că este necesar să se promoveze o reformulare a metodei de alocare din cadrul politicii de coeziune și a criteriilor de cofinanțare, ținând seama de un număr mai mare de indicatori, cum ar fi evoluția populației, dispersia teritorială, îmbătrânirea populației și creșterea economică negativă; solicită să se aloce o pondere mai mare a variabilelor demografice în alocarea fondurilor de coeziune; subliniază importanța implicării partenerilor sociali în elaborarea de noi politici și strategii;

32.

subliniază contribuția valoroasă la dezvoltarea rurală a acțiunilor din cadrul programului LEADER, care vizează implicarea actorilor locali în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor, în procesul decizional și în alocarea resurselor pentru dezvoltarea zonelor lor rurale; invită Comisia și statele membre să consolideze LEADER prin majorarea pachetului său bugetar, precum și prin garantarea unui nivel ridicat de autonomie a grupurilor de acțiune locală în ceea ce privește constituirea lor și procesul lor decizional și prin reducerea sarcinii administrative;

33.

consideră că este esențial să se consolideze și să se îmbunătățească capacitățile executive și manageriale ale administrațiilor locale și să se reducă formalitățile birocratice și disparitățile dintre statele membre, precum și să se promoveze o cooperare mai strânsă între autoritățile regionale și diferitele părți interesate de la nivel regional și local, cum ar fi partenerii sociali și societatea civilă; reamintește importanța promovării cooperării transfrontaliere, inclusiv prin intermediul programului Interreg, cu scopul de a dezvolta inițiative politice comune și a face schimb de bune practici în vederea consolidării dezvoltării și a competitivității centrelor de cercetare, a universităților și a altor instituții de cunoaștere și dezvoltare profesională;

34.

consideră că este necesar să se îmbunătățească schimbul de bune practici între autoritățile naționale și locale din diferitele state membre; invită Comisia să creeze, în cadrul programului Erasmus+, un nou program de formare dedicat funcționarilor din administrația publică, pentru a le oferi posibilitatea de a învăța cum sunt concepute și puse în aplicare politicile europene, naționale și locale în alte state membre;

35.

ia act de faptul că cetățenii care se confruntă cu sărăcie, excluziune socială și marginalizare în Uniune sunt împiedicați în mod disproporționat să își valorifice propriul potențial în ceea ce privește accesul la educație și la piața muncii;

36.

ia act de importanța încurajării unui stil de viață sănătos și activ ca o condiție prealabilă pentru a atrage, forma și păstra talentele;

37.

recunoaște faptul că evoluțiile geopolitice recente au scos la iveală lacune în ceea ce privește securitatea cibernetică și apărarea UE și că, după cum s-a recunoscut în recenta comunicare a Comisiei intitulată „Eliminarea deficitului de talente în materie de securitate cibernetică pentru a stimula competitivitatea, creșterea și reziliența UE” (42), securitatea UE nu poate fi garantată fără cel mai valoros atu al Uniunii: cetățenii săi; invită, așadar, UE și statele sale membre să propună o foaie de parcurs realistă în vederea eliminării lacunelor în materie de competențe cibernetice, inclusiv prin integrarea securității cibernetice în programele educaționale și de formare, asigurând, în același timp, accesul tinerilor la ucenicii și stagii, inclusiv pentru persoanele care trăiesc în regiuni defavorizate, cum ar fi insulele și zonele slab populate, rurale și îndepărtate;

38.

ia act de faptul că regiunile defavorizate, cum ar fi insulele, sunt afectate în mod disproporționat de un exod al creierelor și al competențelor și solicită măsuri eficace pentru a aborda această realitate, inclusiv prin îmbunătățirea accesibilității grupurilor vulnerabile, printre altele, la educație, formare profesională, perfecționare, antreprenoriat inovator și sustenabil;

39.

reamintește că este esențial ca statele membre, regiunile și autoritățile locale ale acestora, în cooperare cu alți actori, să propună soluții inovatoare adaptate fiecărui teritoriu și subliniază că nu există o soluție universală pentru toate problemele; salută propunerea Comisiei ca statele membre să înființeze grupuri de lucru tematice și regionale pentru a aborda provocări specifice în cadrul mecanismului de stimulare a talentelor; subliniază că este important ca aceste grupuri de lucru să promoveze parteneriatele, în special între regiunile dezvoltate și regiunile rămase în urmă, inclusiv orașele și zonele rurale, atât în ceea ce privește dezvoltarea de proiecte comune și atragerea de fonduri ale UE și investiții private sau străine, cât și în ceea ce privește dezvoltarea de programe educaționale și de specializare;

40.

insistă asupra necesității de a concepe și de a pune în aplicare strategii locale în cadrul acestui nou mecanism specific al UE, prin adoptarea unei abordări ascendente a dezvoltării locale, pentru a implica și a capacita cetățenii să își asume responsabilitatea pentru dezvoltarea teritoriilor lor; consideră că este necesar să se extindă modelul programului „Europa digitală”, care reunește regiunile mai puțin inovatoare cu cele mai inovatoare pentru a colabora cu obiectivul de a construi noi lanțuri valorice ale UE prin valorificarea atuurilor specifice ale fiecărei regiuni;

41.

remarcă necesitatea de a contribui la elaborarea de strategii și soluții de combatere a exodului creierelor și al talentelor și de a spori atractivitatea RUP, în special pentru tineri; invită Comisia și statele membre să colaboreze cu părțile interesate de la nivel local, inclusiv cu autoritățile locale și regionale, universitățile, instituțiile de formare, sectorul privat și cu organizațiile societății civile, pentru a sprijini înființarea în fiecare RUP a unui ghișeu unic digital care să ajute tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă să găsească locuri de muncă sau cursuri de formare la nivel local adaptate profilului și competențelor lor; evidențiază oportunitățile care ar fi oferite de crearea de acorduri și parteneriate între instituțiile de învățământ și formare profesională și întreprinderile locale, pentru a promova furnizarea de stagii și ucenicii și crearea de locuri de muncă la nivel local în RUP; invită, de asemenea, statele membre să sprijine programele de întoarcere a lucrătorilor și a funcționarilor publici din RUP în regiunile lor;

42.

subliniază potențialul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității de a găsi soluții locale la problemele locale și de a concepe strategii pentru a stimula cererea și oferta de talente pentru a evita capcanele dezvoltării talentelor; consideră că dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității ar trebui să fie obligatorie pentru statele membre;

43.

salută faptul că comunicarea Comisiei vizează consolidarea colaborării dintre autoritățile regionale, partenerii sociali, serviciile de ocupare a forței de muncă și furnizorii de educație și formare și subliniază importanța consolidării dialogului social pentru a atrage întreprinderile și a stimula dezvoltarea economică în regiunile afectate;

44.

constată că, în urma crizei financiare din 2008, odată cu introducerea măsurilor de austeritate, privatizarea și dereglementarea instituțiilor de pe piața muncii, serviciile publice au fost puternic subfinanțate; subliniază că regiunile mai puțin dezvoltate, zonele rurale și cele slab populate au fost afectate în mod disproporționat de aceste politici, ceea ce a exacerbat disparitățile economice, sociale și teritoriale tot mai mari dintre regiunile UE; îndeamnă Comisia să revizuiască normele privind serviciile de interes economic general și să se asigure că aceste servicii sunt accesibile tuturor;

45.

reafirmă necesitatea de a asigura convergența de gen pe piața muncii și subliniază importanța atragerii talentelor feminine, în special în domeniile STIM, prin crearea activă pentru fete și femei de stimulente și oportunități de a urma studii și cariere în aceste domenii și prin desfășurarea de campanii de sensibilizare care să contracareze stereotipurile și prejudecățile;

46.

recunoaște necesitatea urgentă de a pregăti forța de muncă a Uniunii pentru tranziția verde și digitală și invită statele membre să abordeze această problemă încă de la începutul procesului educațional, prin includerea în programele școlare a unor elemente de cunoaștere și înțelegere digitală și de mediu; solicită ca, împreună cu partenerii sociali, să se elaboreze o strategie pentru educația profesională și să se dezvolte parteneriate între întreprinderi și instituțiile de învățământ pentru a stimula competențele digitale și ecologice;

47.

reiterează rolul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii în economia UE și invită statele membre și Comisia să propună măsuri de stimulare a adoptării de către IMM-uri a inovațiilor gata de comercializare și să creeze stimulente pentru ca IMM-urile să formeze și să îmbunătățească competențele personalului și ale lucrătorilor lor, în special în domeniul competențelor digitale;

48.

invită Comisia și statele membre să finanțeze și să promoveze proiecte specifice pentru dezvoltarea de inițiative pentru a se asigura că tinerii, inclusiv cei cu mai puține oportunități și care provin din medii defavorizate din punct de vedere social, pot avea acces la educație și la formare profesională de calitate, cu un accent deosebit pe ocupațiile în cazul cărora există un deficit sau o cerere ridicată pe piața muncii; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să stimuleze crearea de locuri de muncă de calitate prin programe de ucenicie și stagii garantate, de calitate și remunerate, consolidând astfel rolul universităților, care ar trebui să sprijine în mod activ dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate inovatoare, în special a celor promovate de tineri, printr-o serie de servicii și resurse oferite atât direct, cât și în cadrul unei rețele de parteneri, și să încurajeze participarea tinerilor la dezvoltarea acestora; consideră că trebuie să se acorde prioritate integrării pe piața muncii a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; subliniază, în acest context, importanța colectării și analizei datelor privind excedentele și deficitele de forță de muncă pentru a observa tendințele actuale și a anticipa nevoile viitoare de pe piața muncii și pentru a putea elabora politici specifice și strategii de formare și perfecționare de înaltă calitate, cu scopul de a reduce neconcordanța dintre cererea și oferta de competențe;

49.

subliniază potențialul Mecanismului pentru o tranziție justă, completând alte instrumente financiare din cadrul politicii de coeziune și al Mecanismului de redresare și reziliență, de a sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii cuprinzătoare de perfecționare și recalificare a forței de muncă și de stimulare a dinamismului și a atractivității teritoriilor; încurajează Comisia, în acest sens, să ofere mai multă flexibilitate în punerea în aplicare a Fondului pentru o tranziție justă, pentru a permite teritoriilor afectate să absoarbă pe deplin resursele financiare și să evite reportările;

50.

invită Comisia și statele membre să pună în aplicare recomandările Consiliului privind conturile personale de învățare pe tot parcursul vieții și o abordare europeană a micro-certificatelor, pentru a dezvolta instrumente de învățare adaptată care să vizeze grupurile cele mai defavorizate; subliniază importanța recunoașterii studiilor anterioare și a calificărilor obținute anterior pentru a facilita participarea la activități de învățare ulterioare;

51.

încurajează statele membre să își alinieze prioritățile specifice la nevoile lor demografice în viitoarele acorduri de parteneriat; reamintește că este esențial să se țină seama de consecințele demografice atunci când se implementează FEDR-FC în proiecte specifice;

52.

invită Comisia și statele membre să facă progrese în direcția digitalizării serviciilor publice, integrând școlile, universitățile, centrele de cercetare, transportul public, guvernanța eficientă și administrația digitală în această transformare, precum și să promoveze măsuri de stimulare a accesibilității serviciilor și infrastructurilor, inclusiv a celor pentru persoanele cu dizabilități;

53.

încurajează statele membre să se asigure că politicile active în domeniul pieței forței de muncă și fondurile de coeziune stimulează investițiile publice în locuri de muncă sustenabile și de calitate, orientând în același timp funcționarea sistemului educațional și a pieței muncii actuale către un mediu de învățare și formare continuă pe tot parcursul vieții;

54.

subliniază că un dialog social consolidat și negocieri colective între sindicate și reprezentanții angajatorilor sunt aspecte esențiale ale modelului social european și instrumente esențiale pentru dezvoltarea teritorială și crearea de locuri de muncă de calitate;

55.

subliniază impactul pe care îl au fenomenele legate de schimbările climatice asupra regiunilor mai puțin dezvoltate și a economiilor lor, precum și asupra condițiilor de muncă, în special în sectoarele și profesiile cele mai vulnerabile; consideră că negocierea colectivă ecologică este esențială pentru ca atât lucrătorii, cât și angajatorii să abordeze impactul tranziției verzi asupra coeziunii teritoriale și sociale, asupra sănătății și a siguranței la locul de muncă, asupra formării și a recalificării lucrătorilor și asupra creării unor noi locuri de muncă de calitate într-o piață a muncii în schimbare;

56.

regretă gradul de poluare a bazinului mediteraneean și provocările economice, de mediu, demografice și sociale din ce în ce mai mari cu care se confruntă zonele costiere și locale; subliniază că procesele de predare și competențele inovatoare în educația din domeniul maritim pot spori atractivitatea profesiilor din acest domeniu și pot consolida o economie albastră competitivă și sustenabilă, în special în regiunile mai puțin dezvoltate din diferitele bazine maritime ale UE; consideră că macroregiunile joacă un rol esențial în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii Europene și a vecinătății sale apropiate, prin capacitarea zonelor transfrontaliere să abordeze în mod colectiv provocări specifice comune; consideră că o strategie macroregională pentru Mediterana, cu implicarea activă a autorităților regionale și locale în cauză, are un potențial considerabil de a sprijini diversificarea activităților pescarilor și ale producătorilor din domeniul acvaculturii, inclusiv recalificarea și conversia, creând astfel locuri de muncă de calitate și sustenabile în economia albastră;

57.

recunoaște că, în cadrul instrumentelor existente, inclusiv al instrumentului de investiții interregionale pentru inovare, care va ține seama acum de regiunile aflate într-o capcană a dezvoltării talentelor sau expuse acestui risc, se va acorda sprijin financiar direct acestor regiuni; observă că, pentru a optimiza rezultatele cu ajutorul instrumentelor financiare disponibile, Comisia și statele membre ar trebui să identifice stimulente și facilități fiscale pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în regiunile europene ce se află într-o „capcană a dezvoltării talentelor”; regretă, cu toate acestea, că nu s-a prevăzut niciun sprijin financiar specific și dedicat în acest scop; sugerează că noua perioadă de programare ar trebui să includă lansarea unei foi de parcurs europene pentru reducerea numărului de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și pentru crearea unei noi direcții dedicate prioritare în cadrul Fondului social european Plus care să abordeze exodul creierelor, educația și crearea de locuri de muncă; sugerează ca această nouă direcție dedicată prioritară să se finanțeze din noile resurse bugetare care completează finanțarea FSE+ din actuala perioadă de programare;

58.

este de acord cu evaluarea la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, care oferă ocazia de a evalua situația regiunilor care se află sau care riscă să se afle într-o capcană a dezvoltării talentelor, precum și de a alinia programarea fondurilor politicii de coeziune, după caz;

59.

recunoaște, de asemenea, că, pe măsură ce se înregistrează progrese în dubla tranziție verde și digitală, multe regiuni și sectoare vor trebui să treacă printr-o transformare profundă, care necesită investiții substanțiale; recunoaște, prin urmare, că astfel de regiuni și sectoare ar avea nevoie de sprijin adaptat pentru a evita pierderea masivă de locuri de muncă; consideră că, în cazul în care ar surveni o scădere a ocupării forței de muncă ca urmare a provocărilor generate de transformare, este necesar să se ofere lucrătorilor oportunități de recalificare și perfecționare și opțiuni alternative de ocupare a forței de muncă; subliniază faptul că este important să se sprijine diversificarea economiilor locale și regionale, pentru a promova reziliența locală;

60.

reamintește că înființarea institutelor de cercetare și a rețelelor de cercetători poate contribui la combaterea exodului creierelor cu care se confruntă teritoriile cu cercetători științifici cu înaltă calificare; încurajează statele membre și regiunile acestora să creeze rețele de cercetători și institute pentru a facilita mobilitatea acestor profesioniști, acordând o atenție deosebită științelor legate de zonele rurale, cum ar fi inovarea în sectorul agroalimentar și dezvoltarea durabilă, printre altele;

61.

consideră lumea artelor și a industriilor creative drept factori-cheie pentru a atrage populația, acordând o atenție deosebită zonelor urbane mijlocii; sugerează să se dezvolte în continuare rețele informale de orașe cu industrii creative, pentru a evalua și a dezvolta noi instrumente de politică, astfel încât să se consolideze capacitatea economiilor teritoriale de a aborda provocarea comună reprezentată de exodul talentelor creative;

62.

consideră că extinderea în continuare a conceptului de „orașe inteligente” ca parte a strategiilor de specializare în anumite regiuni sau orașe este esențială pentru dezvoltarea proiectelor de cercetare și dezvoltare care pot atrage lucrători cu înaltă calificare în aceste zone;

63.

subliniază importanța sinergiilor dintre diferitele instrumente de finanțare pentru a canaliza un nivel adecvat de finanțare către regiunile aflate în capcana dezvoltării talentelor sau aflate în pericol de a se întra într-o astfel de capcană, printr-o abordare bazată pe fonduri multiple; invită Comisia să reducă considerabil complexitatea administrativă cu care s-au confruntat autoritățile de management în punerea în aplicare a abordării bazate pe fonduri multiple;

64.

consideră că este esențial ca următoarea perioadă de programare să includă și măsuri specifice pentru a asigura accesibilitatea fizică și digitală, inclusiv în zonele cu conectivitate redusă, la infrastructura educațională, în special pentru copiii și persoanele cu mobilitate redusă sau cu dizabilități;

65.

subliniază că statele membre și regiunile și autoritățile locale ale acestora ar trebui să efectueze o analiză aprofundată și cuprinzătoare pentru a înțelege statutul talentelor care urmează să fie vizate; consideră, în acest sens, că este esențial să se instituie mecanisme care să le permită acestor talente să își exprime cerințele și nevoile, astfel încât politicile publice să fie cât mai adaptate posibil;

66.

invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să promoveze politici și instrumente care să stimuleze antreprenoriatul local, activitățile independente și modelele alternative de dezvoltare a întreprinderilor pentru ca regiunile mai puțin dezvoltate să devină mai atractive;

67.

subliniază importanța de a sprijini diversificarea economică a economiilor locale și regionale, precum și de a sprijini revitalizarea anumitor sectoare în curs de îmbătrânire pentru a promova reziliența locală;

68.

subliniază necesitatea de a îmbunătăți puternic accesul la servicii publice de calitate, cum ar fi sănătatea și protecția socială, în special în zonele cu handicapuri naturale și demografice grave și permanente; încurajează statele membre să pună în aplicare instrumente și platforme digitale, cum ar fi telemedicina sau soluțiile și serviciile medicale itinerante; subliniază importanța unor transporturi publice și a unei infrastructuri de transport de calitate, accesibile ca preț și sigure pentru a îmbunătăți soluțiile de mobilitate; subliniază necesitatea de a stimula conectivitatea digitală pentru a spori atractivitatea regiunilor ca destinație pentru talente, întreprinderi și investitori prin facilitarea telemuncii, asigurarea conexiunilor sociale și creșterea oportunităților de productivitate și creștere; invită statele membre să lanseze și să pună în aplicare strategii naționale menite să consolideze serviciile publice în zonele rurale și în regiunile afectate de rate negative ale migrației, ca măsură concretă de inversare a depopulării;

69.

solicită ca educația și formarea să fie accesibile tuturor vârstelor și grupurilor sociale, atât la fața locului, cât și prin acces de la distanță; subliniază că este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici de promovare a participării femeilor și fetelor la programele de educație STIM și să ofere stimulente pentru crearea de locuri de muncă în sectoarele în care pot fi aplicate cunoștințele lor; subliniază importanța universităților și a furnizorilor de educație și formare profesională în stimularea ecosistemelor dinamice de inovare, în valorificarea talentelor, în dezvoltarea de clustere de cunoștințe și în atragerea întreprinderilor în zonele lor prin crearea de parteneriate cu acestea în programe de formare a lucrătorilor în vederea dobândirii noilor competențe necesare în zonă;

70.

îndeamnă, de asemenea, Comisia și statele membre să crească investițiile în asigurarea conectivității digitale pe scară largă, în special în regiunile îndepărtate și defavorizate, consolidând astfel oportunitățile economice și educaționale pentru toți; solicită, în acest sens, recunoașterea accesului la internet ca drept fundamental;

71.

invită statele membre să consolideze politicile de atragere a cadrelor didactice în regiunile și localitățile care se confruntă cu „capcanele dezvoltării talentelor”, asigurând salarii atractive și condiții de viață decente;

72.

încurajează autoritățile regionale și locale să accelereze dezvoltarea rețelelor de mare viteză și a rețelelor 5G în zonele rurale pentru a spori oportunitățile economice pentru întreprinderi și pentru munca de la distanță; solicită autorităților statelor membre să lanseze regimuri de sprijin și campanii de informare menite să promoveze avantajele vieții în afara orașelor supraaglomerate și tranziția urban-rural, în special pentru profesioniștii care lucrează de la distanță;

73.

consideră că este esențial să se acorde prioritate politicilor și măsurilor de facilitare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, garantând tuturor un acces incluziv la structuri de îngrijire a copiilor și la educație, orare de lucru flexibile, concediu pentru creșterea copilului și alte stimulente pentru familii, salarii și condiții de muncă decente; consideră că investițiile în cercetare și dezvoltare, tehnologie și infrastructură sunt esențiale pentru atragerea companiilor și a întreprinderilor nou-înființate din domeniul tehnologiei, sectoare care au nevoie de talente cu înaltă calificare; invită statele membre să ofere stimulente, facilități și servicii de consiliere în domeniu fiscal pentru a sprijini întreprinderile locale care angajează tineri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă; încurajează autoritățile regionale și locale care se confruntă cu „capcana dezvoltării talentelor” să se alăture Pactului european pentru competențe pentru a înzestra forța de muncă cu competențele necesare pentru tranziția verde și tranziția digitală;

74.

subliniază importanța facilitării recunoașterii calificărilor și a sprijinirii învățării limbilor străine de către resortisanții țărilor terțe pentru a le corela mai bine competențele cu nevoile de dezvoltare locală; subliniază rolul esențial al autorităților locale și regionale în furnizarea de măsuri de însoțire pentru a asigura incluziunea socială cu succes a lucrătorilor migranți în comunitățile-gazdă, pentru a amplifica beneficiile migrației;

75.

invită Comisia să adopte politici adecvate pentru a răspunde nevoilor de locuințe pentru talente și pentru a aborda problema accesibilității în zonele mai interioare și montane prin investiții adecvate în infrastructură, servicii publice, conectivitate, îngrijire și mobilitate, cu scopul de a face aceste zone mai atractive ca locuri de studiu sau de găsire a unui loc de muncă;

76.

consideră că este esențial să se elaboreze politici care să atragă și să convingă familiile să rămână prin oportunități de angajare pentru ambii parteneri, prin programe care să facă comunitățile mai sigure pentru copii și mediile favorabile femeilor, prin locuințe la prețuri accesibile prin intermediul unor regimuri specifice de granturi și împrumuturi și prin aplicarea unor politici culturale care să atragă și să rețină talentele;

77.

îndeamnă toate statele membre să facă îngrijirea copiilor mai abordabilă și mai accesibilă, pentru a contribui la garantarea unei participări echitabile și neîngrădite pe piața muncii a îngrijitorilor, care sunt în cea mai mare parte femei;

78.

încurajează statele membre și autoritățile locale să pună în aplicare politici și strategii care vizează atenuarea exodului creierelor și atragerea talentelor în contextul guvernanței pe mai multe niveluri; sugerează implicarea tuturor părților interesate relevante (autorități publice, întreprinderi, universități, organizații neguvernamentale etc.) în conceperea celor mai adecvate instrumente, precum subvenții pentru angajatorii care angajează talente tinere și talente care se întorc în țară, granturi care acoperă cheltuielile de returnare și subvenții pentru începerea unei activități antreprenoriale;

79.

reiterează necesitatea unei politici ambițioase și sustenabile privind migrația legală și integrarea la nivelul UE; subliniază necesitatea unei abordări strategice a integrării resortisanților țărilor terțe ca potențial motor al creșterii locale și salută măsurile care deschid calea către o abordare mai sustenabilă și mai favorabilă incluziunii a mobilității forței de muncă;

80.

recunoaște rolul central al agriculturii în zonele rurale și depopulate și importanța Pactului UE privind competențele în sectorul agroalimentar; invită Comisia să sprijine reînnoirea generațiilor în sectorul agricol și înființarea de noi întreprinderi în zonele rurale; subliniază potențialul economic al femeilor din zonele rurale și invită Comisia și statele membre să asigure un sprijin specific și să faciliteze accesul la oportunități de finanțare și la competențe de afaceri, în vederea creșterii spiritului antreprenorial al femeilor;

81.

evidențiază apariția fenomenului „locurilor terțe” ca un nou vector care caracterizează funcționarea societăților democratice; subliniază rolul lor central în revitalizarea zonelor rurale și depopulate, în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în contribuția la democrația locală și la capacitarea cetățenilor, în consolidarea capacităților de inovare și a creativității, în îmbunătățirea calității vieții lucrătorilor și în creșterea performanței întreprinderilor și a angajaților; invită Comisia să lanseze o inițiativă europeană pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor „locuri terțe” care să răspundă nevoilor cetățenilor în materie de sprijin financiar, metodologic și pentru colaborare în rețea;

82.

susține promovarea rețelelor de cooperare supranațională menite să promoveze schimbul de idei și de competențe pentru creșterea durabilă și circulația talentelor, acționând astfel ca motor al diseminării cunoștințelor, experienței și formării; subliniază, în acest sens, rolul esențial jucat de programul Interreg deoarece a contribuit la creșterea atractivității regiunilor frontaliere care se confruntă cu „capcana dezvoltării talentelor”; subliniază importanța eliminării obstacolelor din calea cooperării transfrontaliere;

83.

invită Comisia și statele membre să promoveze diseminarea centrelor de inovare socială pentru a promova modernizarea infrastructurii și a îmbunătăți condițiile de accesibilitate la servicii inovatoare pentru cetățeni;

84.

invită Comisia și agențiile naționale să dezvolte, în contextul programului Erasmus+, noi oportunități de mobilitate adaptate atuurilor regionale și cererii de formare și competențe, în special pentru noile profesii legate de tranziția verde și cea digitală; subliniază, în acest sens, potențialul regiunilor ultraperiferice de a găzdui tineri prin programe de mobilitate, în special în sectoarele economiei albastre, conservării biodiversității și economiei circulare;

85.

subliniază că 31 % din populația regiunilor care se confruntă cu o „capcană a dezvoltării talentelor” trăiește în zone rurale; invită statele membre să accelereze aplicarea măsurilor stabilite în Planul de acțiune rurală al UE pentru 2040, în special a celor privind dezvoltarea satelor inteligente, stimulând astfel diversificarea economică și atrăgând întreprinderile, elemente-cheie pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a oferi tinerilor profesioniști perspectiva unui trai decent în zonele rurale;

86.

recunoaște deficitul de forță de muncă disponibilă în Europa, inclusiv în sectorul asistenței medicale și în cel al turismului; reafirmă necesitatea unor căi de migrație legală și a altor măsuri pentru a aborda diferitele lacune în materie de competențe din Europa;

87.

invită Comisia și statele membre să colaboreze cu autoritățile locale și regionale din regiunile ultraperiferice (RUP) pentru a pune în aplicare strategii de dezvoltare prin intensificarea integrării și a cooperării regionale, în special prin intermediul programului Interreg; remarcă, în acest sens, potențialul consolidării legăturilor economice, a mobilității studenților și a programelor de schimb, precum și a cooperării sectoriale între RUP și țările partenere în regiunile lor;

88.

reamintește că ajutoarele pentru funcționare, astfel cum sunt prevăzute în harta ajutoarelor regionale a Comisiei, includ impozitarea diferențiată; observă că aceasta poate fi un instrument util pentru teritoriile cu o densitate scăzută a populației, pentru a le face mai atractive pentru investiții, pentru a încuraja spiritul antreprenorial și pentru a atrage oameni; constată că beneficiile vieții în zonele rurale și naturale sunt consolidate de un cadru fiscal mai favorabil;

89.

înțelege că o economie digitală, competitivă și rezilientă este o condiție prealabilă esențială pentru a valorifica talentele și subliniază rolul digitalizării ca instrument de creștere a competitivității IMM-urilor, în special în regiunile periferice, insulare și defavorizate ale Uniunii;

90.

încurajează autoritățile statelor membre să intensifice schimbul de experiență și de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea zonelor rurale în cadrul Platformei UE de revitalizare a zonelor rurale, precum și în cadrul forumului localităților care s-au alăturat conceptului de „sate nou-înființate”;

91.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că intensificarea discrepanțelor de dezvoltare teritorială cauzate de „capcanele dezvoltării talentelor” ar putea duce la o creștere a numărului de cetățeni care se consideră neglijați și lăsați în urmă de politicile UE, ceea ce ar putea intensifica și mai mult curentul eurosceptic existent înainte de alegerile europene din 2024;

92.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că blocarea României și Bulgariei fără un temei juridic legată de criteriile de aderare la spațiul Schengen afectează drastic cooperarea transfrontalieră, mobilitatea lucrătorilor, viabilitatea întreprinderilor și dezvoltarea economică a regiunilor transfrontaliere ale celor două state membre, împingându-le și mai mult în „capcana dezvoltării talentelor”; își reiterează apelul adresat Consiliului de a lua măsuri pentru a evita utilizarea abuzivă a dreptului de veto și Președinției spaniole a Consiliului de a acorda o prioritate specială și de a programa un vot pe această temă până la sfârșitul anului 2023;

93.

invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de sensibilizare cu privire la programele Erasmus+, inclusiv cu privire la Erasmus pentru tinerii antreprenori, facilitând astfel schimbul de cunoștințe, dezvoltarea competențelor lingvistice și antreprenoriale și încurajând mobilitatea talentelor;

94.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)
JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2) Boc, E., „Exodul creierelor în UE: Politici publice locale și regionale și bune practici”, Transilvanian Review of Administrative Sciences, nr. 59, 2020, p. 23-29.

(3)
JO C 316, 6.8.2021, p. 2.

(4)
JO C 440, 18.12.2020, p. 33.

(5)
JO L 189, 28.5.2021, p. 1.

(6)
JO L 231, 30.6.2021, p. 60.

(7)
JO L 231, 30.6.2021, p. 94.

(8)
JO L 231, 30.6.2021, p. 21.

(9)
JO L 231, 30.6.2021, p. 1.

(10)
JO L 231, 30.6.2021, p. 159.

(11) Comisia Europeană, „Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050 – Al optulea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg 9 februarie 2022.

(12)
JO L 125, 11.5.2023, p. 1.

(13) OCDE, „Making the most of public investment to address regional inequalities, megatrends and future shoks” (Valorificarea la maximum a investițiilor publice pentru a aborda inegalitățile regionale, megatendințele și șocurile viitoare), OECD Regional Development Papers, nr. 29, OECD Publishing, Paris, 2022.

(14)
JO C 125, 5.4.2023, p. 100.

(15)
JO C 117, 11.3.2022, p. 18.

(16) Texte adoptate, P9_TA(2023)0228.

(17)
JO C 125, 5.4.2023, p. 114.

(18) Texte adoptate, P9_TA(2023)0239.

(19) Pe scurt – „Timpul afectat întrebărilor: combaterea depopulării prin intermediul instrumentelor politicii de coeziune”, Parlamentul European, Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, Serviciul de cercetare pentru deputați, 30 septembrie 2022.

(20) Studiu – „Către o abordare bazată pe drepturi pentru atragerea de competențe și talente în UE” – Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic C – Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 1 decembrie 2022.

(21)
JO C 243, 27.6.2022, p. 10.

(22)
JO C 243, 27.6.2022, p. 26.

(23) OCDE, Crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică locală în 2023: Atenuarea marelui decalaj al tranziției verzi, OECD Publishing, Paris, 2023.

(24) Document de lucru – „The georaphy of EU discontent and the regional development trap” (Geografia nemulțumirii față de UE și capcana dezvoltării regionale), Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023.

(25)
JO C 188, 30.5.2023, p. 1.

(26)
JO C 293, 18.8.2023, p. 100.

(27) OCDE, Rethinking Regional Attractiveness in the New Global Environment (Regândirea atractivității regiunilor în cadrul noului context global), OECD Regional Development Studies, OECD Publishing, Paris, 2023.

(28) SWD(2023)0021.

(29) Eurostat, „
Population projections in the EU
” (Proiecții demografice în UE), accesat la 27 octombrie 2023.

(30) SWD(2023)0021.

(31) Eurostat, „
Ageing Europe – statistics on population developments
” (Europa în curs de îmbătrânire – statistici privind evoluțiile demografice), accesat la 27 octombrie 2023.

(32)
„Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”.

(33) A se vedea concluziile Consiliului din 14 iunie 2021 privind telemunca.

(34) Di Pietro, G. et al., „
The likely impact of COVID-19 on education: Reflections based on the existing literature and recent international datasets
” (Impactul probabil al COVID-19 asupra educației: reflecții bazate pe literatura existentă și pe seturile de date internaționale recente), JRC Technical Report (Raport tehnic JRC), Oficiul pentru publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2020.

(35) West, M., „
An ed-tech tragedy? Education technologies and school closures in the time of COVID-19
” (O tragedie tehnologică a educației? Tehnologii educaționale și închiderea școlilor în perioada pandemiei de COVID-19), UNESCO, Paris, 2023.

(36) Rezoluția Parlamentului European din 12 iulie 2023 referitoare la Pandemia de COVID-19: învățăminte și recomandări pentru viitor (Texte adoptate, P9_TA(2023)0282).

(37) Comisia Europeană, „
Ranking the Most Mobile Professions
” (Clasificarea celor mai mobile profesii), Baza de date privind profesiile reglementate, accesat la 27 octombrie 2023.

(38) Comunicarea Comisiei din 3 mai 2022 intitulată „
Punerea oamenilor pe primul loc, asigurarea creșterii durabile și favorabile incluziunii, deblocarea potențialului regiunilor ultraperiferice ale UE
” (COM(2022)0198).

(39) Articolul 3 alineatul (1) litera (d).

(40) FEANTSA, „
Report: 8th Overview of Housing Exclusion in Europe 2023
” (Raport: A 8-a prezentare generală a excluziunii în materie de locuințe în Europa 2023), 5 septembrie 2023.

(41)
JO C 125, 5.4.2023, p. 100.

(42) Comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2023 intitulată „Eliminarea deficitului de talente în materie de securitate cibernetică pentru a stimula competitivitatea, creșterea și reziliența UE («Academia de competențe în materie de securitate cibernetică»)”, COM(2023)0207.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4225/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters