OJ:C_202405739: P9_TA(2024)0050 – Situația drepturilor fundamentale în UE în 2022 și 2023 – Rezoluția Parlamentului European din 18 ianuarie 2024 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană – raport anual 2022 și 2023 (2023/2028(INI))

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

—

având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (2) (Regulamentul privind condiționalitatea),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (3),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (5),

—

având în vedere Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (6),

—

având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (7),

—

având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (8) și acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în curs inițiate de Comisie în temeiul acestei directive împotriva mai multor state membre, dintre care una a fost trimisă de Comisie în fața Curții de Justiție,

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (2021/C 93/01) (9),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 9 ianuarie 2023 intitulată „Raport de evaluare privind cadrele strategice naționale pentru romi ale statelor membre (COM(2023)0007),

—

având în vedere Recomandarea (UE) 2021/1534 a Comisiei din 16 septembrie 2021 referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană (10),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2021 intitulată „O Europă mai favorabilă incluziunii și mai protectoare – includerea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în lista infracțiunilor incriminate de UE” (COM(2021)0777),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 iunie 2020 intitulată „Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025)” (COM(2020)0258),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” (COM(2020)0698),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 2 martie 2022 privind combaterea rasismului și a antisemitismului,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2020 intitulată „Strategie pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE” (COM(2020)0711),

—

având în vedere raportul Comisiei din 6 decembrie 2022 intitulat „Un spațiu civic prosper pentru apărarea drepturilor fundamentale în UE – Raportul anual pe 2022 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE” (COM(2022)0716),

—

având în vedere Recomandarea (UE) 2023/681 a Comisiei din 8 decembrie 2022 privind drepturile procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate care fac obiectul arestării preventive și privind condițiile materiale de detenție (11),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 iulie 2023 intitulată „Raportul din 2023 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană” (COM(2023)0800), cele 27 de capitole consacrate fiecărei țări și recomandările însoțitoare adresate statelor membre,

—

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, inclusiv cel de-al treilea principiu privind egalitatea de șanse, și comunicarea Comisiei din 4 martie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” (COM(2021)0102),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 27 aprilie 2022 referitoare la o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (COM(2022)0177) („Directiva anti-SLAPP”) și recomandarea însoțitoare,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 16 septembrie 2022 referitoare la un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei) și de modificare a Directivei 2010/13/UE (COM(2022)0457) („Legea privind libertatea mass-mediei”) și recomandarea însoțitoare cu privire la garanțiile interne pentru independența editorială și transparența titlurilor de proprietate în sectorul mass-mediei (12),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 7 decembrie 2022 referitoare la o directivă a Consiliului privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității în domeniul egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, în domeniul egalității de tratament în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă, indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și în domeniul egalității de tratament între femei și bărbați în materie de securitate socială și în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii și de eliminare a articolului 13 din Directiva 2000/43/CE și a articolului 12 din Directiva 2004/113/CE (COM(2022)0689),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 7 decembrie 2022 referitoare la un regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea hotărârilor judecătorești și acceptarea actelor autentice în materie de filiație și privind crearea unui certificat de filiație european (COM(2022)0695),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 7 decembrie 2022 referitoare la o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament și a egalității de șanse între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă și de eliminare a articolului 20 din Directiva 2006/54/CE și a articolului 11 din Directiva 2010/41/UE (COM(2022)0688),

—

având în vedere rapoartele Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA), în special rapoartele sale pe 2022 și 2023 privind drepturile fundamentale, inclusiv rapoartele specifice fiecărei țări întocmite de FRANET,

—

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

—

având în vedere instrumentele ONU privind protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei și Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap, recomandările și rapoartele din cadrul evaluării periodice universale a ONU, jurisprudența organismelor ONU create prin tratate și procedurile speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului,

—

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU,

—

având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO),

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care a fost deschisă spre semnare la 11 mai 2011, la Istanbul („Convenția de la Istanbul”), și ratificată de Uniunea Europeană la 28 iunie 2023,

—

având în vedere recomandările și rapoartele Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, ale Înaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale și ale altor organisme ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),

—

având în vedere raportul Consiliului Europei din 23 martie 2023 intitulat „Human Rights Defenders in the Council of Europe Area in Times of Crises” (Apărătorii drepturilor omului în spațiul Consiliului Europei în perioade de criză), în urma mesei rotunde cu participarea apărătorilor drepturilor omului, organizată de Biroul Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, care a avut loc la Dublin în perioada 24-25 octombrie 2022
(13),

—

având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare,

—

având în vedere Carta socială europeană a Consiliului Europei,

—

având în vedere declarațiile, recomandările și rapoartele comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei,

—

având în vedere recomandările și rapoartele Consiliului Europei, în special ale Comisiei de la Veneția, ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), ale GREVIO și ale GRECO,

—

având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2018 referitoare la standardele minime pentru minorități în UE (14),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2019 referitoare la egalitatea de gen și politicile fiscale în UE (15),

—

având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la consolidarea democrației și a libertății și pluralismului mass-mediei în UE: recurgerea nejustificată la acțiuni de drept civil și penal pentru a reduce la tăcere jurnaliștii, ONG-urile și societatea civilă (16),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2021 referitoare la evaluarea măsurilor preventive pentru a preîntâmpina corupția, cheltuielile neconforme și deturnarea fondurilor UE și a celor naționale în cazul fondurilor de urgență și în domeniile de cheltuieli legate de crize (17),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 conținând recomandări adresate Comisiei privind un statut pentru asociațiile și organizațiile non-profit transfrontaliere europene (18),

—

având în vedere rezoluția sa din 8 martie 2022 referitoare la restrângerea spațiului societății civile în Europa (19),

—

având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2022 referitoare la statul de drept și consecințele hotărârii CEJ (20),

—

având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2022 referitoare la statul de drept și posibila aprobare a planului național de redresare al Poloniei (MRR) (21),

—

având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2022 referitoare la discriminarea intersecțională în Uniunea Europeană: situația socioeconomică a femeilor de origine africană, din Orientul Mijlociu, latinoamericană și asiatică (22),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, a existenței unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea (23),

—

având în vedere rezoluția sa din 5 octombrie 2022 referitoare la situația romilor care trăiesc în așezări în UE (24),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2022 referitoare la suspiciunile de corupție din partea Qatarului și la nevoia mai generală de transparență și responsabilitate în instituțiile europene (25),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2022 la referitoare la decizia Curții Supreme din SUA de a anula în Statele Unite drepturile legate de avort și la necesitatea de a apăra dreptul la avort și sănătatea femeilor în UE (26),

—

având în vedere rezoluția sa din 3 mai 2022 referitoare la persecutarea minorităților pe motive de convingeri sau religie (27),

—

având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2022 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE privind Polonia și Ungaria (28),

—

având în vedere Decizia (UE) 2023/325 din 18 octombrie 2022 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) aferent exercițiului financiar 2020 (29),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2022 referitoare la creșterea numărului de infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor LGBTIQ+ în întreaga Europă, având în vedere recentele crime homofobe din Slovacia (30),

—

având în vedere rezoluția sa din 10 noiembrie 2022 referitoare la justiția rasială, nediscriminare și combaterea rasismului în UE (31),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 decembrie 2022 intitulată „Către drepturi egale pentru persoanele cu dizabilități”
(32),

—

având în vedere rezoluția sa din 19 aprilie 2023 referitoare la combaterea discriminării în UE – îndelung așteptata directivă orizontală privind combaterea discriminării (33),

—

având în vedere poziția sa din 10 mai 2023 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice în ceea ce privește instituțiile și administrația publică ale Uniunii (34), precum și în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală, azilul și nereturnarea,

—

având în vedere rezoluția sa din 11 mai 2023 referitoare la caracterul adecvat al protecției oferite de Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor (35),

—

având în vedere raportul său și recomandarea sa din 22 mai 2023 referitoare la ancheta privind presupusele încălcări și deficiențe administrative în aplicarea legislației Uniunii în legătură cu utilizarea programului Pegasus și a altor programe de spionaj echivalente,

—

având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2023 referitoare la încălcările statului de drept și ale drepturilor fundamentale în Ungaria și înghețarea fondurilor UE (36),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la accesul public la documente – raportul anual pentru anii 2019-2021 (37),

—

având în vedere rezoluția sa din 4 octombrie 2023 referitoare la segregarea și discriminarea copiilor romi în educație (38),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0376/2023),

A.

întrucât UE se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, așa cum se prevede la articolul 2 din TUE și în cartă și se precizează în tratatele internaționale privind drepturile omului; întrucât aceste valori trebuie să fie împărtășite, susținute și promovate în mod activ de UE și de statele membre în acțiunile lor interne și externe; întrucât în unele state membre s-a remarcat, în ultimii ani, o scădere îngrijorătoare a respectului față de aceste valori;

B.

întrucât democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt valori care se consolidează reciproc și a căror subminare reprezintă o amenințare sistemică pentru Uniune și pentru drepturile și libertățile tuturor persoanelor din UE; întrucât respectarea statului de drept este obligatorie pentru Uniune în ansamblul său și pentru statele sale membre la toate nivelurile de guvernanță;

C.

întrucât alegerile libere, independente și transparente constituie unul dintre pilonii democrației;

D.

întrucât răspândirea din ce în ce mai intensă a dezinformării reprezintă o amenințare la adresa funcționării democratice a Uniunii; întrucât reducerea manipulării informațiilor este o chestiune de interes public; întrucât dezinformarea reduce capacitatea cetățenilor și locuitorilor UE de a lua decizii pe baza faptelor și de a participa liber la procesele democratice; întrucât existența mass-mediei independente și pluraliste reprezintă un instrument puternic pentru combaterea dezinformării;

E.

întrucât libertatea mass-mediei, pluralismul, independența și siguranța ziariștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a UE și a statelor sale membre; întrucât, în ultimii ani, jurnaliștii și alți actori din domeniul mass-mediei din numeroase state membre și din străinătate se confruntă din ce în ce mai mult cu amenințări, presiuni nejustificate, intimidare, violență și alte forme de ingerință în activitatea lor profesională, îndeosebi atunci când aceștia se axează pe abuzul de putere, corupție, încălcarea drepturilor omului și activitățile infracționale; întrucât acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) constituie în continuare peste tot în UE o problemă stringentă; întrucât situația alarmantă a amenințărilor și a atacurilor nu se limitează exclusiv la jurnaliștii profesioniști și la alți actori tradiționali din domeniul mass-mediei; întrucât definiția actorilor din domeniul mass-mediei s-a extins ca urmare a noilor forme de mass-media din era digitală și, prin urmare, include și alți actori care contribuie la dezbaterile publice și care desfășoară activități de natură jurnalistică sau îndeplinesc funcții publice de tipul „câine de pază”;

F.

întrucât organismele guvernamentale din unele state membre și țări terțe au folosit programul Pegasus și alte programe de spionaj împotriva jurnaliștilor, politicienilor, reprezentanților autorităților de aplicare a legii, diplomaților, avocaților, oamenilor de afaceri, actorilor societății civile și altor actori în scopuri politice și chiar infracționale; întrucât astfel de practici sunt extrem de îngrijorătoare și demonstrează riscul ca tehnologiile de supraveghere să fie folosite în mod abuziv pentru a submina drepturile fundamentale ale omului, democrația și procesele electorale;

G.

întrucât corupția reprezintă o amenințare gravă la adresa democrației și a statului de drept; întrucât există îngrijorări persistente și serioase în legătură cu combaterea corupției în unele state membre; întrucât în mai multe state membre mecanismele pentru combaterea corupției sunt slabe, iar lipsa măsurilor de protecție a avertizorilor de integritate este o problemă larg răspândită; întrucât Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept urmărește să protejeze bugetul Uniunii împotriva încălcării principiilor statului de drept;

H.

întrucât jurnaliștii, canalele mass-media și bloggerii, apărătorii drepturilor omului, organizațiile societății civile (OSC), activiștii, sindicatele, artiștii, cercetătorii, avertizorii de integritate și politicienii se confruntă din ce în ce mai des cu amenințări, hărțuire și alte forme de intimidare ca urmare a implicării lor în acțiuni de mobilizare publică;

I.

întrucât independența sistemului judiciar – o cerință esențială pentru principiul democratic al separării puterilor și pentru garantarea respectării drepturilor fundamentale – este puternic amenințată și este chiar subminată structural în tot mai multe state membre;

J.

întrucât Curtea de Justiție a reamintit (39) că dreptul la libertatea de asociere, consacrat la articolul 12 alineatul (1) din cartă, este unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și pluraliste, deoarece le permite locuitorilor UE să acționeze în mod colectiv în domenii de interes comun și să contribuie astfel la buna funcționare a vieții publice; întrucât în unele state membre au fost consemnate atacuri din ce în ce mai violente la adresa dreptului de întrunire și de asociere, care s-au manifestat prin utilizarea disproporționată a forței împotriva demonstranților pașnici, inclusiv prin acte de violență fizică ce vizau protestatarii;

K.

întrucât unele state membre au impus restricții în mod deliberat pentru a limita spațiul civic; întrucât spațiul civic din numeroase state membre este vizat de acte de hărțuire juridică, administrativă și fiscală, de incriminare și de discursuri negative care au ca scop stigmatizarea și subminarea legitimității organizațiilor societății civile, a activiștilor și a apărătorilor drepturilor omului și reducerea capacității acestora de a-și desfășura activitățile;

L.

întrucât în martie 2023 Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a analizat situația apărătorilor drepturilor omului din Europa, constatând că aceasta s-a deteriorat în mod alarmant, iar guvernele tind din ce în ce mai mult să nu își respecte angajamentele legate de drepturile omului, acordând prioritate securității naționale și îngrijorărilor legate de siguranța publică în defavoarea drepturilor omului; întrucât comisarul a consemnat limitarea tot mai puternică a capacității acestora de a-și desfășura activitatea liber și în siguranță, precum și diferite forme de represalii, printre care se numără hărțuirea judiciară, urmărirea penală, controalele și supravegherea abuzive, campaniile de denigrare, amenințările și intimidările în statele membre și în țările vecine; întrucât constituie în continuare o preocupare majoră lipsa unor anchete efective cu privire la încălcările comise de actorii statali și nestatali ce vizează apărătorii drepturilor omului; întrucât acest lucru subminează democrația și face parte dintr-o problemă mai amplă, și anume polarizarea societății, caracterizată de exprimarea din ce în ce mai frecventă a urii și de violențe împotriva diferitelor grupuri sociale sau minoritare;

M.

întrucât au avut loc numeroase incidente soldate cu decese ale migranților și încălcări ale drepturilor omului la frontierele europene din cauza gestionării ineficiente și a utilizării disproporționate a forței de către autorități; întrucât sunt utilizate din ce în ce mai multe tehnologii, inclusiv inteligența artificială, pentru monitorizarea migranților la frontierele externe și interne ale UE; întrucât incriminarea organizațiilor neguvernamentale sau a altor actori nestatali care desfășoară operațiuni de căutare și salvare în conformitate cu cadrul juridic aplicabil constituie o încălcare a dreptului internațional (40) și, prin urmare, nu este permisă de dreptul Uniunii; întrucât Curtea de Justiție a reamintit că resortisanții țărilor terțe pot fi încarcerați doar dacă există un temei legal concret pentru restrângerea dreptului lor la libertate, și nu doar pe baza unui criteriu general (41);

N.

întrucât numărul deceselor înregistrate la frontierele maritime ale UE a scăzut ușor în anul 2022 comparativ cu 2021, însă a fost în continuare mai ridicat decât în cei trei ani anteriori anului 2021 (42); întrucât majoritatea deceselor s-au produs în zona centrală a Mării Mediterane, în largul coastei Africii de Nord (43);

O.

întrucât Frontex a făcut obiectul unei serii de rapoarte și investigații ce vizau chestiuni legate de drepturile fundamentale, inclusiv din partea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și a Ombudsmanului European; întrucât fostul director al Frontex a demisionat din funcție în aprilie 2022; întrucât toate agențiile UE trebuie să respecte drepturile fundamentale și să răspundă pentru cazurile de încălcare a acestora;

P.

întrucât în ultimii ani s-a înregistrat o reacție organizată împotriva drepturilor femeilor și fetelor; întrucât, în unele state membre, au existat încercări de a reduce și mai mult drepturile legate de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, cum ar fi protecția juridică existentă pentru accesul femeilor la servicii de avort; întrucât, în ultimii ani, refuzul accesului la avort legal și în condiții de siguranță în unele state membre a dus la moartea mai multor femei; întrucât prevalența violenței de gen, inclusiv a violenței sexuale și a violului, rămâne ridicată în întreaga Uniune Europeană; întrucât unele state membre încă nu au ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul); întrucât în UE se află în creștere mișcările împotriva promovării și asigurării educației sexuale;

Q.

întrucât violența de gen este atât o cauză, cât și o consecință a inegalităților structurale care își au originea în stereotipurile de gen și în asimetriile de putere, inclusiv în sfera privată, socială, publică și economică;

R.

întrucât datele din sondajul FRA relevă că prevalența discriminării din motive de origine rasială sau etnică ori din cauza convingerilor religioase (inclusiv a romilor, musulmanilor, evreilor și persoanelor de origine africană) rămâne constant ridicată în diferite state membre, atât în timp, cât și în rândul diferitelor grupuri de populație, în deosebi în cazul persoanelor ce provin din grupuri socioeconomice dezavantajate; întrucât minoritățile rasiale și etnice sunt afectate de rasism sistemic, de infracțiuni motivate de ură și discursuri de incitare la ură, de lipsa accesului la justiție și de inegalitățile socioeconomice constante din domenii precum locuințele, asistența medicală, încadrarea în muncă și educația, care trebuie recunoscute ca obstacole majore în calea exercitării depline a drepturilor fundamentale și ca un obstacol fundamental în calea incluziunii și a egalității; întrucât antisemitismul, atitudinile antirome, islamofobia și rasismul sunt forme persistente de ură și discriminare; întrucât extremismul de extremă dreaptă reprezintă o amenințare deosebită pentru persoanele vizate de discriminare și pentru societate în ansamblu; întrucât, potrivit FRA, există indicii care dezvăluie existența în UE a unui rasism sistemic, inclusiv în cadrul forțelor de aplicare a legii; întrucât în politicile și măsurile de combatere a rasismului și a discriminării trebuie să se țină seama de discriminarea intersecțională;

S.

întrucât persoanele cu dizabilități care locuiesc în UE se confruntă în continuare cu discriminarea, inclusiv cu lipsa amenajărilor corespunzătoare, cu hărțuirea și cu forme multiple și intersecționale de discriminare în toate aspectele vieții lor, inclusiv cu dezavantaje socioeconomice, izolarea socială, rele tratamente și violență, inclusiv violența de gen, sterilizarea și avortul forțate, lipsa accesului la serviciile comunitare, locuințe de calitate scăzută, instituționalizarea, îngrijiri de sănătate neadecvate și refuzul posibilității de a contribui și de participa activ la viața societății;

T.

întrucât o proporție semnificativă a populației cu origini rome (44) din Europa trăiește în condiții extrem de dificile, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, precum și în situații socioeconomice foarte precare; întrucât cea mai mare parte a populației cu origini rome este privată de drepturile sale fundamentale în toate domeniile vieții; întrucât în unele state membre persistă practica plasării copiilor în școli segregate și practica discriminatorie de plasare a copiilor aparținând minorităților etnice și rasiale în școli pentru copii cu dizabilități mintale;

U.

întrucât persistă în întreaga UE tendința constantă de intensificare a discriminării, a discursurilor de incitare la ură și a violenței împotriva persoanelor LGBTIQ+ și a apărătorilor drepturilor persoanelor LGBTIQ+; întrucât persoanele LGBTIQ+ continuă să se confrunte cu discriminarea și excluziunea în mai multe state membre în ceea ce privește protecția socială, securitatea socială, accesul la asistență medicală, educația, protecția juridică și accesul la bunuri și la alte servicii disponibile publicului larg, inclusiv la locuințe; întrucât jurisprudența CJUE care protejează drepturile sociale și viața privată ale cuplurilor de același sex și ale copiilor născuți din părinți de același sex, cum ar fi cauza Coman (C-673/16) și cauza bebelușului Sara (C-490/20), nu este pusă în practică; întrucât copii intersexuali fac obiectul unor intervenții chirurgicale și tratamente medicale fără consimțământul lor prealabil, personal, deplin și în cunoștință de cauză; întrucât mutilarea genitală a persoanelor intersexuale poate avea consecințe pe toată durata vieții, cum ar fi traume psihologice și deficiențe fizice;

V.

întrucât numărul infracțiunilor motivate de ură și al incidentelor de incitare la ură a crescut constant în UE în ultimii ani (45), în mare parte din cauza numărului tot mai mare de utilizatori ai platformelor de comunicare socială și a faptului că discursurile de incitare la ură se dezvoltă rapid online; întrucât modelul de afaceri al platformelor sociale, care se bazează pe publicitatea orientată cu maximă precizie, joacă un rol în răspândirea și amplificarea discursului de incitare la ură, instigând la discriminare și la violență; întrucât sistemelor de învățământ le revine un rol central în asigurarea tuturor cu o educație, o alfabetizare și competențe digitale, facilitând înțelegerea de către utilizatori a tehnologiilor digitale, depășirea inegalităților, îmbunătățirea incluziunii digitale și împuternicirea și protecția persoanelor și a drepturilor lor, prezentându-le totodată responsabilitățile ce le revin; întrucât discursul de incitare la ură poate conduce la infracțiuni motivate de ură; întrucât, potrivit FRA, până la nouă din zece infracțiuni și atacuri motivate de ură din UE nu sunt denunțate și, ca urmare, nu sunt sancționate;

W.

întrucât articolul 21 din cartă interzice discriminarea de orice fel bazată pe limbă sau pe apartenența la o minoritate națională; întrucât articolul 22 din aceasta garantează respectarea diversității lingvistice;

X.

întrucât UE se bazează pe promovarea drepturilor sociale, culturale și economice; întrucât numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie în UE este în continuare ridicat, fiind expus riscului de sărăcie mai mult de un copil din cinci și fiind expus riscului de sărăcie sau excluziune socială aproape fiecare al patrulea european; întrucât ciclul sărăciei exacerbează alte inegalități, cum ar fi accesul persoanelor la educație, locuințe la prețuri accesibile, asistență medicală și locuri de muncă; întrucât criza energetică și inflația au condus la creșterea numărului de persoane afectate de insecuritate, de sărăcie și de excluziune socială; întrucât articolul 151 din TFUE se referă la drepturile sociale fundamentale, precum cele prevăzute de Carta socială europeană; întrucât Pilonul european al drepturilor sociale și punerea în aplicare a planului de acțiune aferent reprezintă instrumente esențiale pentru integrarea priorităților sociale în toate politicile UE și un ghid pentru punerea în aplicare efectivă a celor 20 de principii ale pilonului;

Y.

întrucât aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) constituie o obligație în temeiul articolului 6 alineatul (2) din TUE și rămâne o prioritate majoră;

Z.

întrucât atât statele membre, cât și instituțiile și organismele UE, inclusiv Curtea de Justiție, FRA și EPPO, joacă un rol esențial în apărarea valorilor UE și în asigurarea respectării drepturilor fundamentale;

AA.

întrucât Ombudsmanul European a efectuat o anchetă privind schimbul de texte și apeluri personale, legate de achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19, între președinta Comisiei și directorul general al Pfizer, pe care Comisia a refuzat să le divulge ulterior; întrucât, în iulie 2022, Ombudsmanul a constatat că acest refuz constituie un caz de administrare defectuoasă (46);

AB.

întrucât, de mai mulți ani, statul de drept se deteriorează în mai multe state membre ca urmare a acțiunilor sistematice ale guvernelor lor, în special în Ungaria și Polonia, aceste state fiind vizate de proceduri inițiate în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE; întrucât preocupările legate de statul de drept și de drepturile fundamentale se amplifică rapid în alte state membre; întrucât este esențial să se asigure respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate în cadrul OSCE și a altor obligații și standarde internaționale pentru alegerile democratice, inclusiv pe cele ale Comisiei de la Veneția;

AC.

întrucât sărăcia este o formă de nedreptate structurală și socială, care își are rădăcinile în inegalitățile de gen, în discriminare și în accesul inegal la bunuri și servicii, ceea ce duce la încălcarea drepturilor fundamentale; întrucât combaterea sărăciei impune o abordare intersecțională și acordarea unei atenții deosebite persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, cum ar fi copiii, femeile, comunitățile rasiale și etnice, persoanele LGBTIQ+, migranții, solicitanții de azil și persoanele cu dizabilități, precum și persoanele care provin din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic;

AD.

întrucât, potrivit raportului Agenției Europene de Mediu intitulat „Calitatea aerului în Europa în 2023”, numai în anul 2020 în Uniunea Europeană au avut loc 238 000 de decese premature din cauza expunerii la aerul poluat cu particule fine,