OJ:C_202405370: Avizul Comitetului European al Regiunilor – Foaia de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate (aviz din proprie inițiativă)

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 20/06/2024
Autor: Comitetul European al Regiunilor
Formă: Jurnalul Oficial UE
Destinatar: Comitetul Economic şi Social European, Comisia Europeană

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/5370

17.9.2024

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Foaia de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate

(aviz din proprie inițiativă)

(C/2024/5370)

Raportor

Matteo Luigi BIANCHI (IT-CRE), membru al Adunării Locale a orașului Varese

Document de referință

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind foaia de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate

COM(2023) 641

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

Introducere

împărtășește îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la traficul de droguri derulat de criminalitatea organizată: este una dintre amenințările actuale principale și grave la adresa sănătății și securității în Europa. În acest sens, datele confirmă că, în orașele și regiunile europene, situația se deteriorează în această privință din cauza utilizării sporite de droguri ilegale disponibile și a producției și proliferării drogurilor sintetice (1);

salută eforturile Comisiei Europene și ale tuturor organismelor implicate în combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate. Pentru a obține profituri substanțiale, organizațiile criminale utilizează corupția, intimidarea și violența în spațiul public, cauzând inclusiv numeroase victime nevinovate, pe lângă miile de persoane decedate în toată Europa în urma supradozelor (2);

Strategia și răspunsul UE

salută Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 și Agenda și Planul de acțiune ale UE în materie de droguri, care pot contribui la intensificarea acțiunii colective a UE în combaterea rețelelor infracționale și la punerea în aplicare a unor acțiuni multidisciplinare de prevenire și tratament; subliniază rolul IA și al supercalculului în îmbunătățirea detectării drogurilor, a activităților polițienești bazate pe analiza predictivă și a programelor de reabilitare personalizate, sporind astfel eficiența și eficacitatea acestor strategii;

salută inițiativele promovate de Comisia Europeană în combaterea rețelelor infracționale, cu confiscarea activelor acestora, facilitarea anchetelor financiare și îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile vamale și autoritățile de aplicare a legii;

este de acord că natura transnațională a rețelelor infracționale necesită intensificarea cooperării cu țări terțe (atât cu țările în care se produc droguri, cât și cu cele în care drogurile tranzitează înainte de a ajunge în Europa) și salută cooperarea cu America Latină și zona Caraibilor, Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală;

salută sprijinul economic pentru Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și sprijinul acordat Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), care, devenind noua Agenție a UE privind Drogurile, își poate îmbunătăți capacitățile de evaluare a amenințărilor, poate monitoriza răspândirea drogurilor sintetice în UE pentru a contribui la definirea contramăsurilor și se poate ocupa de precursorii drogurilor;

Acțiuni prioritare

este de acord cu cele patru domenii prioritare identificate de Comisie: creșterea substanțială a rezilienței centrelor logistice, destructurarea rețelelor infracționale, consolidarea acțiunilor de prevenire și intensificarea cooperării internaționale;

pentru a realiza prioritatea consolidării acțiunilor preventive, subliniază importanța adoptării unor soluții permanente și a implicării autorităților locale și regionale, cu respectarea principiului reducerii daunelor și a principiului sănătății publice;

este de acord cu consolidarea cooperării UE cu Balcanii de Vest prin colaborările deja existente, cu aderarea acestora la Empact și cu schimbul de date cu EMCDDA;

10.

ia act de faptul că activitățile rețelelor infracționale implicate în traficul de droguri au, de asemenea, un impact negativ asupra mediului, contribuind la defrișări, la distrugerea habitatelor și la poluarea cauzată de producția și eliminarea substanțelor chimice utilizate în fabricarea drogurilor sintetice;

Alianța portuară europeană: creșterea substanțială a rezilienței centrelor logistice

11.

salută acțiunile avute în vedere de Alianța portuară europeană pentru a spori în mod substanțial reziliența centrelor logistice, date fiind volumul uriaș de comerț cu mărfuri și de tranzit de pasageri deserviți anual (3) și infiltrarea acestor centre de către rețelele infracționale (4) care utilizează porturile pentru transporturi ilegale;

12.

subliniază că, prin intermediul Alianței portuare europene și al Programului „Vamă”, ar trebui facilitate gestionarea eficace a riscurilor și controalele vamale împotriva traficului de droguri ilicite și de precursori de droguri (5) în toate porturile (inclusiv cele mai mici) și aeroporturile din UE, prevenind astfel deplasarea ulterioară a traficului ilicit către centrele logistice mai puțin monitorizate;

13.

subliniază necesitatea utilizării generalizate de echipamente digitale și tehnologice pentru a detecta prezența drogurilor (dat fiind că cele actuale reacționează negativ la testele de depistare a prezenței stupefiantelor) și scanere pentru containere (deja prezente în unele porturi), pentru verificări detaliate care nu ar trebui să determine întârzieri în efectuarea controalelor, în special pentru mărfurile perisabile. Subliniază că este nevoie vitală de resurse informatice adecvate (6) pentru a achiziționa, analiza și selecta date și că toate centrele vamale ar trebui să fie dotate în mod sistematic cu mijloace digitale, fără a condiționa acest echipament de dimensiunile capacității de procesare a fiecărui centru în parte. În acest context, cele mai bune practici deja puse în aplicare ar trebui să fie partajate mai mult între forțele implicate în controale și securitate;

14.

subliniază că este necesar să se investească în instrumente și tehnologii inovatoare în toate porturile și centrele logistice europene. Aceasta ar putea include explorarea unor soluții precum supravegherea bazată pe IA, tehnologia blockchain pentru transparența lanțului de aprovizionare și analiza avansată a datelor pentru activități polițienești predictive. Subliniază, în acest context, importanța monitorizării și analizei platformelor online de comercializare și distribuție a drogurilor, garantându-se, în același timp, că regiunile mai puțin dezvoltate primesc sprijin adecvat pentru a pune în aplicare aceste tehnologii avansate astfel încât să se mențină un nivel coerent de securitate și eficiență în întreaga UE;

15.

salută crearea unei alianțe bazate pe un parteneriat public-privat, care să-i implice pe toți actorii ce joacă un rol esențial în gestionarea și protejarea securității portuare și care reprezintă primul punct de contact în combaterea traficului de droguri și a infiltrării organizațiilor criminale. Subliniază că și autoritățile locale și regionale din zonele învecinate cu cele vamale și care găzduiesc centre logistice pot fi implicate în acest parteneriat;

16.

subliniază că parteneriatul public-privat poate viza schimbul de informații strategice și operaționale, promovarea schimbului de bune practici și identificarea măsurilor de combatere a corupției, cum ar fi crearea unui canal confidențial prin care angajații să raporteze eventualele presiuni, promovând astfel activitățile de sensibilizare cu privire la integritatea și reziliența personalului-;

17.

subliniază că este important să se solicite chiar porturilor și aeroporturilor individuale feedback cu privire la nevoile lor de echipamente tehnologice și de formare a personalului pentru a asigura o eficiență optimă a activităților lor de control;

Destructurarea rețelelor infracționale de mare risc

18.

este întru totul de acord că, pentru a aduce o schimbare reală în combaterea criminalității organizate, rețelele infracționale trebuie eliminate și că, în acest scop, ar trebui promovată cooperarea dintre forțele de poliție din statele membre ale UE, pentru a implementa un cadru informativ îmbunătățit, cu servicii specializate bine instruite și dotate cu instrumente adecvate;

19.

recunoaște importanța activității Europol de cartografiere și identificare a rețelelor infracționale. Această cartografiere va trebui să fie actualizată periodic, pentru a furniza statelor membre și autorităților locale și regionale informații valoroase cu privire la rețelele internaționale active pe teritoriul lor (7);

20.

salută sprijinul acordat de Comisie Rețelei europene a laboratoarelor vamale și Rețelei europene a institutelor de criminalistică; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la precursorii drogurilor și afirmă necesitatea detectării în timp util a drogurilor ilicite și a adaptării rapide a legislației la intrarea pe piață a unor noi substanțe pentru fabricarea de substanțe periculoase pentru sănătate. Deși recunoaște diversitatea dispozițiilor legislative de la un stat membru la altul, subliniază că combaterea abuzului de droguri ar trebui să fie o prioritate comună;

21.

recunoaște necesitatea de a elimina toate obstacolele practice care ar putea încetini activitatea de cercetare, pentru a garanta că strategiile de investigare sunt aliniate și pentru a accelera colectarea probelor transfrontaliere;

22.

recunoaște importanța Sistemului de Informații Schengen (SIS), care împiedică libertatea de mișcare a persoanelor implicate în infracțiuni grave și criminalitate organizată, inclusiv în trafic de droguri, în interiorul UE; invită statele membre să utilizeze pe deplin instrumentele disponibile în cadrul SIS pentru a identifica și elimina rețelele responsabile de aceste activități infracționale în regiunile și orașele europene;

Prevenirea

23.

este de acord cu Comisia că prevenirea criminalității face parte integrantă din acțiunile pe termen lung de combatere a criminalității organizate; subliniază că activitățile de prevenire – prin cooperare cu actori multipli și o comunicare adecvată – pot deveni un instrument concret de reducere a cererii de droguri ilicite și a corupției și de combatere a criminalității organizate;

24.

consideră că ar trebui luate în considerare și recunoscute activitatea și capacitatea de intervenție a serviciilor de poliție de la nivel local în materie de trafic și consum de stupefiante și de investigare a infracțiunilor penale minore care rezultă din consumul de astfel de substanțe;

25.

este de acord cu necesitatea de a stabili proceduri adecvate la nivel național și local pentru controale, achiziții publice, granturi și autorizații pentru a preveni infiltrarea organizațiilor de criminalitate; subliniază că unele state membre, cum ar fi Italia (8), dispun deja de cadre bine stabilite în care autorităților locale li se permite să utilizeze instrumente administrative, pentru a preveni infiltrarea criminalității organizate în întreprinderile care își desfășoară activitatea în mod legal și în infrastructura administrativă; avertizează că construcțiile legate de dezvoltarea urbană, precum și gestionarea deșeurilor, gestionarea porturilor și achizițiile publice sunt printre sectoarele cele mai predispuse la corupție la nivel local; solicită strategii anticorupție specifice în aceste domenii, inclusiv dezvoltarea de portaluri online pentru a asigura transparența și a permite controlul public, și ca schimbul de bune practici și orientări între toate statele membre să fie consolidat pentru a le ajuta să stabilească cadre naționale pentru a aplica această abordare administrativă;

26.

consideră că sunt necesare atât o activitate coordonată și integrată a serviciilor de poliție de la nivel local din marile orașe europene pentru a consolida lupta împotriva drogurilor, cât și crearea unor rețele de schimb de informații ale serviciilor de poliție de la nivel local cu privire la modalitatea de abordare a acestor tipuri de infracțiuni;

27.

recunoaște că rețelele infracționale, inclusiv traficanții de droguri, exploatează persoanele vulnerabile și, pentru a desfășura activități infracționale, utilizează adesea tineri care părăsesc apoi școala sau locul de muncă; Subliniază importanța intervențiilor specifice pentru tinerii neîncadrați profesional și care nu urmează programe educative sau de formare (NEET), oferindu-le oportunități educative și ocupaționale;

28.

consideră că este esențial ca tinerii să fie protejați împotriva activității organizațiilor criminale și să se combată activitatea infracțională prin investiții esențiale în politici și instrumente eficiente de prevenire a criminalității, prin implicarea comunităților locale, a familiilor, a școlilor, a sectorului social, a societății civile, a autorităților de aplicare a legii, judiciare și penitenciare și a sectorului privat;

29.

recunoaște importanța consolidării investigațiilor financiare prin instrumente specifice, abordări și parteneriate public-privat pentru a permite schimbul de informații între autoritățile și instituțiile financiare, consolidarea normelor de combatere a spălării banilor, confiscarea și recuperarea activelor; subliniază importanța activităților de formare desfășurate de CEPOL pentru a ajuta statele membre să sporească aptitudinile și competențele autorităților de aplicare a legii în anchetele financiare;

30.

subliniază că tinerii se apropie de lumea substanțelor ilicite și a rețelelor infracționale la o vârstă tot mai fragedă și că trebuie desfășurată o campanie masivă de comunicare care să sporească gradul de conștientizare în rândul cetățenilor și să li se adreseze în special tinerilor aflați la vârsta adolescenței, oferindu-le informații adecvate despre riscurile legate de utilizarea substanțelor ilegale și de intrarea în rețelele de criminalitate;

31.

salută efortul Comisiei de a spori capacitatea autorităților statelor membre de a efectua anchete digitale prin sprijinirea Grupului european de formare și educație în domeniul criminalității informatice și prin sprijinirea Asociației europene de dezvoltare a tehnologiei de combatere a criminalității informatice;

32.

invită statele membre și Comisia Europeană să sprijine punerea în aplicare a acestei campanii de informare, care să se desfășoare prin toate canalele de comunicare, în special pe platformele de comunicare socială utilizate cel mai mult de tineri, în cooperare cu toate organizațiile locale (școli, forțe de poliție, autorități sanitare, administrații locale, psihologi, educatori specializați, experți în tehnologie). Subliniază că această campanie ar avea trei obiective: să-i sensibilizeze pe tineri cu privire la conștientizarea riscului de utilizare a substanțelor ilicite, să-i responsabilizeze cu privire la infracțiunile pe care le-ar putea comite și să-i sensibilizeze cu privire la sprijinul pe care l-ar putea acorda, prin achiziționarea și/sau vânzarea de substanțe ilegale, unor organizații criminale periculoase și violente;

33.

subliniază că este necesar, de asemenea, să se consolideze canalele de asistență acordată familiilor și de formare pentru profesori și agenți de poliție la nivel local; pledează pentru includerea formării în domeniul sănătății mintale a profesorilor, a ofițerilor de poliție locali și a altor persoane exponențiale din comunitate, pentru a contribui la recunoașterea semnelor problemelor de sănătate mintală, a oferi un sprijin adecvat și a destigmatiza problemele de sănătate mintală;

34.

menționează că există locuri de socializare (asociații sportive, spații culturale, centre pentru tineret etc.) cunoscute ca tradițional îndepărtate de mediul vânzării de substanțe ilicite și de infiltrarea organizațiilor criminale și care, ca atare, ar trebui promovate ca exemple pozitive; Cu toate acestea, chiar și în acest context trebuie respectate orientările care prevăd un cadru și cerințe clare pentru raportarea către organismele competente;

35.

subliniază că au fost deja realizate proiecte prin care se reduce influența rețelelor infracționale asupra copiilor, de exemplu în Irlanda (9) și Portugalia (10), că unele state membre au pus în aplicare, în ultimii ani, măsuri de combatere a fenomenului recrutării tinerilor de către criminalitatea organizată, de exemplu în Țările de Jos, și că, în iulie 2023, a intrat în vigoare în Suedia o nouă dispoziție care consideră infracțiune fapta de a-i implica pe minori în activități infracționale; subliniază că aceste bune practici ar trebui să fie mai bine cunoscute la nivel european;

36.

constată că peste 80 % din rețelele infracționale care operează în prezent în UE se bazează pe structuri comerciale legale pentru activitățile lor infracționale (11), de exemplu prin înființarea de mici întreprinderi pentru a spăla profituri ilicite sau pentru a participa la licitații publice, prin fraudarea instituțiilor publice; prin urmare, este de acord cu Comisia că este esențial ca autoritățile administrative să fie conștiente de rolul important pe care îl pot juca în lupta împotriva criminalității organizate;

37.

recunoaște problemele și obstacolele în calea cooperării transfrontaliere evidențiate în studiul publicat în februarie 2023, care evaluează eficacitatea Deciziei-cadru din 2008 privind criminalitatea organizată (12), evidențiind divergențe mari între statele membre în ceea ce privește infracțiunile, sancțiunile și instrumentele de anchetă; este de acord cu importanța intensificării cooperării dintre statele membre în vederea consolidării instrumentelor lor juridice pentru combaterea criminalității organizate;

38.

solicită elaborarea unui ghid practic, bazat pe date concrete, pentru evaluarea, orientarea și sprijinirea cetățenilor care se confruntă cu dificultăți legate de droguri, care să conțină orientări practice pentru diverse contexte: familie, școală, loc de muncă și comunitate. Subliniază că este important să se ofere o îngrijire cuprinzătoare, inclusiv reabilitare fizică și mentală;

39.

salută intenția Comisiei de a utiliza Fondul social european Plus pentru a sprijini inițiativele locale de combatere a sărăciei și a șomajului în rândul tinerilor și de susținere a incluziunii sociale, în conformitate cu punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Subliniază necesitatea de a identifica indicatori cantitativi și calitativi referitori la utilizarea Fondului social european+, în special pentru activități care vizează incluziunea tinerilor vulnerabili, pentru a asigura rezultate pozitive și constante în toate teritoriile aflate în situații de risc în Uniunea Europeană și, dacă este necesar, pentru a le remedia în consecință;

40.

constată că infractorii utilizează și modifică substanțele chimice necesare pentru produsele de zi cu zi pentru a fabrica droguri ilegale și că ei pot eluda cu ușurință controalele existente asupra acestor substanțe prin crearea unor noi precursori cu design inovator; salută disponibilitatea Comisiei de a trece de la abordarea de tip „clasificarea substanțelor în funcție de substanță” (care durează mult timp și îngreunează adaptarea la inovarea rapidă a crimei organizate) la modalități inovatoare de accelerare și extindere a actualei abordări de clasificare a precursorilor de droguri;

41.

subliniază că este important că a fost implicat în cadrul conferinței pe care Comisia a organizat-o în 2024 (13) și speră să fie pe deplin implicat și în viitoarele conferințe similare – împreună cu statele membre, cu Rețeaua europeană de prevenire a criminalității, cu cadrele medicale și cu profesioniștii din domeniul prevenirii criminalității – pentru a prezenta o colecție de bune practici în ceea ce privește prevenirea recrutărilor de persoane în criminalitatea organizată;

42.

este de acord că unele zone (anumite cartiere urbane, gări feroviare, stații de metrou și zonele urbane abandonate) sunt afectate în mod special de fenomene precum comercializarea și consumul de droguri și alte infracțiuni legate de droguri. Constată că persoanele care doresc sau sunt constrânse să coopereze cu criminalitatea organizată fac adesea parte din cele mai vulnerabile categorii ale structurii sociale, cum ar fi persoanele care trăiesc în sărăcie și migranții în situație neregulamentară, care sunt vizați în mod disproporționat de criminalitatea organizată pentru a fi exploatați din cauza situației lor precare. Motivațiile individuale variază, dar sunt adesea alimentate de sărăcie, intimidare, disperare și excluziune socială. Constată că, în aceste zone, comunitățile locale trăiesc într-o situație de insecuritate ridicată și de deteriorare dramatică a calității generale a vieții; subliniază importanța inițiativelor comunitare care consolidează reziliența împotriva exploatării infracționale prin promovarea sentimentului de apartenență, oferind alternative la implicarea în activități ilicite;

43.

subliniază că autoritățile locale sunt cele mai mult interesate de siguranța pe teritoriul lor și de sănătatea cetățenilor. Evidențiază că este vital ca toate orașele să dispună de resursele necesare pentru a asigura o prezență adecvată a unui efectiv de poliție locală format corespunzător. Sunt esențiale îmbunătățiri adecvate ale infrastructurii urbane, cum ar fi un iluminat public și sisteme de supraveghere adecvate, însoțite de eforturi de sensibilizare cu privire la riscuri și la formele de sprijin disponibile;

44.

menționează că, în straturile sociale mai vulnerabile, se pot găsi persoane dispuse să coopereze cu criminalitatea organizată, cum ar fi șomeri sau cetățeni străini aflați în situație ilegală și neintegrați sau fără un loc de muncă, cărora li se cere să transporte doze de substanțe ilegale, persoane care nu au nimic de pierdut și care nu se tem nici măcar de consecințele judiciare;

45.

constată legăturile strânse dintre abuzul de substanțe și traficul de persoane și instrumentalizarea drogurilor de către traficanți pentru a-și atrage și controla victimele. Solicită, în acest sens, o acțiune coordonată pentru a combate ambele forme de trafic, adesea realizate simultan sau de către aceleași rețele infracționale;

46.

subliniază penuria de agenți de poliție, a căror prezență ar putea nu doar consolida anchetarea și combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, asigurând astfel o mai mare securitate comunităților locale, ci ar permite și realizarea de activități preventive la adresa tinerilor, îndepărtându-i astfel de contacte cu infractori și traficanți încă de la o vârstă fragedă. În acest sens, insistă ca agenții locali de aplicare a legii și agenții de poliție să fie remunerați echitabil, iar activitatea lor să fie recunoscută corespunzător, îmbunătățind astfel atractivitatea acestei profesii;

47.

constată cu îngrijorare proliferarea zonelor de fărădelege legate de comerțul cu amănuntul de droguri în orașele europene și adesea situate în jurul marilor infrastructuri de locuințe sociale. Pe lângă intervențiile foarte necesare ale poliției, pentru a construi și a restaura cultura legalității în aceste zone și nu doar pentru a disloca temporar activitățile bandelor, administrațiile centrale și locale ar trebui să dezvolte alternative pentru cele mai slabe verigi din lanț și să înlocuiască starea ilegală cu o dezvoltare urbană incluzivă;

48.

subliniază că, pentru a preveni utilizarea substanțelor ilegale și problemele legate de dependența de droguri, este necesar să se asigure prezența unui grup operativ multiguvernamental care să funcționeze la nivelul fiecărui oraș, utilizând o abordare integrată, să promoveze proiecte public-privat pentru schimbul de expertiză și informații, să permită schimbul de bune practici, să desfășoare activități de prevenire pe două niveluri – pentru cei care utilizează deja substanțe ilicite și pentru cei care sunt potențial expuși riscului – și să ofere sprijin psihologic inclusiv familiilor;

49.

solicită Comisiei să sensibilizeze toate statele membre cu privire la necesitatea înființării unui astfel de grup operativ, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, în orice oraș în care acesta nu este deja prezent, pentru a dispune, în câțiva ani, de o rețea de centre de referință pentru persoanele expuse riscului și pentru familiile acestora, care să vizeze îngrijirea sănătății psihofizice a victimelor dependenței de substanțe ilicite și rețelele infracționale, creșterea gradului de conștientizare a potențialelor victime și sprijinirea persoanelor și comunităților vulnerabile. Subliniază că această inițiativă propusă ar viza atât protejarea sănătății, cât și prevenirea infracțiunilor legate de droguri, precum și contribuția la slăbirea rețelelor infracționale;

50.

se angajează să promoveze argumentele care stau la baza Zilei internaționale împotriva abuzului și a traficului ilicit de droguri a Organizației Națiunilor Unite (26 iunie);

Cooperarea internațională

51.

este de acord cu poziția Comisiei, conform căreia combaterea traficului de droguri necesită cooperarea cu țările și regiunile traversate de principalele rute de trafic de droguri, iar UE ar trebui să continue să îmbunătățească asigurarea respectării legii și cooperarea judiciară cu țările în care infractorii abuzează de cadrul juridic național pentru a-și ascunde sau disimula activele; subliniază că este important să fie încurajată și cooperarea în domeniul mediului, pentru a aborda și atenua impactul ecologic al producției și traficului de droguri, inclusiv al defrișărilor și al poluării;

52.

este de acord cu Comisia cu privire la importanța diverselor activități legate de Africa în interceptarea și combaterea principalelor rute de trafic de droguri din America de Sud;

53.

împărtășește îngrijorarea cu privire la răspândirea drogurilor sintetice, care proliferează la nivel internațional și sunt produse și în Europa, reprezentând o amenințare gravă la adresa sănătății și siguranței;

54.

este de acord că, dat fiind că rețelele infracționale moderne au caracter transfrontalier și exploatează decalajele dintre jurisdicții pentru a gestiona traficul de droguri și a disimula și spăla veniturile rezultate, este necesară o cooperare eficace cu țările terțe, ceea ce – pe cale de consecință – înseamnă consolidarea cooperării polițienești și judiciare existente cu țările terțe;

55.

subliniază că, chiar și în cazurile de cooperare reușită, este necesar să se modernizeze cadrul legislativ și juridic, să se prevadă implementarea instrumentelor tehnologice și punerea în aplicare a unor noi forme de comunicare pe teren, pentru a spori cooperarea comunităților locale;

56.

salută toate inițiativele de cooperare cu diferitele țări din America Latină și acordurile internaționale de cooperare judiciară cu Eurojust;

57.

salută aderarea UE la Coaliția internațională pentru abordarea amenințărilor reprezentate de drogurile sintetice lansată de Statele Unite ale Americii, care poate îmbunătăți capacitatea de supraveghere la nivel mondial.

Bruxelles, 20 iunie 2024.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1)
https://www.euda.europa.eu/publications/eu-drug-markets_en.

(2)
https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-induced-deaths_en.

(3) Comisia Europeană, Direcția Generală Mobilitate și Transporturi: Evaluarea potențialului porturilor maritime și interioare și al căilor navigabile interioare și a măsurilor de politică conexe, inclusiv a măsurilor de politică industrială – Raport final, Oficiul pentru Publicații, 2020, https://data.europa.eu/doi/10.2832/03796.

(4)
Europol_Raport comun_Rețele infracționale în porturile UE_Versiunea publică.pdf.

(5) Regulamentul (UE) 2021/444 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2021 de instituire a Programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1294/2013 (JO L 87, 15.3.2021, p. 1).

(6) Departamentul Guardia di Finanza de la aeroportul Malpensa (pe unde tranzitează anual circa 70 % din mărfurile care intră în aeroporturile italiene și peste 75 % din toate capturile de droguri care trec prin aeroporturile italiene – cf. Raportul anual al Parlamentului italian privind fenomenul dependenței de droguri în Italia în 2023) a elaborat un sistem de selecție a livrărilor (S3 – Sistema Selezione Spedizione), care permite verificarea fizică, și pachetul de software Geo S.A.T. (Sistemi Analisi Tabulati GEOlocalizzati) și baza de date A.CR.A.PAX (Analisi criminale aeroportuale passeggeri).

(7)
https://www.europol.europa.eu/publication-events/main-reports/decoding-eus-most-threatening-criminal-networks.

(8) Abordarea italiană prevede verificarea în prealabil a întreprinderilor care doresc să participe la contracte de achiziții publice.

(9)
https://eucpn.org/document/ireland-the-greentown-project.

(10)
https://efus.eu/activities/european-cooperation/the-city-of-lisbon-rewarded-for-its-work-on-community-policing/.

(11)
https://www.europol.europa.eu/publications-events/main-reports/socta-report.

(12) Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate (JO L 300, 11.11.2008, p. 42);

(13)
https://www.eucpn.org/events/ecpc2024.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5370/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top