OJ:C_202404670: Avizul Comitetului Economic și Social European – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului [COM(2023) 770 final – 2023/0448 (COD)]
| Redacția Lex24 | |
| Publicat in Jurnalul Oficial UE, 09/08/2024 |
| |
Informatii
Data documentului: 31/05/2024Autor: Comitetul Economic şi Social European
Formă: Jurnalul Oficial UE
Destinatar: Comitetul European al Regiunilor, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene
![]() |
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2024/4670 |
9.8.2024 |
Avizul Comitetului Economic și Social European
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului
[COM(2023) 770 final – 2023/0448 (COD)]
(C/2024/4670)
Raportor: Jaume BERNIS CASTELLS
|
Consilier |
Manuel LINARES ÁVILA (pentru raportor) |
|
Procedura legislativă |
|
|
Sesizare |
Parlamentul European, 26.2.2024 Consiliul Uniunii Europene, 6.3.2024 |
|
Temei juridic |
Articolele 43, 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Documentele Comisiei Europene |
Rezumat |
|
Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) relevante: |
|
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului |
|
Data adoptării în secțiune |
21.5.2024 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
31.5.2024 |
|
Sesiunea plenară nr. |
588 |
|
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri) |
167/5/6 |
1. Concluzii și recomandări
Comitetul Economic și Social European (CESE),
|
1.1. |
sprijină punerea în aplicare și respectarea armonizată a normelor, bazate pe dovezile științifice și pe experiența empirică a operatorilor; consideră, prin urmare, că este esențial ca propunerea Comisiei să țină seama de cunoștințele practice ale fermierilor, ale transportatorilor și ale medicilor veterinari; |
|
1.2. |
recunoaște că transportul animalelor implică riscuri cunoscute pentru bunăstarea lor, așa cum reiese din rapoartele științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA); |
|
1.3. |
atrage atenția asupra faptului că orice normă care le va fi impusă producătorilor europeni va fi acceptată numai în cazul în care se garantează includerea în acordurile comerciale bilaterale a unor condiții echivalente pentru importuri; |
|
1.4. |
consideră că normele care nu pot fi adaptate la realitățile diferite ale celor 27 de state membre vor conduce la situații asimetrice sau la dezechilibre; în mod similar, recunoaște că nevoile și vulnerabilitățile animalelor sunt aceleași pretutindeni; |
|
1.5. |
solicită Comisiei să se asigure că costurile legate de punerea în aplicare a acestor noi norme nu sunt suportate de către actorii din sector; solicită, de asemenea, un fond specific de finanțare, separat de fondurile alocate politicii agricole comune (PAC), pentru a le permite operatorilor să facă față acestor noi cerințe; |
|
1.6. |
nu consideră necesară supravegherea de către un veterinar atunci când încărcarea animalelor în vehicul este efectuată de o persoană competentă și autorizată – care poate fi fermierul, transportatorul sau un terț – sau atunci când călătoria este înregistrată corespunzător în sistemul TRACES; |
|
1.7. |
subliniază că dispozițiile incluse în propunerea de regulament îi obligă pe operatori să lucreze în schimburi de noapte (în special pe fermieri, pe conducătorii auto și pe medicii veterinari). CESE atrage atenția asupra pericolului pe care îl implică pentru lucrători obligația de a lucra în schimburi de noapte. Acest risc nu este evidențiat doar de statistici, care indică o incidență a accidentelor de muncă de până la zece ori mai mare decât cea înregistrată în timpul zilei, ci și de dificultățile pe care le vor întâmpina acești angajați în găsirea unui echilibru între viața privată și cea profesională. Această situație ar putea avea consecințe negative asupra sănătății mintale a lucrătorilor, accentuând și mai mult provocările cu care se confruntă aceștia în viața de zi cu zi. Ca atare, CESE propune ca, în loc să se reglementeze orele în care călătoria este autorizată, legislația să stabilească temperatura în interiorul habitaclului în care se află încărcătura vehiculului, și invită Comisia să propună soluții alternative la cele avute în vedere în propunerea sa actuală, care să ofere un răspuns pe termen lung, fără a crea un impact social, economic și de mediu negativ. Este esențial să se ajungă la un echilibru în care bunăstarea animalelor să fie ameliorată, fără a compromite stabilitatea și securitatea în muncă a lucrătorilor; |
|
1.8. |
invită Comisia să ia în considerare impactul pe care îl va avea această propunere asupra lanțurilor de aprovizionare care au fost create și dezvoltate de-a lungul anilor pe baza limitărilor orare actuale. CESE subliniază că schimbarea este posibilă numai dacă este sprijinită în mod adecvat de instituțiile naționale și europene, cu alte fonduri decât cele ale PAC; |
|
1.9. |
avertizează că limitarea transportului la abatoare la o durată de nouă ore i-ar discrimina pe producătorii din acele state membre unde distanțele de parcurs sunt lungi, cu regiuni muntoase, cu zone izolate sau fără o infrastructură dezvoltată, dat fiind că aceștia și-ar pierde libertatea de alegere și capacitatea de negociere, și îndeamnă Comisia să inverseze tendința actuală de închidere a unor abatoare locale; |
|
1.10. |
consideră că noile norme tehnice propuse privind adecvarea animalelor terestre pentru transport ar putea conduce la închiderea multor ferme. Impactul acestor noi specificații tehnice periclitează viabilitatea fermelor și mijloacele de subzistență ale celor care depind de acestea; De aceea, CESE solicită un studiu de impact detaliat pentru fiecare sector de creștere a animalelor, dat fiind că modificarea propusă de Comisie va avea un impact major asupra structurii, investițiilor și gestionării fermelor zootehnice din UE. Dacă această modificare se va generaliza, multe ferme vor fi obligate să-și înceteze activitatea; |
|
1.11. |
consideră că interzicerea transportului rutier pe trasee lungi al animalelor tinere, cum ar fi vițeii, mieii, iezii, purceii și mânjii neînțărcați, are un impact semnificativ asupra importului de rase de animale din alte state membre ale Uniunii Europene; CESE consideră că limitarea diversității genetice și a calității raselor de animale disponibile pentru producătorii locali este un factor negativ ce poate afecta competitivitatea și sustenabilitatea fermelor lor de creștere a animalelor; |
|
1.12. |
îndeamnă Comisia să țină seama, în ceea ce privește dispozițiile prevăzute de articolul 31 din propunere, de caracteristicile climatice specifice fiecărui stat membru; consideră că interzicerea transportului de animale la anumite temperaturi pare să fie doar o soluție temporară, care nu abordează în mod adecvat bunăstarea animalelor pe termen lung în contextul schimbărilor climatice în curs, și consideră că pentru atenuarea efectelor încălzirii globale și a impactului acesteia asupra bunăstării animalelor, este absolut necesar să se identifice soluții coerente, mai sustenabile și cu adevărat eficace, fără a compromite viabilitatea sectorului sau bunăstarea lucrătorilor săi; |
|
1.13. |
avertizează că asigurarea unui spațiu mai mare între animale în vehiculele de transport ar putea crește riscul de cădere și de rănire. Reducerea densităților și a duratei călătoriilor implică totodată prezența unui număr sporit de camioane pe șosele și mai multe emisii de CO2; |
|
1.14. |
subliniază că promovarea circuitelor scurte de comercializare este esențială, fiind o soluție eficace pentru reducerea necesității unor călătorii de lungă durată, prin scurtarea distanței dintre locurile unde animalele sunt crescute, îngrășate, sacrificate și consumate; |
|
1.15. |
solicită să se țină seama de importanța mediului rural, a practicilor agricole și zootehnice locale, precum și de tradițiile înrădăcinate în fiecare regiune. Restricțiile propuse ar putea accelera depopularea zonelor rurale și închiderea sau relocarea fermelor mici și mijlocii, ceea ce ar contribui la deteriorarea practicilor zootehnice specifice fiecărei regiuni; |
|
1.16. |
sprijină inițiativele care promovează pârghii sanitare, economice și juridice pentru menținerea abatoarelor locale și pentru încurajarea sacrificării în ferme, după caz, în funcție de dimensiunea fermei și de contextul local. Această practică, acolo unde este fezabilă, ar permite reducerea necesității unor călătorii de lungă durată și, astfel, ar reduce atât factorii de stres pentru animale, cât și emisiile de CO2. |
2. Note explicative
Argumente în sprijinul recomandării 1.1 privind importanța cunoștințelor empirice
|
2.1. |
Propunerea prezintă îmbunătățiri tehnice adaptate la realitatea tehnologică actuală, dar cuprinde și norme restrictive care ar putea să nu țină seama de experiența practică. Acest lucru ar putea fi contraproductiv în anumite circumstanțe, atât pentru operatori, cât și pentru mediu. |
|
2.2. |
Fermierii, în calitate de principali responsabili de îngrijirea efectivului lor de animale, își asumă în cel mai înalt grad misiunea de a se asigura că animalele lor ajung la destinație în condiții optime. În plus, ei riscă să înregistreze pierderi economice dacă animalele sunt vătămate în timpul transportului. |
|
2.3. |
Comisia și statele membre trebuie să garanteze siguranța animalelor în timpul transportului nu prin norme restrictive, ci prin promovarea progreselor în ceea ce privește cunoștințele științifice și prin stabilirea unor indicatori de bunăstare a animalelor. Prin acești indicatori s-ar putea verifica dacă transportul se efectuează în mod corespunzător sau dacă sunt necesare modificări. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.2 privind riscurile legate de transport
|
2.4. |
Printre acestea se numără riscurile de stres asociate cu manipularea animalelor în timpul încărcării și descărcării, foamea și setea prelungite, stresul termic, vătămările, stresul de mișcare, precum și riscurile pentru sănătate asociate răspândirii agenților patogeni și scăderii ulterioare a sistemului de protecție imunitar (1). |
|
2.5. |
În mod similar, EFSA observă că creșterea spațiului din interiorul vehiculului ar putea fi benefică pentru ca animalele să își adapteze mai bine poziția și echilibrul. Această recomandare generală a EFSA diferă considerabil de opinia exprimată de transportatorii profesioniști. Ei susțin că creșterea spațiului alocat pe cap de animal generează un risc sporit de cădere și vătămare (2). De exemplu, transportatorii de viței arată că menținerea densității actuale suficiente în timpul transportului le ajută pe animale să facă față mai bine zdruncinăturilor, reducând astfel riscul leziunilor (3). |
|
2.6. |
Deși recunoaște avantajele practice ale neadăugării duratei călătoriei pe mare la durata totală a călătoriei, cu condiția ca nevoile fiziologice ale animalelor să fie satisfăcute, CESE subliniază riscurile specifice ale transportului maritim pentru bunăstarea animalelor (condițiile microclimatice din port și de la bord, mișcările legate de starea mării etc.) și solicită autorităților portuare și operatorilor comerciali să realizeze investițiile necesare pentru a reduce aceste riscuri. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.3 privind impunerea unor condiții echivalente pentru importuri
|
2.7. |
Bunăstarea animalelor este o prioritate pentru fermieri, dat fiind că ei sunt cei care se ocupă zilnic de ele cu toată atenția, încercând să respecte întotdeauna cele mai înalte standarde pentru a asigura o calitate optimă a vieții animalelor lor. Cu toate acestea, este necesar să se promoveze și includerea unor clauze echivalente pentru importuri, pentru a se menține echitatea pe piață și pentru a se garanta că toate părțile interesate respectă aceleași norme. |
|
2.8. |
În practică, această relație nu mai este valabilă din momentul în care se permite intrarea pe piața europeană a unor produse importate care nu fac obiectul acelorași cerințe, ceea ce creează un dezavantaj comparativ pentru producătorii comunitari. Dacă se dorește înăsprirea cerințelor aplicabile producției interne, este indispensabil ca aceleași cerințe să fie respectate în țările terțe. |
|
2.9. |
Înainte de a le impune cerințe suplimentare producătorilor europeni, este necesar să se garanteze că acordurile comerciale bilaterale negociate de UE conțin clauze de reciprocitate pentru produsele importate pe piața europeană. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.4 privind adaptarea la diferitele realități naționale
|
2.10. |
Fiind pe deplin conștient că, dacă dorim o Europă unită, vor trebui găsite soluții comune și aplicabile tuturor, CESE susține că este imperativ să se țină seama de particularitățile fiecărui stat membru. |
|
2.11. |
Prin prezentul aviz, CESE subliniază că este important să se ia în considerare caracteristicile climatice și geografice specifice fiecărei țări, în special în ceea ce privește temperatura medie anuală, amplasarea și dimensiunea teritoriului, rețelele rutiere și infrastructurile, precum și proximitatea față de abatoare. |
|
2.12. |
În mod similar, pentru a garanta o abordare echitabilă și eficace, este esențial să se ia în considerare diferitele realități economice și sociale. Fiecare țară este definită printr-un ansamblu de circumstanțe unice, care includ aspecte precum nivelul de dezvoltare economică, structura socială și distribuția bogăției. |
|
2.13. |
Aceste diferențe pot fi deosebit de semnificative între zonele rurale și cele urbane, unde condițiile de viață, oportunitățile de angajare și resursele disponibile pot varia în mod considerabil. Este esențial să se garanteze o distribuție mai echitabilă a valorii adăugate în lanțul valoric și să se treacă la o producție și un consum responsabile și durabile. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.5 privind costul măsurilor propuse
|
2.14. |
Propunerea Comisiei răspunde cererii sociale privind o mai bună protecție a animalelor, dat fiind că marea majoritate a cetățenilor europeni doresc ca durata transportului să fie scurtată (4). Cu toate acestea, costul acestei tranziții nu poate fi suportat exclusiv de consumatori (5), care suferă de mai mulți ani de pe urma unei creșteri a prețurilor la alimente (6). CESE solicită Comisiei Europene să realizeze un studiu aprofundat pentru a evalua măsura în care familiile europene sunt dispuse să facă față impactului economic al măsurilor propuse, în special în ceea ce privește creșterea prețului final al produselor. |
|
2.15. |
CESE solicită să se ia în considerare, pe lângă studiile științifice realizate de EFSA, potențialul impact economic direct sau indirect al propunerii, acordând o atenție deosebită sectoarelor creșterii animalelor și transporturilor, precum și zonelor rurale (7). |
|
2.16. |
CESE subliniază importanța evaluării costurilor directe și indirecte generate de norme în diferitele domenii în care sunt aplicate; sunt evidențiate, printre altele, dispozițiile care vor implica un cost direct pentru fermieri și pentru transportatori:
|
|
2.17. |
CESE solicită o evaluare a externalităților cauzate de sistemul actual de producție și de comercializare a animalelor în raport cu alternativele menite să asigure o schimbare structurală, care ar putea reduce transportul animalelor pe durate lungi. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.6 privind prezența unui medic veterinar sau a unei persoane competente și autorizate
|
2.18. |
Propunerea prevede ca încărcarea animalelor în mijloacele de transport să fie supravegheată de un medic veterinar, cerință pe care CESE o consideră inutilă dacă încărcarea este efectuată de o persoană competentă și autorizată, care poate fi fermierul, transportatorul sau un terț. Competența ar trebui definită printr-un document specific. |
|
2.19. |
Potrivit diferitelor studii efectuate de organizații sectoriale, asistența acordată de un medic veterinar la încărcarea animalelor în mijloacele de transport ar necesita creșterea personalului veterinar cu cel puțin 120 % (8). |
|
2.20. |
În plus, se consideră că supravegherea de către un medic veterinar a încărcării animalelor în mijloacele de transport nu aduce nicio valoare adăugată în ceea ce privește informațiile privind starea de sănătate a animalelor, întrucât acestea sunt deja disponibile în sistemul automatizat TRACES. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.7 privind schimburile de noapte
|
2.21. |
CESE consideră că dispozițiile prevăzute de propunerea Comisiei obligă operatorii, în special pe fermieri, pe conducătorii auto și pe medicii veterinari, să lucreze în schimburi de noapte în anumite circumstanțe. |
|
2.22. |
Se subliniază că aceste schimburi de noapte vor fi efectuate mai frecvent în special în țările în care temperatura medie este mai ridicată (în principal în țările din sudul Europei, cum ar fi Croația, Grecia, Italia, Malta, Portugalia sau Spania, printre altele). |
|
2.23. |
CESE avertizează că schimburile de noapte împiedică în mare măsură concilierea vieții familiale și sociale a acestor lucrători și pot avea repercusiuni asupra sănătății lor mintale. |
|
2.24. |
Potrivit surselor statistice europene privind incidența accidentelor de muncă în sectorul transporturilor, probabilitatea producerii unei coliziuni este de cel puțin zece ori mai mare în timpul nopții decât în timpul zilei (9). |
|
2.25. |
Europa se află în prima linie a schimbărilor climatice, după cum indică recentul raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) (10), care arată o creștere fără precedent a temperaturilor în ultimii 30 de ani. Între 1991 și 2021, temperatura medie a crescut cu 0,5 °C pe deceniu, o tendință care este și mai pronunțată în teritoriile din apropierea Mării Mediterane. În pofida acestei încălziri globale, oamenii continuă să se adapteze la condițiile nefavorabile și să își desfășoare activitățile cotidiene în mod normal. Prin urmare, propunerea de a se interzice transportul animalelor la anumite temperaturi pare să fie doar o soluție temporară, care nu abordează în mod adecvat bunăstarea animalelor pe termen lung în contextul schimbărilor climatice în curs. Temperaturile continuă să crească în fiecare an, ceea ce implică necesitatea identificării unor soluții mai sustenabile și mai eficace pentru a atenua efectele încălzirii globale și impactul acesteia asupra bunăstării animalelor. |
|
2.26. |
CESE subliniază că propunerea ia în considerare temperatura locului de plecare și a locului de destinație, fără a lua în considerare temperatura resimțită în cabina în care sunt transportate animalele și invită Comisia să ia în considerare acest aspect crucial atunci când stabilește ce simt animalele în timpul călătoriei (11). |
|
2.27. |
Sistemele de climatizare pot asigura un mediu adecvat pentru animale în perioadele în care căldura sau frigul ating valori extreme, garantând condiții optime de temperatură și umiditate pe tot parcursul călătoriei, dar este esențial ca această soluție să fie viabilă din punct de vedere economic pentru profesioniștii din acest sector. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să efectueze o analiză detaliată a costurilor legate de instalarea și exploatarea sistemelor de climatizare, precum și a eventualelor stimulente și posibilități de finanțare pentru creșterea bunăstării animalelor în timpul transportului. |
|
2.28. |
CESE pledează pentru un sistem alimentar durabil, care să ia în considerare fenomenele climatice extreme și impactul acestora asupra producției agricole și a bunăstării animalelor și îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare comparativă a eficienței sprijinului public și a viabilității pe termen lung a următoarelor două abordări: prima constă în finanțarea îmbunătățirii tehnice a transportului de animale pe distanțe lungi în cadrul modelului de afaceri actual, în timp ce a doua constă în finanțarea tranziției către o creștere a animalelor mai sustenabilă și adaptată la ecosistemele locale. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.8 privind perturbarea lanțului logistic
|
2.29. |
Lanțurile de aprovizionare din sectorul creșterii animalelor și al transporturilor au fost dezvoltate și optimizate de-a lungul timpului, ținând seama de limitările orare existente. Noile norme propuse impun restricții suplimentare sau modificări ale orarelor permise pentru transportul animalelor, cu un impact semnificativ asupra eficienței și viabilității lanțurilor logistice consacrate. |
|
2.30. |
Modificarea tuturor lanțurilor de aprovizionare europene în termenele propuse de Comisie pare să fie un obiectiv utopic. În plus, lanțurile de aprovizionare sunt interconectate cu alte industrii și sectoare, astfel încât orice modificare a restricțiilor temporale pentru transportul animalelor ar putea genera efecte în cascadă de-a lungul lanțului de aprovizionare, afectând producția, distribuția și disponibilitatea alimentelor. |
|
2.31. |
CESE subliniază că este esențial ca orice propunere legislativă care afectează transportul de animale să fie evaluată și analizată cu atenție, ținându-se seama de impactul pe care îl poate avea asupra lanțurilor de aprovizionare existente și asupra economiei în general. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.9 privind restricționarea accesului la abatoare
|
2.32. |
Fermierii din anumite țări nu vor mai avea acces la abatoarele către care își trimit în prezent animalele. Este posibil ca în zonele cele mai îndepărtate să nu existe abatoare până la care călătoria să dureze mai puțin de nouă ore. Această situație implică nu numai întreruperea circuitului de distribuție pe care l-au utilizat, ci și o diminuare considerabilă a libertății lor de alegere. CESE îndeamnă Comisia să se asigure că toți fermierii au posibilitatea de a-și alege abatorul. |
|
2.33. |
Statisticile preconizează că exporturile către Uniunea Europeană de viței destinați sacrificării vor scădea cu 58 %, echivalentul a 42 000 de viței. În mod similar, se preconizează că exporturile către țări terțe de viței destinați sacrificării vor scădea cu 57 %, echivalentul a 100 000 de viței (12). |
Argumente în sprijinul recomandării 1.10 privind dificultatea reorganizării fermelor existente
|
2.34. |
Creșterea vârstei la cinci săptămâni și a greutății la cel puțin 50 kg pentru viței sau la trei săptămâni pentru purcei, miei și iezi ar obliga numeroase ferme să își înceteze activitatea. Fermele sunt construite astfel încât să respecte cerințele actuale; modificarea și reconstruirea completă a structurilor și a ciclurilor lor de producție ar fi un demers neviabil din punct de vedere economic pentru multe dintre ele. |
|
2.35. |
În plus, costurile neprevăzute asociate necesității de a menține efectivul de animale pe perioade mai lungi pot reprezenta o provocare semnificativă pentru mulți producători. Aceste cheltuieli suplimentare pot include achiziționarea unei cantități suplimentare de furaje, creșterea costurilor de adăpostire și de îngrijire, precum și costuri suplimentare de transport în cazul în care animalele trebuie să fie mutate în instalații alternative. Pentru mulți producători, în special pentru cei cu marje de profit scăzute, incapacitatea de a acoperi aceste cheltuieli suplimentare poate conduce la dificultăți financiare semnificative și poate chiar periclita viabilitatea pe termen lung a activității lor de creștere a animalelor. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.11 privind interzicerea transportului pe distanțe lungi al puilor de animale neînțărcați
|
2.36. |
În ce privește toate modificările structurale incluse în propunere, perioadele de tranziție nu ar fi suficiente chiar dacă ar fi mai lungi decât cele propuse, dat fiind că sunt incompatibile cu capacitatea de investiții a celor mai mulți producători și cooperative, cu accesul lor la finanțare și la terenuri, cu posibilele implicații legate de autorizații de mediu, de sarcina administrativă sporită etc. Perioada de tranziție pentru amplele modificări preconizate de Comisia Europeană prin propunerea sa ar trebui să fie de câteva decenii (13), din moment ce aceste schimbări ar avea în continuare un impact major asupra competitivității și chiar a existenței producției animaliere în UE. Acesta este motivul pentru care solicităm realizarea unui studiu de fezabilitate și asigurarea unui sprijin adecvat pentru fermele care ar fi afectate de noul regulament, deoarece, în caz contrar, am accelera închiderea fermelor zootehnice cu puține resurse. |
|
2.37. |
Restricția impusă limitează mobilitatea acestor animale, îngreunând transportul lor de la locul lor de origine către alte state din UE. Prin urmare, vor fi afectați crescătorii și fermierii care depind de achiziționarea de animale de rase specifice din alte state membre. Imposibilitatea de a avea acces la aceste rase specifice poate conduce la o scădere a diversității genetice a efectivelor de animale de la nivel local, fapt care ar putea, la rândul său, să aibă consecințe în ceea ce privește productivitatea, rezistența la boli și adaptarea la condițiile de mediu aflate în schimbare. |
|
2.38. |
Pe de altă parte, se obstrucționează schimburile comerciale și concurența pe piața sectorului creșterii animalelor, deoarece crescătorii și fermierii de la nivel local se pot confrunta cu dificultăți mai mari în obținerea anumitor rase de animale mai dezirabile din punctul de vedere al caracteristicilor genetice specifice sau al productivității. Comisia ar trebui să propună modalități de sprijinire a tranziției către o creștere durabilă și favorabilă animalelor. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.12 privind temperaturile
|
2.39. |
După cum s-a menționat mai sus, intervalele de temperatură preconizate împiedică în practică orice deplasare timp de mai mult de cinci luni pe an în țările sudice. Țările nordice vor fi afectate de temperaturile minime extreme. |
|
2.40. |
Deficitul de 400 000 de conducători auto de vehicule pentru transportul de animale necesari pentru a satisface cererea din Europa devine și mai dificil de acoperit dacă se ia în considerare faptul că obligația de a lucra noaptea îngreunează concilierea adecvată a vieții personale, familiale și profesionale (14). |
Argumente în sprijinul recomandării 1.13 privind creșterea spațiului disponibil pentru fiecare animal
|
2.41. |
Restricțiile privind densitatea și timpul de călătorie ar implica o număr de călătorii de 3,5 ori mai mare decât în prezent, emisiile crescând astfel de la 116 263,14 tm la 406 920,99 tm de CO2 (15). Numărul mai mare de camioane aflate în circulație ar conduce la un grad mai ridicat de congestionare a traficului, ceea ce ar putea crește durata călătoriilor și costurile operaționale ale întreprinderilor de transport. |
|
2.42. |
Pe lângă înmulțirea căderilor, șocurilor și vătămărilor, în special în rândul animalelor mari, spațiul mai mare de care ar dispune animalele în vehicul le-ar permite să se deplaseze dintr-o parte a cabinei în cealaltă, destabilizând partea din spate a vehiculului. Acest lucru, combinat cu un trafic mai intens de camioane, ar avea consecințe negative asupra siguranței rutiere. |
|
2.43. |
Creșterea emisiilor ar putea fi contracarată prin stimularea unui model de creștere a animalelor bazat pe producția locală, sacrificarea în cadrul fermei și circuitele comerciale scurte. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.14 privind producția locală
|
2.44. |
CESE solicită Comisiei să realizeze o evaluare a impactului unei posibile reorientări a modelului actual de creștere a animalelor către un model bazat pe proximitatea locului de producție și a celui de consum. |
|
2.45. |
Circuitele scurte de comercializare nu numai că diminuează stresul și suferința animalelor, ci reduc și emisiile de CO2 asociate transportului pe distanțe lungi. În plus, ele promovează transparența și trasabilitatea produselor, ceea ce face să crească încrederea consumatorilor și aduce beneficii producătorilor locali. |
|
2.46. |
Angajamentul administrațiilor publice de a promova dezvoltarea abatoarelor locale ar permite crearea unui model de creștere a animalelor mai durabil, care să abordeze nu numai impactul social și asupra ocupării forței de muncă descris în prezentul aviz, ci și aspectele legate de mediu în ceea ce privește creșterea emisiilor de CO2. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.15 privind impactul teritorial
|
2.47. |
Restricțiile legate de deplasările efectuate pentru sacrificarea animalelor ar putea conduce la mutarea fermelor în vecinătatea abatoarelor. O astfel de măsură ar accelera depopularea zonelor rurale, ceea ce ar contribui la deteriorarea practicilor zootehnice specifice fiecărei regiuni. Acest aspect este foarte îngrijorător, dacă avem în vedere tendința de reducere a numărului de abatoare și de creștere a dimensiunilor lor, ceea ce implică o concentrare a acestora (16). |
|
2.48. |
Restricțiile propuse aduc prejudicii în special fermelor mici și mijlocii, care dispun de o infrastructură mai redusă și de mai puține resurse pentru a se adapta la noile cerințe. Acest demers ar putea crește decalajul față de fermele de mari dimensiuni și le-ar putea pune în pericol viabilitatea economică. |
Argumente în sprijinul recomandării 1.16 privind abatoarele mici și abatoarele mobile
|
2.49. |
Având în vedere că în Uniunea Europeană se observă o tendință de concentrare a abatoarelor, CESE propune o descentralizare inteligentă, care să permită menținerea proximității dintre ferme și abatoare, fără însă a neglija importanța comunităților rurale. Acest lucru ar putea fi realizat prin înființarea unor abatoare mai mici în zonele rurale sau prin încurajarea sacrificării la fermă, după caz, în funcție de dimensiunea fermei și de contextul local (17). |
|
2.50. |
CESE solicită, de asemenea, dezvoltarea rapidă a sacrificării găinilor în ferme la sfârșitul ciclului lor de ouat și punerea în aplicare a unui serviciu de sacrificare de urgență în cadrul fermei, relevant în special pentru vaci și scroafe la sfârșitul ciclului lor de viață. |
3. Propuneri de amendamente la propunerea legislativă a comisiei europene
|
Notă: |
următoarele amendamente nu sunt exhaustive. |
Amendamentul 1
legat de recomandarea 1.1 [articolul 2 alineatul (3)]
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CESE |
||||
|
|
||||
|
[…] |
[…] |
||||
|
|
|
Expunere de motive
Regulamentul nu ia în considerare particularitățile animalelor dificil de manipulat, și anume animalele a căror rasă este caracterizată printr-un comportament agresiv și imprevizibil și care necesită o abordare specifică a transportului pentru a le asigura bunăstarea.
Amendamentul 2
legat de recomandarea 1.1 [articolul 14 alineatul (1)]
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CESE |
|
1. Organizatorii au responsabilitatea de a se asigura că întreaga călătorie de la locul de plecare la locul de destinație din Uniune sau dintr-o țară terță respectă prezentul regulament. |
1. Organizatorii și autoritățile competente au responsabilitatea de a se asigura că întreaga călătorie de la locul de plecare la locul de destinație din Uniune sau dintr-o țară terță respectă prezentul regulament. |
Expunere de motive
Responsabilitatea nu poate reveni doar organizatorilor, ci ar trebui să fie partajată cu autoritățile competente.
Amendamentul 3
legat de recomandarea 1.6 [articolul 17 alineatul (2)]
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CESE |
||||
|
|
Expunere de motive
Acordarea de asistență pentru încărcare ar necesita o creștere a personalului veterinar cu cel puțin 120 %. Nu are sens să se solicite prezența unui medic veterinar, deoarece toate informațiile relevante privind sănătatea sunt deja colectate în sistemul TRACES automatizat.
Amendamentul 4
legat de recomandarea 1.12 [articolul 31 alineatul (2)].
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CESE |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Expunere de motive
Normele propuse nu țin seama de factorii climatici specifici fiecărui stat membru.
Amendamentul 5
În legătură cu recomandarea 1.10 [considerentul (6)]
|
Textul propus de Comisia Europeană |
Amendamentul CESE |
|
[…] |
[…] |
|
Avizele EFSA concluzionează, în linii mari, că asigurarea unui spațiu mai mare, reducerea temperaturilor maxime și menținerea la minimum a duratei călătoriei sunt toate necesare pentru a îmbunătăți protecția animalelor în timpul transportului. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1/2005 ar trebui înlocuit cu un nou regulament care să fie în concordanță cu cele mai recente evoluții ale cunoștințelor științifice și tehnice din acest domeniu și cu cererile consumatorilor, evitând în același timp barierele în calea funcționării pieței interne și a comerțului cu animale vii și asigurând caracterul executoriu al noilor norme. |
Avizele EFSA concluzionează, în linii mari, că asigurarea unui spațiu mai mare, reducerea temperaturilor maxime și menținerea la minimum a duratei călătoriei sunt toate necesare pentru a îmbunătăți protecția animalelor în timpul transportului. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1/2005 ar trebui înlocuit cu un nou regulament care să fie în concordanță cu cele mai recente evoluții ale cunoștințelor științifice și tehnice din acest domeniu, cu experiența concretă a specialiștilor din domeniu (crescători de animale, transportatori și veterinari), cu un studiu de fezabilitate și cu o evaluare a impactului social, economic și de mediu și cu cererile consumatorilor, evitând în același timp barierele în calea funcționării pieței interne și a comerțului cu animale vii și asigurând caracterul executoriu al noilor norme. |
Expunere de motive
Nu a fost luată în considerare experiența transportatorilor profesioniști din sectorul creșterii animalelor, care susțin că un spațiu mai mare poate spori uneori riscul de căderi și răniri. În plus, noile norme propuse privind spațiul și dimensiunea verticală ar reduce în mod semnificativ numărul de animale pe care le poate transporta un camion, sporind astfel numărul de camioane necesare pe șosea (ceea ce înseamnă mai multe investiții și mai multe emisii de CO2) și accentuând necesitatea de a angaja noi conducători auto (ceea ce are un impact socioeconomic).
Bruxelles, 31 mai 2024.
Președintele
Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1)
https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.2903/j.efsa.2022.7442.
(2) Document de poziție al Comitetului Organizațiilor Profesionale din Agricultura Uniunii Europene – Confederația generală a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană (COPA-COGECA) privind protecția animalelor în timpul transportului AHW(24)01288[2].
(3) Document tehnic privind impactul asupra cărnii de vită al propunerii de regulament privind bunăstarea animalelor în timpul transportului; PROVACUNO (Organizația interprofesională spaniolă a sectorului agroalimentar al cărnii de vită).
(4)
Eurobarometrul privind bunăstarea animalelor.
(5)
Los consumidores españoles apoyarían una nueva normativa que garantice el bienestar animal [Consumatorii spanioli ar sprijini o nouă legislație pentru a asigura bunăstarea animalelor].
(6)
OCU denuncia que los precios de supermercados han subido de media un 38 % en tres años [Organizația consumatorilor reclamă faptul că prețurile din supermarketuri au crescut în medie cu 38 % pe parcursul a trei ani].
(7) În documentul său intitulat „
Modelling of policy options to support the impact assessment accompanying the revision of the EU legislation on the welfare of animals during transport
” [Modelarea opțiunilor de politică pentru sprijinirea evaluării impactului care însoțește revizuirea legislației UE privind bunăstarea animalelor în timpul transportului], Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene afirmă că nu va exista niciun impact asupra costurilor de producție ale fermelor interesate; în plus, afirmă că impactul asupra consumatorului final va fi cuprins între 2,81 și 14,09 EUR per persoană pe an.
(8) Raport de impact al propunerii privind bunăstarea animalelor; Avianza (Asociația interprofesională spaniolă a fermelor avicole).
(9) Raportul PRAISE Vencer la fatiga – Normas sociales de la UE y conductores de vehículos pesados [Învingerea oboselii – normele sociale ale UE și conducătorii vehiculelor grele de marfă], Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor.
(10)
https://library.wmo.int/records/item/66214-state-of-the-global-climate-2022#.ZEZNoXZBxD8.
(11) În prezent, camioanele sunt echipate cu sisteme de ventilație asistată și de control al temperaturii, cu parametri adaptați pentru fiecare specie animală, temperatura fiind redusă sau crescută automat, în conformitate cu limitele stabilite.
(12) Document tehnic privind impactul asupra cărnii de vită al propunerii de regulament privind bunăstarea animalelor în timpul transportului; PROVACUNO (Organizația interprofesională spaniolă a sectorului agroalimentar al cărnii de vită).
(13) Document de poziție al Comitetului Organizațiilor Profesionale din Agricultura Uniunii Europene – Confederația generală a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană (COPA-COGECA) privind protecția animalelor în timpul transportului AHW(24)01288[2].
(14) Raport referitor la impactul propunerii de regulament privind bunăstarea animalelor în timpul transportului, Asociația europeană pentru transportul de animale.
(15) Raport referitor la impactul propunerii de regulament privind bunăstarea animalelor în timpul transportului, Asociația europeană pentru transportul de animale.
(16)
https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/RV-2023-03/RV-2023-03_RO.pdf.
(17) Numeroase abatoare de mici dimensiuni au întâmpinat dificultăți în respectarea cerințelor de igienă prevăzute la nivelul UE și în a rămâne, totodată, viabile din punct de vedere economic; ele au fost nevoite să își înceteze activitatea atunci când, în aprilie 2004, Parlamentul European și Consiliul au adoptat norme privind igiena produselor alimentare [Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55) și Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206)].
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4670/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)

