OJ:C_202404227: P9_TA(2023)0441 – Inițiativa UE privind polenizatorii - Un nou pact pentru polenizatori – Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 pe tema Inițiativa UE privind polenizatorii - Un nou pact pentru polenizatori (2023/2720(RSP))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 23/11/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4227

24.7.2024

P9_TA(2023)0441

Inițiativa UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 pe tema „Inițiativa UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori” (2023/2720(RSP))

(C/2024/4227)

Parlamentul European,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 ianuarie 2023 intitulată „Revizuirea inițiativei UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori” (COM(2023)0035),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2023 privind inițiativa cetățenească europeană (ICE) „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură propice albinelor, pentru un mediu sănătos” (1),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2018 întitulată „Inițiativa UE privind polenizatorii” (COM(2018)0395),

—	având în vedere rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la Inițiativa UE privind polenizatorii (2),

—	având în vedere raportul de evaluare din 2016 privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind polenizatorii, polenizarea și producția de alimente,

—	având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 26 ianuarie 2022 intitulat „Autoritățile locale și regionale accelerează punerea în aplicare a Inițiativei UE privind polenizatorii”,

—

având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 13 iulie 2023 intitulat „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind revizuirea Inițiativei UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori”
(3),

—	având în vedere raportul special 15/2020 al Curții de Conturi Europene din 9 iulie 2020 intitulat „Protejarea polenizatorilor sălbatici în UE – inițiativele Comisiei nu au dat roade”,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (COM(2020)0381),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice. Către un mediu fără substanțe toxice” (COM(2020)0667),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la o strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2019 referitoare la proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 546/2011 în ceea ce privește evaluarea impactului produselor de protecție a plantelor asupra albinelor (7),

—	având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privind Inițiativa privind polenizatorii revizuită – Un nou pact pentru polenizatori (O-000050/2023 – B9-0032/2023 și O-000051/2023 – B9-0033/2023),

—	având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.	întrucât aproximativ 80 % din speciile de culturi agricole și plante sălbatice cu flori din Europa depind, cel puțin într-o anumită măsură, de polenizarea realizată de animale, iar polenizatorii sălbatici pot furniza până la 50 % din necesarul de polenizare (8);

întrucât, potrivit listei roșii europene, la aproximativ una din trei specii de albine, fluturi și sirfide populația este în scădere; întrucât, în plus, una din zece specii de albine și fluturi și una din trei specii de sirfide sunt amenințate cu dispariția; întrucât, la nivel regional, s-au observat pierderi de până la 75 % ale populației de insecte în ultimele trei decenii;

întrucât polenizatorii sunt în principal specii sălbatice de insecte, cum ar fi albinele (inclusiv bondarii, albinele melifere și speciile solitare de albine), viespile, sirfidele, fluturii, moliile, gândacii și alte specii de muște, care transferă polenul de la părțile mascul la cele femelă ale florilor, permițând fertilizarea și reproducerea plantelor;

întrucât speciile și populațiile sălbatice de polenizatori sunt în declin în principal din cauza activității umane, în special din cauza schimbărilor climatice, a agriculturii intensive, a utilizării pesticidelor, a pierderii și degradării habitatelor naturale, a poluării mediului și a speciilor și bolilor alogene invazive;

întrucât colectarea de date obiective, fiabile și comparabile privind bogăția diferitelor specii și abundența speciilor polenizatoare de pe teren este fundamentală pentru evaluarea stării populațiilor de polenizatori și pentru a evalua dacă UE și statele sale membre au făcut progrese în inversarea declinului acestor populații;

întrucât albinele melifere au o contribuție semnificativă la polenizare; întrucât acest lucru nu compensează totuși rolul vital jucat în procesul de polenizare de numeroase și diverse insecte polenizatoare sălbatice, precum albinele solitare, fluturii, sirfidele și gândacii, deși contribuțiile lor relative diferă în funcție de cultură și amplasare;

întrucât populațiile sănătoase de polenizatori sălbatici oferă servicii de polenizare mai solide și mai fiabile pentru sectorul agricol; întrucât dependența excesivă de polenizarea de către o singură specie, cum ar fi albinele melifere, conduce, de asemenea, la creșterea riscurilor legate de vulnerabilitatea mai mare a speciilor la boli și la speciile alogene invazive;

întrucât randamentul și/sau calitatea culturilor depind atât de abundența, cât și de diversitatea polenizatorilor; întrucât în anumite contexte și în funcție de caracteristicile ecologice ale speciilor variația prezenței, abundenței și bogăției polenizatorilor poate fi explicată mai mult prin proximitatea și proporția habitatelor (semi)naturale favorabile, cum ar fi pajiștile și pădurile, decât prin parcelele de flori de pe câmpuri (9); întrucât, în alte cazuri, bogăția de flori a unei parcele agricole poate compensa izolarea de habitatul natural (10);

întrucât instrumentele de politică menite să asigure o polenizare suficientă a culturilor trebuie să țină seama de concurența potențială dintre albinele melifere și polenizatorii sălbatici indigeni; întrucât acest lucru necesită o mai bună evaluare a momentului, locului și numărului de albine care sunt necesare pentru a asigura polenizarea eficientă a culturilor cu flori în masă, fără a dăuna polenizatorilor sau plantelor indigene sălbatice (11);

întrucât presiunile asupra polenizatorilor sunt asociate în principal cu agricultura; întrucât silvicultura comercială nesustenabilă, responsabilă de absența arborilor vechi, a lemnului mort și a microhabitatelor asociate, a fost, de asemenea, identificată ca fiind una dintre principalele amenințări la adresa sirfidelor, dintre care 37 % sunt amenințate cu dispariția în Europa (12);

întrucât polenizatorii sunt esențiali pentru menținerea biodiversității și a sănătății ecosistemelor, contribuie la menținerea și crearea de habitate sălbatice, sunt esențiali pentru producția de semințe atât în sistemele agricole, cât și naturale, sunt parte integrantă a producției alimentare, a calității nutriției și a securității alimentare, contribuie la frumusețea și estetica peisajelor, permițând creșterea și înflorirea diferitelor plante; întrucât contribuția lor directă la agricultura UE este estimată la aproximativ 15 miliarde EUR (13); întrucât patru din cinci specii de culturi și specii de flori sălbatice depind, cel puțin într-o anumită măsură, de insecte ca polenizatori; întrucât polenizatorii sprijină în mod semnificativ, printre altele, mijloacele de subzistență ale fermierilor și ale altor părți interesate din sectorul agricol;

întrucât un nou raport privind tendințele fluturilor de pajiști în întreaga Europă arată că numărul lor a scăzut cu 36 % în doar zece ani, iar principalii factori care determină declinul acestora sunt intensificarea agriculturii atât de la transformarea pășunilor în terenuri arabile, cât și de la utilizarea intensă a îngrășămintelor și erbicidelor, ceea ce reduce florile sălbatice pe care se reproduc fluturii;

întrucât polenizatorii au o importanță primordială atât pentru securitatea alimentară, cât și pentru securitatea nutrițională și sunt esențiali pentru grupurile de alimente precum fructele, legumele, fructele cu coajă lemnoasă și semințele, care, la rândul lor, sunt esențiale pentru asigurarea unei bune sănătăți alimentare și, în special, pentru prevenirea bolilor netransmisibile;

întrucât declinul polenizatorilor sălbatici și implicațiile sale asupra securității alimentare, a rezilienței agricole, a sănătății umane, a calității vieții, a nutriției de calitate și a serviciilor ecosistemice a sporit gradul de conștientizare a publicului și a generat preocupări serioase în întreaga societate, ceea ce a determinat luarea de măsuri pentru a aborda cauzele declinului și pentru a atenua consecințele, ceea ce a condus, printre altele, la încheierea cu succes a inițiativei cetățenești europene „Salvați albinele și fermierii”, care cere o tranziție către o agricultură mai favorabilă albinelor;

O.	întrucât orientările Comisiei pentru orașele care asigură un mediu favorabil pentru polenizatori conțin recomandări valoroase pentru mediile urbane care sprijină polenizatorii;

întrucât, în raportul său din 2019 privind starea mediului european, Agenția Europeană de Mediu (AEM) a afirmat că nouă dintre cele 13 obiective de politică specifice stabilite pentru 2020 în domeniul protejării, conservării și consolidării biodiversității și naturii europene nu vor fi, în mare parte, pe drumul cel bun în 2020 (14); întrucât cele nouă obiective includ obiective legate de speciile și habitatele protejate ale UE, speciile comune (păsări și fluturi), precum și starea și serviciile ecosistemice,

Observații generale și consecințele pierderii polenizatorilor

salută versiunea revizuită a Inițiativei UE privind polenizatorii – Un nou acord pentru polenizatori și subliniază necesitatea urgentă ca statele membre, Comisia și actorii regionali și locali să ia măsuri concrete pentru a inversa declinul polenizatorilor cât mai curând posibil și cel târziu până în 2030;

salută inițiativa cetățenească europeană intitulată „Salvați albinele și fermierii” consideră că o agricultură ecologică stă la baza unei producții sustenabile de alimente sănătoase; consideră că cerințele cetățenilor trebuie transpuse rapid și eficient în viitoarele politici;

este de acord că scăderea populației de polenizatori constituie o amenințare la adresa bunăstării oamenilor, a productivității agricole, a securității alimentare și a naturii în general; subliniază că polenizarea de către polenizatorii sălbatici și dirijați este un factor esențial de producție agricolă; subliniază că valoarea anuală de 4,5 miliarde EUR a polenizării ca serviciu ecosistemic în UE înregistrează doar valoarea serviciului prestat efectiv și are ca rezultat recolta de fructe și legume; subliniază că, dacă nu ar exista o penurie de polenizatori din cauza presiunilor cu care se confruntă, această valoare ar putea fi mult mai mare (15);

subliniază că polenizarea culturilor mediată de animalele sălbatice și domestice este un serviciu ecosistemic esențial și pe cale de dispariție (16); constată că valoarea economică globală a polenizării efectuate de animale domestice și sălbatice a fost estimată la 153 de miliarde EUR, în timp ce pierderile excedentare ale consumatorilor asociate unei pierderi totale a polenizării de către animale au fost estimate între 190 și 310 miliarde EUR (17);

subliniază beneficiile pentru sănătatea și bunăstarea umană oferite de polenizare, precum și necesitatea de garanta menținerea lor în mod durabil; constată, de asemenea, că contribuția polenizatorilor din producția agricolă este de 35 % din producția mondială de alimente (18), în timp ce culturile polenizate de animale conțin majoritatea vitaminelor (A, C și E) și minerale (calciu, fluorură și fier) prezente în regimurile alimentare din întreaga lume (19); subliniază, prin urmare, că polenizatorii sunt vitali atât pentru securitatea alimentară, cât și pentru securitatea nutrițională;

constată că declinul polenizatorilor are multe efecte adverse asupra mediului și asupra sănătății umane; subliniază că unul dintre acestea este scăderea cantității de fructe și legume la nivel mondial, ceea ce ar putea duce la o scădere a consumului și, prin urmare, la creșterea numărului de boli netransmisibile (20);

recunoaște contribuția adusă de prima inițiativă a UE privind polenizatorii; invită Comisia să includă rezultatele inițiativei în viitoarea strategie privind biodiversitatea, inclusiv alte servicii ecosistemice esențiale pe care le furnizează insectele;

salută angajamentele Comitetului Economic și Social European și ale Comitetului European al Regiunilor legate de posibilitățile și responsabilitățile comune ale grupurilor de interese socio-profesionale ale Europei și ale autorităților locale și regionale în ceea ce privește accelerarea punerii în aplicare a Inițiativei privind polenizatorii și atingerea obiectivelor acesteia;

subliniază necesitatea de a aborda toți factorii principali ai declinului polenizatorilor;

Asigurarea coerenței politicilor: agricultură și silvicultură, reducerea poluării și creșterea conectivității

10.

reamintește că Pactul verde european a fost adoptat ca o nouă strategie globală care permite UE să abordeze provocările legate de climă și mediu, fără a lăsa pe nimeni în urmă; reamintește că obiectivele Pactului verde, inclusiv Strategia UE privind biodiversitatea și Strategia „De la fermă la consumator”, vor fi atinse numai atunci când va fi îndeplinit obiectivul principal al Inițiativei UE privind polenizatorii, și anume inversarea declinului acestora; invită Comisia și statele membre să implementeze rapid și pe deplin ambele strategii; reiterează că Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 trebuie să își realizeze pe deplin obiectivele; îndeamnă Comisia și statele membre să se angajeze să adopte măsuri substanțiale și suplimentare privind conservarea biodiversității;

11.

subliniază necesitatea de a elimina deficiențele din principalele politici sectoriale ale UE care abordează scăderea populației de polenizatori și de a include măsurile de protecție a polenizatorilor în politicile relevante ale UE;

12.

subliniază că strategiile naționale și/sau regionale de protecție a polenizatorilor sunt instrumente esențiale pentru a mobiliza toate părțile relevante și a gestiona toate acțiunile necesare cu scopul de a inversa declinul polenizatorilor; apreciază eforturile statelor membre care au adoptat strategii naționale sau regionale specifice de protecție a polenizatorilor și invită celelalte state să facă acest lucru cât mai curând posibil, pentru a aborda în comun toți factorii de declin într-un mod coordonat, ținând seama de particularitățile și condițiile naționale, regionale și locale;

13.

invită Comisia să evalueze conformitatea planurilor strategice din cadrul politicii agricole comune (PAC) cu obiectivele Inițiativei UE privind polenizatorii; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească în comun aceste planuri, despre care se constată că nu conțin măsurile necesare; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să creeze un capitol specific în cadrul planurilor strategice PAC pentru a descrie măsurile concrete care vizează protecția polenizatorilor sălbatici și gestionați, având în vedere importanța acestora ca furnizori de factori de producție agricolă; subliniază că bugetul PAC pentru perioada 2023-2027 oferă sprijin pentru practicile relevante pentru climă și ar trebui utilizat pentru a atinge obiectivele UE în materie de biodiversitate, inclusiv protecția polenizatorilor;

14.

invită Comisia și statele membre să se asigure că mecanismele și platformele de guvernanță actuale și viitoare sunt pe deplin funcționale pentru a atinge, până la termenele convenite, obiectivele Inițiativei privind polenizatorii și, în sens mai larg, Strategia privind biodiversitatea; invită, în acest sens, Comisia să pună în aplicare măsurile legislative și nelegislative necesare care vor contribui la eliminarea lacunelor existente în materie de guvernanță și politici și la eliminarea obstacolelor în calea îndeplinirii obiectivelor și țintelor convenite la nivelul UE;

15.

subliniază, astfel, interdependența puternică dintre Inițiativa revizuită a UE privind polenizatorii și propunerea de lege europeană privind refacerea naturii, în ceea ce privește inversarea declinului populației de polenizatori, în special prin alinierea măsurilor naționale de refacere a naturii la politicile relevante prevăzute de Inițiativa UE privind polenizatorii;

16.

subliniază necesitatea continuă de a proteja mai bine polenizatorii de riscurile generate de utilizarea pesticidelor și biocidelor și regretă faptul că au fost luate cu întârziere măsurile pentru protejarea polenizatorilor prin procedurile de autorizare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 (21) și în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 (22);

17.

consideră că prezența arborilor bătrâni, a lemnului mort și a microhabitatelor asociate este esențială pentru dezvoltarea polenizatorilor și pentru capacitatea lor de a se hrăni și de a-și face cuiburi; apreciază, în acest sens, că un plan de conservare din cadrul Noului acord pentru polenizatori va viza în mod special peisajele forestiere; consideră că planul de conservare ar trebui să caute sinergii cu silvicultura apropiată de natură;

18.

subliniază importanța de a îmbunătăți baza de dovezi științifice pentru a evalua atât toxicitatea relativă a pesticidelor, cât și a insecticidelor, pentru albine și alți polenizatori, astfel încât obiectivele de reducere a efectelor nocive să poată fi mai bine ajustate până în 2027; subliniază, de asemenea, importanța modificării legislației și a punerii în aplicare a politicilor în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice pentru a stopa declinul polenizatorilor;

19.

solicită interzicerea, cel târziu până în 2027, a importului de produse agricole la fabricarea cărora s-au utilizat pesticide interzise în UE, din motive de sănătate umană și de protecție a biodiversității și care pot cauza daune inacceptabile polenizatorilor;

20.

ia act de orientările revizuite ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară privind evaluarea riscurilor pentru albine prezentate de produsele de protecție a plantelor (Apis mellifera, Bombus spp. și albinele solitare) și invită Comisia și statele membre să le pună rapid în aplicare; ia act de acordul din cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit al UE din 28-29 iunie 2021 de stabilire a unui obiectiv specific de protecție de 10 % ca nivel maxim permis de reducere a dimensiunii coloniilor ca urmare a expunerii albinelor melifere la pesticide; ia act de decizia Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animal din mai 2022 de a pune în aplicare o abordare bazată pe praguri nedefinite pentru obiectivele de protecție specifice atât pentru bondari, cât și pentru albinele solitare; consideră că obiectivele specifice de protecție a polenizatorilor sălbatici trebuie să fie în concordanță cu nevoia de refacere a populațiilor deja epuizate; ia act de angajamentul Comisiei de a actualiza sistemul actual de evaluare a riscului utilizării pesticidelor pentru artropodele nevizate (în cadrul căruia sunt evaluate toate speciile de polenizatori sălbatici care nu sunt incluse în documentul de orientare privind albinele) și subliniază că o astfel de actualizare este o prioritate urgentă;

21.

reamintește Comisiei și statelor membre despre obiecția larg susținută față de un act de punere în aplicare: Impactul produselor de protecție a plantelor asupra albinelor melifere (23) și despre propria poziție pe care o susține de mult timp privind necesitatea de a garanta o mai bună protecție a polenizatorilor;

22.

este preocupat de limitările evaluărilor ingredientului unic activ folosite în timpul procesului de autorizare a pesticidelor; invită, prin urmare, Comisia și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară să permită o tranziție către o evaluare mai globală și contextualizată a riscurilor de mediu asociate pesticidelor pentru insecte, inclusiv polenizatorilor, fără întârziere, pe baza proiectului IPol-ERA; consideră că această transformare sistemică ar trebui să țină seama de o gamă largă de polenizatori și de efectele cumulative ale diferitelor substanțe chimice și că aceasta necesită eforturi coordonate din partea tuturor agențiilor relevante;

23.

ia act de proiectul de orientări al Agenției Europene pentru Produse Chimice privind evaluarea riscurilor pe care le prezintă pentru albine utilizarea biocidelor; subliniază necesitatea de a finaliza rapid documentul de orientare, astfel încât acesta să înceapă să fie utilizat în procesul de autorizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 528/2012 la nivelul UE sau la nivelul statelor membre și pentru aprobare la nivelul UE;

24.

subliniază valoarea adăugată pe care o poate avea implicarea semnificativă a marilor producători de alimente, angrosiștilor și comercianților cu amănuntul față de furnizorii lor în reducerea utilizării pesticidelor și a riscurilor asociate acestora; subliniază că este necesar ca marile companii din lanțul alimentar să încheie contracte pe termen lung cu producătorii lor și să își ajute fermierii să pună în aplicare corect bunele practici în materie de combatere integrată a dăunătorilor, inclusiv prin acordarea sprijinului financiar și tehnic necesar pentru fermieri și cultivatori, pentru a se asigura că aceștia pot trece rapid la practici agricole agroecologice și ecologice, asigurându-se totodată că aceștia primesc un preț corect pentru eforturile lor;

25.

recunoaște că, deși emisiile de azot pot provoca eutrofizarea pășunilor seminaturale și dăuna habitatelor polenizatorilor, îngrășămintele sunt esențiale pentru fertilitatea solului și securitatea alimentară; subliniază necesitatea de a consolida măsurile pentru a echilibra emisiile de azot;

26.

regretă lipsa unor eforturi coordonate de combatere a poluării luminoase, întrucât unele state au adoptat politici naționale, iar altele nu au luat nicio măsură; încurajează stabilirea de indicatori care să înregistreze și să raporteze cu privire la nivelurile de poluare luminoasă în UE și în statele membre pentru a se putea stabili obiective de reducere a poluării în raport cu valorile de referință convenite și pentru a monitoriza progresele înregistrate; încurajează utilizarea serviciilor Copernicus pentru a stabili un diagnostic al poluării luminoase actuale în UE;

27.

subliniază necesitatea de a include conservarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice în practicile de planificare urbană pentru a proteja populațiile de polenizatori, a contribui la diversitatea lor și a crea habitate noi și bine conectate;

28.

invită statele membre să monitorizeze populațiile de polenizatori din zonele urbane, să colecteze date privind sănătatea polenizatorilor și să elaboreze strategii bazate pe dovezi pentru conservarea acestora; încurajează schimbul de bune practici și experiențe între orașe pentru a crea o rețea pentru eforturile de conservare a polenizatorilor urbani;

29.

subliniază beneficiile acoperișurilor verzi, ale grădinilor verticale și ale practicilor agricole urbane durabile în ceea ce privește furnizarea de habitate pentru polenizatori și contribuția la reziliența urbană și la îmbunătățirea calității vieții;

30.

subliniază, astfel, interdependența puternică dintre Inițiativa revizuită a UE privind polenizatorii, menținerea și îmbunătățirea protecției naturii în temeiul Directivelor UE privind păsările (24), Directiva privind habitatele (25) și propunerea de lege europeană privind refacerea naturii, în ceea ce privește inversarea declinului populației de polenizatori, în special prin alinierea măsurilor naționale de refacere a naturii la politicile relevante prevăzute de Inițiativa UE privind polenizatorii; solicită să se adopte măsuri menite să combată declinul biodiversității în afara zonelor protejate; observă că refacerea naturii și a ecosistemelor din zonele protejate nu poate compensa continua pierdere a biodiversității și degradare a ecosistemelor din alte zone;

31.

este alarmat de pierderea și fragmentarea în curs a habitatelor și de efectele negative ale acestora asupra multor insecte polenizatoare; salută, în acest sens, angajamentul Comisiei de a pregăti un proiect pentru o rețea de coridoare ecologice pentru polenizatori, sau „Buzz Lines”, împreună cu statele membre, pentru a conecta zonele naturale existente utilizând coridoare ecologice și pentru a permite speciilor să se deplaseze în căutarea hranei, a adăposturilor și a locurilor de cuibărire și reproducere; subliniază necesitatea de a conveni asupra unui plan de acțiuni cu termene limită și invită statele membre să se angajeze să-l pună în aplicare;

32.

subliniază că infrastructura liniară din UE ar trebui concepută, gestionată și adaptată astfel încât fragmentarea habitatelor să fie redusă la minimum și că infrastructura în cauză nu trebuie să submineze integritatea rețelei Buzz Line;

33.

invită statele membre să promoveze diversitatea speciilor de culturi arabile cultivate și să conserve habitatele naturale pentru polenizatori în cea mai mare măsură posibilă;

Monitorizare și indicatori

34.

subliniază rolul esențial al fermierilor în menținerea habitatelor polenizatorilor și în promovarea practicilor agricole durabile, care acordă prioritate calității vieții acestor specii esențiale și contribuie la conservarea biodiversității; subliniază, în acest sens, practicile agricole deja aplicate la nivel local pentru a proteja habitatele polenizatorilor; subliniază, în același timp, importanța unei rețele independente de consilieri pentru a promova diseminarea și punerea în aplicare efectivă a măsurilor favorabile polenizatorilor;

35.

încurajează plantarea și refacerea livezilor cu mai multe specii, care sunt o sursă de polen și nectar;

36.

invită Comisia și statele membre să elaboreze un sistem standardizat al UE de monitorizare a polenizatorilor, pentru a îmbunătăți colectarea de date cu privire la populația de polenizatori; subliniază că granularitatea datelor colectate ar trebui să permită detectarea schimbărilor anuale ale populației care sunt semnificative pentru acțiunile de politică și măsurile de conservare; invită statele membre să sprijine formarea și consolidarea capacităților pentru a asigura rapid necesarul de resurse umane pentru monitorizarea polenizatorilor;

37.

salută, în acest sens, propunerea inițială a experților privind un sistem UE de monitorizare a polenizatorilor (26) ca bază pentru elaborarea unor opțiuni mai avansate; invită Comisia să continue această activitate tehnică, în strânsă colaborare cu statele membre, în vederea elaborării unui set de opțiuni bazate pe costuri pentru un sistem UE de monitorizare a polenizatorilor; consideră că fiecare opțiune ar trebui să fie însoțită de o foaie de parcurs privind punerea în aplicare, care să evidențieze lacunele în materie de capacitate tehnică din statele membre și căile de abordare rapidă a acestora;

38.

invită Comisia să verifice dacă instrumentele de planificare strategică pentru gestionarea siturilor Natura 2000, inclusiv cadrele de acțiune prioritare, includ cerințe pentru protecția polenizatorilor sălbatici și să evalueze măsurile relevante propuse de statele membre în cadrele de acțiune prioritare;

39.

consideră că monitorizarea anuală de înaltă calitate și informarea cu privire la starea populațiilor de polenizatori, susținută, printre altele, de un număr suficient de mare de situri în fiecare stat membru pentru a permite detectarea schimbărilor în ceea ce privește abundența și bogăția de specii a diferitelor grupuri de polenizatori, evaluate cel puțin o dată la trei ani, sunt esențiale pentru a sprijini și îmbunătăți procesele decizionale, pentru a asigura cheltuieli publice mai eficiente și pentru a spori responsabilitatea și înțelegerea impactului politicilor și legislației;

40.

apreciază angajamentul Comisiei, împreună cu statele membre și AEM, de a finaliza cartografierea la nivelul UE a principalelor zone ale polenizatorilor până în 2025 și evaluările listei roșii pentru principalele grupuri de polenizatori de insecte până în 2024; recunoaște eforturile Comisiei de a elabora și coordona punerea în aplicare a planurilor de acțiune pentru specii; invită statele membre să pună rapid în aplicare acțiunile de conservare necesare la toate nivelurile de guvernanță relevante și să sprijine experții și părțile interesate; încurajează, de asemenea, statele membre să îmbunătățească eforturile actuale de conservare în zonele protejate și să ia în considerare crearea de noi zone protejate pentru fluturi, molii și alți polenizatori sălbatici, în special speciile incluse pe lista roșie;

41.

salută activitatea și rezultatele inițiativelor anterioare și în curs ale UE, axându-se pe monitorizarea speciilor, a stării habitatelor, a poluanților prezenți în mediu și a sensibilizării; invită Comisia, în acest sens, să stabilească un temei juridic și un cadru financiar durabil pentru următoarele inițiative: SPRING (Îmbunătățirea refacerii polenizatorilor prin indicatori și monitorizare), INSIGNIA (Monitorizarea poluanților din mediul înconjurător prin intermediul albinelor melifere), EMBAL (Monitorizarea europeană a biodiversității în peisajele agricole), LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor), STING (Știință și tehnologie pentru insectele polenizatoare) și eLTER (Cercetarea ecosistemică pe termen lung în Europa) și să faciliteze integrarea EMBAL și INSIGNIA, precum și a viitorului sistem UE de monitorizare a polenizatorilor, în cadrul eLTER; subliniază că monitorizarea factorilor determinanți ai declinului polenizatorilor trebuie să fie efectuată în mod continuu pe perioade lungi de timp;

42.

își reiterează apelul privind stabilirea unui indicator specific de polenizare pentru politica agricolă comună, pentru a evalua impactul politicii atât asupra polenizatorilor, cât și asupra polenizării, până în 2026;

Resurse, schimb de cunoștințe și consolidarea capacităților

43.

invită Comisia să evalueze noi modalități de finanțare a măsurilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Inițiativei UE privind polenizatorii, inclusiv prin instituirea unui fond pentru natură în noul cadru financiar multianual 2027+; subliniază că inițiativa trebuie să mobilizeze suficiente resurse financiare suplimentare și să asigure angajamente și investiții la nivelul UE și al statelor membre la o scară și cu o rapiditate care să contribuie la oprirea pierderilor de polenizatori până în 2030; invită Comisia să propună linie bugetară specifică, care să sprijine monitorizarea sistematică a biodiversității, indicatorii și raportarea cu privire la progrese, tendințe și presiuni în toate statele membre;

44.

invită direcțiile generale relevante ale Comisiei și AEM, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Produse Chimice să intensifice cooperarea pentru a acoperi lacunele identificate în materie de date și politici; consideră că Comisia, agențiile UE și statele membre trebuie să îmbunătățească colectarea, partajarea, gestionarea și generarea de noi date privind biodiversitatea pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor și pentru a asigura coerența politicilor la toate nivelurile;

45.

invită Comisia să instituie mecanisme adecvate de guvernanță și monitorizare, inclusiv să atribuie responsabilități clare departamentelor Comisiei implicate în domenii de politică relevante pentru polenizatorii sălbatici;

46.

invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea pentru a înțelege mai bine impactul substanțelor cu proprietăți de perturbatori endocrini asupra polenizatorilor și să pună în aplicare politici bazate pe cele mai recente dovezi științifice privind acest impact;

47.

invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea pentru a înțelege mai bine interacțiunile dintre coloniile de albine melifere și polenizatorii indigeni/sălbatici, inclusiv în ceea ce privește concurența;

48.

subliniază importanța protejării polenizatorilor nu numai în UE, ci și în întreaga lume și invită Comisia promoveze acțiuni relevante;

49.

invită Comisia și statele membre să se implice activ în diplomația albinelor ca instrument de politică externă pentru a promova includerea polenizatorilor în politicile internaționale cu scopul de a sprijini activitățile care contribuie la reziliența socială și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare și a grupurilor vulnerabile;

50.

recunoaște importanța oamenilor de știință, inclusiv a fermierilor și a taxonomiștilor, care trebuie sprijiniți în continuare, astfel încât să își poată consolida expertiza și bunele practici și să le împărtășească cu toate statele membre; ia act, în același timp, de constatările unui studiu comandat de Comisie (27) și publicat în decembrie 2022, care arată că expertiza tinde să fie deosebit de modestă în țările cu cea mai bogată biodiversitate și constată că taxonomiștii sunt predominant bărbați în vârstă; reamintește că unul dintre obstacolele în calea punerii în aplicare eficace a programelor științifice cetățenești este lipsa expertizei taxonomice pentru prelucrarea datelor și lipsa instrumentelor taxonomice și invită Comisia și statele membre să remedieze aceste deficiențe; apreciază activitatea încununată de succes a ambasadorilor polenizatorilor în ceea ce privește sensibilizarea și motivarea cetățenilor și a întreprinderilor;

51.

îndeamnă Comisia și statele membre să ofere mici scheme de granturi experților, reprezentanții societății civile și persoanelor fizice pentru a sprijini acțiunile locale și regionale pentru polenizatori și pentru a permite crearea unei platforme a UE pentru polenizatorii sălbatici, care să își coordoneze eforturile și să faciliteze schimbul de cunoștințe pe termen lung;

52.

subliniază potențialul creării de rețele locale și platforme de schimb de cunoștințe prin care fermierii să poată face schimb de bune practici și să poată contribui la conservarea polenizatorilor, care sunt specii neprețuite, asigurând reziliența sistemelor noastre agricole și securitatea alimentară;

53.

invită Comisia să includă toate grupurile-cheie de insecte polenizatoare în platforma taxonomică dezvoltată de proiectele Orbit și Taxo-fly și să asigure și să îmbunătățească funcționalitatea acesteia prin dezvoltarea de instrumente pentru taxonomiști și oamenii de știință cetățeni;

54.

invită Comisia și statele membre să asigure coordonarea și accesibilitatea tuturor mijloacelor necesare pentru a menține și a îmbunătăți sistemele europene de monitorizare a fluturilor în întreaga UE, inclusiv prin creșterea transectelor fluturilor, prin monitorizarea speciilor rare și amenințate, prin utilizarea tehnologiei de raportare în timp real și prin furnizarea de asistență financiară pe termen lung coordonatorilor desemnați; invită Comisia și statele membre să lanseze și să mențină o bază de date publică a UE care va fi necesară pentru viitorul sistem al UE de monitorizare a polenizatorilor;

55.

invită Comisia și statele membre să sprijine studenții la agronomie și programele educaționale pentru apicultori, pentru a consolida capacitățile de gestionare și promovare a biodiversității și a polenizării ca servicii ecosistemice; subliniază că sunt necesare sisteme de stimulente pentru a sprijini măsurile care aduc beneficii populațiilor de polenizatori și că fermierii și alți utilizatori de terenuri ar trebui sprijiniți financiar;

56.

subliniază importanța dialogurilor deschise, constructive și autentice între instituțiile UE și reprezentanții autorităților relevante la toate nivelurile de guvernanță, experți, apicultori și cetățeni, deoarece acest lucru poate deschide calea către noi parteneriate, acțiuni și angajamente și o implicare mai puternică, cum ar fi în timpul Săptămânii UE a polenizatorilor 2021: Un nou pact pentru polenizatori; consideră că schimbul de cunoștințe, sensibilizarea, consolidarea capacităților și implicarea tuturor părților interesate relevante, oamenilor de știință cetățeni și tinerilor în domeniul protecției polenizatorilor, reprezintă o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare cu succes a acestei inițiative;

° °

57.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)
JO C 148, 28.4.2023, p. 1.

(2)
JO C 255, 29.6.2021, p. 29.

(3)
JO C 349, 29.9.2023, p. 173.

(4)
JO C 411, 27.11.2020, p. 48.

(5)
JO C 67, 8.2.2022, p. 25.

(6)
JO C 184, 5.5.2022, p. 2.

(7)
JO C 202, 28.5.2021, p. 49.

(8) Garibaldi și alții, „Wild Pollinators Enhance Fruit Set of Crops Regardless of Honey Bee Abundance” (Polenizatorii sălbatici îmbunătățesc fructificarea culturilor, independent de abundența de albine melifere) Revista Science, Vol. 339, ediția 6127, 29 martie 2013, p. 1608-1611.

(9) Bartholomée, O. et al., „Pollinator presence in orchards depending on landscape-scale habitats more than in-field flower resources” (Prezența polenizatorilor în livezi depinde de habitatele la scară peisagistică mai mult decât parcelele de flori de pe câmpuri), Agriculture, Ecosystems & Environment, Vol. 293, 2020.

(10) Saunders, M. and Luck, G., „Interaction effects between local flower richness and distance to natural woodland on pest and beneficial insects in apple orchards” (Efectele de interacțiune dintre bogăția florală locală și distanța față de pădurea naturală asupra insectelor dăunătoare și benefice din livezile de meri), Agricultural and Forest Entomology, Vol. 20, nr. 2, 2017, p. 279-87.

(11) Geldmann, J. și González-Varo, J., „Conserving honeybees does not help wildlife: High densities of managed honeybees can harm populations of wild pollinators” (Conservarea albinelor melifere nu ajută fauna sălbatică: densitățile ridicate ale albinelor melifere gestionate pot dăuna populațiilor de polenizatori sălbatici) Sciencemag, Vol. 359, nr 6374, 2018, p. 392-3.

(12) Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, Comisia de Supraviețuire a Speciilor – Grupul de specialiști pentru sirfide/ Grupul de specialiști pentru planificarea conservării, „European Hoverflies: Moving from Assessment to Conservation Planning (Sirfidele europene: de la evaluare la planificarea conservării). Conservation Planning Specialist Group, Apple Valley, Minesota, SUA, 2022.

(13) Raportul special 15/2020 al Curții de Conturi Europene intitulat „Protection of wild pollinators in the EU — Commission initiatives have not borne fruit” (Protejarea polenizatorilor sălbatici în UE – inițiativele Comisiei nu au dat roade), 2020.

(14) AEM, „The European environment – state and outlook 2020 – Knowledge for transition to a sustainable Europe” (Mediul european – situația actuală și perspectiva 2020 – Cunoștințe pentru tranziția către o Europă durabilă), Oficiul pentru Publicații al UE, Luxemburg, 2019.

(15) Eurostat, „
Accounting for ecosystems and their services in the European Union – 2021 edition
” (Contabilizarea ecosistemelor și a serviciilor acestora în Uniunea Europeană – ediția 2021), Oficiul pentru Publicații al UE, Luxemburg, 2021.

(16) Potts S. et al., „Global polenizator declines: Trends, impacts and drivers”, Trends in Ecology & Evolution (Tendințe, impact și factori determinanți), vol. 25, 2010, p. 345-353.

(17) Gallai N. et al., „Economic valuation of the vulnerability of world agriculture confronted with pollinator decline” (Evaluarea economică a vulnerabilității agriculturii mondiale în fața declinului polenizatorilor), Ecological Economics, Vol. 68, 2009, p. 810–821.

(18) Klein, A.M. et al., „Importance of pollinators in changing landscapes for world crops” (Importanța polenizatorilor în schimbarea peisajelor pentru culturile mondiale), Proceedings of the Royal Society, vol. 274, nr. 1608, 2007, p. 303-313.

(19) Eiler, E. et al., „Contribution of Pollinator-Mediated Crops to Nutrients in the Human Food Supply” (Contribuția culturilor cu ajutorul polenizatorilor la nutrienții din alimentația umană), PLOS ONE, vol. 6, nr. 6, 2011.

(20) Smith, M. et al., „Effects of decreases of animal pollinators on human nutrition and global health: a modelling analysis” (Efectele scăderii numărului de polenizatori animali asupra nutriției umane și sănătății globale: o analiză prin modelare), Sciencemag, vol. 386, nr. 10007, 2015, p. 1964-1972.

(21) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

(22) Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(23) Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 referitoare la proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 546/2011 în ceea ce privește evaluarea impactului produselor de protecție a plantelor asupra albinelor (JO C 202, 28.5.2021, p. 49).

(24) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(25) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(26) Potts, S. et al., „
Proposal for an EU Pollinator Monitoring Scheme
” (Propunere pentru un sistem UE de monitorizare a polenizatorilor), Centrul Comun de Cercetare, Oficiul pentru Publicații al UE, Luxemburg, 2020.

(27) Comisia Europeană, Direcția Generală Mediu, „European Red List of insect taxonomists” (Lista roșie europeană a taxonomiștilor de insecte), Oficiul pentru Publicații al UE, 2022.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4227/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

OJ:C_202404227: P9_TA(2023)0441 – Inițiativa UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori – Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 pe tema Inițiativa UE privind polenizatorii – Un nou pact pentru polenizatori (2023/2720(RSP))

Informatii

Apply Filters