OJ:C_202404618: Comunicare a Comisiei – Orientări privind planurile de redresare și reziliență

În cei trei ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) (1), statele membre au utilizat MRR în mod strategic pentru a-și promova agendele de reformă și de investiții, în conformitate cu prioritățile comune ale UE, și pentru a aborda atât provocările mai vechi, cât și pe cele noi, ca parte a procesului de redresare în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Până la sfârșitul lunii aprilie 2024, statelor membre li s-au plătit 232 de miliarde EUR, iar aproximativ 85 % din jaloanele și țintele care aveau o dată orientativă de finalizare până la sfârșitul lunii martie 2024 fie au fost atinse în mod satisfăcător, conform evaluării de către Comisie, fie au fost finalizate, conform raportării transmise de către statele membre. În această etapă și având în vedere caracterul limitat în timp al MRR, toate eforturile colective ar trebui să se concentreze pe punerea în aplicare integrală și în timp util a planurilor de redresare și reziliență până în 2026, eventual printr-o abordare flexibilă a blocajelor care pot apărea în calea punerii în aplicare. După caz și în conformitate cu calendarul strict de punere în aplicare a mecanismului, s-ar putea impune adaptarea conținutului planurilor de redresare și reziliență pentru a răspunde provocărilor emergente și în continuă evoluție.

În urma agresiunii militare neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a schimbat radical contextul geopolitic și a creat provocări uriașe pentru uniunea energetică a UE, agravând astfel consecințele economice și sociale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, majoritatea planurilor de redresare și reziliență au fost reajustate în funcție de noile priorități identificate în planul REPowerEU. Regulamentul privind MRR a fost modificat prin Regulamentul privind capitolele REPowerEU din planurile de redresare și reziliență (denumit în continuare „Regulamentul privind REPowerEU”) (2) pentru a îmbunătăți capacitatea MRR de a formula un răspuns eficace la agravarea directă și indirectă a consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19 ca urmare a evenimentelor geopolitice fără precedent declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În special, modificările aduse Regulamentului privind MRR au avut drept scop să răspundă obiectivelor planului REPowerEU și să contribuie la securitatea energetică, la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, la mărirea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice, la creșterea capacităților de stocare a energiei și la reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili înainte de 2030.

Având în vedere valoarea financiară a MRR, care pune la dispoziție 648 de miliarde EUR pentru sprijinirea reformelor și investițiilor din statele membre (3), MRR și componenta sa REPowerEU joacă în prezent un rol esențial în consolidarea competitivității industriei UE, în contextul inflației ridicate, al deficitului de forță de muncă și de competențe, al schimbărilor demografice, al perturbărilor lanțurilor de aprovizionare în urma pandemiei de COVID-19, al creșterii bruște a cheltuielilor cu energiei și a prețurilor factorilor de producție și al unei piețe mondiale fragmentate. Până la sfârșitul anului 2023, 2,8 milioane de întreprinderi, în principal IMM-uri, au primit sprijin din MRR (4).

Cu toate acestea, există în continuare provocări în ceea ce privește abordarea nevoilor de investiții ale economiilor UE. Este esențial să se sprijine adoptarea și extinderea anumitor tehnologii critice și emergente în sectoarele strategice din UE pentru a reduce dependențele strategice, a consolida competitivitatea Uniunii și a îndeplini obiectivele tranziției verzi și ale celei digitale. Regulamentul de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (denumit în continuare „Regulamentul STEP”) (5), care a intrat în vigoare la 1 martie 2024 și a modificat totodată Regulamentul privind MRR, urmărește să promoveze tehnologiile strategice critice și emergente, punând accentul pe tehnologiile profunde și digitale, pe tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și pe biotehnologii. Scopul său este de a sprijini dezvoltarea, producția și consolidarea lanțurilor valorice în aceste domenii, precum și de a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe. În acest context, statele membre pot aloca fonduri din programele existente ale Uniunii, inclusiv din MRR, pentru a sprijini obiectivele STEP. În același timp, astfel de investiții în planurile de redresare și reziliență trebuie să fie compatibile cu toate cerințele Regulamentului privind MRR, inclusiv la data finalizării lor.

Prezentele orientări au drept scop să explice procesul de modificare a planurilor de redresare și reziliență, inclusiv alocarea resurselor MRR pentru obiectivele STEP.

În plus, concluziile Consiliului ECOFIN din aprilie 2024 privind evaluarea la jumătatea perioadei a MRR au evidențiat faptul că sarcina administrativă legată de punerea în aplicare a MRR, atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, este mai mare decât se preconizase (6). Consiliul a invitat Comisia și statele membre să identifice modalități de raționalizare și îmbunătățire a punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, asigurând în același timp protecția adecvată a intereselor financiare ale UE. Cu scopul de a accelera și mai mult punerea în aplicare pentru a asigura finalizarea măsurilor sprijinite din MRR până în luna august 2026, prezentele orientări introduc, așadar, mai multe elemente de simplificare în ceea ce privește punerea în aplicare a MRR. În special, prezentele orientări:

În paralel, Comisia intenționează să simplifice cerințele de raportare pe care trebuie să le îndeplinească statele membre, în măsura permisă de Regulamentul privind MRR. În acest scop, va fi redus numărul informațiilor solicitate în contextul raportării bianuale privind punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență și, în cazul în care un stat membru propune eliminarea din acordurile de tip operațional a anexei II (anexa respectivă enumeră etapele de monitorizare, care sunt măsuri suplimentare fără caracter obligatoriu, pentru care administrațiile naționale trebuie să furnizeze informații suplimentare privind punerea în aplicare a măsurilor relevante), Comisia va fi de acord cu eliminarea propusă (7).

În urma recomandărilor formulate de Parlamentul European în cadrul descărcării de gestiune din 2022 de a adresa orientări suplimentare statelor membre în vederea facilitării sinergiilor în utilizarea fondurilor UE, prezentele orientări oferă, de asemenea, mai multă claritate în ceea ce privește condițiile în care este posibil să se combine, pe bază proporțională, sprijinul oferit din MRR și din alte fonduri ale UE, evitându-se totodată dubla finanțare.

În ceea ce privește auditul și controlul, Comisia va sprijini, de asemenea, potențialele oportunități de simplificare pentru a asigura sinergii și complementaritatea cu auditurile efectuate de autoritățile de audit naționale și europene. Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a obține asigurări suplimentare că se poate baza pe auditurile efectuate de organismele naționale de audit. Aceasta va institui totodată modalități de a-și îmbunătăți cooperarea cu Curtea de Conturi Europeană pentru a evita, în măsura posibilului, suprapunerea auditurilor, cu respectarea deplină a prerogativelor ambelor instituții, în special atunci când auditurile sunt efectuate în timp util pentru obținerea, de către Comisie, a propriei asigurări.

Orientările sunt structurate după cum se explică mai jos. În prima parte se explică temeiurile juridice disponibile pentru modificarea planurilor de redresare și reziliență adoptate, iar partea a doua se referă la elaborarea și conținutul actelor adiționale. Tot în această parte se precizează informațiile pe care statele membre ar trebui să le prezinte Comisiei cu privire la motivele, obiectivele și natura modificărilor aduse planurilor naționale de redresare și reziliență.

Prezentele orientări completează Orientările pentru elaborarea planurilor de redresare și reziliență publicate de Comisie în ianuarie 2021 (8), care rămân principalele orientări ale Comisiei adresate statelor membre cu privire la elaborarea și transmiterea planurilor lor de redresare și reziliență. Prezentele orientări le înlocuiesc pe cele din martie 2023 (9) , cu excepția informațiilor legate de capitolele privind REPowerEU, care rămân relevante pentru statele membre care intenționează să prezinte sau să revizuiască capitolele privind REPowerEU. În special, o nouă secțiune III reflectă noile temeiuri juridice pentru modificările efectuate în baza Regulamentului STEP.

Prezentele orientări includ totodată în anexa IV un cadru pentru reducerea și recuperarea fondurilor din cadrul MRR, care explică modul în care Comisia aplică dispozițiile relevante de la articolul 24 alineatul (8) și de la articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul privind MRR, precum și din acordurile de finanțare și de împrumut.

În cadrul procesului de modificare a planurilor de redresare și reziliență, este important să se țină seama de următoarele principii:

Cuprins

PARTEA I

MODIFICAREA PLANURILOR DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

I. Introducere

Statele membre sunt încurajate să își modifice planurile de redresare și reziliență pe baza unei versiuni consolidate a planului lor, care ar trebui să reflecte modificările introduse în etapa de evaluare și să fie în deplină concordanță cu deciziile de punere în aplicare („DPA”) corespunzătoare ale Consiliului. Statele membre care nu și-au consolidat planurile sunt invitate să le consolideze înainte de a le modifica. Statele membre ar trebui să prezinte planuri modificate sub forma unui act adițional la planurile lor consolidate. Anexa II la prezentele orientări conține un model specific de astfel de act adițional.

Orice modificare a planurilor va necesita o nouă evaluare din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul privind MRR. Evaluarea pozitivă a planului va trebuie să fie aprobată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, emisă la propunerea Comisiei, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul privind MRR. Această etapă este urmată, după caz, de semnarea acordurilor de tip operațional modificate. În acord cu statul membru și în vederea reducerii la minimum a sarcinii administrative asupra statelor membre, o modificare a planului va necesita o revizuire a acordurilor de tip operațional numai dacă se adaugă un număr semnificativ de măsuri noi (de exemplu, un capitol privind REPowerEU) sau dacă trebuie adăugate sau modificate specificații suplimentare în acordurile de tip operațional.

Înainte de prezentarea planurilor de redresare și reziliență modificate, statele membre sunt invitate să poarte mai întâi un dialog informal cu serviciile Comisiei. Acest dialog este menit să ajute statele membre să pregătească modificările planului de redresare și reziliență.

II. Modificarea sau înlocuirea planului în cazul în care acesta nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, ca urmare a unor circumstanțe obiective

Conform articolului 21 din Regulamentul privind MRR, statele membre au posibilitatea de a solicita o modificare a planului lor dacă unul sau mai multe jaloane și ținte din planul lor de redresare și reziliență nu mai pot fi îndeplinite din cauza unor circumstanțe obiective. Totuși, planul modificat va trebui să abordeze în continuare toate recomandările relevante specifice țării sau o parte semnificativă a acestora, precum și toate celelalte criterii de evaluare prevăzute de Regulamentul privind MRR.

Circumstanțele obiective pot face ca o măsură să nu mai poată fi realizată la nivelul estimat al costurilor sau al eficienței sau pot contribui la identificarea unei alternative mai bune, cu o probabilitate mai mare de îndeplinire a acelorași obiective ale Regulamentului privind MRR sau a criteriilor de evaluare. În astfel de situații, statele membre vor trebui să prezinte elementele obiective care fac ca punerea în aplicare a măsurii, astfel cum a fost planificată inițial, să fie caracterizată de ineficiențe neprevăzute, precum și să demonstreze că alternativa propusă este mai potrivită pentru atingerea obiectivelor urmărite ale măsurii respective. De exemplu, statul membru ar putea prezenta dovezi că măsura alternativă este mai eficientă din punctul de vedere al costurilor sau mai favorabilă realizării obiectivelor de politică ale reformei sau ale investiției.

De asemenea, din cauza unor circumstanțe obiective, este posibil ca o măsură să nu mai poată fi realizată la nivelul estimat al costurilor sau al eficienței, având în vedere sarcina administrativă pe care o implică punerea sa în aplicare. Acest lucru poate duce la identificarea unei alternative mai bune care să permită reducerea sarcinii administrative aferente punerii în aplicare a unei anumite măsuri, îndeplinindu-se în continuare obiectivele acesteia și, prin urmare, nereducând nivelul de ambiție al planului de redresare și reziliență. În astfel de cazuri, statul membru va trebui să prezinte elementele obiective care să demonstreze că o acțiune sau un proces specific nu este necesar pentru atingerea obiectivelor vizate ale măsurii respective. În special, un stat membru poate prezenta dovezi că anumite cerințe ale unui jalon, ale unei ținte sau ale descrierii unei măsuri sunt inutil de detaliate sau generează o sarcină administrativă nejustificată, deoarece nu contribuie la atingerea obiectivului (obiectivelor) măsurii.

Atunci când invocă articolul 21 pentru modificarea planului, statele membre au responsabilitatea de a furniza o justificare adecvată pentru a fundamenta modificările propuse și pot alege tipul de dovezi și de informații pe care ar dori să le prezinte pentru a-și susține justificarea pe care au furnizat-o. Volumul de informații care trebuie furnizate va fi determinat de tipul și de natura modificărilor, precum și de circumstanțele obiective invocate. De exemplu, statele membre nu trebuie să prezinte dovezi ale apariției unor circumstanțe cunoscute pe scară largă (cum ar fi deficitele din lanțurile de aprovizionare), dar trebuie să furnizeze informații specifice cu privire la impactul acestor evenimente asupra măsurilor relevante. În cazul identificării unei alternative mai bune sau în cazul în care anumite cerințe ale unui jalon, ale unei ținte sau ale descrierii unei măsuri sunt inutil de detaliate sau generează o sarcină administrativă nejustificată, informațiile furnizate ar trebui să fie succinte. Acestea ar trebui să cuprindă numai explicațiile legate de alternativa mai bună sau motivele pentru care unele cerințe nu contribuie la atingerea obiectivului (obiectivelor) măsurii.

Următoarele scenarii pot servi drept exemple ale tipurilor de modificări ce pot fi efectuate în temeiul articolului 21 și ale tipului de informații pe care ar trebui să le prezinte statele membre (10).

Modificările propuse ar trebui să nu reducă nivelul general de ambiție al planurilor de redresare și reziliență, să asigure faptul că planurile continuă să răspundă tuturor recomandărilor relevante specifice țării sau unei părți semnificative a acestora și să nu conducă la o amânare a punerii în aplicare în ultimii ani ai MRR. În cazul în care un stat membru elimină din planul său de redresare și reziliență o măsură care se dovedește a nu mai fi realizabilă în termenul prevăzut pentru punerea în aplicare a MRR, statul membru ar putea să ia în considerare transferul proiectului (proiectelor) în cauză către fondurile de coeziune, atât timp cât acestea se încadrează în obiectivele de politică ale programelor operaționale și respectă normele relevante.

III. Modificare legată de platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP)

Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) urmărește să sprijine dezvoltarea sau producerea de tehnologii critice în întreaga Uniune, precum și să protejeze și să consolideze lanțurile lor valorice respective prin mobilizarea fondurilor existente și prin promovarea sinergiilor. Sectoarele vizate de STEP sunt (i) tehnologiile digitale și inovarea în domeniul tehnologiei profunde; (ii) tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inclusiv tehnologiile „zero-net” și (iii) biotehnologiile, inclusiv medicamentele aflate pe lista de medicamente esențiale a Uniunii și componentele lor. În plus, STEP va contribui totodată la abordarea deficitului de forță de muncă și de competențe esențiale pentru locurile de muncă de calitate, în sprijinul acestor obiective.

Regulamentul STEP5 a modificat Regulamentul privind MRR pentru a permite statelor membre să aloce o sumă suplimentară de până la 6 % din valoarea planurilor lor de redresare și reziliență exclusiv pentru investiții care sprijină obiectivele STEP prin intermediul compartimentului pentru statele membre din cadrul InvestEU. În mod concret, statele membre pot include în planurile lor de redresare și reziliență, sub formă de costuri estimate, cuantumul contribuției la compartimentul pentru statele membre al InvestEU exclusiv pentru măsurile de sprijinire a operațiunilor de finanțare și de investiții care contribuie la îndeplinirea obiectivelor STEP.

Posibilitatea de transfer inițială, prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, de a include în planul de redresare și reziliență, sub formă de costuri estimate, contribuția la compartimentul pentru statele membre al InvestEU de până la 4 % din valoarea planului lor de redresare și reziliență poate fi utilizată în continuare, inclusiv pentru măsuri care nu sunt legate de obiectivele STEP. Astfel, contribuția totală poate ajunge până la 10 % din alocarea financiară totală a planului de redresare și reziliență. Măsurile relevante trebuie să respecte cerințele Regulamentului privind MRR.

Ca pentru toate celelalte măsuri din planurile de redresare și reziliență, jaloanele și țintele finale ale măsurilor puse în aplicare prin intermediul InvestEU trebuie finalizate până la 31 august 2026
. Prin urmare, statele membre care doresc să utilizeze această posibilitate sporită de transfer către compartimentul pentru statele membre din cadrul InvestEU sunt încurajate să înceapă cât mai curând posibil discuțiile cu partenerul de implementare relevant și cu Comisia. Este esențial ca partenerul de implementare să fie de acord să execute alocarea destinată statului membru respectiv și se recomandă insistent ca, în interesul implementării la timp, să se selecteze un produs financiar existent utilizat în cadrul compartimentului UE. Pentru a se asigura faptul că măsurile InvestEU sunt realizate până la 31 august 2026, acordul de contribuție necesar între Comisie și statul membru, precum și acordurile de garantare dintre Comisie și partenerul de implementare trebuie negociate și semnate cât mai curând posibil (11). Având în vedere timpul necesar pentru semnarea unor astfel de acorduri și pentru identificarea operațiunilor de investiții care urmează să beneficieze de sprijin, statele membre ar trebui să își prezinte planurile de redresare și reziliență modificate utilizând această posibilitate sporită de transfer către compartimentul pentru statele membre din cadrul InvestEU până la sfârșitul anului 2024. Având în vedere termenul de 31 august 2026, statele membre sunt insistent încurajate să utilizeze posibilitatea sporită de a transfera fonduri din MRR către compartimentul pentru statele membre al InvestEU, în special dacă se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește punerea în aplicare la timp a anumitor măsuri din planurile lor de redresare și reziliență.

Pentru modificarea planurilor de redresare și reziliență, Regulamentul STEP a introdus un nou temei juridic în temeiul articolului 21 alineatul (1a) din Regulamentul privind MRR, coroborat cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind MRR și cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul STEP. Statele membre post astfel să solicite o modificare a planurilor lor de redresare și reziliență cu unicul scop de a profita de posibilitatea de a transfera până la 6 % din alocarea financiară aferentă planului lor către compartimentul pentru statele membre din cadrul InvestEU. Acest nou temei juridic pentru modificarea planurilor de redresare și reziliență permite statelor membre fie (i) să redefinească măsurile existente care contribuie deja la îndeplinirea obiectivelor STEP astfel încât acestea să poată fi canalizate prin InvestEU (și anume, să le transforme în produse financiare), fie (ii) să elimine măsurile existente și să utilizeze resursele eliberate pentru a sprijini noi măsuri STEP în planurile lor de redresare și reziliență prin intermediul InvestEU. În ambele cazuri, planului de redresare și reziliență modificat i se vor aplica în continuare toate criteriile de evaluare existente prevăzute de Regulamentul privind MRR.

În plus, articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul STEP prevede că, înainte de lansarea oricărei cereri de propuneri sau proceduri de atribuire a contractelor legate de obiectivele STEP, statele membre ar trebui să pună la dispoziție următoarele informații pe portalul STEP (suveranitate):

Prin urmare, statele membre trebuie să transmită aceste informații omologilor lor din cadrul Comisiei Europene pentru a fi publicate pe portalul STEP.

Ca ultim aspect, articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul STEP prevede că, fără a aduce atingere dispozițiilor Regulamentului privind MRR, statele membre care își revizuiesc planurile de redresare și reziliență consideră prioritare proiectele cărora li s-a acordat o marcă (de suveranitate) STEP. Atunci când depun o cerere de modificare a planurilor lor de redresare și reziliență care implică adăugarea de noi măsuri, statele membre ar trebui să explice pe scurt de ce au considerat drept prioritare proiecte cărora li s-a acordat o marcă STEP (a se vedea și anexa II). Marca STEP este o etichetă menită să sporească vizibilitatea proiectelor de calitate cărora li se poate acorda finanțare. Este important de subliniat faptul că statele membre pot sprijini proiecte care intră în domeniul de aplicare al STEP, indiferent dacă dețin sau nu mărci STEP.

În cazul în care un stat membru a inclus deja în planul său de redresare și reziliență, drept costuri estimate, o contribuție la compartimentul pentru statele membre din cadrul InvestEU și se consideră că măsurile respective din plan contribuie la îndeplinirea obiectivelor Regulamentului STEP, statul membru poate alege, în același timp, să completeze contribuțiile existente la compartimentul pentru statele membre din cadrul InvestEU pentru același tip de măsură. Acest lucru ar necesita modificări ale acordurilor de contribuție și de garantare existente.

Pentru orientări suplimentare privind domeniul de aplicare al măsurilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor STEP și pentru cerințe suplimentare prevăzute de Regulamentul STEP, se aplică orientările STEP separate (12), care ar trebui consultate.

Lista temeiurilor juridice disponibile pentru cererile de modificare transmise de statele membre

PARTEA II

ORIENTĂRI PRIVIND ELABORAREA ȘI PREZENTAREA ACTELOR ADIȚIONALE

Această secțiune oferă orientări generale cu privire la elaborarea și prezentarea unui act adițional la un plan de redresare și reziliență. În prezenta parte, termenul „modificare” se referă la toate modificările aduse planurilor de redresare și reziliență, indiferent de temeiul juridic. Atunci când își modifică planurile de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să furnizeze dovezi legate de criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR.

Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actul adițional. Dacă modificările propuse nu au niciun impact asupra unei anumite secțiuni, nu este necesară completarea părții aferente din formular. Nu este necesar să se restructureze planul deja adoptat, iar repetițiile ar trebui evitate.

Secțiunile de mai jos oferă o imagine de ansamblu a elementelor pe care statele membre ar trebui să le reflecte în planurile lor de redresare și reziliență modificate. Prezentele orientări abordează întrebările adresate cel mai frecvent de statele membre și oferă îndrumări practice cu privire la modul de structurare a actelor adiționale la planurile de redresare și reziliență. Pentru a asigura coerența între actul adițional prezentat și planul de redresare și reziliență, structura de mai jos respectă Orientările privind planurile de redresare și reziliență din ianuarie 2021. Statele membre sunt încurajate să utilizeze în continuare aceeași structură pentru planurile lor de redresare și reziliență și să limiteze modificările aduse secțiunilor existente din respectivele planuri.

Pentru orientări și informații referitoare la măsurile din cadrul REPowerEU, statele membre sunt invitate să facă trimitere la partea II secțiunea 1 din orientările specifice publicate în martie 2023 (13).

I. Obiectivele modificărilor

Un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială/contribuția la cei șase piloni

Planul de redresare și reziliență modificat ar trebui să reprezinte în continuare un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială și să contribuie în mod corespunzător la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul privind MRR. Modificările aduse planului ar trebui să mențină acest echilibru sau, în cazul în care îl modifică, să fie justificate prin demonstrarea faptului că acest lucru este în concordanță cu noile provocări întâmpinate. În acest scop, statele membre ar trebui să descrie modul în care planul de redresare și reziliență modificat reprezintă în continuare un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială a statului membru în cauză. În cazul în care modificările aduse planului sunt nesemnificative, statele membre pot pur și simplu să presupună că contribuția la cei șase piloni continuă să fie echilibrată, fără a fi nevoie să se furnizeze explicații suplimentare detaliate.

Statele membre ar trebui să coreleze noile măsuri cu pilonii relevanți, explicând în ce constă contribuția lor corespunzătoare la pilonii respectivi. În cazul în care planul modificat elimină sau reduce anumite măsuri, acesta ar trebui să explice modul în care contribuția globală a planului la pilonii afectați va fi în continuare suficientă. Dacă este cazul, această explicație ar trebui să facă legătura între măsurile eliminate și orice măsură nouă propusă ca înlocuitor al celor dintâi, cu referire la pilonii afectați.

Explicațiile furnizate ar trebui să țină seama în mod corespunzător de noile evoluții din statele membre sau din politicile UE care afectează cei șase piloni. Actele adiționale cu măsuri suplimentare care acoperă doar unul sau doi piloni sunt acceptabile în măsura în care acest lucru este justificat de noile provocări cu care se confruntă statele membre.

Legătura cu recomandările specifice fiecărei țări și cu semestrul european

În procesul de revizuire a planurilor lor, statele membre trebuie să continue să abordeze în mod eficace toate provocările – sau o parte semnificativă a acestora – identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în cele adoptate de Consiliu în ciclurile semestrului european din 2019, 2020, 2022 și 2023, precum și în ciclurile ulterioare ale semestrului, până la data evaluării planurilor de redresare și reziliență modificate (14). Rapoartele anuale de țară evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor incluse în planurile de redresare și reziliență, evidențiind exemple de reforme și investiții importante, și identifică principalele provocări nesoluționate sau nou apărute care nu sunt acoperite suficient de planurile de redresare și reziliență.

Un plan de redresare și reziliență modificat ar trebui să mențină același nivel de ambiție ca planul adoptat anterior, în special în ceea ce privește reformele care răspund recomandărilor specifice fiecărei țări. În special, atunci când elaborează actele adiționale, statele membre ar trebui să se asigure că impactul modificărilor propuse asupra sustenabilității finanțelor publice este în concordanță cu cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări referitoare la aspectele bugetare și bugetar-structurale, astfel cum au fost aprobate de către Consiliu. În plus, statele membre din zona euro ar trebui să se asigure că măsurile actualizate sunt coerente cu prioritățile identificate în cea mai recentă recomandare privind politica economică a zonei euro, astfel cum au fost adoptate de către Consiliu.

În același timp, în noul cadru de supraveghere bugetară al UE, care se aplică pentru prima dată în 2024 pentru planificarea bugetară începând din 2025, statele membre pot solicita o prelungire a perioadei lor de ajustare bugetară, cu condiția ca planul lor bugetar-structural pe termen mediu să includă un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul 2024/1263, legate, printre altele, de sustenabilitatea finanțelor publice și de contribuția la creșterea economică. În acest scop, pot fi, de asemenea, luate în considerare angajamentele în materie de reformă și de investiții cuprinse în planurile de redresare și reziliență. Modificările aduse planurilor de redresare și reziliență în ceea ce privește angajamentele în materie de reformă și de investiții care au justificat o prelungire a traiectoriei de ajustare bugetară ar putea avea implicații asupra planului bugetar-structural pe termen mediu aprobat de Consiliu.

Impactul global al planului de redresare și reziliență

În conformitate cu Orientările din 2021 și 2023 privind planurile de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să explice în ce măsură se preconizează că modificările propuse vor modifica impactul global al planurilor respective. Această explicație ar trebui să prezinte impactul preconizat al planului de redresare și reziliență modificat în ansamblu, ținând seama de măsurile adăugate sau eliminate.

Explicația ar trebi să reflecte următoarele elemente:

Atunci când modificările aduse planurilor de redresare și reziliență sunt semnificative din punctul de vedere al conținutului și/sau al dimensiunii, statele membre sunt invitate să furnizeze cifre actualizate cu privire la impactul planurilor lor de redresare și reziliență modificate. În acest sens, statele membre se pot baza pe informațiile furnizate în cadrul programelor naționale de reformă sau al planurilor bugetar-structurale pe termen mediu și pot utiliza referințe încrucișate dacă este necesar. Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actele adiționale.

Coerența

Impactul modificărilor propuse asupra coerenței planului de redresare și reziliență modificat ar trebui prezentat prin explicarea interacțiunilor dintre măsurile noi și cele incluse în planul de redresare și reziliență adoptat anterior, făcându-se referire atât la măsurile păstrate în planul modificat, cât și la cele eliminate. De asemenea, statele membre sunt invitate să explice modul în care se menține echilibrul general între reforme și investiții. Măsurile noi sau modificate nu ar trebui să creeze inconsecvențe și nu ar trebui să afecteze coerența globală a planului de redresare și reziliență.

De asemenea, trebuie prezentată pe scurt coerența cu acordurile de parteneriat și cu programele aprobate în cadrul politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3), cu articolul 18 alineatul (4) litera (n) și cu considerentul 62 din Regulamentul privind MRR (a se vedea și secțiunile de mai jos).

Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți

Statele membre ar trebui să descrie modul în care modificările afectează contribuția planurilor lor de redresare și reziliență modificate la îndeplinirea obiectivelor privind egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți.

În acest scop, statele membre ar trebui să urmeze Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, reflectând totodată evoluțiile recente, de exemplu prin:

Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actele adiționale.

Ajutoare de stat

Normele privind ajutoarele de stat se aplică integral reformelor și investițiilor suplimentare sau revizuite. Fiecărui stat membru îi revine responsabilitatea de a se asigura că toate reformele și investițiile din planurile lor de redresare și reziliență sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat și că respectă procedurile aplicabile în materie de ajutoare de stat.

În acest context, Orientările din 2022 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („OACME”) (15) oferă informații privind modul în care Comisia va evalua compatibilitatea măsurilor de ajutor pentru protecția mediului, inclusiv protecția climei, și în domeniul energiei care fac obiectul obligației de notificare în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE. În plus, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) declară anumite categorii de ajutoare de stat ca fiind compatibile cu tratatul, cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de cerințe clare, și scutește aceste categorii de ajutoare de obligația de a fi notificate în prealabil Comisiei și de a primi aprobarea acesteia. Ar trebui notat faptul că, la 23 iunie 2023, Comisia a revizuit RGECA și a extins domeniul său de aplicare, precum și pragurile de notificare, ceea ce ar trebui să faciliteze validarea măsurilor din cadrul MRR. De exemplu, în ceea ce privește măsurile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU, statele membre sunt încurajate să ia în considerare dispozițiile secțiunii 4 din RGECA referitoare la ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare și ale secțiunii 7 privind ajutoarele pentru protecția mediului.

Cadrul temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și revizuit la 20 noiembrie 2023 și la 2 mai 2024 în scopul de a sprijini economia UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia și de a sprijini sectoarele esențiale pentru tranziția către o economie „zero-net” poate fi, de asemenea, relevant în evaluarea ajutoarelor de stat ale măsurilor din cadrul MRR, în măsura în care acestea se pot încadra în domeniul de aplicare al secțiunilor 2.5, 2.6 sau 2.8 din Cadrul temporar de criză și de tranziție, care sunt în continuare aplicabile până la 31 decembrie 2025. De asemenea, proiectele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului STEP sau cărora li s-a acordat o marcă (de suveranitate) STEP trebuie să respecte normele privind ajutoarele de stat în măsura în care sunt implicate fonduri acordate de statul membru.

În conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență și cu modelul aferent, statele membre ar trebui să precizeze în planul lor de redresare și reziliență modificat, pentru fiecare reformă și investiție nouă sau revizuită, dacă consideră că măsura necesită o notificare a ajutorului de stat și, în caz afirmativ, să furnizeze o indicație cu privire la momentul notificării prealabile și al notificării propriu-zise. În cazul în care consideră că măsura nu necesită o notificare, statul membru ar trebui să includă o trimitere la decizia existentă de autorizare a ajutorului de stat sau la dispozițiile din RGECA sau din alte regulamente de exceptare pe categorii considerate aplicabile măsurii, cu justificările corespunzătoare, sau o descriere a motivelor pentru care măsura nu este considerată ajutor de stat. Atunci când anticipează calendarul pentru îndeplinirea jaloanelor și a țintelor relevante, statele membre trebuie să acorde Comisiei suficient timp pentru a aproba orice ajutor de stat care ar putea fi prezent în măsurile de investiții relevante și care necesită o notificare a ajutorului de stat. Comisia a oferit deja statelor membre orientări detaliate privind ajutoarele de stat (16) și este pregătită să ofere statelor membre orientări preliminare cu privire la conformitatea fiecărei investiții incluse în planurile lor de redresare și reziliență modificate cu cadrul de reglementare privind ajutoarele de stat, dacă este necesar. Statele membre sunt încurajate să comunice Comisiei calendarul lor de (pre-)notificare împreună cu cererea de modificare, pentru a acorda suficient timp și a evita orice dificultate de punere în aplicare cauzată de interpretarea greșită a normelor aplicabile privind ajutoarele de stat.

Pe baza experienței anterioare în ceea ce privește măsurile incluse în planurile de redresare și reziliență și examinate din punctul de vedere al ajutoarelor de stat, comunicarea din timp cu serviciile Comisiei în cadrul revizuirii planurilor de redresare și reziliență este fundamentală pentru o evaluare rapidă a măsurilor notificate din perspectiva ajutoarelor de stat. Statele membre sunt invitate să poarte discuții cu serviciile Comisiei pentru a beneficia pe deplin de posibilitățile oferite de diferitele cadre privind ajutoarele de stat în vederea conceperii de măsuri în conformitate cu normele aplicabile.

Deși normele privind ajutoarele de stat pot evolua până în 2026, ar trebui reamintit faptul că, în conformitate cu aceste norme, momentul relevant pentru evaluarea unei măsuri este momentul în care se acordă ajutorul de stat, și anume momentul în care beneficiarului i se conferă dreptul legal de a primi ajutorul.

II. Descrierea modificărilor

În conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, această secțiune ar trebui structurată pe componente. Secțiunea ar trebui prezentată numai pentru acele componente care sunt modificate. În această secțiune nu ar trebui repetate informațiile furnizate în alte secțiuni, ci ar trebui indicate modificările aduse în comparație cu decizia de punere în aplicare a Consiliului adoptată anterior (cu trimiteri exacte la secțiunile și la măsurile relevante). Statele membre se pot baza pe componentele existente atunci când adaugă câteva reforme și investiții pe aceeași temă (de exemplu, o măsură nouă de renovare a clădirilor poate fi adăugată la o componentă existentă privind renovarea energetică). Statele membre pot adăuga, de asemenea, componente complet noi în cazul unor investiții și reforme noi cu priorități diferite.

Descrierea reformelor și a investițiilor

Pentru fiecare componentă în cadrul căreia se modifică măsurile subiacente, statele membre ar trebui să indice investițiile sau reformele „adăugate”, „eliminate” sau „modificate” în comparație cu planurile anterioare.

Utilizarea instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare

Măsurile care iau forma unor instrumente financiare și garanții bugetare pot fi o soluție atractivă pentru realizarea investițiilor incluse în planurile de redresare și reziliență, din mai multe motive:

Învățând din experiența dobândită din planurile de redresare și reziliență existente, următoarele tipuri de instrumente financiare au fost cel mai frecvent utilizate până în prezent:

Anexa I oferă informații suplimentare cu privire la utilizarea instrumentelor financiare în cadrul MRR și la posibilitatea de a contribui la garanția InvestEU prin intermediul unui compartiment al statelor membre, pe baza experienței dobândite în cursul pregătirii și al punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență inițiale.

Dimensiunea verde și cea digitală

Statele membre ar trebui să explice în ce măsură planurile lor de redresare și reziliență modificate vor contribui la tranziția verde și la accelerarea tranziției energetice, precum și la o tranziție digitală adaptată exigențelor viitorului și la o piață unică digitală solidă sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. Aceasta poate include măsuri în materie de cercetare și inovare, însoțite de un calendar relevant. Ambele tranziții trebuie considerate a se consolida reciproc, în conformitate cu conceptul dublei tranziții, și vor fi analizate împreună de către Comisie.

Dimensiunea verde a măsurilor cuprinse în planurile de redresare și reziliență va continua să fie evaluată atât printr-o abordare calitativă (legătura dintre aceste măsuri și provocările în materie de energie, climă și mediu ale fiecărui stat membru), cât și printr-o abordare cantitativă (contribuția totală la îndeplinirea obiectivelor climatice atât a planurilor modificate – incluzând capitolul dedicat planului REPowerEU –, cât și a capitolului dedicat planului REPowerEU în mod individual trebuie să reprezinte cel puțin 37 % din alocarea totală a planurilor).

Statele membre sunt invitate să explice modul în care planurile lor de redresare și reziliență modificate vor contribui la atingerea obiectivelor climatice ale UE consacrate în Legea climei și modul în care țin seama de pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” convenit pentru punerea în aplicare a obiectivelor respective. Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” stabilește obiective climatice la nivelul UE și la nivel național până în 2030, precum și alte acțiuni legislative menite să asigure că politicile privind clima, energia, utilizarea terenurilor, transporturile și politicile fiscale sunt adecvate pentru reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și pentru realizarea neutralității climatice până în 2050.

Dimensiunea digitală a măsurilor prevăzute în planurile de redresare și reziliență va fi, de asemenea, evaluată în continuare atât în cadrul unei abordări calitative, cât și al unei abordări cantitative. La 9 martie 2021, Comisia Europeană a prezentat „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, structurată în jurul a patru puncte cardinale: competențe, infrastructuri digitale sigure și durabile, transformarea digitală a întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice. Busola definește obiective ambițioase la nivelul UE pentru fiecare dintre aceste puncte cardinale până în 2030. Aceasta a fost urmată de o propunere de decizie de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital”, care a intrat în vigoare la 9 ianuarie 2023. Programul ar institui o structură de guvernanță prin care statele membre și Comisia ar coopera într-un mod structurat pentru a atingerea obiectivelor și ar facilita punerea în aplicare a proiectelor multinaționale. Statele membre sunt invitate să indice modul în care măsurile suplimentare sau modificate care abordează tranziția digitală sau provocările generate de aceasta vor contribui la cele patru puncte cardinale și la atingerea obiectivelor pentru 2030.

În ceea ce privește abordarea cantitativă, contribuția totală a planurilor de redresare și reziliență modificate la îndeplinirea obiectivelor digitale trebuie să reprezinte cel puțin 20 % din alocarea totală a planurilor, fără a lua în calcul măsurile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Urmărirea cheltuielilor legate de climă și marcarea digitală

Obiectivul climatic de 37 % și obiectivul digital de 20 % prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (e) și (f) din Regulamentul privind MRR rămân obligatorii în cazul modificărilor aduse planurilor de redresare și reziliență, indiferent de motivele care au condus la aceste modificări (excluzând costul măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU referitoare la marcarea digitală; măsurile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU nu se iau în considerare la calcularea obiectivului digital). De aceea, este important ca statele membre să ia în considerare alocarea totală a planurilor de redresare și reziliență atunci când introduc revizuiri în planurile lor.

Prin urmare, statele membre ar trebui să explice, pentru fiecare măsură nouă sau modificată, contribuția acesteia la îndeplinirea obiectivelor climatice și digitale, în conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. În cazul în care se modifică costul total estimat al planului de redresare și reziliență sau costul estimat al oricărei măsuri cu marcaj climatic sau digital, va fi necesară o nouă evaluare a marcării pentru a verifica dacă cele două obiective sunt îndeplinite în continuare. Va trebui să se efectueze o evaluare a marcării și în cazul oricărei modificări a domeniului de aplicare inițial, a naturii sau a modului de concepere a unei măsuri existente.

Este important de remarcat faptul că ambele obiective sunt calculate pentru planul de redresare și reziliență modificat în ansamblu, care include planul de redresare și reziliență adoptat anterior și actul adițional, excluzând costurile măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU în ceea ce privește obiectivul digital. Contribuțiile la îndeplinirea obiectivelor climatice și la cele digitale vor fi recalculate pentru planul de redresare și reziliență modificat, ținând seama de modificările aduse măsurilor prevăzute în planul de redresare și reziliență și de costurile totale estimate modificate.

Pe baza experienței dobândite în urma celor 27 de planuri adoptate, în cazul măsurilor care vizează mai multe domenii, cum este cazul măsurilor orizontale, este necesar să se realizeze urmărirea cheltuielilor legate de climă și de marcarea digitală, după caz, la nivel de submăsură (o parte distinctă a unei măsuri referitoare la un anumit domeniu de intervenție), utilizând diferite domenii de intervenție (în temeiul anexelor VI și VII la Regulamentul privind MRR).

În plus, trebuie reamintit faptul că articolul 19 alineatul (3) literele (e) și (f) din Regulamentul privind MRR și anexele VI și VII la acesta stabilesc coeficienții aplicabili pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor climatice și digitale. În conformitate cu aceste dispoziții, coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor climatice pot fi majorați (până la un cuantum total de 3 % pentru marcarea climatică), cu condiția ca aceștia să fie însoțiți de măsuri care să le sporească impactul. Statele membre ar trebui să justifice în mod suficient utilizarea acestor dispoziții, dacă este cazul.

Statele membre ar trebui să descrie abordarea specifică pe care o propun pentru marcarea unor astfel de măsuri. Comisia poate ajuta statele membre să obțină exemple ale modului în care au fost marcate măsuri similare prevăzute în planurile de redresare și reziliență adoptate anterior de Consiliu.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (DNSH – „Do No Significant Harm”)

Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” [2021/C 58/01, modificate prin C(2023) 6454 final] care stabilesc principiile directoare și modalitățile de aplicare a principiului DNSH în contextul MRR continuă să fie pe deplin aplicabile, ținând seama de caracteristicile specifice ale acestui principiu. Pentru transferurile din planul de redresare și reziliență către compartimentul pentru statele membre al InvestEU, se aplică dispoziții simplificate în conformitate cu secțiunea 2.4 din Orientările tehnice modificate privind principiul DNSH. Orientările prevăd, de asemenea, o „listă de verificare” care ar trebui utilizată pentru autoevaluarea conform principiului DNSH, care trebuie inclusă în planul de redresare și reziliență modificat pentru fiecare măsură. Prezenta secțiune sintetizează elementele-cheie ale orientărilor și explică modul în care se aplică acestea pentru măsurile noi sau revizuite. Ea oferă, de asemenea, clarificări suplimentare pe baza experienței dobândite în cazul planurilor de redresare și reziliență adoptate anterior.

Aplicarea principiului DNSH în contextul revizuirii planurilor de redresare și reziliență

Statele membre trebuie să furnizeze o autoevaluare conform principiului DNSH pentru fiecare măsură nouă sau modificată inclusă în planul de redresare și reziliență modificat (a se vedea, de asemenea, secțiunea 2.1 și anexa I la Orientările tehnice privind principiul DNSH), cu excepția cazului prevăzut la articolul 21c alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Dacă modificarea măsurii nu schimbă impactul măsurii asupra mediului, statele membre se pot baza pe autoevaluarea lor inițială. De asemenea, statele membre sunt invitate să furnizeze ori de câte ori este relevant și posibil, ca parte a autoevaluării privind respectarea principiului DNSH, o evaluare cantitativă a impactului reformei sau al investiției asupra mediului. Ar trebui luate în calcul următoarele considerații transversale:

Demonstrarea în planurile de redresare și reziliență a faptului că măsurile respectă principiul DNSH

În cazul unor modificări, ar putea fi avute în vedere două scenarii principale cu impact diferit asupra procesului de evaluare a respectării principiului DNSH:

III. Jaloane, ținte și calendar

Atunci când își modifică planurile de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să se asigure că fiecare măsură nouă sau modificată care beneficiază de sprijin în cadrul MRR este însoțită de un set corespunzător de jaloane și ținte. Atunci când definesc jaloane și ținte noi sau când propun modificări ale celor existente, statele membre ar trebui să respecte principiile prevăzute în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, inclusiv în ceea ce privește specificitatea și robustețea acestora.

Având în vedere că statele membre sunt încurajate să participe la proiecte transfrontaliere sau multinaționale, în special cele care sprijină obiectivele planului REPowerEU și ale platformei STEP, ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei definiri adecvate a jaloanelor și țintelor aferente. Pe de o parte, acestea ar trebui să fie definite în mod clar de fiecare din state membre care participă la astfel de proiecte, pentru a se evita suprapunerile și întârzierile în ceea ce privește evaluarea și punerea în aplicare. Finalizarea cu succes a unui plan de redresare și reziliență ar trebui să fie independentă de finalizarea planului unui alt stat membru. Pe de altă parte, jaloanele și țintele ar trebui să fie concepute într-un mod bine coordonat pentru a se asigura că interdependențele inevitabile dintre statele membre sunt evaluate în mod corespunzător și că sunt stabilite termene de punere în aplicare prudente. Comisia este pregătită să sprijine grupurile de state membre implicate în proiecte transfrontaliere sau multinaționale pentru a se asigura că jaloanele și țintele acestora sunt concepute în mod adecvat.

Perioada de punere în aplicare a unora dintre investițiile naționale ar putea continua după anul 2026. În astfel de cazuri, jaloanele și țintele aferente ar trebui concepute astfel încât să includă numai acțiunile sprijinite de MRR pe durata de viață a mecanismului, iar la conceperea măsurilor ar trebui să se identifice în mod clar etapele de punere în aplicare care vor fi sprijinite din fonduri naționale sau din alte fonduri ale UE după 2026.

În cazul în care un stat membru propune modificarea unei măsuri din planul său de redresare și reziliență în temeiul articolului 21 și oferă o justificare adecvată pentru a fundamenta această cerere (inclusiv prin demonstrarea legăturii de cauzalitate dintre circumstanțele obiective și faptul că măsura nu mai este realizabilă/necesitatea de a reduce sarcina administrativă (18)), se pot propune modificări ale tuturor jaloanelor și țintelor existente legate de măsura revizuită.

Jaloanele și țintele ar trebui concepute astfel încât să reflecte etapele esențiale ale punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor. Includerea unor cerințe neobligatorii, excesiv de detaliate sau inutile ar trebui evitată în toate cazurile. Prin urmare, Comisia va aprecia, de asemenea, în mod pozitiv cererile de eliminare a acestor cerințe din jaloanele și țintele existente, în conformitate cu secțiunea II din prezentul document de orientare.

Erorile materiale identificate în decizia de punere în aplicare a Consiliului pot fi semnalate Comisiei și Consiliului în orice moment al punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență. Acestea vor fi luate în considerare în propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare nouă/revizuită a Consiliului sau într-o rectificare specifică.

IV. Finanțarea și costurile

Măsuri noi: statele membre furnizează costurile totale estimate ale noilor reforme și investiții prezentate într-un act adițional.

Măsuri revizuite: pentru fiecare măsură revizuită, în cazul în care modificările afectează estimările costurilor, statul membru prezintă estimări actualizate ale costurilor. În cazul în care modificarea se referă numai la amploarea măsurii, revizuirea costurilor estimate ar trebui efectuată în mod proporțional.

Metodologie: atunci când elaborează aceste estimări ale costurilor, statele membre ar trebui să urmeze instrucțiunile specifice prevăzute în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. Ca regulă generală, nu se așteaptă ca statele membre să furnizeze estimări revizuite ale costurilor pentru măsurile care nu sunt nici noi, nici modificate. Statele membre pot furniza o validare a estimărilor costurilor efectuată de un organism public independent, ceea ce ar putea contribui la o mai mare plauzibilitate a estimărilor.

V. Complementaritatea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență

Coerența cu alte inițiative

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul privind MRR, toate planurile de redresare și reziliență, inclusiv actele adiționale, trebuie să fie în concordanță cu recomandările relevante specifice fiecărei țări, precum și cu informațiile incluse în programele naționale de reformă, în planurile naționale privind energia și clima (PNEC) și în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, în planurile teritoriale pentru o tranziție justă prezentate în Regulamentul privind Fondul pentru o tranziție justă, în planurile de implementare a garanției pentru tineret, în acordurile de parteneriat și în programele operaționale.

Complementaritatea finanțării și evitarea of dublei finanțări

Statele membre au responsabilitatea principală de a evita dubla finanțare din MRR și din alte fonduri ale UE și, ca atare, au obligația de a verifica absența dublei finanțări înainte de transmiterea oricărei cereri de plată (în temeiul articolelor 9 și 22 din Regulamentul privind MRR). Statele membre ar trebui să precizeze în planurile de redresare și reziliență modificate dacă modalitățile instituite pentru a asigura complementaritatea finanțării și respectarea articolului 9 din Regulamentul privind MRR s-au schimbat.

Articolul 9 din Regulamentul privind MRR prevede în mod clar că finanțarea din MRR poate fi combinată cu alte fonduri ale UE, „cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri”
. Având în vedere caracterul bazat pe performanță al finanțării din MRR, este necesară o delimitare ex ante clară între activitățile și proiectele finanțate în cadrul MRR și cele finanțate din alte fonduri ale UE, astfel cum s-a clarificat și în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. O astfel de delimitare ex ante rămâne abordarea implicită în cadrul MRR.

Cu obiectivul comun de a simplifica punerea în aplicare a MRR, de a reduce sarcina administrativă aferentă, de a promova complementaritatea dintre fondurile UE și de a preveni apariția dublei finanțări, în cazul în care se stabilește că o delimitare ex ante a costurilor nu este fezabilă sau este excesiv de împovărătoare, combinarea sprijinului din MRR și din alte fonduri ale UE pe bază proporțională este posibilă în ultimă instanță și în cazuri excepționale, cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:

Pe lângă condițiile prezentate mai sus, această abordare trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile celuilalt instrument de finanțare al UE în cauză și să respecte normele privind ajutoarele de stat, inclusiv dispozițiile privind cumulul. Această abordare nu se aplică fondurilor reglementate de Regulamentul privind dispozițiile comune, întrucât condiția (v) este dificil de aplicat în contextul lor.

Punere în aplicare

Cadrul de punere în aplicare a fost evaluat în cadrul planurilor de redresare și reziliență inițiale și se presupune că statele membre se vor baza în continuare pe aceleași modalități de punere în aplicare a planurilor de redresare și reziliență modificate. Cu toate acestea, orice modificare propusă a cadrului de punere în aplicare ar trebui explicată.

În cazul în care până în prezent statele membre au întâmpinat dificultăți în punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență (de exemplu, din cauza lipsei capacității administrative, a unui sistem informatic nedezvoltat sau a unui mandat insuficient de clar pentru autoritățile responsabile), acestea sunt încurajate să își reconsidere în mod proactiv mecanismele existente pentru a le face mai eficiente. De asemenea, statele membre sunt invitate să discute cu Comisia despre experiența acumulată până în prezent pentru a stabili dacă eventualele modificări ale cadrului de punere în aplicare pot contribui la îmbunătățirea realizării reformelor și a investițiilor.

Statele membre ar trebui să se asigure că dispun de suficientă capacitate administrativă pentru a pune în aplicare reformele și investițiile din planurile de redresare și reziliență și, ca atare, au posibilitatea de a include în calculul costurilor investițiilor sau al reformelor respective costuri administrative limitate, cu caracter temporar, atât timp cât costurile respective sunt generate de punerea în aplicare a investiției sau a reformei respective.

Statul membru este invitat să indice în această secțiune dacă a solicitat sau intenționează să solicite sprijin orizontal în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic în legătură cu punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, de exemplu cu privire la măsurile de comunicare.

Procesul de consultare

Statele membre ar trebui să prezinte un rezumat al procesului de consultare desfășurat în conformitate cu cadrele juridice naționale, în urma căruia a fost transmis planul de redresare și reziliență modificat. Procesul de consultare ar trebui să fie proporțional cu amploarea modificărilor introduse în planurile de redresare și reziliență. Întrucât amploarea consultărilor derulate pentru elaborarea planurilor de redresare și reziliență inițiale a variat, având în vedere în special situația de urgență provocată de pandemia de COVID-19, statele membre sunt încurajate să consolideze acest proces în general în cazul modificării planurilor de redresare și reziliență. Statele membre ar trebui să se asigure că părțile interesate, care cuprind autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile neguvernamentale și, după caz, părțile interesate din sectorul agricol, sunt implicate în timp util și în mod semnificativ în conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea oricărei măsuri noi sau revizuite, în conformitate cu cadrele juridice naționale.

Pentru punerea în aplicare a măsurilor relevante, ar putea fi oportun ca statele membre să includă condiții legate de considerentele regionale sau locale în jaloanele sau țintele care implică o dimensiune geografică (de exemplu, prin adăugarea unor condiții specifice legate de consultarea autorităților locale și regionale). Acestea pot include, de asemenea, condiții similare pentru consultarea partenerilor sociali și, după caz, a părților interesate din sectorul agricol legate de implementarea reformelor sau a investițiilor relevante.

În plus, semestrul european va fi un cadru important pentru discutarea cu părțile interesate a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, în conformitate cu practicile și tradițiile fiecărui stat membru. Punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență va avea succes numai printr-o puternică asumare a responsabilității la nivel regional și local, precum și cu sprijin din partea partenerilor sociali și a societății civile.

Controale și audit

Sistemele de control intern din statele membre sunt esențiale pentru asigurarea faptului că planurile de redresare și reziliență respectă pe deplin articolul 22 din Regulamentul privind MRR. Soliditatea lor este un element indispensabil pentru a se asigura că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate și că utilizarea fondurilor UE respectă legislația Uniunii și legislația națională aplicabilă, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a dublei finanțări. În acest context și având în vedere modificările rezultate în urma revizuirii unui plan de redresare și reziliență, este esențial ca statele membre să justifice cu exactitate modul în care structurile de control instituite sunt în continuare adecvate și, după caz, modul în care acestea vor fi consolidate pentru a asigura resurse și structuri adecvate. Principalele cerințe ale sistemelor de control ale statului membru sunt explicate în detaliu în anexa I la acordul de finanțare și (după caz) de împrumut semnat între Comisie și statul membru respectiv. În special, în cazul în care planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri noi sau revizuite, statul membru ar trebui să explice și să demonstreze că structurile de control sunt în continuare adecvate sau, după caz, să specifice modul în care capacitățile lor, inclusiv personalul și procesele, vor fi consolidate proporțional cu creșterea dimensiunii planului de redresare și reziliență. În cazul în care Comisia solicită o asigurare suplimentară cu privire la respectarea obligațiilor prevăzute la articolul 22 din Regulamentul privind MRR, în propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului prin care se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență modificat vor fi incluse jaloane de audit și control.

Atunci când solicită modificarea planurilor lor, statelor membre li se cere să prezinte o explicație actualizată a mecanismelor și a sistemelor de control, inclusiv a sistemului în care păstrează datele destinatarilor finali.

Comunicare

Statele membre ar trebui să aplice în continuare strategia lor de comunicare, actualizând-o dacă este necesar pentru a include reformele și investițiile nou adăugate, astfel încât să aducă la cunoștința publicului finanțarea din partea Uniunii, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul privind MRR, cu articolul 10 din acordurile de finanțare și, după caz, cu articolul 19 din acordurile de împrumut. Atunci când prezintă planuri de redresare și reziliență modificate, statele membre sunt invitate să descrie acțiunile pe care le-au întreprins în vederea punerii în aplicare a acestor obligații, pentru a facilita monitorizarea de către Comisie a respectării dispozițiilor menționate.

Campaniile de comunicare ar trebui să pună accentul pe sensibilizarea cu privire la principalele reforme și investiții care fac part dintr-un răspuns european, în special în contextul REPowerEU, precum și pe îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la planurile de redresare și reziliență și la scopul acestora pentru publicul larg. Statele membre sunt încurajate să își concentreze activitățile de comunicare privind MRR pe următoarele domenii:

De asemenea, Comisia este disponibilă prin intermediul rețelei Inform UE pentru a ajuta statele membre să își pună în aplicare strategiile naționale de comunicare, inclusiv în ceea ce privește planurile lor de redresare și reziliență modificate.

Transparența cu privire la destinatarii finali

Transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor MRR a fost sporită prin includerea unei noi obligații de transparență în Regulamentul privind REPowerEU. Statelor membre li se solicită să creeze un portal accesibil publicului și ușor de utilizat, pe care să publice date privind cei 100 de destinatari finali care primesc cea mai mare valoare a finanțării pentru punerea în aplicare a măsurilor din cadrul MRR.

Prin „destinatar final” se înțelege ultima entitate care primește fonduri pentru o măsură MRR care nu este contractant sau subcontractant. Destinatarii trebuie diferențiați de beneficiari, care, în cadrul gestiunii directe a instrumentului, sunt statele membre. Definiția destinatarului final decurge direct din articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul privind MRR.

Un destinatar final poate fi o persoană fizică (de exemplu, cetățeni) sau o persoană juridică (de exemplu, ministere, agenții publice, autorități regionale sau locale, asociații, organizații caritabile sau întreprinderi). Destinatarii inițiali sau intermediari ai finanțării (de exemplu, ministerele sau agențiile care nu sunt autoritatea contractantă, ci doar distribuie fonduri către alte entități) nu ar trebui considerați ca fiind ultima entitate. Pentru a fi considerată destinatar final, entitatea ar trebui să fi primit un transfer monetar sau să i se fi alocat credite de plată bugetare în scopul indicat în măsura MRR, astfel cum este descrisă în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Datele respective ar trebui să cuprindă denumirea juridică a destinatarului final, respectiv numele și prenumele în cazul în care destinatarul final este persoană fizică, cuantumul fondurilor primite, precum și măsura sau măsurile asociate din cadrul MRR pentru care s-a primit finanțare. În scopul stabilirii celor 100 de destinatari finali care primesc cea mai mare valoare a finanțării, ar trebui luate în considerare toate fondurile furnizate destinatarilor finali pentru punerea în aplicare a măsurii MRR, întrucât unele investiții pot fi finanțate parțial și prin altă finanțare publică.

Pentru a asigura proporționalitatea și respectarea vieții private, în cazul în care destinatarii finali sunt persoane fizice, toate datele cu caracter personal ar trebui șterse după doi ani de la sfârșitul exercițiului financiar în care destinatarului final respectiv i s-a plătit ultima finanțare din MRR. În mod similar, prin analogie, câteva excepții de la publicarea datelor, prevăzute la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul financiar, au devenit aplicabile Mecanismului de redresare și reziliență. Acestea se referă la următoarele cazuri:

Având în vedere sumele implicate în cadrul MRR, este puțin probabil ca excepțiile prevăzute la primele trei paragrafe să se aplice celor 100 de destinatari care primesc cea mai mare valoare a finanțării. Este de așteptat ca nici cea de a patra excepție să nu se aplice pe scară largă. Având în vedere că publicarea datelor se referă numai la destinatarii de mari dimensiuni, dintre care majoritatea vor fi probabil persoane juridice, orice preocupare legată de viața privată a persoanelor fizice ar trebui pusă în balanță cu nevoia de transparență în ceea ce privește cheltuirea fondurilor UE. În plus, trebuie precizat că trimiterea la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul financiar va reflecta și orice modificare viitoare a dispoziției respective.

Pe lângă publicarea acestor date pe portalurile statelor membre, Comisia centralizează aceste date împreună cu linkurile către portalurile statelor membre referitoare la tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Datele vor trebui actualizate de două ori pe an, iar Comisia va încerca să coreleze calendarul actualizărilor cu rapoartele bianuale existente din aprilie și octombrie. De asemenea, Comisia va publica o hartă interactivă în care va prezenta diferitele măsuri și localizarea acestora în statele membre.

(1)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(2)  Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență (JO L 63, 28.2.2023, p. 1).

(3)  În prețuri din 2022.

(4)  Fie monetar, fie în natură.

(5)  Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a platformei Tehnologii strategice pentru Europa (STEP) (JO L 2024/795, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/795/oj).

(6)  
https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-8868-2024-INIT/ro/pdf

(7)  Întrucât cererile de plată periodice (care pot fi transmise cel mult de două ori pe an) sunt atent examinate de Comisie în evaluarea sa, etapele suplimentare de monitorizare prevăzute în anexa II nu s-au dovedit semnificative pentru a îmbunătăți controlul de către Comisie al punerii în aplicare a instrumentului. În cazurile în care anexa II la acordurile de tip operațional conține etape de monitorizare legate de raportarea punerii în aplicare a instrumentelor financiare (care beneficiază de un domeniu de intervenție legat de schimbările climatice), aceste etape se vor regăsi într-o nouă clauză inclusă în acordurile de tip operațional.

(8)  SWD(2021)12 final – Orientări pentru statele membre privind planurile de redresare și reziliență, disponibile la adresa:https://commission.europa.eu/system/files/2021-01/document_travail_service_part1_v2_en.pdf

(9)  Comunicarea Comisiei – Orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU 2023/C 80/01 (JO C 80, 3.3.2023, p. 1).

(10)  Aceste exemple au scop pur ilustrativ și nu aduc în niciun fel atingere evaluării de către Comisie a justificării prezentate de către statul membru.

(11)  În cazul în care un stat membru semnează un acord de contribuție în scopul transferului de fonduri din planul său de redresare și reziliență către compartimentul pentru statele membre al InvestEU, pe lângă cerințele prevăzute în MRR, acestei garanții suplimentare i se aplică și normele InvestEU. În special, articolul 13 alineatul (7) din Regulamentul InvestEU [Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017] prevede termenul pentru semnarea operațiunilor subiacente până la sfârșitul anului 2028.

(12)  C(2024) 3148 final.

(13)  Comunicarea Comisiei – Orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU 2023/C 80/01 (JO C 80, 3.3.2023, p. 1).

(14)  În cadrul ciclului periodic al semestrului european, recomandările specifice fiecărei țări sunt de obicei propuse de către Comisie la sfârșitul lunii mai sau la începutul lunii iunie, sunt aprobate de Consiliul European și, în cele din urmă, sunt adoptate de Consiliu la începutul lunii iulie.

(15)  
SEC(2022) 70 final – SWD(2022) 19 final – SWD(2022) 20 final.

(16)  Disponibile la adresa:https://competition-policy.ec.europa.eu/state-aid/legislation/rrf-guiding-templates_en (actualizate în 2023 pentru a ține seama de revizuirea RGECA, a OACME și a Cadrului temporar de criză și de tranziție).

(17)  În special pentru IMM-uri.

(18)  Conform orientărilor din partea I, secțiunea II, se face referire la cazul în care „se identifică o alternativă mai bună sau în care anumite cerințe ale unui jalon, ale unei ținte sau ale descrierii unei măsuri sunt inutil de detaliate sau generează o sarcină administrativă nejustificată, deoarece nu contribuie la atingerea obiectivului (obiectivelor) măsurii”
.

(19)  În cazurile în care cealaltă finanțare din partea UE nu rambursează costurile (Fondul pentru inovare), ci funcționează și pe baza unei estimări ex ante a costurilor, această verificare este înlocuită cu o comparație între cele două estimări ex ante ale costurilor finanțate din MRR și din alte fonduri ale UE, pentru a se asigura că nu s-au alocat mai mult de 100 % din estimarea ex ante totală a costurilor.