OJ:C_202404880: Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Huşi”

PDO-RO-A1583-AM04

Data comunicării: 30 mai 2024

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Actualizarea informațiilor privind autoritatea de control

Se actualizează unele informații privind datele de contact ale autorității de control competentă.

Astfel se modifică Cap. XV din caietul de sarcini, documentul unic nu se modifică.

2. Indicarea unor condiții specifice la etichetare

Se modifică caietul de sarcini prin corecta indicare a unor condiții specifice privind etichetarea care trebuie prezentate la capitolul corespunzător cu condițțiile de comercializare (prezentare, etichetare).

Se modifică Cap. III si Cap. XII din caietul de sarcini și pct. 9 din Documentul unic.

3. Modificarea unor condiții privind practici de cultură in plantații

Se modifică caietul de sarcini prin modificarea unor condiții privind irigarea, care trebuie actualizate și reformulate pentru claritate .

Se modifică Cap. VIII din caietul de sarcini și pct. 5.1.1. din Documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumire/Denumiri

Huşi

2. Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

3.1. Codul nomenclaturii combinate

22 – BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET

2204 – Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009

4. Descrierea vinului/vinurilor

1. Caracteristici organoleptice – vinuri albe

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Culoare galben-pai/galben intens, galben-verzui, galben-limoniu, verzui, auriu.

Aromă tipică, cu rotunjime, aromă intensă de floare de viţă de vie, soc, citrice verzi, fructat, prin învechire are nuanțe de pepene galben.

Olfactiv – mere de vară, fân cosit, uşor amărui, miros tipic de viţă de vie înflorită, cu fineţe tipică, aromă fină de strugure în pârgă, aromă de mere verzi, citrice, aromă de flori de câmp, la învechire fân cosit, miere, fructuozitate, aromă de flori de salcâm, caché de unt proaspăt, floral, aciditate echilibrată, notă distinctă de tămâie şi busuioc.

Gust uşor acidulat, vioi, fructat, rotund, cu post-gust plăcut,aromă de flori de câmp, la învechire fân cosit, miere, fructuozitate, uşor amărui în post-gust.

(vinurile Grasă de Cotnari, Muscadelle, Semillon, Riesling de Rhin – soiuri aromate și semiaromate ce înregistrează valențe aromatice peste media recunoscută, motiv pentru care vor putea avea acumulări atât din punct de vedere aromatic cât și de zaharuri)

2. Caracteristici organoleptice – vinuri roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Culoare roşu-rubiniu, roşu-granat, roşu-violaceu, roşu-aprins/roşu-închis,

Olfactiv – aromă de cireşe, căpşuni, vişine, catifelare, note de prune uscate, corpolență. Aromă de coacăze roşii, merişor, mure, buchet floral, miros de petale de trandafiri şi busuioc.

Gustativ – taninos, aromă de fructe de pădure coapte, cu catifelare, puternic ierbos, note de prune uscate.

(vinurile Syrah, Zweigelt, Sangiovese, Nebbiolo, Barbera: prezintă o intensificarea acumulării de tanini de culoare și în egală măsură și o concentrare a caracterului aromatic, cu foarte mare probabilitate datorită modificărilor climatice din areal din ultimii ani)

5. Practici enologice

5.1. Practici oenologice specifice

1. Practici de cultivare

Practică de cultivare

2. Productia vinurilor

Restricție relevantă privind producerea vinurilor

În anumite condiții climatice care influențează pozitiv nivelul de producție obținută, datorită potențialului unor anumite soiuri, pentru strugurii recoltați din plantațiile situate în arealul delimitat, se poate realiza procesarea vinurilor care vor purta denumirea de origine controlată Huși și în afara ariei delimitate a denumirii, în arealul învecinat acolo unde există capacități optime în centrele de vinificație.

Arealul învecinat desemnat în acest scop (pentru vinificare rapidă, fermentare la temperatură controlată, conservare a potențialului aromatic al unor soiuri precum Fetească regală, Sauvignon, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin) este reprezentat de următoarele localități situațe în județul Vrancea:

3. Obținerea de vinuri albe sau roze

Practică enologică specifică

Din soiurile Pinot Gris și Traminer Roz se pot obține în funcție de alegerea producătorului și vinuri albe sau vinuri roze, aplicând tehnologii care să conserve calitatea DOP a strugurilor dar și a vinurilor produse din aceste soiuri.

5.2. Producții maxime

6. Aria geografică delimitată

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată Huși poate cuprinde subdenumiri de origine şi se întinde pe teritoriul judeţului Vaslui, astfel:

Denumirea „HUŞI”

Subdenumirea „VUTCANI”:

7. Soiul/soiurile de struguri de vinificație

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Legătura cu aria delimitată

Substratul litologic formează un înveliş destul de variat tipologic. În distribuţia lor se poate urmări o zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei şi silvostepei la argiluvisolurile etajului forestier. Cernoziomurile levigate şi solurile cenuşii – cele mai răspândite în Depresiunea Huşiului sunt şi cele mai valoroase pentru plantaţiile viticole, textura lor nisipo-lutoasă care îmbunătăţeşte proprietatăţile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază: intensa activitate biologică, conţinut apreciabil de humus, capacitate mărită de schimb cationic, reacţie neutrală slab-acidă, grad ridicat de saturaţie în baze şi elemente nutritive.

Relieful este format dintr-o succesiune de coline larg rotunjite, orientate NV-SE. Dealurile au orientări, caracteristici morfologice şi pante diferite. În aceast areal viticol se pun în contact subunităţi distincte: una deluroasă în jur de 300 m alt. abs. şi una colinară depresionară cu o medie altitudinală de 150 m. Dealurile au orientări, caracteristici morfologice şi pante diferite ca fundal pentru unele dintre plaiurile podgoriei.

Depresiunea Huşiului, limitată de rama înaltă a dealurilor din S, V şi N, respectiv de valea Prutului la E, adăposteşte peste 70 % din plantaţiile viticole ale arealului. Văile de separaţie ale colinelor din această regiune cu versanţi uşor asimetrici îşi împing obârşiile în planul costier al coronamentului deluros, modelând înlănţuirea de golfuri depresionare (Voloseni, Huşi, Epureni, Novaci, Diuca, Fundătura, Arsura, Ghermăneşti), care împreună cu colinele mai înalte ale depresiunii deţin cele mai valoroase suprafeţe viticole.

Climatul este tip temperat continental cu nuanţă moderat continentală la nivelul dealurilor înalte şi excesiv-continentală la nivelul depresiunii Huşi.

Radiaţia solară globală este în jur de 120kcal/cmp/an, durata medie de strălucire a soarelui este sub 2 000 de ore pe dealurile înalte şi peste 2 100 de ore în Depresiunea Huşiului şi în Valea Prutului. Urmărind regimul mediu anual al valorilor radiative şi heliotermice constatăm că ele se menţin ridicate pe toată perioada de vegetaţie, benefice pentru dezvoltarea vegetativă şi maturarea strugurilor.

Vânturile predominante sunt cele din V, NV şi N, care însumează anual peste 60 % din frecvenţă şi care la coborârea pe versanţii dealurilor spre depresiune manifestă caractere foehnice. Vânturile din NE, în special crivaţul, accentuează fenomenul de îngheţ iar cele din E şi SE sunt fierbinţi şi uscate în sezonul cald, accentuând fenomenul de secetă – ambele fiind intens resimţite atât în Depresiunea Huşiului cât şi în lunca Prutului.

Reţeaua hidrografică, ce drenează teritoriul oraşului este constituită din două artere mai importante: Drăslăvăţul, în sud şi Răieşti, format din Turbata şi Şara, în nord. Aceste artere se unesc la est de oraş formând râul Huşi. Regimul hidrografic al pâraielor Drăslăvăţ şi Răieşti are un caracter torenţial. Primăvara, când topirea zăpezilor se face în ritm rapid, în urma creşterii bruşte a temperaturii, sau vara, în urma ploilor torenţiale, pâraiele acestea transportă mari cantităţi de apă, ieşind uneori din matcă.

Vinurile produse în acest areal sunt de la seci până la dulci sau licoroase, albe, roze sau roşii. În general sunt vinuri lejere, nu prea extractive, cu conţinut alcoolic moderat, uşor acide în nordul arealului, cu un „vârf” de aciditate în zona Avereşti, unde aciditatea naturală exprimată în g/l acid tartric poate ajunge în unii ani la valori de 11-12g/l , ceea ce recomandă zona ca fiind excelentă pentru producerea de vinuri spumante.

Vinurile roşii sunt de la slab colorate în nordul arealului până la intens colorate în sud.

Primele documente scrise despre existenţa plantaţiilor viticole pe plaiurile podgoriei de azi au apărut înainte ca denumirea de Huşi să fie menţionată. Dintr-un act al lui Alexandru cel Bun din 1415 rezultă o delimitare a vechii podgorii. Pe firul istoriei un alt document din august 1436, demonstrează că existau plantaţii de vii cuprinse pe plaiurile Epureni – Pâhneşti – Huşi. Documentele vremii amintesc, că între anii 1600-1662 s-au plantat vii întinse pe plaiurile Saca şi Ochi, la Huşi fiind viile domneşti.

Despre calitatea excelentă a vinurilor de Huşi există consemnări vechi, aparţinând unor călători străini care au străbătut Moldova medievală, mai exact cele scrise de Marco Bandinus la 1646: „Huşul, străveche aşezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat şi foarte mult căutat”. Marele cărturar Dimitrie Cantemir născut în satul Silişteni în apropiere de Huşi (azi comună ce-i poartă numele), menționa în „Descriptio Moldaviae” că „…. vinul cel mai bun se face la Cotnari, îndată după acesta vine vinul de Huşi …”.

9. Alte condițiile esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Indicare în etichetare

Cadru juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

În etichetarea vinului denumirea de origine controlată HUŞI poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol: Duda-Epureni, Pǎdureni, Dealul Lohan, Dealul Dobrina, Dealul Şara, Dealul Ochi, Dealul Galbena, Dealul Ograda, Dealul Podgoria, Cerdacul Lui Vodǎ, Dealul Mǎnǎstirii, Avereşti, Pîhneşti, Arsura, Dealul Dragalina, Dealul Roşiori, Podina, Armǎşeni, Dealul Pribeasca, Buneşti, Movila Lui Andrei, Dealul Câlcea, Colina Mǎnǎstirii, La Schit, Dealul Lui Moțoc.

Pentru denumirea „Huşi-Vutcani”, cu denumirile de plaiuri Valea Lui Darie, Dealul Heretei.

Condiții de comercializare

Cadru juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Etichetarea vinurilor se poate face in orice modalitate sub condiția menționării in același câmp vizual a informațiilor obligatorii. Nu este obligatorie existenta etichetei si a contra etichetei, etichetarea poate fi realizata din una sau mai multe componente, având orice forma si putând fi executate din orice material si cu orice tehnica.

În etichetare se poate utiliza și mențiunea tradițională prevăzută de legislația în vigoare pentru vinuri care indică o maturitate calitativă a recoltei dată de conținutul în zaharuri la recoltare (cules la înobilarea boabelor).

Indicații utilizate în prezentare/etichetare

Cadru juridic:

în legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu indicarea în mod facultativ în etichetare pot fi utilizate menţiuni referitoare la anumite metode de producţie, după cum urmează;

Acestea pot fi menționate în orice altă limbă de circulație internațională sau în limba țării în care se intenționează comercializarea produsului vitivinicol dacă acest fapt este ales de producătorul vinului, mențiunile indică consumatorului utilizarea unei practici aplicate în întreaga lume pentru obținerea vinurilor cu caracteristici senzoriale distincte.

Pentru acele vinuri care sunt supuse unei perioade de maturare sau învechire pe depozit de drojdie, se poate utiliza în etichetarea produselor vitivinicole, mențiunile de tipul: „sur lie”, „bâttonnage” sau „aged on the less”, fără a avea caracter limitativ.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.onvpv.ro/sites/default/files/caiet_de_sarcini_doc_husi_modif_cf_cererii_standard_356_19.02.2024_no_track_changes.pdf

(1)  
JO L 9, 11.1.2019, p. 2.