OJ:C_202406027: Avizul Comitetului Economic și Social European – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind examinarea investițiilor străine în Uniune și de abrogare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 11/07/2024
Emitent: Comitetul Economic şi Social European
Formă: Jurnalul Oficial UE
Destinatar: Parlamentul European, Comitetul European al Regiunilor, Consiliul Uniunii Europene

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/6027

23.10.2024

Avizul Comitetului Economic și Social European

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind examinarea investițiilor străine în Uniune și de abrogare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului

(COM(2024) 23 final – 2024/0017 (COD))

(C/2024/6027)

Raportor:

Javier DOZ ORRIT (ES-II)

Consilier	Olivier VAUZELLE
Procedura legislativă	Monitorul legislației UE
Sesizare	Parlamentul European, 25.4.2024 Consiliu, 13.3.2024
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Documentele Comisiei Europene	COM(2024) 23 final Rezumatul documentului COM(…) …
Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) relevante	ODD 1, 4, 8, 9, 10, 12, 16 și 17
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în secțiune	24.6.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	11.7.2024
Sesiunea plenară nr.	589
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	177/0/2

1. INTRODUCERE

Propunerea de regulament ia în considerare o parte din recomandările formulate în evaluarea pe care Comisia a încredințat-o OCDE (1) și recomandările din raportul Curții de Conturi Europene (CCE) (2), care analizează experiența dobândită de la intrarea în vigoare a regulamentului actual, în octombrie 2020. Noul proiect de act legislativ impune tuturor statelor membre să se doteze cu mecanisme de examinare a investițiilor străine directe (ISD), promovează o anumită armonizare a noțiunilor și a procedurilor acestora și stabilește proceduri și termene mai precise pentru funcționarea mecanismului de cooperare al UE. În anexele la acesta sunt enumerate sectoarele considerate critice pentru menținerea securității și a ordinii publice și programele de interes pentru UE, și anume acele programe în care investițiile străine directe trebuie să fie supuse controlului public. Decizia finală privind autorizarea, integrală sau condiționată, sau respingerea ISD rămâne la latitudinea statelor membre.

În opinia CESE, modificările propuse se îndreaptă în direcția corectă, urmărind să stabilească un echilibru între menținerea unui cadru legislativ care încurajează ISD și necesitatea de a face față riscurilor geopolitice tot mai mari prin promovarea unei autonomii strategice deschise a politicilor comerciale, industriale, economice, de securitate și de apărare. Trebuie subliniat că nivelul de armonizare a procedurilor naționale și a mecanismelor de examinare este insuficient, că UE încă nu are capacitatea de a interzice sau de a impune condiții anumitor investiții în cazurile în care acestea îi afectează în mod direct programele sau proiectele și că participarea partenerilor sociali și a societății civile organizate nu este bine reflectată, nici de această dată, în propunere.

În opinia CESE, condițiile și acțiunile prevăzute în acest regulament trebuie să fie foarte clar motivate și justificate. Noul regulament trebuie să evite să creeze o percepție de protecționism nejustificat, care i-ar încuraja pe cei ce urmăresc să discrediteze angajamentul UE față de o economie deschisă. Transparența și predictibilitatea trebuie să fie nenegociabile.

Ținând seama de contextul geopolitic actual din Europa și din lume, de conținutul Strategiei pentru securitate economică a UE (3), de avizele CESE cu privire la strategie (4) și la regulamentul din 2019 (5), de implicațiile noțiunii de autonomie strategică deschisă, aplicată în domeniul securității și al apărării, al politicilor industriale și al comerțului, de conținutul evaluărilor OCDE și CCE menționate anterior și de necesitatea ca economiile europene să dispună de un cadru favorabil pentru investițiile străine, CESE formulează următoarele recomandări cu privire la propunerea de regulament:

2. RECOMANDĂRI

Comitetul Economic și Social European (CESE) recomandă:

2.1.

Promovarea unei mai mari armonizări a normelor juridice naționale care reglementează ISD și a mecanismelor de examinare din statele membre, în special în ceea ce privește următoarele aspecte: stabilirea procentelor de preluare de către investitorul străin care implică obligația de control sau, după caz, de interzicere sau de atenuare; fixarea unor termene egale, cât mai scurte posibil, pentru a răspunde la cererile de informații și pentru a emite avize și rezoluții; stabilirea unor definiții coerente privind riscurile pentru securitate și ordinea publică, simplificarea practicilor mecanismelor naționale de examinare, în special prin generalizarea practicii de efectuare a controlului înainte de realizarea investiției sau promovarea așa-numitei „acțiuni de aur” ca instrument de control public, în anumite investiții permise.

2.2.

Determinarea cazurilor excepționale în care instituțiile UE pot interzice ISD sau pot impune măsuri de atenuare ori condiții în privința ISD în unul sau mai multe state membre, deoarece acestea pun grav în pericol un program sau un proiect de interes pentru Uniune sau securitatea și ordinea publică în mai multe state membre.

2.3.

Stabilirea procedurilor prin care Comisia Europeană, după consultarea cu statele membre afectate și cu toate celelalte state membre, prin intermediul mecanismului de cooperare al Uniunii privind investițiile străine, ar putea interzice oricare dintre investițiile definite în secțiunea anterioară sau ar putea stabili măsuri de condiționare sau de atenuare a acestora.

2.4.

Precizarea, în cuprinsul regulamentului, a circumstanțelor în care o investiție străină reprezintă un risc pentru un program sau un proiect de interes pentru UE și a caracteristicilor unei investiții străine care creează un astfel de risc.

2.5.

Definirea noțiunilor „investiții străine indirecte” și „investiții de portofoliu”, precum și cea de contribuție financiară a unui investitor dintr-o țară terță la investiția globală, și stabilirea condițiilor în care aceste tipuri de investiții pot fi supuse controlului prin mecanismele naționale de examinare și prin mecanismul de cooperare al UE, garantând un tratament similar al acestora în toate statele membre.

2.6.

Analizarea posibilei extinderi a controlului investițiilor străine la alte infrastructuri critice și servicii esențiale, inclusiv la cele de natură socială, care sunt esențiale pentru funcționarea statului și pentru bunăstarea populației, importanța unora fiind evidențiată de pandemia de COVID-19.

2.7.

Revizuirea diverselor regulamente europene care se referă la controlul investițiilor, fie că este vorba de Regulamentul privind subvențiile străine (6), de Regulamentul comunitar privind concentrările economice (7), de Regulamentul privind exporturile de produse cu dublă utilizare (8), de legislația antitrust și privind practicile anticoncurențiale (9), de cea privind denaturarea concurenței prin subvenții de stat (10) sau de reglementările sectoriale (energie (11), transport aerian (12) etc.), astfel încât acestea să fie în concordanță cu noul regulament pe care îl analizăm.

2.8.

Propunerea fermă ca partenerii de negociere a acordurilor comerciale, de investiții sau de asociere să aplice principiul reciprocității în ceea ce privește investițiile și examinarea acestora. În orice caz, propunerea ca mecanismele statelor membre de examinare a investițiilor să monitorizeze investițiile din țări terțe în sectoarele în care aceste țări interzic sau limitează investițiile europene, chiar dacă nu sunt acoperite de domeniile generale de examinare ale regulamentului.

2.9.

Exercitarea unei supravegheri speciale asupra investițiilor din paradisurile fiscale, impunând cunoașterea deplină a proprietarilor reali ai societăților investitoare și examinând legalitatea fondurilor utilizate. Invitarea statelor membre să ia în considerare posibilitatea de a elimina așa-numitele „vize de aur” pentru obținerea reședinței sau a cetățeniei într-o țară din UE. Studierea relației dintre modificările fluxurilor de investiții străine directe și acceptarea sau neacceptarea investițiilor de origine „problematică”.

2.10.

Instituirea unor mecanisme de participare a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la politica de investiții străine și la controlul acestora, atât la nivel european, cât și la nivel național. CESE ar trebui să fie implicat în evaluarea regulamentului.

2.11.

Consolidarea capacităților materiale, de personal și de formare ale statelor membre pentru punerea efectivă în aplicare a sarcinilor de control al ISD prevăzute în regulament. Furnizarea de asistență statelor membre care nu dispun de mijloace suficiente pentru a monitoriza eficient investițiile străine și pentru a colecta informațiile solicitate de alte state membre în cadrul funcționării mecanismului de cooperare, pentru a remedia deficiențele.

2.12.

Asigurarea unui buget majorat, a personalului calificat și a unor mijloace tehnologice actualizate periodic, astfel încât Comisia să fie în măsură să facă față numărului tot mai mare de controale și nevoii sporite de coordonare, precum și consolidării mecanismului de cooperare al UE prevăzută în regulament.

2.13.

Evaluarea în profunzime a modalităților și a instrumentelor de promovare a ISD în cadrul conceptual și de reglementare al politicilor privind autonomia strategică și al Strategiei pentru securitate economică și în urmărirea obiectivelor care definesc competitivitatea sustenabilă. Promovarea unor progrese echilibrate în materie de investiții în toate statele membre, inclusiv compensarea deficitelor naționale care ar putea rezulta în cele din urmă din aplicarea mecanismelor de control al ISD. Definirea rolului pe care îl poate juca mecanismul de cooperare al UE în atingerea acestor obiective și în cooperarea în favoarea elaborării politicilor comerciale și de investiții, industriale, de dezvoltare durabilă, de apărare și de securitate. Stabilirea unor cadre specifice de facilitare a ISD cu țările care împărtășesc valori democratice similare.

3. NOTE EXPLICATIVE

Argumente în sprijinul recomandării 2.1

3.1.

Investițiile străine, în special investițiile noi care aduc inovare tehnologică, sunt un factor de creștere a economiei și a productivității și de îmbunătățire a competitivității. Legislația europeană trebuie să le susțină. Cu toate acestea, o serie de evenimente și de factori au întărit în ultimii ani convingerea că există investiții care aduc mai multe riscuri decât beneficii, și anume pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și impactul său asupra lanțurilor de aprovizionare; intensificarea conflictului de natură geopolitică pe mapamond odată cu intensificarea naționalismului și a populismului; concurența pentru controlul materiilor prime esențiale și pentru capacitățile de producție și aplicarea celor mai inovatoare tehnologii, creșterea protecționismului și apariția unor activități economice agresive, inclusiv cele care se desfășoară în spațiul cibernetic etc. Combaterea influenței economice a actorilor autoritari este deosebit de importantă și de urgentă pentru securitatea și valorile Europei.

3.2.

Adoptarea noțiunii de autonomie strategică deschisă, aplicată în domenii precum politica industrială, comercială, de investiții, de securitate și de apărare, impune îmbunătățirea normelor și a procedurilor de control al investițiilor străine în UE. Strategia europeană pentru securitate economică a prevăzut deja revizuirea actualului regulament. Evaluarea aplicării acestui regulament, efectuată de OCDE la mai puțin de doi ani de la intrarea sa în vigoare, în octombrie 2020, și raportul CCE (2023) admit că actualul regulament conține deficiențe și puncte slabe și propun modificări care au fost, în mare măsură, incluse în propunerea Comisiei și care se referă la: obligația tuturor statelor membre de a dispune de mecanisme de examinare a ISD; clarificarea noțiunilor fundamentale ale cadrului; armonizarea criteriilor, a termenelor și a proceselor pentru toate mecanismele de examinare ale statelor membre; includerea în procedurile de examinare a investițiilor a întreprinderilor dintr-o țară UE care sunt controlate prin capital dintr-o țară terță; și îmbunătățirea mecanismului de cooperare, a evaluărilor Comisiei și a proceselor de notificare.

3.3.

Ar trebui totuși finalizată armonizarea promovată prin propunerea de regulament, printre altele, în ceea ce privește aspectele menționate la punctul 2.1 – definirea riscurilor, examinarea prealabilă, practicile mecanismelor naționale de examinare, „acțiunea de aur” etc. Dacă obiectivul reformei de reglementare trebuie să fie acela de a menține echilibrul între facilitarea investițiilor străine și controlul necesar al riscurilor pe care le implică, trebuie să se ia în considerare că armonizarea legislației naționale este un factor care facilitează investițiile din țările terțe.

Argumente în sprijinul recomandării 2.2

3.4.

Noul regulament propus menține dispoziția potrivit căreia decizia finală de a lua măsuri de interzicere, de atenuare sau de condiționare privind ISD revine întotdeauna statului membru în care se realizează investiția. Acest lucru prezintă o problemă: odată ce mecanismul de cooperare al UE este activat și Comisia emite un aviz nefavorabil cu privire la o investiție, deoarece aceasta ar putea periclita grav un proiect sau un program de interes pentru UE sau, în cazul unei investiții care se realizează în mai multe țări, deoarece majoritatea statelor membre în cauză consideră că aceasta pune în pericol securitatea națională sau ordinea publică, un stat membru poate decide totuși să permită realizarea respectivei investiții.

3.5.

Ținând cont de cele de mai sus, în cazul în care se menține criteriul general conform căruia decizia finală cu privire la o ISD supusă procedurii de control revine fiecărui stat membru în care este realizată aceasta, CESE propune ca noul regulament să includă situațiile în care Comisia, în conformitate cu decizia majorității statelor în cadrul mecanismului de cooperare al UE, poate adopta o decizie diferită de cea luată inițial de statul membru în cazurile prevăzute la punctul 3.4.

Argumente în sprijinul recomandării 2.3

3.6.

Pentru cazurile în care apare această diferență de opinie între un stat membru, pe de o parte, și Comisie și mecanismul de cooperare, pe de altă parte, ar trebui instituită o procedură de arbitraj, decizia finală putând fi luată de Consiliul European, indiferent de căile de atac care pot fi introduse oricând în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Arbitrajul ar trebui să dureze maximum un an.

Argumente în sprijinul recomandării 2.4

3.7.

Competența pe care o susținem la recomandările 2.2 și 2.3 din prezentul aviz, care ar împuternici Comisia, în cazuri bine definite sau specificate, să interzică o investiție străină sau să impună măsuri de atenuare ori condiții în cazul unei investiții străine împotriva avizului statului membru în care este realizată aceasta, necesită ca regulamentul să prevadă circumstanțele în care ISD pot reprezenta un risc grav pentru un program sau un proiect de interes pentru Uniune și caracteristicile unor astfel de ISD.

Argumente în sprijinul recomandării 2.5

3.8.

Curtea de Conturi Europeană (13) consideră că nedefinirea noțiunilor „investiție străină indirectă” și „investiție de portofoliu” în regulamentul din 2019 a dus la aplicarea de către statele membre a unor criterii diferite la examinarea acestui tip de investiții. Nici noul regulament propus nu include definițiile acestora la articolul 2.

3.9.

Există circumstanțe în care unele dintre riscurile pe care urmărește să le evite sau să le atenueze regulamentul pot rezulta din ambele tipuri de investiții. Fără a pleda pentru o examinare generală a investițiilor indirecte și a investițiilor de portofoliu, pare de dorit să existe criterii comune pentru tratarea lor de către toate statele membre și să se precizeze în regulament caracteristicile și circumstanțele care determină ca acestea să fie supuse controlului de către organismele naționale de examinare și de către mecanismul de cooperare al UE.

Argumente în sprijinul recomandării 2.6

3.10.

Sectoarele care garantează furnizarea de servicii esențiale pentru menținerea funcțiilor sociale sau a activităților economice vitale, astfel cum sunt definite prin Directiva privind reziliența entităților critice (14), ar trebui să fie considerate „de importanță deosebită pentru interesele de securitate sau de ordine publică ale Uniunii” și, ca atare, să fie incluse în anexa II la regulament.

3.11.

Ar fi de dorit, de asemenea, să se analizeze posibilitatea de a monitoriza, în lumina obiectivelor regulamentului, pe lângă sectoarele caracterizate în recomandarea 2.6, și alte sectoare cu un impact puternic asupra păstrării valorilor, principiilor și intereselor Uniunii, cum ar fi educația, mass-media sau rețelele sociale. Ar trebui remarcat faptul că facem referire la acțiuni menite să protejeze libertatea presei și celelalte libertăți fundamentale definite în Carta drepturilor fundamentale a UE de preluarea de către investitori din țări în care aceste drepturi nu sunt respectate. În același timp, acest lucru trebuie realizat păstrând deschiderea Europei față de diverse perspective. Măsurile de contracarare a influențelor străine potențial rău intenționate și de combatere a mecanismelor de dezinformare prin intermediul controlului ISD nu trebuie să conducă în niciun caz la o Europă închisă și la restrângerea libertăților fundamentale.

Argumente în sprijinul recomandării 2.7

3.12.

Pe lângă examinarea standardelor menționate anterior în vederea revizuirii lor pentru a le adapta la cerințele și orientările din prezentul regulament, ar trebui stabilit un mecanism de schimb de informații și de partajare permanentă a aplicării tuturor reglementărilor care se referă la controlul investițiilor străine, pentru a menține coerența funcționării lor și pentru a obține beneficiile unor sinergii eficiente între ele.

3.13.

Coordonarea diferitelor cerințe care pot rezulta din diverse reglementări cu privire la același proces de investiții ar putea reduce la minimum eventuala birocrație excesivă, care ar reprezenta un obstacol pentru investitori.

Argumente în sprijinul recomandării 2.8

3.14.

Există țări terțe care interzic, limitează sau aplică condiții investițiilor din țările UE care depășesc limitările și controalele prevăzute de regulament. Aceasta nu este o situație de dorit și generează atât o vulnerabilitate diplomatică pentru UE, cât și un dezavantaj comparativ pentru investitorii din UE.

3.15.

Scopul nu este să se aplice, în general, investițiilor în UE care provin din țări terțe aceleași interdicții sau limitări pe care aceste țări le aplică investițiilor din UE. Poate fi oportun ca anumite investiții, care nu se încadrează în ipotezele limitative ale regulamentului care conduc la interzicere sau limitare, să fie acceptate chiar dacă nu există reciprocitate, de exemplu dacă sunt investiții pentru crearea de noi întreprinderi sau activități care furnizează tehnologii de vârf. Ceea ce se solicită este examinarea investițiilor pe care aceste țări terțe le realizează în țările UE, în sectoare în care țările europene sunt supuse unor interdicții din cauza unor restricții suplimentare, pentru a analiza interesul special sau caracterul convenabil care ar permite să se facă abstracție de nereciprocitate, și toate acestea cu continuarea realizării eforturilor necesare pentru a stabili principiul reciprocității în acordurile comerciale și de investiții sau în revizuirea lor.

Argumente în sprijinul recomandării 2.9

3.16.

Întreaga legislație (15) a UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a subliniat necesitatea de a cunoaște beneficiarii reali ai societăților, indiferent de forma lor juridică. Acest lucru este deosebit de important atunci când investițiile provin dintr-un paradis fiscal, deoarece, în multe cazuri, adevăratul proprietar este mascat în spatele unui lanț de societăți de tip „cutie poștală” (sau de acoperire), dintre care multe au sediul în statele membre ale UE. Pentru a cunoaște adevărații proprietari și legalitatea provenienței fondurilor investite, controlul investițiilor ar trebui extins la toate investițiile realizate de societăți situate în paradisuri fiscale.

3.17.

Practica așa-numitelor „vize de aur” permite cetățenilor unei țări terțe să obțină un permis de ședere într-un stat membru sau cetățenia unui stat membru dacă investesc o anumită sumă în țara respectivă. Investițiile se fac, în cele mai multe cazuri, în sectorul imobiliar, contribuind la creșterea prețurilor locuințelor în țări unde lipsa de locuințe și prețurile proprietăților au devenit una dintre principalele probleme naționale. În același timp, aceste investiții nu sunt supuse controlului, motiv pentru care, în multe cazuri, ele ascund operațiuni de spălare a banilor. Aceste fluxuri financiare pot servi drept poartă de acces la economia europeană pentru actorii rău intenționați. UE ar trebui să propună statelor membre să reexamineze aceste practici pe teritoriul lor.

Argumente în sprijinul recomandării 2.10

3.18.

Considerentul (32) al propunerii de regulament prevede că „[s]tatele membre sau, după caz, Comisia ar putea lua în considerare informațiile relevante primite de la operatorii economici, organizațiile societății civile sau partenerii sociali cu privire la o investiție străină de natură să afecteze negativ securitatea sau ordinea publică.” Cu toate acestea, în articole nu există nicio referire la procedura care ar trebui să fie stabilită pentru a respecta această orientare. Acest lucru trebuie remediat.

3.19.

Propunerea de regulament prevede că Comisia trebuie să pregătească și să prezinte Parlamentului și Consiliului un raport anual de punere în aplicare și să efectueze o evaluare o dată la cinci ani. Partenerii sociali și organizațiile societății civile ar trebui să participe la pregătirea acestor rapoarte anuale de aplicare și a raportului de evaluare, prin intermediul unor proceduri reglementate. Unul dintre canalele de participare la pregătirea raportului de evaluare ar trebui să fie CESE.

Argumente în sprijinul recomandării 2.11

3.20.

Evaluările OCDE și CCE menționate anterior cu privire la aplicarea regulamentului au indicat diferențe semnificative între diferitele state membre în ceea ce privește capacitatea acestora de a exercita funcțiile de examinare, informare și notificare. Acest lucru poate submina capacitatea lor de a monitoriza și de a participa la cooperarea dintre statele membre și, prin urmare, poate afecta controlul la nivelul UE. Succesul coordonării activității, participarea la schimbul de informații și celeritatea răspunsurilor depind de mijloacele alocate pentru punerea în aplicare a regulamentului. Din acest motiv, trebuie stabilit obiectivul ca toate statele să aloce suficiente resurse umane și materiale pentru aceste procese și să le ajute pe cele care au nevoie.

3.21.

Instrumentele disponibile, flexibilitatea proceselor și sprijinul tehnic al Comisiei ar permite un consum mai redus de resurse în fiecare stat membru, în special în cele care dispun de mai puține resurse.

Argumente în sprijinul recomandării 2.12

3.22.

Tendința de creștere a numărului de tranzacții străine menționată în cel mai recent raport anual al Comisiei, precum și creșterea riscurilor geopolitice care afectează examinarea ISD vor implica în mod necesar o creștere a necesităților de control la nivel național și acestea ar trebui să fie examinate în cadrul mecanismului de cooperare al UE. Prin urmare, acest lucru implică un volum mai mare de lucru pentru echipele responsabile de această activitate în cadrul Comisiei Europene.

3.23.

Anticiparea noilor riscuri tehnologice este esențială pentru realizarea unui control eficient. Ar trebui consolidată activitatea de cercetare în vederea actualizării listei tehnologiilor sensibile.

Argumente în sprijinul recomandării 2.13

3.24.

Există o contradicție izbitoare între obiectivele, politicile și planurile ambițioase și resursele bugetare și investițiile puse la dispoziție de UE și de statele sale membre pentru a le atinge. Depășirea deficitelor de investiții ale majorității statelor membre și a declinului ISD în UE din ultimii ani ar trebui devină un obiectiv prioritar al UE și toate politicile Uniunii, în special cele referitoare la investițiile străine, ar trebui să abordeze modalitățile de depășire a acestora.

3.25.

Deși Regulamentul privind examinarea ISD nu poate fi cadrul de reglementare în care să fie abordate toate obiectivele și politicile menționate la punctul 2.13, este oportun ca acestea să fie menționate aici, pentru a asigura că sunt promovate de UE și că regulamentul nu interferează cu realizarea lor. Regulamentul ar trebui să includă un rol consolidat al mecanismului de cooperare în calitate de furnizor de informații și analize privind ISD și relația sa cu obiectivele și programele prioritare ale UE.

Bruxelles, 11 iulie 2024.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1)
https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2022/01/framework-for-screening-foreign-direct-investment-into-the-eu_d966075e/f75ec890-en.pdf.

(2)
https://www.eca.europa.eu/ro/publications/sr-2023-27.

(3) Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu privind „Strategia europeană pentru securitate economică”, JOIN(2023) 20 final https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52023JC0020.

(4) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu privind „Strategia europeană pentru securitate economică” (JO C, C/2024/2489, 23.4.2024, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/C/2024/2489/oj?locale=ro).

(5) Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană (JO C 262, 25.7.2018, p. 94).

(6) Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvențiile străine care denaturează piața internă (JO L 330, 23.12.2022, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2022/2560/oj?locale=ro).

(7) Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2004/139/oj?locale=ro).

(8) Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (JO L 206, 11.6.2021, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2021/821/oj?locale=ro).

(9) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2003/1/oj?locale=ro).

(10)
Legislație – Comisia Europeană (europa.eu).

(11)
Piețe și consumatori (europa.eu).

(12) Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (JO L 293, 31.10.2008, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2008/1008/oj?locale=ro).

(13) CCE, Raportul special 27 (2023), Examinarea investițiilor străine directe în UE, observația 29 literele (d) și (e).

(14) Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului (JO L 333, 27.12.2022, p. 164, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2022/2557/oj?locale=ro).

(15)
COM(2021) 423 final.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6027/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters