OJ:C_202406026: Avizul Comitetului Economic și Social European – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Clădim viitorul integrând natura: stimularea biotehnologiei și a producției biotehnologice în UE [COM(2024) 137]

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 10/07/2024
Emitent: Comitetul Economic şi Social European
Formă: Jurnalul Oficial UE
Destinatar: Comitetul European al Regiunilor, Comisia Europeană

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/6026

23.10.2024

Avizul Comitetului Economic și Social European

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

Clădim viitorul integrând natura: stimularea biotehnologiei și a producției biotehnologice în UE

[COM(2024) 137]

(C/2024/6026)

Raportor:

Florian MARIN

Coraportor:

Antonello PEZZINI

Consilier	Giannino Cesare BERNABEI (pentru coraportorul Cat.1)
Sesizare	29.5.2024
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale
Data adoptării în secțiune	6.6.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	10.7.2024
Sesiunea plenară nr.	589
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	200/0/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei privind oportunitățile importante aduse de biotehnologie și de producția biotehnologică, însă consideră că este nevoie de o abordare mai specifică. Comitetul este dezamăgit că UE nu are încă o strategie privind bioeconomia sau un act legislativ privind biotehnologia și consideră că este nevoie urgentă de o astfel de reglementare, având în vedere situația de la nivel mondial.

1.2.

CESE propune ca strategia UE în domeniul bioeconomiei să se bazeze pe o abordare sectorială integrată, cu obiective specifice, care să includă o agendă de cercetare pentru următorii 10 ani, o listă de competențe și un rol clar pentru societatea civilă.

1.3.

Ar trebui să se ia în considerare elaborarea unui cod etic pentru societățile din UE și pentru produsele introduse pe piața UE, care să fie promovat la nivel mondial. Aspectele etice ar trebui monitorizate în mod constant, cu implicarea societății civile și cu respectarea cuvenită a drepturilor omului, a demnității umane și a vieții private. Biotehnologia și producția biotehnologică ar trebui să acorde prioritate mai degrabă caracterului sacru al vieții decât intereselor pieței.

1.4.

Este nevoie de măsuri specifice pentru dezvoltarea competențelor și consolidarea sinergiilor între cerințele de competențe în domeniul biotehnologiei și nevoile de la nivelul producției biotehnologice. Aceste măsuri ar trebui să se bazeze pe dialog social și pe negociere colectivă pentru a evita exodul creierelor și a stabiliza forța de muncă.

1.5.

CESE propune ca dezvoltarea biotehnologiei și a producției biotehnologice în UE să includă:

—	indicatori sectoriali și impactul lor transversal asupra diverselor sectoare;

—	parteneriate public-privat pentru a consolida cooperarea națională, europeană și internațională;

—	un program de cercetare intersectorială care combină procese de cercetare multisectoriale;

—	o bază de date care enumeră potențialii investitori și societățile care au produse în fază de autorizare, cu studii clinice în derulare și o relație clară cu ESAP;

—	proceduri mai rapide și mai puțin birocratice de autorizare și eliberare a autorizațiilor și licențelor pentru capabilitățile industriale biotehnologice, cu respectarea aspectelor etice;

—	investiții pentru consolidarea legăturii dintre inteligența artificială (IA) și biotehnologie, în special în utilizarea noilor clase de molecule;

—	o sinergie perfectă cu ODD și cu Pactul albastru propus;

—	standarde europene și mondiale specifice și armonizate;

—	sprijinirea IMM-urilor pentru a se implica mai mult în sector;

—	transparență și date în timp real furnizate parțial cu ajutorul IA;

—	măsuri pentru creșterea sprijinului public, a încrederii și a nivelului de educare în ceea ce privește produsele biotehnologice;

—	o contribuție clară la consolidarea economiei bunăstării și a societății bunăstării;

—	o mai bună delimitare între competențele naționale și cele partajate.

1.6.

CESE propune ca biotehnologia și producția biotehnologică din UE să fie finanțate ținând seama de următoarele aspecte:

—

o abordare bazată pe sinergii a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) și a Băncii Europene de Investiții (BEI) și a politicii de coeziune, care să se bazeze pe indicatori comuni, pe o bază de date comună și pe un punct unic de acces la finanțare;

—	redirecționarea unei părți din fondurile rezultate din taxele de mediu către finanțarea produselor biotehnologice verzi;

—	utilizarea unei varietăți și combinații de surse financiare și fonduri, cum ar fi împrumuturi, capital de risc și fonduri publice;

—	consolidarea Centrului european pentru biotehnologie și contribuția la atragerea capitalului.

2. Observații generale

2.1.

Biotehnologia industrială valorifică proprietățile extraordinare ale microorganismelor și enzimelor, inclusiv diversitatea, eficiența și trăsăturile lor individuale, pentru a fabrica produse în următoarele sectoare: chimie, produse alimentare și furaje, celuloză și hârtie, materiale plastice, textile, automobile, medicină, produse electronice și, cel mai important, energie. Ea este utilizată și în alte procese de producție, cu procese biologice mai ecologice care funcționează la temperaturi și presiuni scăzute, consumând mai puțină energie, eliberând mai puține gaze cu efect de seră și folosind ca materii prime produse agricole regenerabile.

2.2.

Europa are o cotă de piață globală de 12 % în acest domeniu, industria biotehnologică mondială fiind dominată de SUA, cu o cotă de piață de aproximativ 60 %. Contribuția industriei biotehnologice la PIB a fost de 31 de miliarde EUR în 2018, creând peste 200 000 de locuri de muncă directe și 625 700 de locuri de muncă indirecte.

3. Multifuncționalitate, tendințe și provocări ale biotehnologiei și ale producției biotehnologice

3.1.

CESE este dezamăgit că strategia UE în domeniul bioeconomiei urmează să fie lansată la sfârșitul anului 2025 și că au fost publicate doar intenții generale pentru viitor, în timp ce SUA a lansat deja un pachet dedicat și specific pentru biotehnologie și producție biotehnologică. SUA (1) a definit o strategie industrială pentru biotehnologie și producție biotehnologică, stabilind obiective în cinci domenii: climă; produse alimentare și agricultură; lanțuri de aprovizionare; sănătate; și transversalitate. China a identificat biotehnologia ca sector-cheie în strategia sa. India, care înregistrează o creștere puternică în sectorul biotehnologiei, a prezentat o strategie în domeniul biotehnologiei ca parte a campaniei sale „Made in India” (Produs în India), iar Regatul Unit, cu „strategia pentru științele vieții”, intenționează să dea un nou impuls sectorului său biotehnologic.

3.2.

CESE subliniază necesitatea imperativă a unui act legislativ privind biotehnologia în viitorul apropiat, deoarece UE trebuie să avanseze în facilitarea dezvoltării industriei biotehnologiei. Strategia preconizată a UE în domeniul bioeconomiei ar trebui să prevadă soluții industriale pentru a aborda în mod consolidat toate provocările cu care se confruntă sectorul (în special decarbonizarea, digitalizarea, utilizarea eficientă a apei), ținând seama de particularitățile acestuia. Astfel cum se menționează în avizul CESE pe tema „Industrii și tehnologii care sprijină o societate rezilientă în domeniul apei” (2), strategia industrială ar trebui să includă o foaie de parcurs privind dimensiunea umană, pentru a ține seama de competențele necesare și pentru a asigura locuri de muncă de calitate. Ea ar trebui completată cu o agendă de cercetare pentru următorii 10 ani, o listă de competențe necesare, acțiuni dedicate pentru consolidarea acceptării de către public, resurse financiare specifice și un rol clar pentru societatea civilă și, în plus, ar trebui să integreze standardele și diplomația. Ea ar trebui să se coreleze puternic cu alte strategii din domenii interconectate cu biotehnologia și cu Pactul albastru.

3.3.

Piața unică încă nu funcționează bine, legislația UE fiind pusă în aplicare în moduri diferite la nivel național în statele membre. CESE consideră că, pentru a exploata avantajele pieței unice, este nevoie de norme europene speciale pentru această industrie. Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a asigura o claritate sporită în ceea ce privește competențele naționale și cele partajate. Implicarea sinergică a societății civile, a universităților, a statelor membre și a altor părți interesate este esențială pentru viitorul biotehnologiei în UE.

3.4.

Medicina personalizată, medicina de precizie, captarea biogazului și secvențierea genomurilor noilor specii microbiene sunt exemple de căi clare pentru dezvoltarea biotehnologiei în UE (concomitent cu monitorizarea atentă a drepturilor pacienților). Se așteaptă ca nanobiotehnologia să se extindă foarte mult, datorită progreselor tehnologice tot mai numeroase în domeniul nanotehnologiei. CESE subliniază că este nevoie de o abordare comună a aspectelor etice în UE, asociată cu procese comune mai rapide și mai puțin birocratice de autorizare și eliberare de autorizații și licențe pentru capacitățile industriale biotehnologice.

3.5.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la situațiile de poziție dominantă care ar putea apărea și ar putea afecta competitivitatea UE și concurența loială. O posibilă poziție dominantă asupra agriculturii și producției alimentare deținut de un număr mic de societăți și reducerea diversității genetice a produselor agricole i-ar putea afecta negativ pe fermierii mici și ar putea agrava sărăcia și accesul la alimente sănătoase. Acordarea brevetelor pentru plante și animale trebuie să fie respinsă în continuare. Sistemul existent de protecție comunitară a soiurilor de plante poate asigura un cadru adecvat cu sursă deschisă pentru ameliorarea bazată pe biotehnologie în viitor. Menținerea coerenței între strategiile și politicile actuale și viitoare, pe de o parte, și dezvoltarea biotehnologiei și a producției biotehnologice, pe de altă parte, ar trebui să reprezinte o preocupare constantă, în special pentru viitoarea Comisie Europeană.

3.6.

Licitațiile publice, investițiile publice, cotele bugetare de orientare națională, etichetele specifice și distribuția teritorială a lanțurilor de aprovizionare ar trebui folosite pentru a sprijini dezvoltarea industriei biotehnologice.

3.7.

CESE consideră că existența unor indicatori clari și preciși ai dimensiunii biotehnologiei europene și ai impactului său transversal asupra diferitelor sectoare implicate este esențială. Este nevoie de ținte sectoriale concrete pentru viitorul biotehnologiei și al producției biotehnologice, care să țină cont de sectoarele suplimentare care sunt influențate.

3.8.

CESE consideră că este mai important să se pună accentul asupra produselor care sunt dezvoltate și asupra impactului pe care îl au asupra societății, și nu neapărat asupra indicatorilor societăților, deoarece biotehnologia industrială este un facilitator esențial în tranziția spre o bioeconomie circulară mai durabilă și mai competitivă. Contribuția biotehnologiei la economia bunăstării și la bunăstarea societății, precum și beneficiile pe care le generează pentru toți nu trebuie neglijate.

3.9.

CESE consideră că sunt necesare investiții semnificative pentru a consolida legătura dintre IA și biotehnologie, în special pentru utilizarea noilor clase de molecule care nu sunt accesibile în acest moment. IA ar trebui utilizată pentru a consolida legătura dintre biotehnologie și producția biotehnologică, iar infrastructura de date ar trebui construită în acest sens.

3.10.

IA este un instrument care poate contribui la furnizarea datelor în timp real atât de necesare. Sunt necesare instrumente pentru urmărirea fazei de dezvoltare a activelor biotehnologice, precum și o transparență sporită în industrie. Inteligența artificială aplicată bioindustriei permite societăților să automatizeze o gamă largă de procese, ajutându-le să-și simplifice și să-și extindă operațiunile. Analiza imaginilor cu ajutorul IA ne poate permite să analizăm microbiomurile, să selectăm fenotipurile și să dezvoltăm diagnostice rapide într-o gamă largă de aplicații. Utilizarea IA dă posibilitatea găsirii unor soluții de asistență medicală care facilitează dezvoltarea de tratamente personalizate.

3.11.

Îmbunătățirea sprijinului public, a încrederii și a educației și evitarea știrilor false despre produsele biotehnologice sunt necesare pentru a consolida biotehnologiile de care au nevoie produsele. Implicarea societății civile în evaluarea riscurilor, promovarea unei culturi pozitive bazate pe biosecuritate și biosiguranță, însoțită de modele de afaceri transparente și de facilitarea accesului la date sunt importante pentru a-i ajuta pe consumatori să înțeleagă biotehnologiile și, astfel, să le accepte. Ar trebui asigurată o sinergie perfectă cu ODD.

3.12.

CESE consideră că este important să se asigure furnizarea de standarde tehnice în timp util printr-un sistem european de standardizare care să sprijine funcționarea unei piețe unice de biotehnologie, cu standarde armonizate relevante care să faciliteze soluții noi și avansate de producție biotehnologică într-un mod sigur. Standarde internaționale specifice și armonizate pentru produsele biotehnologice ar trebui dezvoltate și implementate la nivel mondial, ținând cont de caracteristicile acestor produse. Sistemul judiciar internațional ar trebui să țină cont de aceste situații. Ar trebui consolidată în continuare legătura dintre diplomație și biotehnologie.

4. Investiții și finanțare

4.1.

CESE consideră că poziția competitivă a UE trebuie să fie consolidată prin cadre financiare de referință pentru investiții în biotehnologie și producția biotehnologică, inclusiv prin accesul la capital de risc în Europa și printr-un culoar rapid pentru IMM-uri. Uniunea piețelor de capital încă nu oferă rezultate suficiente, estimându-se că piața de capital va continua să aibă o contribuție redusă în domeniul biotehnologiei în viitor. Listarea acelorași produse la un număr de peste 10 piețe ale titlurilor de capital europene diferite se dovedește a fi o provocare birocratică grea. Piața de capital a UE rămâne fragmentată.

4.2.

Sistemului financiar ar trebui să i se impună un mai mare aport la industria biotehnologiei și a producției biotehnologice, ținând cont de expunerea economiei UE la sistemul bancar. Abordările inovatoare, cum ar fi finanțarea de risc, care sunt împrumuturi acordate societăților aflate în stadiu incipient, reprezintă un instrument important pentru a ajuta firmele puternic implicate în cercetare să continue să investească în cercetare și dezvoltare și în extinderea pe piață.

4.3.

Recunoașterea importanței biotehnologiei pentru viitorul durabil al UE în cadrul STEP (3) nu este suficientă pentru a câștiga cursa concurenței la nivel mondial. Ar trebui luată în considerare o abordare sinergică și complementară între MRR, STEP, BEI și politica de coeziune, care să se bazeze pe indicatori comuni, o bază de date comună și gestionarea eficientă a diferitelor obiective tematice, pentru a crește eficiența finanțării biotehnologiei și a producției biotehnologice. Este important să existe un punct de acces unic pentru finanțarea sectorului biotehnologiei și al producției biotehnologice.

4.4.

Ar trebui luată în considerare opțiunea de redirecționare a fondurilor colectate prin intermediul taxelor de mediu pentru a finanța produse ecologice obținute pe cale biotehnologică. Ar trebui să se acorde prioritate utilizării în regim complementar a mai multor surse financiare și fonduri, cum ar fi împrumuturi, capital de risc și fonduri publice.

4.5.

UE se confruntă cu numeroase provocări în dezvoltarea pieței, inclusiv strângerea capitalului semnificativ necesar, imprevizibilitatea (în special în ceea ce privește costurile), complexitatea operațională și lipsa de competențe și de bani pentru forța de muncă. Dependența de investitori sau de organizațiile de capital de risc ar trebui gestionată cu atenție, ținând cont de necesitatea de a aborda toate nișele de piață și de a nu pune profiturile pe primul loc. Acest lucru este deosebit de important în sectorul bolilor rare. Reducerea dependenței IMM-urilor de marile societăți din această industrie este imperativă.

4.6.

Ar trebui luate în considerare campanii specifice pentru atragerea mai multor investiții private. Percepția că un bioprodus are succes dacă este acceptat pe piața din SUA ar trebui schimbată prin intermediul campaniilor. Campaniile de informare obiective, transparente și ușor de înțeles de către consumatori cu privire la potențialul, beneficiile și riscurile dezvoltării de bioproduse ar trebui să constituie o preocupare constantă. Cultura riscului ar trebui îmbunătățită și trebuie create proceduri de evaluare a riscurilor pentru produsele biotehnologice cu scopul de a atrage mai multe investiții.

4.7.

Un sistem fiscal adaptat și existența unor subvenții, alături de un sprijin financiar inovator, ar trebui să fie dedicate consolidării biotehnologiei și producției biotehnologice în UE. Este esențial să se țină seama de complementaritatea economică dintre diferitele state membre pentru a le implica pe cele care pot contribui la consolidarea capacității de producție biotehnologică în UE și la creșterea autonomiei sale strategice. Biotehnologia ar trebui inclusă în taxonomia verde a UE.

4.8.

Ar trebui luate măsuri pentru a dezvolta atât o platformă dedicată societăților din domeniul biotehnologiei incluse în Centrul european pentru biotehnologie pentru a găsi potențiali investitori și capital, cât și o manifestare anuală a UE care să coreleze nevoile investitorilor cu sectorul biotehnologiei și al producției biotehnologice. De asemenea, este necesar să se dezvolte o bază de date cu potențiali investitori și o altă bază de date cu societățile care au produse în faza de autorizare, cu studii clinice în derulare și o relație clară cu punctul unic de acces european. Este nevoie de o bază de date europeană pentru a garanta că existența unor seturi de date biologice ample, de înaltă calitate, ușor accesibile și sigure poate duce la noi descoperiri biotehnologice.

4.9.

Accesul asimetric la informații creează bariere semnificative pentru IMM-uri în ceea ce privește accesul la capital de pe piața de capital și din sectorul bancar. Este nevoie de o piață reglementată adaptată și puternică pentru a preveni denaturările pieței și a garanta un profit adaptat pentru investitori, deoarece contribuie la generarea unui beneficiu economic general pentru societate. Sunt necesare eforturi transversale pentru a stimula cooperarea internațională și internaționalizarea IMM-urilor.

5. Cercetare și inovare

5.1.

CESE consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru un proces de reglementare rapid a produselor biotehnologice. Acesta ar trebui să poată absorbi și transfera progresul inovării pe piață și să urmărească să asigure transparența și eficacitatea produselor introduse pe piață într-un mod sigur și eficient. În acest context, trebuie să se ia în considerare că UE are un sistem de cercetare puternic și că este lider mondial în furnizarea de articole științifice de înaltă calitate, dar că întârzie să transpună cercetarea în produse comerciale.

5.2.

CESE solicită Comisiei să motiveze statele membre să includă biotehnologia și producția biotehnologică în strategiile lor de specializare inteligentă. Sistemul UE de cercetare în domeniul biotehnologiei ar trebui să fie orientat spre produs. Este extrem de necesar un proces de intervenție intersectorială sistemică și care combină activități de cercetare multisectoriale. Un cadru de reglementare adaptat ar aborda fiecare etapă a producției și distribuției de produse biotehnologice, de la cercetare și faza 1 de testare până la distribuția pe piață.

5.3.

Infrastructura de cercetare a UE trebuie organizată într-un mod integrat și prielnic. Ar trebui consolidate și finanțate în mod adecvat mai multe clustere cu implicare puternică din partea universităților și a IMM-urilor, precum și mai multe start-up-uri din diverse sectoare interconectate cu industria biotehnologică. Investițiile în consolidarea capacităților, în extinderea infrastructurilor și în dezvoltarea infrastructurii de sprijin (cum ar fi clustere, incubatoare și infrastructură industrială) sunt importante.

5.4.

Europa este de multă vreme recunoscută ca lider în cercetarea și inovarea în domeniul biotehnologiei. Cu toate acestea, transpunerea rezultatelor cercetării și inovării în aplicații industriale și în producție la scară se desfășoară într-un ritm mai lent în UE decât în alte țări. CESE consideră că instrumente precum brevetele unitare și regimurile certificatelor suplimentare de protecție ar trebui promovate mai bine la nivelul statelor membre pentru a le proteja pe cât posibil, pentru a proteja inovarea, și pentru a elimina riscurile de a fi transferate în țări terțe, cum ar fi SUA. Cadrul de proprietate intelectuală care protejează brevetele UE trebuie revizuit.

5.5.

CESE consideră că parteneriatele public-privat (naționale, europene și internaționale) reprezintă o componentă-cheie a investițiilor și sunt necesare pentru a stimula progresul în toate sectoarele biotehnologiei și producției biotehnologice, a sprijini infrastructurile fizice și IT adecvate, a desfășura activități de cercetare și a realiza progrese fundamentale, asigurând conexiuni între cercetători și utilizatorii finali și aducând rapid descoperiri pe piață. În mod clar, pentru viitor sunt necesare capacități de producție robuste, iar principalele elemente necesare extinderii se pot găsi în UE. CESE solicită să fie încurajate parteneriatele și modelele interdisciplinare și colaborative și să fie furnizat un cadru strategic și legislativ specific în acest sens.

6. Locurile de muncă și competențele

6.1.

CESE este dezamăgit că în propunerea Comisiei nu au fost incluse acțiuni privind competențele și resursele umane. Viitorul biotehnologiei și al producției biotehnologice trebuie să implice păstrarea competențelor și atragerea mai multor talente în UE, cărora ar trebui să li se acorde aceeași importanță precum li se acordă protejării brevetelor și inovării. Exodul de creiere este real și slăbește competitivitatea UE, în special în est, unde exodul de creiere creează probleme într-o societate care îmbătrânește. Ar trebui căutate căi de atragere a experților din afara UE pentru dezvoltarea sectorului.

6.2.

Industria biotehnologică este eterogenă și fragmentată. Schimburile, colaborarea în rețea, învățarea reciprocă, creșterea gradului de conștientizare și promovarea educației și a competențelor ar trebui să deschidă calea pentru interconectivitatea necesară între diferitele ecosisteme de inovare la nivelul UE. Asigurarea unor condiții de muncă de înaltă calitate, dialogul social și negocierea colectivă sunt importante pentru stabilizarea forței de muncă. Investițiile în pregătirea unor resurse umane calificate și un proces de sprijin permanent pentru dezvoltarea actuală și viitoare a bioproduselor au un rol esențial pentru competitivitatea industriei. Biotehnologia este un sector care poate suscita un interes pentru o mai mare implicare a tinerilor. CESE consideră că este importantă consolidarea rolului universităților în această privință.

6.3.

Inovarea în sectorul biotehnologiei necesită un instrument dedicat, integrat și foarte flexibil pentru a crea și a proteja sinergia dintre cerințele de competențe în domeniul biotehnologiei și nevoile de producție biotehnologică. Efectul de multiplicare în industria biotehnologiei este important, având în vedere că un loc de muncă direct creat are potențialul de a crea alte trei locuri de muncă indirecte.

7. Aspecte de ordin etic

7.1.

Rasa umană nu a fost niciodată mai puternică și mai vulnerabilă în același timp. CESE consideră că rolul societății civile în protejarea unui viitor etic pentru societatea europeană este vital. În domenii precum biotehnologia, știința nu este suficientă și trebuie completată de politică și de politici potrivite pentru a asigura un viitor just pentru societatea noastră. Biotehnologia ar trebui utilizată pentru a elimina sărăcia, inegalitatea în accesul la alimente și penuria de alimente, și nu pentru a controla sau pentru a câștiga mai multă putere.

7.2.

CESE solicită Comisiei să elaboreze un cod etic pentru întreprinderile din UE și pentru produsele introduse pe piața UE și promovate la nivel mondial, pentru a proteja cetățenii împotriva unei posibile utilizări abuzive a tehnologiei și pentru a respecta demnitatea și drepturile omului. Aspectele etice ale biotehnologiei ar trebui monitorizate în mod regulat, cu implicarea deplină a societății civile. CESE consideră că biotehnologia ar trebui dezvoltată într-un mod care să acorde prioritate caracterului sacru al vieții, și nu pieței, tratării excesive sau deficitare.

7.3.

Pentru a crește gradul de acceptare în societate, trebuie abordate implicațiile resurselor genetice asupra drepturilor omului, asupra demnității umane și asupra vieții private a persoanelor. Valorile societale ar trebui integrate în toate domeniile, iar sănătatea publică ar trebui îmbunătățită. CESE sugerează că valorile fundamentale recunoscute de Uniunea Europeană în Carta drepturilor fundamentale trebuie să fie luate în considerare în evoluțiile din domeniul biotehnologiei. Protejarea democrației și a valorilor noastre democratice ar trebui să reprezinte o prioritate.

Bruxelles, 10 iulie 2024.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1) Proiectul „Obiective îndrăznețe pentru biotehnologie și producție biotehnologică în SUA” al administrației Biden, un fel de revoluție industrială biotehnologică, este menționat într-un studiu publicat de Biroul pentru politica în domeniul științei și tehnologiei al Casei Albe.

(2) Avizul Comitetului Economic și Social European – Abordări și bune practici industriale și tehnologice care sprijină o societate rezilientă în domeniul apei (JO C C/2024/4659, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4659/oj).

(3)
COM(2023) 335 final, Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa”.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6026/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters