OJ:C_202405715: P9_TA(2024)0024 – Punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului privind cetățenia UE – Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului privind cetățenia UE (2023/2085(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 17/01/2024
Emitent: Parlamentul European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/5715

17.10.2024

P9_TA(2024)0024

Punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului privind cetățenia UE

Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului privind cetățenia UE (2023/2085(INI))

(C/2024/5715)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolele 2, 3, 6, 9, 10, 11, 12, 21 și 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—	având în vedere articolele 15, 20, 21, 22, 24, 26, 45, 46, 47, 48, 153 și 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—	având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (2),

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (3),

—

având în Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de instituire a unei Autorități Europene a Muncii, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, a Regulamentului (UE) nr. 492/2011 și a Regulamentului (UE) 2016/589 și de abrogare a Deciziei (UE) 2016/344 (4),

—	având în vedere Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (5),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013 (6),

—

având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (7),

—	având în vedere Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe și de abrogare a Deciziei 95/553/CE (8),

—	având în vedere Directiva (UE) 2019/997 a Consiliului din 18 iunie 2019 de instituire a unui document de călătorie provizoriu al UE și de abrogare a Deciziei 96/409/PESC (9),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 intitulată „Orientări pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora” (COM(2009)0313),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească europeană (10),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/1042 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor măsuri temporare privind termenele pentru etapele de colectare, verificare și examinare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/788 privind inițiativa cetățenească europeană având în vedere epidemia de COVID-19 (11),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2020 intitulată „Strategie pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE” (COM(2020)0711),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind „Planul de acțiune pentru democrația europeană” (COM(2020)0790),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2021, intitulată „Protejarea integrității alegerilor și promovarea participării democratice” (COM(2021)0730),

—	având în vedere raportul Comisiei din 15 decembrie 2020 intitulat „Raportul privind cetățenia UE în 2020: capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora” (COM(2020)0730),

—	având în vedere raportul Comisiei din 15 decembrie 2020 elaborat în temeiul articolului 25 din TFUE, privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2016-2020 (COM(2020)0731),

—

având în vedere poziția sa din 14 februarie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru și care nu sunt resortisanți ai acestuia (12),

—	având în vedere poziția sa din 14 februarie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la alegerile locale pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin (13),

—	având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului privind cetățenia UE (14),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 conținând propuneri adresate Comisiei privind programele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori (15),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2022 referitoare la raportul privind cetățenia UE în 2020: capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora (16),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2023 referitoare la punerea în aplicare a regulamentelor privind inițiativa cetățenească europeană (17),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2023 referitoare la parlamentarism, cetățenie europeană și democrație (18),

—	având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2021 referitoare la dialogurile cu cetățenii și participarea cetățenilor la procesul decizional al UE (19),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la interacțiunea cu cetățenii: dreptul de a adresa petiții, dreptul de a sesiza Ombudsmanul European și inițiativa cetățenească europeană (20),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă (21),

—	având în vedere Raportul anual pe 2023 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,

—	având în vedere raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei,

—	având în vedere rezultatele Eurobarometrului Flash 485/2020 și ale Eurobarometrului standard 99/2023,

—	având în vedere raportul Comisiei elaborat în temeiul articolului 25 din TFUE din 6 decembrie 2023, privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2020-2023 (COM(2023)0931) (Raportul privind cetățenia UE 2023),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0436/2023),

întrucât cetățenia UE a fost instituită odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht în 1993 și consolidată în continuare prin Tratatul de la Lisabona în 2009; întrucât au trecut treizeci de ani de la instituirea sa, iar schimbări sociale, digitale, economice și politice majore au avut loc;

B.	întrucât, în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din TFUE, cetățenia UE nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă acesteia; întrucât, până în prezent, cetățenia UE nu implică obligații ale cetățenilor Uniunii;

întrucât cetățenia UE este o construcție unică care reflectă identitatea democratică comună și valorile comune ale cetățenilor UE și a contribuit la crearea de legături, la promovarea egalității și la respingerea tuturor formelor de rasism și discriminare; întrucât cetățenia UE nu și-a atins încă pe deplin potențialul;

D.	întrucât libertatea de circulație a permis ca peste 15 milioane de cetățeni ai UE (22) să locuiască și să lucreze într-un alt stat membru și ca toți cetățenii UE să călătorească liber în întreaga UE, ceea ce face ca cetățenia UE să fie mai importantă ca niciodată;

întrucât, mult prea des, cetățenii UE nu sunt conștienți suficient de drepturile, obligațiile civice și libertățile care decurg din cetățenia UE, pe care nu le cunosc și nu le înțeleg îndeajuns; întrucât există încă deficiențe substanțiale în aplicarea practică a cetățeniei UE și în exercițiul deplin al drepturilor și libertăților care decurg din aceasta, dintre care unele sunt cauzate de punerea în aplicare neuniformă a legislației UE de către statele membre;

întrucât rezultatele consultării publice din 2020 privind cetățenia UE au arătat că peste 60 % dintre participanți nu s-au considerat bine informați cu privire la drepturile lor care decurg din cetățenia UE (23); întrucât sondajul Eurobarometru Flash din 2023 privind cetățenia și democrația arată că jumătate dintre respondenți se consideră bine informați cu privire la drepturile lor în calitate de cetățeni ai UE;

G.	întrucât cetățenii UE se confruntă cu provocări fără precedent ca urmare a pandemiei de COVID-19, pe lângă revoluția digitală și transformările sociale și economice legate de aceasta;

H.	întrucât unificarea și consolidarea drepturilor existente și viitoare ar facilita o exercitare mai bună și mai informată a drepturilor și libertăților care decurg din cetățenia UE;

I.	întrucât Conferința privind viitorul Europei (CoFE) reprezintă un exemplu concret de participare a cetățenilor la viața democratică a Uniunii; întrucât concluziile sale includ propuneri și măsuri care reflectă acordul dintre instituțiile europene și cetățenii UE de a consolida cetățenia UE;

întrucât obstacolele existente în calea exercitării drepturilor care decurg din cetățenia UE creează situații de inegalitate și discriminare în rândul cetățenilor UE, în special al cetățenilor mobili ai UE și al membrilor familiilor acestora, în special al copiilor, al persoanelor care trăiesc în regiunile transfrontaliere și în zonele rurale ale UE și al membrilor grupurilor vulnerabile și marginalizate, cum ar fi minoritățile, persoanele cu venituri mici, persoanele fără adăpost, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele expuse riscului de excluziune digitală;

întrucât aproape 87 de milioane de cetățeni ai UE trăiesc cu o anumită formă de dizabilitate (24) și se confruntă cu dificultăți în exercitarea drepturilor lor cetățenești, aceste dificultăți implicând uneori refuzarea directă a dreptului lor la liberă circulație și ședere și restricționarea exercitării drepturilor lor politice,

L.	întrucât unele membre oferă în continuare așa-numitele „programe de vize de aur” și sisteme pentru investitori ca mijloc de obținere a cetățeniei lor și, în consecință, a cetățeniei UE,

Introducere

consideră că cetățenia UE cuprinde identitatea democratică europeană partajată și comună și drepturile, obligațiile civice și libertățile specifice aferente acesteia și că exercitarea acestor drepturi, atât online, cât și offline, consolidează raportul cetățenilor cu UE și legitimitatea sa democratică, oferindu-le totodată drepturi suplimentare;

subliniază că construcția cetățeniei UE trebuie să progreseze pentru a răspunde nevoilor și provocărilor pentru UE în secolul XXI, recunoscând potențialul inovației digitale și necesitatea unei abordări echilibrate pentru a trata complexitatea generată de globalizare și de noile tehnologii; subliniază că digitalizarea proceselor democratice, în combinație cu competențele digitale insuficiente și cu accesul insuficient la tehnologia informației și comunicațiilor, riscă să contribuie la creșterea decalajului digital în exercitarea drepturilor cetățenești, ținând o parte a publicului departe de proiectul european;

consideră că multilingvismul în instituțiile UE și în interacțiunea lor cu cetățenii reprezintă un aspect esențial pentru consolidarea noțiunii de cetățenie UE; subliniază, în acest sens, că concluziile Consiliului din 13 iunie 2005 au preconizat că limbile neoficiale ale UE recunoscute într-un stat membru sau într-o parte a teritoriului său ar putea fi folosite de cetățenii UE în interacțiunea lor cu instituțiile UE, precum și utilizate în mod oficial în instituțiile sau organismele UE, inclusiv în Parlamentul European;

subliniază că Parlamentul a solicitat crearea unui statut al cetățeniei UE în rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului privind cetățenia UE și în rezoluția sa din 10 martie 2022 referitoare la Raportul privind cetățenia UE în 2020: capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora; reamintește că CoFE a subliniat importanța consolidării cetățeniei UE, menționând în concluziile sale că un astfel de statut ar fi un instrument util pentru ca principiile și valorile UE să devină mai tangibile;

regretă faptul că, în comunicarea sa ulterioară Conferinței privind viitorul Europei, Comisia nu a menționat în mod specific consolidarea cetățeniei UE și posibilele modalități de a realiza acest lucru (25); reamintește că Consiliul și-a demonstrat disponibilitatea de a consolida cetățenia în evaluarea tehnică pe care a publicat-o în legătură cu Conferința privind viitorul Europei, însă nu a propus, întreprins sau realizat încă măsuri pentru a atinge acest obiectiv;

reamintește că Comisia își va publica Raportul privind cetățenia UE în 2023 înainte de sfârșitul anului și se așteaptă ca aceasta să propună noi inițiative pentru consolidarea cetățeniei UE și să abordeze deficiențele punerii în aplicare a acesteia; regretă faptul că, de această dată, Comisia a ales să publice o cerere de contribuții și nu o consultare publică, așa cum a procedat în anii precedenți; reamintește că rezultatele cererii de contribuții nu conțin o imagine de ansamblu cuprinzătoare a celor mai recente evoluții și a lacunelor în materie de punere în aplicare; subliniază că raportul ar trebui elaborat pe baza unor date actualizate;

Probleme legate de cetățenia UE

este preocupat de dificultățile specifice care împiedică exercitarea deplină a drepturilor și libertăților care decurg din cetățenia UE;

Drepturile politice

regretă faptul că este mai puțin probabil ca cetățenii mobili să își exercite dreptul de vot și să candideze la alegerile europene și municipale în statele membre de reședință, motivele fiind insuficiența informațiilor, barierele lingvistice, dificultățile de înregistrare la vot și rata scăzută de succes a candidaților străini;

este extrem de preocupat de practica anumitor state membre de a-i priva pe cetățenii lor de dreptul de a vota la alegerile parlamentare naționale atunci când locuiesc permanent sau temporar în străinătate, ceea ce duce la excluderea lor din viața politică atât în țara lor de origine, cât și în țara lor de reședință;

Libertatea de circulație și de ședere

10.

subliniază că spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE; subliniază că ar trebui eliminate toate barierele din calea libertății de circulație în UE pentru a obține drepturi egale ale cetățeniei UE pentru toți cetățenii europeni; solicită aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în conformitate cu rezoluțiile Parlamentului;

11.

este preocupat de faptul că cetățenii mobili ai UE, în special cei din grupuri vulnerabile, sunt tratați diferit față de cetățenii statului membru de reședință în ceea ce privește accesul la prestații; invită statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător jurisprudența Curții de Justiție a UE (CJUE) care interzice o astfel de discriminare;

12.

este preocupat de dificultățile și provocările cu care se confruntă cetățenii care locuiesc în regiunile transfrontaliere ale UE, în special în eventualitatea închiderii frontierelor din cauza crizelor regionale sau la nivelul UE; invită, în astfel de cazuri, statele membre să mențină cooperarea transfrontalieră și, după caz, o interacțiune strânsă cu autoritățile locale și regionale relevante;

Protecția consulară

13.

este preocupat de existența unor deficiențe în punerea în aplicare a Directivei privind protecția consulară și a unor deficiențe în funcționarea rețelelor consulare ale statelor membre, observând că acestea au luat amploare în urma ieșirii Regatului Unit din UE; regretă, în acest sens, faptul că cetățenii UE au acces limitat la protecție și asistență consulară în unele țări din afara UE;

14.

subliniază că au existat cazuri în care două persoane care erau cetățeni ai două state membre diferite nu au putut încheia anumite formalități, cum ar fi căsătoria, la reprezentanța consulară a unuia dintre statele membre, chiar dacă celălalt stat membru nu are o reprezentanță consulară accesibilă în țara respectivă;

Discriminarea

15.

consideră că lipsa de uniformitate a normelor statelor membre privind dobândirea și pierderea cetățeniei naționale a condus la diferențe în ceea ce privește dobândirea și pierderea cetățeniei UE și că aceste diferențe au dus, în unele cazuri, la încălcarea principiilor și valorilor UE;

16.

subliniază că există încă mai multe cazuri în care se refuză dobândirea unui drept de ședere derivat pentru resortisanții țărilor terțe ale căror persoane minore aflate în întreținere sunt cetățeni ai UE, în pofida evoluțiilor din jurisprudența CJUE;

17.

își reiterează îngrijorarea cu privire la discriminarea cu care se confruntă cuplurile de același sex și copiii acestora atunci când își exercită dreptul fundamental la libera circulație în cadrul UE;

Recomandări

18.

invită statele membre și autoritățile locale și regionale să pună în aplicare pe deplin directivele existente privind drepturile cetățenilor mobili și să abordeze prompt diferitele deficiențe existente în contextul viitoarelor alegeri europene; solicită crearea unor campanii de sensibilizare specifice în țările de reședință pentru a informa cetățenii mobili ai UE cu privire la dreptul lor de a vota și de a candida la alegerile europene și municipale din țara respectivă; își reiterează apelul de a extinde drepturile cetățenilor mobili la alegerile naționale și regionale;

19.

invită statele membre să garanteze dreptul cetățenilor lor expatriați de a vota în țara lor de origine, acolo unde este recunoscută, prin instituirea de condiții normative care să le permită votul și prin eliminarea oricăror obstacole birocratice care îngreunează și uneori împiedică exercitarea acestui drept; solicită în special statelor membre să garanteze în egală măsură aceste drepturi și să elimine orice tip de tratament diferențiat între cetățenii lor expatriați în ceea ce privește votul de la distanță, în special votul prin corespondență, dacă este cazul; solicită aplicarea uniformă a dreptului la vot la alegerile europene pentru cetățenii UE cu reședința în afara UE;

20.

invită Comisia să adopte o nouă comunicare care să clarifice anumite concepte-cheie cuprinse în Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, pentru a oferi statelor membre orientări actualizate care ar putea contribui la îmbunătățirea punerii în aplicare a directivei la nivel național, aducând astfel beneficii cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora;

21.

solicită UE să promoveze adoptarea unei Carte europene obligatorii a drepturilor digitale, inclusiv a drepturilor aferente cetățeniei digitale, pe baza Declarației europene privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital;

22.

salută propunerea Comisiei de a actualiza și de a îmbunătăți Directiva privind protecția consulară pentru a consolida dreptul cetățenilor UE la protecție consulară, în special în situații de criză, inclusiv prin acordarea unui rol mai activ delegațiilor UE în sprijinirea cetățenilor UE subreprezentați;

23.

invită statele membre să pună capăt programelor de „vize de aur” și sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori, precum și oricăror alte sisteme naționale similare care conduc la dobândirea cetățeniei lor și implică vânzarea directă sau indirectă și abuzul cetățeniei UE, deoarece acestea subminează însuși conceptul de cetățenie UE și încalcă principiile și valorile UE; îndeamnă statele membre să protejeze integritatea și valoarea cetățeniei UE; invită Comisia să ia toate măsurile necesare, cum ar fi sesizarea CJUE cu privire la statele membre relevante;

24.

solicită, în contextul următoarei revizuiri a tratatelor, ca Parlamentul European și Consiliul să poată adopta, prin procedură legislativă ordinară, dispoziții comune privind prevenirea vânzării de pașapoarte sau a altor abuzuri privind dobândirea și pierderea cetățeniei UE de către resortisanții țărilor terțe, în vederea armonizării condițiilor în care poate fi dobândită această cetățenie;

25.

invită statele membre și autoritățile relevante să adapteze programele școlare existente sau să creeze unele noi pentru a preda istoria Europei și a Uniunii Europene și funcționarea acesteia, cu scopul de a promova cetățenia activă și valorile comune europene și a crește gradul de conștientizare a valorii adăugate a calității de cetățean european și cetățean UE; subliniază că consolidarea dimensiunii europene a educației civice și asigurarea accesului egal pentru toți, inclusiv prin utilizarea tuturor instrumentelor digitale de care dispunem, vor permite cetățenilor UE să acționeze ca cetățeni informați și să participe pe deplin la viața civică, politică și socială, atât la nivel european, cât și la nivel național; subliniază că Erasmus+ poate juca un rol important în stimularea educației privind cetățenia UE prin mobilitatea de studiu pentru toți, indiferent de vârstă, sex, loc de muncă sau nivelul de educație;

26.

invită Comisia să organizeze consultări publice adaptate cetățenilor UE, în special tinerilor, pentru a spori participarea cetățenilor UE; îndeamnă Comisia să actualizeze modul în care se desfășoară consultările publice pentru a consolida implicarea civică și participarea unei pături mai largi de cetățeni europeni, potrivit cu exemplul de succes al Conferinței privind viitorul Europei; invită Comisia, în acest sens, să îmbunătățească în continuare portalul „Exprimați-vă părerea”, profitând de noile tehnologii, și să prezinte cum contribuie reacțiile cetățeniilor la diverse inițiative;

27.

solicită crearea unui ghișeu unic pentru toate instrumentele participative ale UE, precum inițiativa cetățenească europeană, petițiile către Parlament, plângerile adresate Ombudsmanului European, consultările publice și dialogurile cu cetățenii, și îmbunătățirea eficienței acestor instrumente, în special prin asigurarea faptului că acestea contribuie la stabilirea agendei europene, garantând, în același timp, că democrația reprezentativă este consolidată în procesul decizional; invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să își intensifice eforturile de a face cunoscute publicului instrumentele participative existente;

28.

își reiterează propunerea de a crea un mecanism permanent de consultare a cetățenilor, care să le permită cetățenilor, în special tinerilor, să delibereze cu privire la prioritățile și politicile UE, contribuind, printre altele, la aplicarea unui „control al tineretului” asupra legislației, cu scopul de a completa democrația parlamentară reprezentativă și nu de a o înlocui; propune ca reprezentanții Parlamentului să fie informați cu privire la aceste deliberări, astfel încât să poată evalua dacă este cazul să le dea curs;

29.

propune să se ia în considerare introducerea unui card al cetățenilor europeni, care ar putea, de exemplu, să faciliteze exercitarea drepturilor cetățenești și votul la alegerile europene, precum și utilizarea instrumentelor participative;

30.

subliniază rolul semnificativ al birourilor Europe Direct în creșterea participării cetățenilor la nivel local la viața democratică UE; încurajează statele membre și entitățile de la nivel regional și local să sporească cooperarea cu aceste birouri;

31.

invită Comisia să își intensifice utilizarea platformelor de comunicare socială și a instrumentelor digitale, cu un accent deosebit pe sporirea implicării tinerilor și a persoanelor cu dizabilități în procesul democratic, promovând astfel implicarea acestora, în același timp recunoscând vârsta scăzută de vot în statele membre pentru alegerile europene; invită Comisia, în acest sens, să consolideze promovarea participării democratice prin intensificarea dialogului său cu cetățenii și prin sensibilizarea cetățenilor cu privire la impactul legislației UE asupra vieții lor de zi cu zi;

32.

consideră că, având în vedere influența tot mai mare a sferei digitale asupra vieții cetățenilor, în special a platformelor de comunicare socială și a IA, este în continuare esențial ca statele membre și instituțiile europene să se concentreze în continuare pe crearea de noi politici publice și pe punerea în aplicare a unor mecanisme eficace menite să protejeze drepturile fundamentale online și să combată ingerințele străine și dezinformarea, deoarece acestea reprezintă amenințări existențiale la adresa democrației și chiar la exercitarea drepturilor cetățenilor;

33.

îndeamnă Consiliul și Comisia să reia negocierile privind revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 (26) cu scopul de a se asigura că cetățenii UE își pot exercita pe deplin dreptul de acces la documente și de a controla instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE;

34.

reiterează necesitatea de a elabora un statut al cetățeniei UE, în temeiul articolului 25 din TFUE, care să reunească drepturile cetățenești existente și viitoare pentru a promova punerea în aplicare a drepturilor cetățenești și a asigura egalitatea cetățenilor, îmbunătățind coeziunea și răspunzând schimbărilor sociale, economice, politice și digitale; reamintește că acest lucru ar trebui realizat în cadrul tratatelor;

35.

sugerează că, în domeniul participării și al drepturilor politice, al libertății de circulație și al cetățeniei digitale și în conformitate cu legislația actuală și viitoare a UE, cetățenii ar trebui să beneficieze în special de:

—	o reprezentare democratică echilibrată din punctul de vedere al genului pe listele electorale;

—	o platformă digitală interactivă permanentă prin care cetățenii să își poată depune propunerile și ideile în toate limbile oficiale ale UE;

—	recunoașterea perioadelor de studiu, și nu numai a calificărilor și competențelor profesionale, ca fiind echivalente pentru a putea lucra într-un alt stat membru;

—	acces universal la internet, pentru a asigura incluziunea și accesul egal al cetățenilor la mediul digital;

—	gestionarea propriei identități digitale, mergând mai departe decât protecția care există deja în ceea ce privește datele cu caracter personal din mediul digital;

—	moștenirea digitală a datelor digitale ale unei persoane decedate;

—	dezvoltarea unor sisteme de IA sigure, transparente, trasabile și supravegheate de cetățeni și de instituțiile de reglementare;

36.

solicită includerea unei clauze orizontale a non-discriminării în statutul cetățeniei UE, ca o garanție suplimentară a egalității în exercitarea drepturilor cetățenești, cu scopul de a asigura nediscriminarea și de a proteja cetățenii, în special membrii grupurilor vulnerabile și marginalizate și persoanele care trăiesc în regiuni transfrontaliere ale UE;

37.

invită Comisia să desfășoare campanii de sensibilizare specifice cu privire la drepturile și obligațiile civice care decurg din cetățenia UE și din statut, inclusiv prin introducerea unui pachet al UE care să ofere informații cu privire la cetățenia UE și să aloce mai multe resurse cetățeniei UE; subliniază că, odată cu revoluția digitală și tehnologică, cetățenii au devenit adevărații piloni ai sistemelor noastre democratice și ei vor fi cei care le vor apăra;

38.

ia act de pachetul privind cetățenia, în special de Raportul privind cetățenia UE în 2023, publicat de Comisie la 6 decembrie 2023, pentru a promova și mai mult cetățenia UE și pentru a o face mai tangibilă pentru cetățenii UE; invită Comisia să ia în considerare recomandările incluse în prezentul raport și să ia măsurile necesare pentru a le pune în aplicare urmând procedura prevăzută în tratate;

39.

își reiterează apelul pentru convocarea unei Convenții pentru revizuirea tratatelor, astfel cum se prevede la articolul 48 din TUE; este ferm convins că convenția ar trebui să evalueze cu atenție modul în care se poate consolida și mai mult cetățenia UE;

° °

40.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)
JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(2)
JO L 156, 5.5.2021, p. 1.

(3)
JO L 141, 27.5.2011, p. 1.

(4)
JO L 186, 11.7.2019, p. 21.

(5)
JO L 173, 9.7.2018, p. 16.

(6)
JO L 107, 22.4.2016, p. 1.

(7)
JO L 354, 28.12.2013, p. 132.

(8)
JO L 106, 24.4.2015, p. 1.

(9)
JO L 163, 20.6.2019, p. 1.

(10)
JO L 130, 17.5.2019, p. 55.

(11)
JO L 231, 17.7.2020, p. 7.

(12)
JO C 283, 11.8.2023, p. 76.

(13)
JO C 283, 11.8.2023, p. 100.

(14)
JO C 449, 23.12.2020, p. 6.

(15)
JO C 347, 9.9.2022, p. 97.

(16)
JO C 347, 9.9.2022, p. 202.

(17) Texte adoptate, P9_TA(2023)0230.

(18) Texte adoptate, P9_TA(2023)0330.

(19)
JO C 99, 1.3.2022, p. 96.

(20)
JO C 347, 9.9.2022, p. 110.

(21)
JO C 263, 25.7.2018, p. 98.

(22) Eurostat, „
Archive: EU citizens living in another Member State – statistical overview
” (Arhivă: cetățeni UE care trăiesc în alte state membre – date statistice generale).

(23) Comisia Europeană, „Cetățenia UE în 2020 – Raport final: Rezultatele consultării publice privind drepturile aferente cetățeniei UE în 2020”, decembrie 2020.

(24) Date: Statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) și ancheta UE asupra forței de muncă (EU-LFS); Grammenos, S. și Priestley, M., „Europe 2020 data and people with disabilities – tables” (Date privind Europa în 2020 și persoanele cu dizabilități – tabele). Eurostat, 2020.

(25) Comunicarea Comisiei din 17 iunie 2022 intitulată „Conferința privind viitorul Europei – Transpunerea viziunii în acțiuni concrete” (COM(2022)0404).

(26) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5715/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters