OJ:C_202405366: Avizul Comitetului European al Regiunilor – Subsidiaritatea activă: un principiu fundamental în Agenda UE pentru o mai bună legiferare (aviz din proprie inițiativă)

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 20/06/2024
Autor: Comitetul European al Regiunilor
Formă: Jurnalul Oficial UE
Destinatar: Comitetul Economic şi Social European

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/5366

17.9.2024

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Subsidiaritatea activă: un principiu fundamental în Agenda UE pentru o mai bună legiferare

(aviz din proprie inițiativă)

(C/2024/5366)

Raportor

Mark SPEICH (DE-PPE), Secretar de stat pentru afaceri federale, europene și internaționale și pentru mass-media (Renania de Nord-Westfalia)

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

subliniază că viitorul mandat instituțional al Uniunii Europene va trebui să răspundă unor mari provocări strategice, democratice și instituționale. La toate nivelurile, democrația noastră europeană se confruntă cu amenințarea pe care o reprezintă instabilitatea geopolitică, și trebuie să facă față activ provocărilor dublei tranziții ecologice și digitale, consolidând, în același timp, competitivitatea și reziliența economică. Prin urmare, este extrem de important ca procesele decizionale și legislative ale UE să țină pasul cu aceste provocări și să garanteze capacitatea Uniunii de a-și îndeplini obiectivele în mod eficient și transparent;

consideră că subsidiaritatea activă și o mai bună legiferare reprezintă componente esențiale ale unei democrații europene care funcționează corect, își îndeplinește promisiunile și duce la rezultate, cu atât mai mult cu cât trebuie să se facă față acestor provocări strategice. Prin urmare, o mai bună legiferare ar trebui să se numere printre obiectivele comune ale tuturor instituțiilor UE. Astfel cum a subliniat în avizul său pe tema „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației”
(1), Comitetul European al Regiunilor (CoR) solicită ca sistemul european pentru o mai bună legiferare să integreze structura de guvernanță pe mai multe niveluri a UE;

este convins că, printr-o mai mare implicare a CoR și a regiunilor în toate etapele procesului legislativ la nivel european – de la pregătirea proiectelor legislative până la punerea în aplicare, evaluarea și revizuirea actelor juridice adoptate – și în procesele politice strategice, se poate îmbunătăți eficacitatea procesului decizional și a punerii în aplicare a politicilor UE. Această convingere se bazează pe constatarea că autoritățile regionale și locale, responsabile pentru punerea în aplicare a peste 70 % din legislația europeană, sunt mai bine plasate decât orice alt nivel de administrație publică pentru a recunoaște dificultățile și provocările specifice pe care le presupune punerea în aplicare a legislației UE și comunicarea cu privire la aceasta. Prin aplicarea corespunzătoare a principiilor guvernanței pe mai multe niveluri și subsidiarității active, legislația și politicile UE ar fi nu doar mai apropiate de nevoile cetățenilor europeni, ci și mai bine fundamentate și mai eficace;

subliniază că propunerile Conferinței privind viitorul Europei (CoFE) în ceea ce privește guvernanța pe mai multe niveluri și subsidiaritatea activă scot în evidență corelația existentă între aderarea la aceste principii și o democrație europeană puternică. Aceste propuneri constituie un punct de plecare important pe baza căruia instituțiile UE ar trebui să își continue eforturile, inclusiv în cadrul unui proces convențional de reformă a tratatelor;

ia notă de faptul că acordul de cooperare revizuit dintre CoR și Comisia Europeană, semnat la 20 martie 2024, oferă noi mijloace de a structura și consolida cooperarea în domeniul unei mai bune legiferări și al subsidiarității active; salută faptul că acordul de cooperare revizuit cu Parlamentul European, semnat la 14 mai 2024, va duce la ameliorări similare, și consideră, așadar, că este și mai important să se ajungă, de asemenea, la un acord care să urmărească intensificarea cooperării cu Consiliul, pentru a promova o mai bună reglementare și subsidiaritate activă în cadrul tuturor nivelurilor de guvernanță;

consideră că Comisia Europeană ar trebui să acorde prioritate colaborării cu autoritățile locale și regionale, în special cu cele care dispun de competențe legislative, pe parcursul întregului ciclu de elaborare a politicilor; această colaborare este esențială pentru a apropia cât mai mult posibil de cetățeni exercitarea competențelor de executare, în conformitate cu principiul proximității prevăzut la articolul 10 alineatul (3) din TUE. În plus, solicită instituirea unor mecanisme transparente pentru a raporta periodic publicului cu privire la progresele și impactul unor astfel de colaborări. În același timp, această colaborare este necesară pentru a îmbunătăți capacitățile decizionale și de acțiune ale statelor membre la nivel regional și local, pentru a atinge obiectivele unei acțiuni în mod suficient, eficace și acordând o atenție deplină particularităților teritoriale;

regretă faptul că, deși Comisia afirmă în mod explicit în Comunicarea sa din 20 martie 2024 (2) privind reformele și revizuirea politicilor înainte de extindere că perspectiva extinderii reprezintă, de asemenea, o oportunitate de a simplifica normele UE și de a aplica mai bine principiile subsidiarității și proporționalității, nu recunoaște și nu menționează potențialul pe care l-ar avea consolidarea subsidiarității active și o mai bună implicare a nivelului subnațional în acest sens;

ia act de faptul că raportul independent la nivel înalt privind viitorul pieței unice, publicat în aprilie 2024, identifică provocările pe care le implică simplificarea cadrului de reglementare ca fiind principalul obstacol pentru viitoarea piață unică, propune o serie de inițiative pentru o mai bună legiferare în toate etapele procesului legislativ și subliniază importanța crucială a proporționalității și subsidiarității pentru viitoarea strategie privind piața unică care urmează să fie elaborată de Comisia Europeană (3). CoR sprijină concluziile raportului, care menționează în mod explicit rolul său consultativ ca instituție care garantează că procesul legislativ este ghidat de o analiză cuprinzătoare și orientată spre practică, și își afirmă, în acest context, disponibilitatea de a coopera îndeaproape cu celelalte instituții pentru a oferi o contribuție la viitoarea strategie privind piața unică;

O abordare orientată spre viitor a legislației: dimensiunea teritorială a analizei prospective strategice

consideră că în programarea interinstituțională ar trebui integrată o perspectivă locală și regională și, prin urmare, încurajează Comisia să solicite mai des CoR să elaboreze „avize prospective” cu privire la viitoarele politici ale Uniunii, înainte de adoptarea de măsuri la nivelul Uniunii, sau cu privire la evaluarea și punerea în aplicare a unei politici, și să asigure o monitorizare adecvată. Astfel, CoR ar fi în măsură să contribuie mai bine la stabilirea priorităților și la elaborarea politicilor UE;

10.

subliniază, astfel cum a făcut deja în avizul său pe tema „Analiza prospectivă strategică ca instrument pentru guvernanța UE și pentru o mai bună reglementare” (4), că dezvoltarea unei culturi a analizei prospective strategice, cu accent pe o mai bună guvernanță la nivel local și regional, reprezintă o parte integrantă a consolidării rezilienței și a guvernanței anticipative și participative în întreaga UE;

11.

se angajează să includă analiza prospectivă în cadrul său de programare și în planificarea sa strategică – de exemplu, prin elaborarea unui set de instrumente de analiză prospectivă strategică pentru a identifica bunele practici la nivel local și regional și pentru a sprijini elaborarea de scenarii pentru chestiunile de interes local și regional, utilizând instrumente de analiză prospectivă participativă, cum ar fi consultările cu părțile interesate și cetățenii, acolo unde este posibil și adecvat, și să se implice activ în Sistemul european de evaluare a strategiilor și a politicilor (ESPAS) pentru a reprezenta vocile regionale și locale în procesele de analiză prospectivă. În special, solicită sprijin din partea Comisiei în ceea ce privește consolidarea inițiativelor menite să îmbunătățească în continuare integrarea analizei prospective teritoriale în cadrul instrumentelor Agendei UE pentru o mai bună legiferare, în conformitate cu principiul subsidiarității active;

Consultări și evaluări în etapa prelegislativă: importanța impactului teritorial

12.

subliniază importanța de a utiliza într-un mod mai sistematic, mai coerent și mai continuu, pe parcursul întregului ciclu decizional, diverse instrumente pentru o mai bună legiferare, cum ar fi evaluările privind subsidiaritatea, proporționalitatea, impactul teritorial și analiza din perspectiva mediului rural;

13.

solicită crearea unor instrumente specifice și obligatorii, dedicate consultărilor cu autoritățile locale și regionale și cu asociațiile acestora, inclusiv prin audieri specifice organizate de serviciile competente ale Comisiei;

14.

solicită, de asemenea, ca Parlamentul European să consulte sistematic CoR, inclusiv prin organizarea de audieri specifice, atunci când elaborează evaluări de impact și rapoarte privind chestiuni cu o dimensiune teritorială și, în special, rapoarte privind adecvarea, subsidiaritatea și proporționalitatea reglementărilor;

15.

reamintește că aceste consultări au, de asemenea, o valoare importantă în a contribui la exercițiile de analiză prospectivă strategică menite să îmbunătățească legislația UE și punerea în aplicare a guvernanței pe mai multe niveluri;

16.

consideră că evaluările impactului teritorial constituie cel mai bun instrument pentru punerea în aplicare a principiului de „a nu aduce prejudicii coeziunii”, garantând că politicile și actele legislative ale UE nu au efecte diferite în diversele regiuni – ceea ce ar putea agrava disparitățile regionale și ar putea alimenta nemulțumirea în interiorul UE (5); subliniază invitația adresată de Consiliu Comisiei de a utiliza pe scară largă evaluările impactului teritorial (6); sugerează explorarea unor mecanisme care să permită CoR să semnaleze inițiativele pentru care ar trebui analizat impactul teritorial și să realizeze evaluări ale impactului teritorial pentru Comisie și alte instituții ale UE, cu condiția să i se pună la dispoziție resurse adecvate;

17.

consideră că, acolo unde este cazul, atunci când se evaluează legislația UE, în cadrul evaluărilor impactului teritorial, ar trebui, de asemenea, să se evalueze în mod sistematic impactul asupra zonelor rurale (7);

18.

solicită instituțiilor UE să utilizeze sistematic grila de subsidiaritate, astfel cum a fost propusă de Grupul operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” în 2018;

19.

ia act de faptul că evaluările privind subsidiaritatea, proporționalitatea, impactul teritorial și analiza din perspectiva mediului rural trebuie adesea actualizate sau revizuite în cursul procesului legislativ, în urma modificărilor din partea colegiuitorilor; încurajează colegiuitorii să evalueze impactul modificărilor lor, în conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. În acest context, pentru a aduce o contribuție la aceste evaluări actualizate, CoR ar trebui să fie implicat în calitate de observator în negocierile din cadrul trilogului;

20.

reiterează că a fost întotdeauna în favoarea unui rol mai important al parlamentelor regionale cu competențe legislative în sistemul decizional al UE. Solicită, prin urmare, ca pozițiile lor să fie luate în considerare în avizele motivate ale parlamentelor naționale cu privire la proiectele legislative și solicită, de asemenea, crearea unui „mecanism al cartonașului verde” care să le permită parlamentelor naționale sau parlamentelor regionale cu competențe legislative să prezinte propuneri legislative astfel încât legislația UE să poată răspunde mai bine exigențelor locale și regionale (8);

Valorificarea experienței: verificări ale adecvării și evaluări

21.

recunoaște că, prin înființarea Platformei „Pregătiți pentru viitor” (Fit for Future, F4F), Comisia a făcut un pas important în direcția reducerii birocrației și a simplificării legislației UE, și solicită continuarea activităților sale în cadrul viitorului mandat instituțional; își ia deja angajamentul să participe activ la activitatea platformei în viitor;

22.

consideră că platforma F4F poate aduce o contribuție semnificativă numai dacă membrii săi sunt independenți și autonomi în ceea ce privește selectarea temelor, stabilirea programului de lucru al platformei și elaborarea avizelor lor;

23.

solicită ca metodele de lucru ale Platformei F4F să fie extinse la etapa prelegislativă, garantând astfel o abordare fondată pe date concrete, bazată pe realitatea zonei și coerentă pe tot parcursul ciclului legislativ – de la evaluările ex ante la evaluările ex post;

24.

invită Comisia să pregătească terenul pentru viitoarea platformă F4F, să pună în aplicare măsuri pentru a facilita contribuția la noua platformă și să implice mai activ punctele de contact ale Rețelei de centre regionale (RegHub) a CoR. Aceasta ar implica, din partea Comisiei, o monitorizare mai detaliată a consultărilor, o ofertă de cursuri de formare și sesiuni de informare specifice cu privire la temele consultărilor, organizarea de reuniuni la nivel înalt cu reprezentanții RegHub și îmbunătățirea instrumentelor informatice/digitale pentru a ajuta centrele să desfășoare consultările. Acordurile la nivelul serviciilor încheiate cu Comisia ar putea fi cea mai bună modalitate de a realiza aceste obiective;

O legislație mai transparentă pentru a face mai evidentă valoarea adăugată a acțiunii UE

25.

împărtășește obiectivul general al Comisiei de a evita reglementarea excesivă și de a raționaliza reglementările existente, astfel încât legislația UE să devină mai ușor de utilizat și mai ușor de înțeles și de pus în aplicare de către cetățeni, întreprinderi și autoritățile locale și regionale;

26.

consideră că principiul numărului constant („One In, One Out”) propus de Comisie contribuie la îndeplinirea obiectivelor menționate mai sus și la promovarea unor schimbări pozitive în cultura și în mentalitatea legislativă și administrativă; scopul său este de a evita sarcini administrative suplimentare inutile la elaborarea, transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE, înțelegându-se că principiul „One In, One Out” nu împiedică statele membre să mențină sau să ia măsuri mai ambițioase și să adopte standarde sociale, de mediu și de protecție a consumatorilor mai ridicate în cazurile în care dreptul Uniunii prevede numai standarde minime. Cu toate acestea, pentru a evita punerea în pericol a standardelor economice, sociale și de mediu ridicate ale UE, punerea în aplicare a inițiativelor legislative trebuie să se întemeieze pe o abordare bazată pe date concrete și să fie însoțită de evaluări ale impactului, care să verifice inclusiv dacă inițiativa va avea un impact diferit în diversele regiuni și să calculeze costurile lipsei de acțiune (9);

27.

în aceeași optică, este preocupat de faptul că inițiativa Comisiei de a reduce sarcinile legate de cerințele de raportare nu ia suficient în considerare impactul său asupra autorităților locale și regionale;

28.

consideră că Comisia ar trebui să valorifice mai bine tehnicile legislative care vizează raționalizarea și simplificarea legislației, cum ar fi: o legislație care să permită luarea în considerare a unor soluții alternative, mai puțin împovărătoare; o legislație care să se axeze pe rezultate, în loc să dispună mecanismele exacte prin care se obține conformitatea; o legislație care să prevadă un „drept de a contesta” care să permită autorităților publice, administrațiilor locale și regionale și, eventual, chiar și statelor membre să solicite derogări; o „clauză de încetare a efectelor”, atunci când este cazul, astfel încât un act legislativ să înceteze să fie în vigoare, cu excepția situației în care sunt necesare acțiuni ulterioare; controale periodice menite să verifice dacă actele legislative existente nu sunt în contradicție unele cu altele și aduc o reală valoare adăugată europeană, ținând seama, de asemenea, de legislația adoptată în diverse domenii de politică. În acest context, CoR invită Comisia să comande o evaluare independentă a mecanismului „spațiilor de testare în materie de reglementare” introdus din 2022;

29.

invită Comitetul de control normativ al Comisiei să analizeze mai atent impactul teritorial al legislației atunci când oferă consultanță cu privire la proiectele de evaluări ale impactului, la verificările adecvării și la principalele evaluări ale legislației existente; în acest scop, solicită Comitetului de control normativ să identifice modalități de cooperare cu CoR și, în special, să includă un membru permanent desemnat de CoR;

30.

salută numirea unui reprezentant al UE pentru IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii) și apreciază determinarea Comisiei de a lua măsuri pentru a sprijini IMM-urile; apreciază, în special, faptul că reprezentantul pentru IMM-uri va promova acțiuni menite să abordeze preocupările și nevoile specifice ale IMM-urilor în conformitate cu agenda Comisiei pentru o mai bună legiferare, de exemplu realizând eforturi în vederea reducerii birocrației și a identificării viitoarei legislații a UE care merită o atenție deosebită din perspectiva IMM-urilor și angajându-se, în același timp, într-un dialog constant cu Comitetul de control normativ. În opinia CoR, cadrul de subsidiaritate activă are un potențial mare de a promova o cooperare mai strânsă cu reprezentantul pentru IMM-uri și cu rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri și de a utiliza sinergiile respective;

Calea de urmat: către o agendă coordonată și eficace pentru o mai bună legiferare

31.

propune ca punctele de contact/organismele pentru subsidiaritate și o mai bună legiferare create deja în cadrul instituțiilor să fie reunite într-o „platformă interinstituțională privind subsidiaritatea”, care să servească drept comitet de experți menit să acorde consiliere cu privire la dezvoltarea în continuare a grilei de subsidiaritate, la realizarea evaluărilor în materie de subsidiaritate și proporționalitate și la identificarea punctelor forte și a punctelor slabe ale sistemului. CoR se declară dispus să coopereze activ în cadrul acestei platforme;

32.

consideră că, în perspectiva următorului cadru financiar multianual, cooperarea cu Comisia ar trebui extinsă pentru a include fonduri suplimentare, astfel încât CoR să poată gestiona o rețea mai mare de centre regionale și să sporească contribuțiile lor la dosarele de politică relevante în cadrul viitoarei platforme F4F. Acest lucru ar permite CoR să sprijine Comisia și alte instituții în ceea ce privește evaluările impactului teritorial ale acestora și să-și aducă contribuția, în continuare, prin intermediul celorlalte instrumente ale sale pentru o mai bună legiferare; această cooperare cu Comisia și cu celelalte instituții europene va facilita o implicare mai activă a entităților locale și regionale în pregătirea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii;

33.

consideră că ar trebui explorate opțiuni de finanțare suplimentară, prin intermediul unui proiect-pilot sau al unei acțiuni pregătitoare pe care Parlamentul European ar putea să o introducă în cursul procedurii bugetare anuale a UE;

34.

consideră că orice revizuire a Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare ar trebui să ia în considerare propunerile menționate mai sus, integrând astfel dimensiunea pe mai multe niveluri a procesului de reglementare al UE, astfel cum se precizează în continuare la punctele următoare;

35.

solicită să fie implicat activ în negocierile privind orice revizuire viitoare a Acordului și să fie inclus în cadrul corespunzător prin protocoale ad-hoc sau acorduri de punere în aplicare;

36.

consideră că majoritatea propunerilor menționate mai sus pot fi puse în aplicare în actualul cadru al tratatului sau prin optimizarea acestuia. Cu toate acestea, CoR sprijină solicitarea Parlamentului European ca Consiliul European să convoace cât mai curând posibil o convenție în conformitate cu procedura de revizuire ordinară a tratatelor prevăzută la articolul 48 din TUE;

37.

subliniază propunerile și recomandările formulate în rezoluția sa pe tema „Rezultatele și acțiunile ulterioare Conferinței privind viitorul Europei”
, adoptată la 30 iunie 2022, și își reiterează apelul în favoarea consolidării poziției CoR în structura interinstituțională a UE. Prin urmare, viitoarea Convenție ar trebui să ia în considerare și modalități de a reforma CoR pentru a-i spori impactul asupra procesului legislativ în ceea ce privește chestiunile care au un impact teritorial și pentru a garanta asocierea sa la lucrările Consiliului European;

38.

a luat act de propunerea Parlamentului European de a invita CoR să participe la Convenție numai în calitate de observator și, prin urmare, își reiterează solicitarea ca această Convenție să implice pe deplin membrii CoR, pentru a garanta că se ține seama de punctele de vedere ale celor peste 1 milion de politicieni aleși la nivel regional și local din Europa, luând, de asemenea, în considerare faptul că unii dintre acești politicieni reprezintă regiuni cu competențe legislative.

Bruxelles, 20 iunie 2024.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) Avizul Comitetului European al Regiunilor – O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației (JO C 97, 28.2.2022, p. 10).

(2) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu din 20 martie 2024 privind reformele și revizuirea politicilor înainte de extindere [COM(2024) 146].

(3) Raportul Letta „
Much more than a market – Speed, Security, Solidarity – Empowering the Single Market to genering a sustainable future and prosperity for all EU citizens
” („Mult mai mult decât o piață – viteză, securitate, solidaritate; capacitarea pieței unice pentru a asigura tuturor cetățenilor UE prosperitate și un viitor durabil”), aprilie 2024.

(4) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Analiza prospectivă strategică ca instrument pentru guvernanța UE și pentru o mai bună reglementare (JO C, C/2023/1327, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1327/oj).

(5) Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Principiul de a nu aduce prejudicii coeziunii – Un principiu transversal care contribuie la coeziune ca obiectiv global și valoare a UE” (JO C 257, 21.7.2023, p. 1).

(6) Concluziile Consiliului din 30 noiembrie 2023 privind viitorul politicii de coeziune.

(7) Declarația Biroului Comitetului European al Regiunilor pe tema „Asigurarea dezvoltării unor zone rurale prospere și dinamice”
, Logroño, 31 octombrie 2023.

(8) P9_TA(2023)0427 – Proiectele Parlamentului European de revizuire a tratatelor – Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2023 referitoare la proiectele Parlamentului European de revizuire a tratatelor (2022/2051(INL)) (JO C, C/2024/4216, 24.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4216/oj).

(9) Avizul Comitetului European al Regiunilor – O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației (JO C 97, 28.2.2022, p. 10).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5366/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters