OJ:C_202406016: Rezoluția Comitetului Economic și Social European – Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă! – Pentru o politică de coeziune incluzivă și participativă în sprijinul coeziunii sociale, economice și teritoriale

1.

Înainte de începerea noului mandat al Comisiei Europene, instituția noastră, Comitetul Economic și Social European, reprezentantul organizațiilor societății civile, solicită statelor membre ale Uniunii Europene și liderilor săi, instituțiilor europene și cetățenilor UE să asigure și să protejeze coeziunea economică, socială și teritorială a UE, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.

2.

Subliniem cu fermitate că principiul fundamental al politicii de coeziune de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” rămâne puternic și valabil și că partenerii societății civile sunt pregătiți să depună eforturi în continuare pentru a respecta acest principiu, printr-o politică de investiții puternică a UE.

3.

Subliniem că inegalitatea de șanse poate fi în detrimentul creșterii și competitivității pe termen lung la nivel regional, național și la nivelul UE. Ca atare, politica de coeziune trebuie să fie mai diversificată și mai flexibilă, dar, în același timp, credibilă, stabilă și clară pentru a putea acorda mai multă atenție oamenilor, în special celor mai vulnerabili, și pentru a aborda mai bine inegalitatea de șanse cu care se confruntă multe persoane.

4.

Suntem critici cu privire la eliminarea rolului unui comisar a cărui responsabilitate principală este un portofoliu al politicii de coeziune.

5.

Suntem împotriva reducerii și transformării politicii de coeziune într-un instrument de abordare a crizelor de urgență.

6.

Respingem ideea de a transforma politica de coeziune într-un instrument similar Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), cu o implicare redusă sau inexistentă a părților interesate structurale, gestiune partajată și guvernanță pe mai multe niveluri.

7.

Suntem în favoarea principiului parteneriatului și a unor norme clare pentru includerea societății civile în selectarea, guvernanța și monitorizarea operațiunilor finanțate de UE.

8.

Solicităm o formulare fermă în ceea ce privește implicarea societății civile cu privire la următorul Regulament privind dispozițiile comune (RDC), care reglementează utilizarea fondurilor de coeziune, precum și a altor fonduri UE după 2027, în același mod ca pentru perioada 2021-2027.

9.

Solicităm o politică de coeziune bazată pe realitatea locului și pe oameni;

9.1.

„bazată pe realitatea locului” deoarece caracteristicile teritoriale trebuie respectate și luate în considerare pe deplin pornind de la evaluările impactului teritorial.

9.2.

Trebuie urmată o „abordare bazată pe oameni” pentru a obține rezultatele dorite – o abordare care respectă pe deplin principiul parteneriatului și care are ca pietre de temelie guvernanța pe mai multe niveluri, coparteneriatul și abordările ascendente.

10.

Solicităm un nou impuls pentru politica de coeziune. Comitetul nostru consideră că gama de instrumente și abordări ar trebui extinsă, modernizată sau reevaluată pentru a edifica o politică de coeziune puternică, eficientă, flexibilă și reînnoită, care să se concentreze mai mult pe capacitate, legături interregionale, eficacitatea rezultatelor și oportunități pentru beneficiari, dincolo de simple investiții. În acest scop, este esențial:

10.1.

să se abordeze principalele provocări structurale ale UE: nivelul scăzut de dezvoltare, stagnarea economică pe termen lung și lipsa de oportunități egale în toate regiunile și disparitățile între regiuni și în interiorul societății;

10.2.

să se pună un accent mai mare pe strategiile de politică teritorială, cum ar fi investițiile teritoriale integrate și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). Ca atare, este necesar să fie consolidate capacitățile autorităților locale, urbane și teritoriale de gestionare a fondurilor, fără a pierde însă din vedere coerența;

10.3.

să se pună accentul pe categoriile de persoane cu rate mai scăzute de ocupare a forței de muncă (femei, tineri, persoane cu dizabilități, imigranți, persoane cu un nivel mai scăzut de educație), pentru care sunt necesare programe specifice de formare, recalificare, perfecționare și sprijin pe teren;

10.4.

să continue specializarea și diversificarea instrumentelor, inclusiv a instrumentelor financiare, astfel încât politica de coeziune să poată acționa asupra unor grupuri specifice de persoane vulnerabile și în anumite regiuni, în care soluțiile generale legate de ocuparea forței de muncă nu reprezintă răspunsul la integrarea pe piața muncii a acestor persoane;

10.5.

să se sprijine investițiile în infrastructura socială pentru a aborda în mod eficace provocările demografice semnificative cu care se confruntă UE. Acest lucru este cu atât mai necesar în regiunile care se confruntă cu scăderea forței de muncă și cu un procent scăzut de persoane cu studii superioare, precum și în regiunile afectate de exodul tinerilor;

10.6.

să se sporească potențialul piețelor forței de muncă transfrontaliere, care sunt subdezvoltate din cauza barierelor juridice și administrative. În acest scop, trebuie consolidată cooperarea transfrontalieră și interregională, în special pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru sprijinirea activităților entităților din sectorul economiei sociale;

10.7.

să se protejeze în continuare întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și durabilitatea acestora. Pentru aceasta este nevoie de utilizarea instrumentelor europene standard existente – Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune și Mecanismul pentru o tranziție justă – în mod inovator, dar simplu, astfel încât IMM-urile să poată avea cu ușurință acces la finanțare și să poată obține condiții de creditare favorabile pe termen lung;

10.8.

să existe sinergii mai intense în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă în ansamblu. Suntem convinși că politica de coeziune trebuie să rămână principala politică de investiții a UE, care să sprijine politica regională europeană privind adaptarea la obiectivele climatice. Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui să garanteze că investițiile respectă pe deplin obiectivele Pactului verde;

10.9.

să se examineze în continuare finanțarea marilor întreprinderi ca factor important de convergență, în special în ceea ce privește tehnologiile strategice, prin intermediul noului instrument STEP (platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”);

10.10.

să se creeze noi tipuri de perspective economice pentru zonele rurale mai puțin dezvoltate, pentru cele periferice și slab populate, pentru insulele și regiunile ultraperiferice ale UE. De asemenea, este necesar să se abordeze decalajul dintre zonele rurale, cele urbane și centrele orașelor, consolidând, în același timp, legăturile dintre acestea;

10.11.

să fie promovate inițiative care să identifice și să abordeze cu atenție nevoile specifice ale regiunilor și teritoriilor aflate în capcanele dezvoltării, ajutându-le să depășească provocările cu care se confruntă;

10.12.

să se adopte o politică de coeziune care să includă elemente esențiale, cum ar fi gestiunea partajată, abordarea regională, prefinanțarea și ratele de cofinanțare. Investițiile în sine nu sunt suficiente. Fiecare regiune are nevoie de structuri de guvernanță solide și de un mix adecvat de politici care să valorifice sinergiile cu toate părțile implicate. Avem nevoie de o abordare ascendentă. Astfel, investițiile trebuie să fie însoțite cât mai des de reforme adaptate și de politici favorabile cetățenilor;

10.13.

să fie implicată mai îndeaproape societatea civilă și toate părțile interesate de la nivel local pentru a consolida eficacitatea parteneriatului și a principiilor guvernanței pe mai multe niveluri în cadrul politicii de coeziune. Acest lucru poate contribui la contracararea presiunii asupra democrației, prin creșterea gradului de asumare a politicilor UE;

10.14.

să se consolideze capacitatea administrativă a diverselor niveluri de guvernare, a beneficiarilor și a altor părți interesate de la nivel național, regional și local și să se ofere sprijin tehnic mai adaptat pentru a îmbunătăți aplicarea politicilor pe teren;

10.15.

să fie avute în vedere și puse în aplicare cele mai bune practici, măsurile de politică eficace și finanțarea specifică implementate în prezent prin MRR, astfel încât acestea să funcționeze în continuare și în cadrul noii politici de coeziune. Trebuie să garantăm că utilizarea fondurilor MRR este pe deplin compatibilă cu punerea în aplicare a viitoarei politici de coeziune și că investițiile și programele deja lansate în cadrul MRR nu se suspendă din cauza modificărilor aduse finanțării mecanismului;

10.16.

obiectivele de coeziune să fie integrate în continuare în semestrul european;

10.17.

bugetul global al cadrului financiar multianual (CFM) să fie mai ambițios și să asigure o finanțare adecvată a politicii de coeziune, inclusiv în perspectiva viitoarei necesități de investiții ale UE în domeniul apărării și a unei Uniuni Europene cu mai mult de 27 de state membre. Investițiile în UE și în coeziunea sa economică, socială și teritorială, precum și în bogăția și competitivitatea acesteia, nu se pot face cu doar 1 % din VNB-ul UE;

10.18.

cu privire la viitoarele extinderi, să se asigure că va exista o finanțare adecvată în următoarea perioadă de programare, pentru a garanta integrarea fără probleme a viitoarelor state membre, fără a compromite investițiile în actualele regiuni în curs de dezvoltare.

11.

Noi, în calitate de reprezentanți ai societății civile, vom face tot ce este necesar pentru a proteja principiile fundamentale ale politicii de coeziune și pentru a ne asigura că aceasta rămâne liantul care menține Europa unită.