OJ:C_202404667: Avizul Comitetului Economic și Social European – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Asigurarea viitorului nostru – Obiectivul climatic al Europei pentru 2040 și calea către neutralitatea climatică până în 2050 pentru o societate durabilă, justă și prosperă [COM(2024) 63 final]

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 30/05/2024
Autor: Comitetul Economic şi Social European
Formă: Jurnalul Oficial UE
Destinatar: Comitetul European al Regiunilor, Comisia Europeană

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4667

9.8.2024

Avizul Comitetului Economic și Social European

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Asigurarea viitorului nostru – Obiectivul climatic al Europei pentru 2040 și calea către neutralitatea climatică până în 2050 pentru o societate durabilă, justă și prosperă

[COM(2024) 63 final]

(C/2024/4667)

Raportor:

Teppo SÄKKINEN

Sesizare	Comisia Europeană, 27.3.2024
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	21.5.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	30.5.2024
Sesiunea plenară nr.	588
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	189/5/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Un obiectiv climatic al UE pentru 2040 va oferi vizibilitate în ceea ce privește calea către neutralitatea climatică până în 2050 și va contribui la realizarea ambițiilor climatice globale. CESE sprijină obiectivul recomandat de reducere cu 90 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2040, deoarece acesta este în concordanță cu datele științifice privind cota echitabilă a Europei în ceea ce privește obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. CESE subliniază că obiectivul este exigent și poate fi atins numai dacă sunt puse în aplicare politici favorabile, care să asigure competitivitatea industriilor europene și o tranziție justă și să utilizeze toate tehnologiile cu emisii scăzute de carbon sau fără emisii în mod eficient din punctul de vedere al costurilor.

1.2.

Comitetul Economic și Social European (CESE) pune accentul pe reducerea efectivă a emisiilor prin eliminarea treptată a combustibililor fosili. Deși eliminarea dioxidului de carbon joacă un rol din ce în ce mai mare în atingerea obiectivelor climatice ale UE, dependența excesivă de absorbanții naturali și industriali implică incertitudini și riscuri de blocaj în dependența de combustibili fosili sau de pierdere a absorbanților din cauza incendiilor forestiere, a dăunătorilor și a altor pericole. Este nevoie de stimulente pentru eliminarea dioxidului de carbon, care are un rol limitat, dar totuși semnificativ. CESE solicită Comisiei să efectueze o evaluare științifică și economică a echilibrului dintre reducere și eliminare.

1.3.

Un obiectiv ambițios pentru 2040 se bazează pe realizarea cu succes a unei reduceri nete a emisiilor de cel puțin 55 % până în 2030. CESE subliniază că trebuie să ne concentrăm pe punerea în aplicare a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” și să ajutăm întreprinderile și gospodăriile europene să se adapteze la noul mediu de reglementare.

1.4.

CESE constată că obiectivele climatice necesită un nivel fără precedent de investiții în decarbonizare. Acest lucru depinde, printre altele, de predictibilitatea și coerența mediului de reglementare, de o cercetare, dezvoltare și inovare eficiente, de o autorizare mai rapidă, de accesul la finanțare și de disponibilitatea forței de muncă calificate, precum și de performanța generală a economiei europene. Obiectivul pentru 2040 ar trebui să fie însoțit de obiectivul de a construi o economie puternică prin tranziție, de a spori securitatea energetică europeană și de a oferi locuri de muncă de înaltă calitate. Pentru a extinde impactul global al tranziției europene către o economie curată și pentru a valorifica beneficiile poziției de lider în domeniul climei, CESE solicită Comisiei să urmărească și să stabilească obiective pentru creșterea exporturilor de produse și servicii europene din domeniul tehnologiilor curate.

1.5.

Este necesară o decarbonizare mai rapidă în sectoarele în care costurile de reducere a emisiilor sunt relativ scăzute și în care există soluții modulabile, pentru a permite un progres treptat în sectoarele greu de decarbonizat. CESE solicită ca producția de energie electrică în UE să ajungă la zero emisii de dioxid de carbon până în 2040, urmată îndeaproape de încălzire și răcire. Disponibilitatea energiei curate și la prețuri accesibile și o infrastructură energetică adecvată pentru viitor reprezintă fundamentul decarbonizării altor sectoare, cum ar fi industria, construcțiile și transporturile. CESE propune stabilirea unui obiectiv orientativ de reducere a emisiilor pentru sectorul agroalimentar printr-un dialog strâns cu fermierii și cu alte părți interesate, bazat pe date științifice, asigurând securitatea alimentară europeană și luând în considerare diversele condiții naturale din UE.

1.6.

Pentru a menține sprijinul public pentru politica europeană în domeniul climei și pentru a implica toate nivelurile societății, CESE subliniază importanța unui dialog amplu cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali și cu societatea civilă, și a implicării cetățenilor în stabilirea obiectivului pentru 2040 și în elaborarea politicilor de însoțire. Acest dialog structurat și organismele consultative permanente ar trebui, de asemenea, să fie utilizate în politicile naționale privind clima. CESE subliniază posibilitatea de a reduce mai mult emisiile și de a reduce cererea de materiale și energie prin capacitarea consumatorilor pentru a alege un stil de viață durabil.

1.7.

CESE solicită Comisiei ca, la pregătirea propunerii legislative privind obiectivul pentru 2040, să extindă verificarea competitivității în raport cu alte economii importante, inclusiv cu politicile lor climatice, energetice și industriale și cu indicatorii economici, și să prezinte propuneri privind modalitățile de consolidare a competitivității și a bazei industriale a Europei la nivel mondial și de protejare a modelului nostru de economie de piață deschisă, cu standarde sociale și de mediu ridicate.

2. Introducere

2.1.

Uniunea Europeană a stabilit obiective obligatorii din punct de vedere juridic de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030 și de neutralitate climatică până în 2050. Ca etapă intermediară, Comisia trebuie să propună, în temeiul Legii europene a climei, un obiectiv pentru 2040.

2.2.

Comunicarea Comisiei (1) sugerează un obiectiv de reducere a emisiilor de 90 %. Comunicarea și evaluarea impactului anexată acoperă trei opțiuni posibile: Opțiunea 1, o traiectorie de reducere liniară cu până la 80 %; Opțiunea 2, o reducere cu 85-90 %; și Opțiunea 3, o reducere cu 90-95 %. Comunicarea sugerează, de asemenea, un buget orientativ al UE pentru gazele cu efect de seră de 16 Gt echivalent CO2 pentru perioada 2030-2050.

2.3.

În raportul său din iunie 2023, Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC) a recomandat un obiectiv de reducere cu 90-95 % pentru 2040, inclusiv un buget pentru gazele cu efect de seră de 11-14 Gt echivalent CO2 pentru perioada 2030-2050 (2). Obiectivul pentru 2040 sugerat de Comisie reflectă intervalul de obiective propus de ESABCC, care a primit, totodată, cel mai amplu sprijin în cadrul consultării publice organizate de Comisie în 2023.

2.4.

Comunicarea reprezintă un punct de plecare pentru dialogul privind obiectivul pentru 2040 și calea de atingere a acestuia. Prezentul aviz al CESE își propune să contribuie la această discuție. În următorul mandat, Comisia va pregăti o propunere legislativă privind obiectivul pentru 2040, precum și cadrul politic post-2030 necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

3. Contextul global pentru obiectivul UE pentru 2040

3.1.

Cea de-a 28-a conferință ONU privind schimbările climatice (COP28), care a avut loc în 2023, solicită părților să facă tranziția către renunțarea la toți combustibilii fosili, să contribuie la triplarea energiei din surse regenerabile și la dublarea măsurilor de eficiență energetică până în 2030 și să accelereze implementarea tehnologiilor curate. În plus, COP28 solicită părților să își alinieze următoarele contribuții stabilite la nivel național (CSN) la calea către limitarea încălzirii globale la 1,5 grade, în conformitate cu datele științifice.

3.2.

După cum se precizează în comunicare, obiectivul pentru 2040 va sta la baza noilor CSN ale UE în temeiul Acordului de la Paris, care impun UE să prezinte CCONUSC, până la începutul anului 2025, un obiectiv care să reflecte cea mai mare ambiție posibilă pentru 2035. CESE subliniază că obiectivul climatic pentru 2040 și obiectivul corespunzător pentru 2035 trebuie, prin urmare, să respecte angajamentele asumate de toate părțile în cadrul COP28 și trebuie să fie adoptate fără întârziere.

3.3.

CESE observă că Europa contribuie în prezent cu o cotă de 7 % la emisiile globale, care continuă să scadă pe măsură ce UE se îndreaptă către neutralitatea climatică în 2050, purtând totodată responsabilitatea de a fi printre entitățile cu cele mai mari emisii de dioxid de carbon din istorie. UE, o economie majoră de prim rang, a reușit să își reducă emisiile teritoriale cu 32 % din 1990 și să decupleze creșterea economică de emisiile de gaze cu efect de seră. Acest context subliniază atât responsabilitatea și oportunitatea pentru Europa de a conduce acțiunile la nivel mondial în favoarea climei, cât și necesitatea de a colabora cu alte economii majore pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris. CESE reamintește propunerea sa de a ridica diplomația climatică la statutul de inițiativă emblematică în cadrul relațiilor externe ale UE (3).

3.4.

Poziția de lider mondial a Europei în domeniul atenuării schimbărilor climatice trebuie să fie completată de politici care să asigure competitivitatea industriilor europene, să prevină relocarea emisiilor de dioxid de carbon și să promoveze condiții de concurență echitabile, contribuind în același timp la cooperarea globală pentru combaterea schimbărilor climatice prin finanțarea combaterii acestor schimbări, transfer de tehnologie, asistență tehnică și consolidarea capacităților. CESE salută inițiativa Comisiei de a înființa un grup operativ pentru piețele carbonului. Prin sprijinirea instituirii de sisteme de tarifare a carbonului în țări terțe și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), UE poate promova extinderea tarifării carbonului, care acoperă în prezent mai puțin de un sfert din emisiile globale de CO2 (4).

3.5.

Tensiunile geopolitice din ce în ce mai mari evidențiază necesitatea de a renunța la combustibilii fosili, evitând în același timp noi dependențe de tehnologii și materii prime critice. Eliminarea treptată a dependenței de combustibilii fosili importați sprijină autonomia strategică deschisă și competitivitatea Europei. Un obiectiv ambițios pentru 2040 ar putea contribui la o creștere semnificativă a securității energetice a UE, existând potențialul de a reduce la jumătate dependența de importurile de energie, de la peste 55 % în 2021 (5) la 26 % în 2040. În 2023, costurile nete ale importurilor de combustibili fosili acopereau 2,4 % din PIB-ul UE. Crizele recente, cum ar fi pandemia de COVID-19 și criza energetică provocată de războiul de agresiune al Rusiei, subliniază necesitatea de a menține securitatea aprovizionării cu energie și materiale în toate etapele tranziției. În viitorul imediat, stoparea importurilor de energie din Rusia în UE, care continuă încă, este vitală pentru a reduce fluxurile de venituri care finanțează invadarea Ucrainei de către Rusia.

3.6.

Contextul economic global a devenit mai dificil odată cu legea SUA privind reducerea inflației și cu dominația crescândă a Chinei în lanțurile de aprovizionare cu tehnologii curate. CESE subliniază din nou necesitatea ca Europa să își mențină o bază industrială puternică, să îmbunătățească cercetarea, dezvoltarea și inovarea la nivel european, precum și capacitatea de producție în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete și al materiilor prime critice și să își diversifice sursele de aprovizionare durabile, pentru a decarboniza economia noastră și pentru a concura pe picior de egalitate cu Statele Unite și China (6). Răspunsul Europei la o cursă globală a subvențiilor ar trebui să se bazeze pe punctele noastre forte, cum ar fi protejarea și dezvoltarea pieței unice. Astfel cum s-a subliniat în Declarația de la Anvers (7), pentru punerea în aplicare cu succes a Pactului verde european sunt necesare o structură industrială puternică și un dialog social consolidat.

3.7.

CESE constată cu îngrijorare că, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), anul 2023 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată, iar Europa se încălzește de două ori mai repede decât media mondială. În primul raport european de evaluare a riscurilor schimbărilor climatice (EUCRA, 2024) (8) se afirmă că unele regiuni din Europa sunt zone critice din cauza a multiple riscuri climatice, cum ar fi incendiile de vegetație, impactul căldurii și al deficitului de apă, inundațiile, eroziunea și intruziunea salină. O acțiune globală fermă de combatere a schimbărilor climatice ar preveni pierderi semnificative de vieți omenești, efecte asupra sănătății și pierderi economice. Costul inacțiunii climatice depășește cu mult costul acțiunii. Ca atare, CESE subliniază beneficiile socioeconomice ale unor acțiuni climatice bine concepute și urgente, inclusiv o mai bună calitate a vieții, reducerea costurilor asistenței medicale și evitarea impactului economic.

3.8.

CESE reamintește angajamentul UE față de Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal și ia act de dependența dintre climă și biodiversitate, întrucât schimbările climatice accelerează riscurile la adresa naturii, iar soluțiile bazate pe natură oferite de ecosisteme dinamice constituie instrumente extrem de eficiente de atenuare și adaptare. De exemplu, refacerea zonelor umede va contribui la gestionarea inundațiilor și a apelor uzate pluviale, în timp ce conservarea pădurilor seculare poate proteja vastele depozite de carbon.

4. Obiectivul climatic pentru 2040

4.1.

Un obiectiv climatic al UE pentru 2040 va oferi vizibilitate în ceea ce privește calea către neutralitatea climatică până în 2050 și va contribui la realizarea ambițiilor climatice globale. CESE sprijină obiectivul recomandat de reducere cu 90 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2040, deoarece acesta este în concordanță cu datele științifice privind cota echitabilă a Europei în ceea ce privește obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius (9). În același timp, CESE subliniază că obiectivul este exigent și poate fi atins numai prin politici favorabile, care să asigure competitivitatea industriilor europene și o tranziție justă și să utilizeze toate tehnologiile cu emisii scăzute de carbon sau fără emisii în mod eficient din punctul de vedere al costurilor.

4.2.

Obiectivul de 90 % este un obiectiv net, care însumează reducerile de emisii și eliminarea dioxidului de carbon prin intermediul absorbanților biologici și tehnologici. CESE subliniază că trebuie acordată prioritate reducerilor efective de emisii, iar rolul eliminării dioxidului de carbon ar trebui să fie complementar. CESE solicită Comisiei să evalueze cu atenție, pe baza dovezilor științifice și a analizei economice, echilibrul dintre reducerile de emisii și eliminarea dioxidului de carbon, astfel încât să nu se bazeze în mod excesiv pe absorbanții naturali sau industriali care implică incertitudini și riscuri. În același timp, trebuie să se stimuleze eliminarea dioxidului de carbon pentru ca aceasta să își joace rolul limitat, dar semnificativ, pe baza cadrului de certificare pentru eliminările de dioxid de carbon recent adoptat.

4.3.

Captarea la scară industrială a carbonului din procesele industriale este o componentă necesară a unui obiectiv ambițios pentru 2040 și a căii către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, așa cum recunosc IPCC, ESABCC și Agenția Internațională a Energiei (AIE). CESE subliniază că captarea dioxidului de carbon trebuie să vizeze emisiile reziduale din sectoarele greu de decarbonizat, pentru a evita menținerea dependenței acestora de combustibili fosili în cazul în care există deja alternative viabile de decarbonizare a lor. Captarea dioxidului de carbon necesită investiții semnificative în operațiunile de captare, logistică și stocare, și face să crească cererea de energie. Prin urmare, captarea dioxidului de carbon nu ar trebui să fie opțiunea preferată de decarbonizare în sectoarele în care eliminarea treptată a combustibililor fosili ar fi deja fezabilă și rentabilă. Captarea carbonului biogenic poate genera absorbții permanente și poate oferi surse durabile de CO2 pentru uz industrial.

4.4.

Practici precum împădurirea, agrosilvicultura, stoparea defrișărilor, gestionarea durabilă a pădurilor, gestionarea adecvată și refacerea turbăriilor, precum și cultura carbonului sunt necesare pentru a inversa declinul absorbanților de carbon din UE. Pădurile și terenurile europene contribuie, de asemenea, la acțiunile climatice prin furnizarea de biomateriale care pot înlocui resursele fosile și stoca carbonul în construcțiile din lemn și în alte produse pe termen lung. CESE subliniază incertitudinile în ceea ce privește utilizarea marilor absorbanți biologici, din cauza inexactităților raportării privind procesele naturale și, ceea ce este mai îngrijorător, din cauza riscurilor tot mai mari, cum ar fi incendiile de pădure, dăunătorii și bolile și fenomenele meteorologice, care sunt exacerbate de schimbările climatice actuale. Prin urmare, ar trebui să se acorde o atenție sporită adaptării, și se impune prudență în ce privește definirea părții pe care exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura o reprezintă în cadrul obiectivului zero emisii nete. Sunt necesare sisteme solide de monitorizare pentru a furniza informații periodice și în timp util cu privire la starea stocurilor de carbon.

4.5.

Obiectivul pentru 2040 se bazează pe realizarea cu succes a unei reduceri nete a emisiilor de cel puțin 55 % până în 2030. CESE constată cu îngrijorare că, luate în ansamblul lor, actualele planuri naționale privind energia și clima nu permit atingerea obiectivului pentru 2030 (10), și solicită statelor membre să remedieze lacunele din planurile naționale actualizate, iar Comisiei să se concentreze asupra punerii în aplicare a cadrului de politici pentru 2030. Multe elemente ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, cum ar fi ETS2 sau CBAM, intră abia acum în vigoare. Întreprinderile europene, în special IMM-urile și gospodăriile, vor avea nevoie de spațiu și de sprijin pentru a se adapta la noul mediu de reglementare, inclusiv de certitudine în materie de investiții pentru industrii.

4.6.

Obiectivul pentru 2040 va stabili traiectoria către neutralitatea climatică până în 2050. O traiectorie neliniară va implica oportunități și provocări care au un impact asupra poziției Europei în raport cu alte economii majore, inclusiv necesitatea de a anticipa investițiile și implementarea tehnologiilor și posibilitatea de a reduce dependența de importurile de energie și poziția de lider în domeniul tehnologiilor curate. CESE solicită Comisiei ca, la pregătirea propunerii legislative privind obiectivul pentru 2040, să extindă verificarea competitivității în raport cu alte economii majore, inclusiv cu politicile lor climatice, energetice și industriale și cu indicatorii economici, și să prezinte propuneri privind modalitățile de concepere a căii către o decarbonizare accelerată, astfel încât să consolideze competitivitatea la nivel mondial și baza industrială a Europei și să protejeze modelul nostru de economie de piață deschisă, cu standarde sociale și de mediu ridicate (11).

4.7.

Pentru a menține sprijinul public pentru politica europeană în domeniul climei și pentru a implica toate nivelurile societății, CESE subliniază importanța unui dialog amplu cu părțile interesate și a implicării cetățenilor în stabilirea obiectivului pentru 2040 și a politicilor de însoțire. CESE încurajează continuarea dialogurilor privind tranziția curată și sprijină recunoașterea, în comunicare, a necesității unui dialog structurat și sistematic cu partenerii sociali și societatea civilă, precum și a implicării actorilor regionali. De asemenea, CESE solicită tuturor statelor membre să instituie dialoguri privind energia și clima și să creeze organisme naționale consultative în materie de climă.

5. Calea către obiectivul pentru 2040

5.1.

Obiectivul climatic pentru 2040 trebuie să fie însoțit de politici favorabile, cum ar fi punerea accentului pe tranziția justă și pe competitivitatea industrială a Europei. CESE încurajează Comisia să lanseze cât mai curând posibil un dialog privind cadrul de politici climatice și energetice post-2030.

5.2.

CESE salută includerea în comunicare a tuturor tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon sau fără emisii. Potrivit AIE, majoritatea tehnologiilor necesare pentru accelerarea acțiunilor climatice până în 2030 sunt deja disponibile pe piață, în timp ce atingerea neutralității climatice până în 2050 va necesita implementarea unor tehnologii care sunt încă în faza de dezvoltare (12). Prin urmare, un obiectiv ambițios pentru 2040 va depinde atât de implementarea masivă a tehnologiilor existente care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, testate și verificate, cum ar fi energia din surse regenerabile, pompele de căldură și vehiculele electrice, cât și de dezvoltarea și extinderea tehnologiilor emergente, cum ar fi biocombustibilii avansați, hidrogenul din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bateriile, combustibilii și materialele sintetice, reactoarele nucleare mici și modulare și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon, în special în sectoarele greu de decarbonizat.

5.3.

Pentru a profita de avantajele pe care le oferă poziția de lider în domeniul climei, UE ar trebui să urmărească să devină un mediu de reglementare și de operare atractiv pentru dezvoltarea, testarea, extinderea și producerea de tehnologii și materiale curate. Întrucât Regulamentul privind industria „zero net” stabilește obiective pentru autonomia europeană în ceea ce privește tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, UE ar trebui, de asemenea, să monitorizeze și să urmărească creșterea exporturilor de produse și servicii bazate pe tehnologii curate. Digitalizarea și producția avansată sunt necesare pentru a stimula reindustrializarea europeană. La rândul său, acest lucru ar trebui să ofere locuri de muncă de calitate, în condiții de muncă echitabile și cu salarii bune. Politicile post-2030 ar trebui să vizeze simplificarea și raționalizarea reglementărilor europene în domeniul protecției mediului, în special pentru a ține seama de sarcina administrativă impusă IMM-urilor.

5.4.

Este necesară o decarbonizare mai rapidă în sectoarele în care costurile de reducere a emisiilor sunt relativ scăzute și în care există soluții modulabile, pentru a permite un progres treptat în sectoarele greu de decarbonizat. Sectorul energetic va fi vârful de lance al parcursului Europei către neutralitatea climatică. Producția de energie electrică în UE trebuie să ajungă la zero emisii de dioxid de carbon până în 2040, urmată îndeaproape de încălzire și răcire. Electrificarea este una dintre cele mai importante strategii de decarbonizare. Creșterea ponderii utilizării energiei electrice de la 23 % în 2021 (13) la peste 50 % până în 2040 va necesita aproape dublarea producției de energie electrică, în timp ce consumul total de energie scade prin creșterea eficienței energetice.

5.5.

Energia din surse regenerabile, în special energia solară și eoliană, va asigura cea mai mare parte a creșterii producției de energie electrică, iar energia nucleară va constitui o importantă sursă de energie de bază în statele membre care aleg să o utilizeze. Disponibilitatea unei energii nepoluante stabile și la prețuri accesibile reprezintă fundamentul pentru decarbonizarea altor sectoare, cum ar fi industria, clădirile și transporturile. CESE reamintește importanța investițiilor în sisteme energetice, cum ar fi rețelele, flexibilitatea și stocarea, precum și a creșterii interconectivității pieței europene a energiei prin intermediul infrastructurii energetice transfrontaliere, de la rețele la conducte de hidrogen (14), evidențiată, de asemenea, în raportul Letta privind piața unică. Pentru a canaliza fluxurile financiare către producția și infrastructura de energie curată, CESE solicită eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili dăunători mediului.

5.6.

CESE constată că obiectivele climatice ale UE necesită un nivel fără precedent de investiții în decarbonizarea proceselor industriale și a modurilor de transport existente, investiții în producția de tehnologii și materiale care contribuie la obiectivul zero emisii nete și investiții în furnizarea de energie electrică și termică nepoluantă pentru a le face posibile pe cele dintâi. Acest lucru depinde, printre altele, de predictibilitatea și coerența mediului de reglementare, de o autorizare mai rapidă, de accesul la finanțare cu accent deosebit pe IMM-uri și de disponibilitatea forței de muncă calificate. Un obiectiv ambițios pentru 2040 va necesita o concentrare a eforturilor la începutul perioadei de investiții anuale în decarbonizare, estimate la 710 miliarde EUR anual între 2030 și 2040. Această finanțare va trebui să fie obținută în principal prin mobilizarea de fonduri private și din partea statelor membre. Rolul instrumentelor de finanțare ale UE în satisfacerea cererii ar trebui să fie abordat în pregătirea următorului cadru financiar multianual (CFM).

5.7.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions Trading System – ETS) a fost instrumentul cel mai eficace al UE de reducere a emisiilor, și va rămâne cel mai important instrument pentru atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2040. Conform traiectoriei liniare, certificatele de emisii se vor epuiza până la sfârșitul anilor 2030, când unele sectoare greu de decarbonizat, printre care industria chimică și transportul maritim, vor continua să depindă de combustibilii fosili, chiar și în cele mai ambițioase scenarii. ETS va fi reexaminat în 2026. CESE subliniază că este important să se asigure vizibilitatea și predictibilitatea în ceea ce privește ultima etapă a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, protejându-se în același timp integritatea sistemului. O opțiune de generare a unui număr limitat de certificate pentru emisiile reziduale, fără a compromite plafonul pentru emisii din cadrul ETS, este aceea de a lega eliminările substanțiale de dioxid de carbon de sistemul ETS.

5.8.

Emisiile din agricultură au rămas în mare parte stabile în anii 2000. Procesele agricole, cum ar fi lucrările solului și digestia animalelor, generează emisii inevitabile, în timp ce agricultura însăși este puternic afectată de schimbările climatice. Cu toate acestea, practicile corespunzătoare pot atenua aceste emisii, iar fermierii pot genera, de asemenea, eliminarea dioxidului de carbon prin intermediul culturii carbonului. CESE propune stabilirea unui obiectiv orientativ de reducere a emisiilor pentru sectorul agroalimentar, în dialog strâns cu fermierii și cu alte părți interesate, pe baza dialogului strategic privind viitorul agriculturii, a datelor științifice și a cercetării. Obiectivul ar trebui să asigure sisteme alimentare durabile, securitatea alimentară și competitivitatea producției alimentare europene (15) și să țină seama de diversele condițiile naturale din UE. CESE remarcă rolul fermierilor și al silvicultorilor în bioeconomia circulară. CESE îndeamnă Comisia să acorde prioritate cercetării și dezvoltării care pot sprijini agricultura europeană în tranziția verde către o producție mai durabilă, cu mai puține emisii de gaze cu efect de seră. De asemenea, CESE îndeamnă Comisia să acorde prioritate fondurilor pentru a sprijini tranziția verde în fermele europene.

5.9.

CESE observă că modelele de consum mai durabile, cum ar fi trecerea la o alimentație sănătoasă, reducerea consumului de energie și de materiale și prioritizarea, atunci când este posibil, a transportului public, a mersului cu bicicleta și a mersului pe jos contribuie în mod semnificativ la reducerea emisiilor atât în UE, cât și în țările terțe și reduc, de asemenea, amprenta materială și investițiile necesare pentru atingerea obiectivelor climatice. CESE consideră că capacitarea consumatorilor și a gospodăriilor, de exemplu prin disponibilitatea informațiilor bazate pe fapte, prin garantarea unor afirmații legate de mediu de înaltă integritate și prin utilizarea legitimațiilor digitale pentru produse, prin punerea în aplicare a principiilor dreptului la reparare și proiectării ecologice, precum și prin stimulente pentru alegeri durabile la prețuri accesibile, reprezintă o parte importantă a tranziției. Trecerea la un stil de viață durabil ar trebui, de asemenea, sprijinită prin educație și sensibilizare.

5.10.

Tranziția către o economie verde pe calea către obiectivul climatic pentru 2040 va necesita o forță de muncă calificată în noi tehnologii și practici durabile. Această schimbare reprezintă o oportunitate pentru tineri de a se implica în noi programe educaționale și de formare în domeniul competențelor verzi, aliniindu-și parcursurile profesionale la nevoile unei economii decarbonizate. De asemenea, ar trebui recunoscută necesitatea recalificării și perfecționării forței de muncă existente. Accentul pus de strategie pe inovare și cercetare ar trebui să sporească oportunitățile educaționale în domeniile STIM legate de știința climei și de tehnologia ecologică.

5.11.

În sfârșit, CESE reiterează necesitatea unui cadru de politici solid pentru o tranziție justă, care să fie centrat pe oameni, să răspundă la condițiile locale, să protejeze natura și mediul și să valorifice oportunitățile (16).

Bruxelles, 30 mai 2024.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1)
Asigurarea viitorului nostru – Obiectivul climatic al Europei pentru 2040 și calea către neutralitatea climatică până în 2050 pentru o societate durabilă, justă și prosperă, COM(2024) 63 final.

(2)
https://climate-advisory-board.europa.eu/news/eu-climate-advisory-board-recommends-ambitious-2040-climate-target-and-urgent-transitions-for-the-european-union.

(3) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Diplomația UE în domeniul climei” (aviz din proprie inițiativă) (JO C, C/2024/1575, 5.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1575/oj).

(4)
https://www.worldbank.org/en/news/press-release/2023/05/23/record-high-revenues-from-global-carbon-pricing-near-100-billion.

(5)
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Energy_statistics_-_an_overview.

(6) Avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete [COM(2023) 62 final]; (b) propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete) [COM(2023) 161 final – 2023/0081 (COD)] (JO C 349, 29.9.2023, p. 179).

(7)
https://antwerp-declaration.eu/pdf/declaration.pdf.

(8)
https://www.eea.europa.eu/en/newsroom/news/europe-is-not-prepared-for.

(9) Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice recomandă obiective climatice ambițioase pentru 2040 și tranziții urgente pentru Uniunea Europeană, https://climate-advisory-board.europa.eu/news/eu-climate-advisory-board-recommends-ambitious-2040-climate-target-and-urgent-transitions-for-the-european-union.

(10)
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_23_6622.

(11) Competitivitatea și relația sa cu standardele sociale și de mediu au fost discutate în Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate [COM(2021) 550 final] (JO C 275, 18.7.2022, p. 101); „Asigurarea competitivității nu ar trebui interpretată greșit ca o scuză pentru a funcționa la cel mai mic numitor comun în ceea ce privește standardele ecologice, pe o piață mondială”.

(12)
https://www.iea.org/reports/net-zero-by-2050.

(13)
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Energy_statistics_-_an_overview.

(14) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă [COM(2022) 108 final] (JO C 323, 26.8.2022, p. 123).

(15) Competitivitatea sectorului agroalimentar a fost definită mai detaliat în Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Securitatea alimentară și sistemele alimentare durabile” (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției franceze) (JO C 194, 12.5.2022, p. 72).

(16) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Măsuri necesare pentru impulsionarea cadrului de politică al UE pentru o tranziție justă” (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției belgiene) (JO C, C/2024/1576, 5.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1576/oj).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4667/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters