OJ:C_202404228: P9_TA(2023)0442 – Raport privind o mai bună legiferare pentru anii 2020, 2021 și 2022 – Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 referitoare la adecvarea reglementărilor Uniunii Europene, la subsidiaritate și la proporționalitate – Raport privind o mai bună legiferare pentru anii 2020, 2021 și 2022 (2023/2079(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 23/11/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4228

24.7.2024

P9_TA(2023)0442

Raport privind o mai bună legiferare pentru anii 2020, 2021 și 2022

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2023 referitoare la adecvarea reglementărilor Uniunii Europene, la subsidiaritate și la proporționalitate – Raport privind o mai bună legiferare pentru anii 2020, 2021 și 2022 (2023/2079(INI))

(C/2024/4228)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—	având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană (1),

—	având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (2),

—	având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (3) din 16 decembrie 2003 și versiunea sa cea mai recentă, Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (4),

—	având în vedere măsurile practice convenite la 22 iulie 2011 între serviciile competente ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru aplicarea articolului 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul acordurilor în primă lectură,

—	având în vedere rapoartele anuale ale Comisiei pe 2020, 2021 și 2022 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității și relațiile cu parlamentele naționale din 23 iulie 2021 (COM(2021)0417), 1 august 2022 (COM(2022)0366) și, respectiv, 12 octombrie 2023 (COM(2023)0640),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2016 referitoare la o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la adecvarea, subsidiaritatea și proporționalitatea reglementărilor la nivelul Uniunii Europene – raportul pentru anii 2017, 2018 și 2019 privind o mai bună legiferare (6),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2021 intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației (COM(2021)0219),

—	având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2022 referitoare la O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației (7),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 23 octombrie 2018 intitulată „Principiile subsidiarității și proporționalității: consolidarea rolului lor în elaborarea politicilor UE” (COM(2018)0703),

—	având în vedere Acordul de cooperare din 5 februarie 2014 dintre Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor,

—	având în vedere toate comunicările anterioare ale Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor privind necesitatea unei mai bune legiferări pentru a obține rezultate mai bune în interesul cetățenilor UE,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0310/2023),

întrucât din 2018, Comisia a continuat să aplice programul său consolidat pentru o mai bună legiferare, integrând principiile subsidiarității și proporționalității în toate etapele elaborării politicilor; întrucât Comisia a început să fuzioneze rapoartele privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în elaborarea legislației UE cu rapoarte privind relațiile sale cu parlamentele naționale, acordând o mai mare importanță opiniilor parlamentelor naționale și evitând suprapunerile dintre cele două rapoarte anuale;

întrucât este în continuare necesar să se reducă sarcinile de reglementare inutile pentru a se asigura că legislația UE produce beneficiile scontate, reducând în același timp costurile inutile, în special pentru cetățeni și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri); întrucât „O mai bună legiferare” ar trebui să fie benefică pentru toți și să servească interesului societății europene;

C.	întrucât asigurarea coerenței legislației UE poate facilita în mare măsură punerea sa în aplicare;

D.	întrucât mandatul Comitetului de control normativ include verificarea calității evaluărilor impactului;

întrucât parlamentele naționale sunt gardienii firești ai principiului subsidiarității și au dreptul de a monitoriza respectarea acestuia prin intermediul sistemului de alertă timpurie (EWS), conform căruia, atunci când consideră că o propunere legislativă nu respectă principiul subsidiarității, un parlament și/sau o cameră națională poate adopta un aviz motivat,

Referitor la subsidiaritate

reamintește că principiul subsidiarității consacrat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană vizează garantarea faptului că deciziile sunt luate cât mai aproape posibil de cetățeni și că se efectuează controale constante pentru a verifica dacă acțiunea la nivelul UE este justificată; reamintește că principiul proporționalității impune ca nicio acțiune întreprinsă de UE să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor tratatelor;

salută măsura de a ajuta parlamentele naționale să își îndeplinească rolul într-un mod mai eficace, excluzând perioada cuprinsă între 20 decembrie și 10 ianuarie din perioada de opt săptămâni în care parlamentele naționale pot prezenta avize motivate, care a condus la rezultate pozitive și invită Comisia să analizeze posibilitatea de a prelungi această perioadă;

constată că numărul avizelor motivate primite de la parlamentele naționale din UE a fost de 9 în 2020, 16 în 2021 și 34 în 2022; subliniază că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, parlamentele naționale din UE au activat sistemul de avertizare timpurie sau „cartonașul galben” doar de trei ori și că nu a fost niciodată emis un „cartonaș portocaliu” (sistemul conform căruia jumătate dintre parlamentele naționale ridică obiecții față de o propunere a Comisiei);

constată că, dintre cele 16 avize motivate primite în 2021, nouă erau legate de pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, trei de pachetul privind uniunea europeană a sănătății, două de Pactul privind migrația și azilul, unul de propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE și unul de propunerea de modificare a Directivei TVA (8) în ceea ce privește conferirea de competențe de executare Comisiei pentru a stabili sensul termenilor utilizați în anumite dispoziții ale directivei respective; constată, de asemenea, că, dintre cele nouă avize motivate primite în 2020, trei au vizat propunerea de regulament de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice (Legea europeană a climei (9)), adoptată de Comisie la 4 martie 2020;

constată, de asemenea, că, în 2020, dintr-un număr total de 39 de camere ale parlamentelor naționale, doar opt au emis avize motivate, că, în 2021, acest număr a scăzut la șapte, iar în 2022 a crescut la 13;

constată că, în 2021, parlamentele naționale au prezentat 360 de avize, în timp ce în 2020 au prezentat doar 225; constată, cu toate acestea, că tendința numărului de avize și avize motivate în perioada 2007-2022 demonstrează că parlamentele naționale solicită din ce în ce mai mult intensificarea dialogului politic și o mai mare implicare în dezbaterea privind politicile UE;

invită Comisia să țină seama într-o mai mare măsură de opiniile exprimate de Comitetul European al Regiunilor prin intermediul Rețelei de monitorizare a subsidiarității, creată pentru a facilita schimbul de informații între autoritățile locale și regionale și Uniune cu privire la diferite propuneri legislative care, dacă sunt adoptate, au un impact direct asupra acestor organisme și asupra politicilor de care se ocupă;

Referitor la promovarea includerii parlamentelor naționale

subliniază importanța participării parlamentelor naționale la procesul legislativ la nivelul UE; subliniază rolul esențial al parlamentelor naționale în controlul pre-legislativ al proiectelor de acte legislative ale UE, care sporește legitimitatea și calitatea legislației UE; constată că formele actuale de cooperare cu parlamentele naționale ar putea fi îmbunătățite; solicită ca Rețeaua UE de schimb de informații la nivel interparlamentar (IPEX), care facilitează schimbul electronic de informații legate de UE între parlamentele naționale ale statelor membre și Parlamentul European, să fie îmbunătățită în continuare, prin adăugarea unui sistem eficient de notificare pentru parlamentarii naționali;

subliniază importanța promovării dialogului dintre deputații din parlamentele naționale și deputații în Parlamentul European; subliniază că comisiile Parlamentului European trebuie să colaboreze direct cu parlamentele naționale, cu obiective tematice specifice; invită Comisia să analizeze dacă e oportun ca UE să implice parlamentele naționale într-o etapă timpurie a procedurii legislative, atunci când au loc consultări;

10.

încurajează parlamentele naționale să ia în considerare avizele motivate ale parlamentelor regionale cu competențe legislative în avizele lor finale motivate care sunt trimise președinților Parlamentului, Consiliului și Comisiei, în special atunci când competențele regionale exclusive pot fi afectate;

11.

sprijină consolidarea răspunsurilor în cazul în care șapte sau mai multe parlamente naționale emit avize motivate cu privire la una dintre propunerile legislative ale Comisiei, în pofida faptului că nu s-a atins pragul pentru inițierea procedurii „cartonașului galben”; insistă asupra faptului că fiecare aviz motivat din partea unui parlament național trebuie să primească un răspuns aprofundat din partea Comisiei;

12.

sugerează Comisiei sale pentru afaceri juridice să organizeze o dezbatere autentică cu privire la avizele motivate ale parlamentelor naționale care i-au fost transmise, atrăgând atenția membrilor săi atunci când cel puțin două avize motivate critică aceeași propunere;

13.

reamintește importanța deosebită a controlului parlamentar în procesul legislativ al Uniunii și își reiterează solicitarea referitoare la dreptul Parlamentului de a iniția propuneri de politici;

14.

împărtășește preocupările exprimate de parlamentele naționale cu privire la faptul că explicațiile factuale insuficiente ale Comisiei atunci când propune proiecte de acte legislative le împiedică să efectueze o evaluare solidă a principiilor subsidiarității și proporționalității;

Referitor la îmbunătățirea adecvării reglementărilor și a procesului legislativ al UE pentru o piață unică eficace

15.

continuă să sprijine angajamentul Comisiei de a efectua o evaluare ex ante înainte de a lua în considerare posibile modificări legislative sau noi inițiative; consideră că UE și autoritățile statelor membre ar trebui să continue să colaboreze îndeaproape pentru a asigura o mai bună evaluare a impactului real al reglementărilor UE asupra cetățenilor și întreprinderilor, în special asupra IMM-urilor; subliniază importanța aplicării și transpunerii principiului „a gândi mai întâi la scară mică”;

16.

subliniază că evaluarea impactului este un instrument-cheie al programului „O mai bună legiferare” pentru a asigura respectarea principiilor subsidiarității și a proporționalității și este utilizată pentru a promova responsabilizarea în cazul inițiativelor Comisiei care ar putea avea un impact economic, social sau de mediu semnificativ; invită Comisia să efectueze evaluări ale impactului de gen pentru elaborarea propunerilor legislative;

17.

invită Comisia să elaboreze o abordare mai integrată privind sustenabilitatea, care să țină mai bine seama de interacțiunea dintre impactul economic, social și de mediu al politicilor și legislației UE; consideră că evaluările de impact trebuie să acorde o atenție egală evaluării acestor impacturi; subliniază că trebuie create instrumente suplimentare pentru a evalua impactul social și de mediu al noilor politici, inițiative și acte legislative dacă instrumentele existente sunt insuficiente, pentru ca ambițiile politicii Pactului Verde și legătura lor cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU să fie mai proeminente în evaluările de impact ale Comisiei;

18.

constată că, în 2020, Comitetul de control normativ a examinat un total de 53 de evaluări ale impactului, că, în 12 cazuri, a estimat că este necesar să se îmbunătățească analiza subsidiarității și a valorii adăugate a UE și că 30 de avize includeau observații cu privire la proporționalitate; ia act de faptul că, în 2018, a examinat 75 de evaluări ale impactului, că, în 16 cazuri a fost necesar să se îmbunătățească analiza subsidiarității și a valorii adăugate a UE și că 47 de avize includeau observații menite să îmbunătățească analiza proporționalității și comparațiile opțiunilor de politică; subliniază că, în 2019, comitetul a examinat doar o singură evaluare a impactului;

19.

subliniază că Comitetul de control normativ are obiectivul de a oferi o verificare efectivă a activității Comisiei, în mod independent și imparțial; cere, în acest sens, ca acest comitet să fie mai independent, inclusiv prin asigurarea unei componențe echilibrate, care să reflecte o gamă largă de contexte și competențe; solicită o mai mare transparență a Comitetului, inclusiv prin publicarea tuturor avizelor sale imediat după adoptare, prin declararea reuniunilor sale cu grupurile de interese și prin impunerea obligativității utilizării registrului de transparență pentru membrii săi; subliniază că, deși recomandările Comitetului ar trebui să fie luate în considerare de Comisie pentru a îmbunătăți evaluările de impact, evaluările și verificarea adecvării, aceasta nu ar trebui în niciun caz să afecteze capacitatea Comisiei de a propune acte legislative; solicită o cooperare mai strânsă între Comitet și colegislatori;

20.

salută angajamentul Comisiei de a supune propunerile legislative ale UE unui test IMM; salută accesibilitatea sporită a acesteia; regretă, cu toate acestea, că testul nu este efectuat în mod sistematic și consecvent; solicită introducerea caracterului obligatoriu și actualizarea testului pe parcursul întregului proces legislativ, pentru ca legislația UE să fie clară și predictibilă; recomandă ca testul IMM să facă diferența între diferitele clase de mărime ale IMM-urilor pentru a asigura proporționalitatea; subliniază necesitatea de a monitoriza și a evalua realizarea și calitatea testului IMM;

21.

subliniază că calitatea cadrului de reglementare al UE este esențială pentru competitivitatea Uniunii; salută comunicarea Comisiei intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE – perspectiva după 2030” (10) și angajamentul asumat în cadrul acesteia de a evalua mai bine impactul cumulativ al diferitelor măsuri de politică în vederea elaborării unei metodologii complementare verificării competitivității, utilizată în prezent în evaluările impactului (11); regretă, cu toate acestea, că metodologia promisă nu a fost încă elaborată și că actuala verificare a competitivității se concentrează numai pe propuneri legislative individuale; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze cu promptitudine o metodologie cuprinzătoare care să acopere efectele cumulative ale măsurilor de politică relevante asupra competitivității UE; solicită, de asemenea, ca verificarea competitivității să fie efectuată nu numai în ceea ce privește evaluările impactului propunerilor legislative unice ale UE, ci și în ceea ce privește pachetele legislative (12) și programul anual de lucru al Comisiei în ansamblu;

22.

constată cu îngrijorare că, în 2022, 58 % din evaluările impactului au furnizat o cuantificare insuficientă a costurilor relevante pentru abordarea bazată pe principiul numărului constant (13); invită, prin urmare, Comisia să clarifice punerea în aplicare a abordării bazate pe principiul numărului constant în procesul legislativ, să indice mai bine costurile și beneficiile avute în vedere și să furnizeze informații clare cu privire la reducerea sarcinilor de reglementare existente;

23.

este preocupat de eventualele consecințe nedorite ale unor acte legislative ale UE pentru cetățeni și companii, care ar putea frâna tranziția către o economie sustenabilă; subliniază importanța unei abordări holistice a evaluării ex post; invită, prin urmare, Comisia să prezinte o „verificare ex post aprofundată a practicilor”, pentru a clarifica care sunt practicile benefice și care sunt obstacolele majore – cum ar fi birocrația greoaie – care împiedică cetățenii și companiile să realizeze tranziția sustenabilă necesară;

24.

solicită o mai mare transparență a proceselor decizionale în cadrul tuturor instituțiilor; regretă lipsa de transparență a Consiliului și practica sa de a clasifica excesiv documentele; invită insistent Consiliul să mărească numărul documentelor pe care le face publice, în special pozițiile exprimate de statele membre, permițând astfel opiniei publice să cunoască poziția guvernului lor și consolidând controlul exercitat de parlamentele naționale;

25.

subliniază că lipsa unui set coerent și cuprinzător de norme codificate privind buna administrare aplicabile la nivelul Uniunii îngreunează înțelegerea rapidă și deplină de către cetățeni și întreprinderi a drepturilor pe care le au în temeiul dreptului Uniunii; consideră că codificarea normelor privind buna administrație ar consolida drepturile cetățenilor și transparența și ar răspunde nevoilor de investiții și de reformă din Uniunea Europeană; invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind dreptul de procedură administrativă al UE, luând în considerare demersurile efectuate deja de Parlamentul European în acest domeniu;

° °

26.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social European și parlamentelor naționale ale statelor membre.

(1)
JO C 202, 7.6.2016, p. 203.

(2)
JO C 202, 7.6.2016, p. 206.

(3)
JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

(4)
JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(5)
JO C 86, 6.3.2018, p. 126.

(6)
JO C 81, 18.2.2022, p. 74.

(7)
JO C 47, 7.2.2023, p. 250.

(8) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(9) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(10) Comunicarea Comisiei din 16 martie 2023 intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE – perspectiva după 2030”, (COM(2023)0168).

(11) COM(2023)0168, p. 17.

(12) De exemplu, pachetul „Pregătiți pentru 55”.

(13) Comitetul de control normativ, „Raportul anual pe 2022”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 16 mai 2023, p. 25.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4228/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters