OJ:C_202406028: Avizul Comitetului Economic și Social European – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – – Materiale avansate pentru asigurarea poziției de lider în sectorul industrial [COM(2024) 98 final]

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 11/07/2024
Emitent: Comitetul Economic şi Social European
Formă: Jurnalul Oficial UE
Destinatar: Comitetul European al Regiunilor, Comisia Europeană

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/6028

23.10.2024

Avizul Comitetului Economic și Social European

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor –

Materiale avansate pentru asigurarea poziției de lider în sectorul industrial

[COM(2024) 98 final]

(C/2024/6028)

Raportor:

Anastasis YIAPANIS

Coraportor:

Gerardo Luís ARROYO HERRANZ

Consilieri	Mihai IVAȘCU (pentru raportorul Grupului III) Francisco FERNÁNDEZ MARTÍNEZ (pentru coraportorul Cat. 1)
Sesizare	Comisia Europeană, 27.3.2024
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale
Data adoptării în secțiune	6.6.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	11.7.2024
Sesiunea plenară nr.	589
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	172/0/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE apreciază comunicarea Comisiei drept un prim pas în direcția consolidării capacității UE în domeniul materialelor avansate, dar consideră că aceasta nu poate fi privită ca o strategie în sine, deoarece nu prevede obiective cuantificabile, termene limită și indicatori-cheie de performanță (KPI) specifici. Pentru a construi un ecosistem complex de materiale avansate este nevoie de o strategie cuprinzătoare, de o finanțare substanțială, de stimulente și, mai ales, de un sprijin politic la nivel înalt.

1.2.

Comitetul salută consolidarea dialogului UE-Japonia (1) în domeniul materialelor avansate și planul de creare a unei platforme pentru a împărtăși progresele în materie de politici și pentru a explora oportunitățile de a întreprinde cercetări comune, și consideră că astfel de inițiative ar trebui extinse și la alte țări care sunt lideri în domeniu, cum ar fi Coreea de Sud și SUA.

1.3.

UE are nevoie de o abordare globală pentru a reduce consumul de materiale, a promova circularitatea și a facilita tranziția către modele de afaceri și comportamente de consum durabile. Trebuie încurajat dialogul social și civic pentru a facilita schimbul de informații și de cunoștințe și inovarea în vederea creșterii eficienței și a sustenabilității.

1.4.

Este esențială o colaborare strânsă între experți, de la conceperea produsului până la reciclarea la sfârșitul ciclului de viață. CESE consideră că este esențial să se stimuleze competitivitatea în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării prin implicarea actorilor industriali, a autorităților publice, a partenerilor sociali și a mediului universitar și prin crearea unei rețele integrate de infrastructuri de cercetare transfrontaliere, conectată prin intermediul tehnologiei blockchain și accesibilă printr-un ghișeu unic.

1.5.

Integrarea tehnologiilor și a inovațiilor digitale în procesele de dezvoltare a materialelor, instituind în același timp un cadru unificat pentru măsurarea sustenabilității noilor materiale, este esențială pentru a valorifica pe deplin capacitățile materialelor avansate. CESE sprijină introducerea pașapoartelor digitale ale produselor, care includ standarde de informare și detalii de la producție până la reciclare, dar avertizează că acestea nu ar trebui să introducă proceduri birocratice sau costuri suplimentare pentru întreprinderi sau consumatori.

1.6.

Comitetul subliniază provocarea pe care o reprezintă pentru UE transformarea inovațiilor din laborator în produse viabile din punct de vedere comercial și subliniază necesitatea unor măsuri și stimulente suplimentare în etapele finale ale comercializării produselor. De asemenea, Comitetul solicită accelerarea procedurilor de autorizare pentru autorizarea fabricilor de materiale avansate.

1.7.

UE ar trebui să consolideze capacitatea internă prin măsuri de politică industrială și să elimine barierele din calea extracției, rafinării și prelucrării materiilor prime strategice esențiale. Diversificarea surselor de aprovizionare cu materii prime critice prin încheierea de contracte pe termen lung cu țări mai mici este vitală pentru a atenua efectele eventualelor perturbări ale aprovizionării de la marii furnizori, cum ar fi China.

1.8.

Comitetul subliniază importanța abordării nevoilor actuale și viitoare de competențe, în special în contextul revoluției digitale și tehnologice. Aceasta presupune punerea în aplicare a unor programe de perfecționare și recalificare a forței de muncă actuale, precum și inițiative în materie de educație și formare profesională în sectoarele materialelor și producției. În plus, posibilitatea de a beneficia de o orientare profesională eficace este esențială pentru a atrage talentele către cariere în domeniul STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și pentru a orienta persoanele către oportunități de angajare bazate pe informații exacte despre piața muncii.

1.9.

Alocarea propusă de 250 milioane EUR în cadrul unui parteneriat Orizont Europa programat în comun pentru perioada 2025-2027 nu este suficientă pentru a asigura progrese semnificative în ceea ce privește materialele avansate esențiale și, ca atare, nu se ridică la înălțimea ambițiilor UE. CESE solicită un sprijin concret pentru participarea IMM-urilor și stimulente pentru implicarea acestora în viitoarele parteneriate.

1.10.

Stimulentele fiscale pot impulsiona investițiile, inovarea și producția de materiale avansate, favorizând creșterea economică și progresul tehnologic, dar este esențială o monitorizare vigilentă pentru a preveni denaturările pieței sau repercusiunile neintenționate. În plus, simplificarea proceselor birocratice este vitală pentru a stimula inovarea și colaborarea, permițând companiilor inovatoare să se concentreze asupra obiectivelor lor principale.

1.11.

CESE ia act de intensificarea concurenței la nivel mondial pentru accesul la resurse și își exprimă îngrijorarea că progresul tehnologic ar putea duce la conflicte economice, la creșterea prețurilor și la un peisaj politic mai complex. CESE recomandă stabilirea unor criterii și indicatori de sustenabilitate transparenți pentru procesele de producție a materialelor avansate și introducerea unor condiționalități sociale ca criteriu obligatoriu pentru accesarea fondurilor și a stimulentelor UE, precum și a proceselor de achiziții publice lansate de organisme ale UE.

1.12.

Este necesară o abordare bazată pe lanțul valoric pentru a promova un mediu echitabil și competitiv pentru industria din UE, gestionând practicile comerciale neloiale, supracapacitatea de producție și subvențiile din țările terțe și susținând totodată reformele OMC în desfășurare. CESE salută înființarea în viitor a unui Consiliu UE pentru tehnologie și solicită ca CESE să fie implicat în activitățile acestuia.

1.13.

Comitetul propune includerea sectorului medical ca domeniu strategic inițial suplimentar, deoarece acesta reprezintă una dintre cele mai mari industrii europene, cu o intensitate ridicată a emisiilor și în care materialele avansate legate de îngrijirile de sănătate se intersectează adesea cu sectoare precum electronica și energia.

1.14.

Pentru a putea concura pe plan internațional cu întreprinderile din alte regiuni, care beneficiază de un sprijin guvernamental substanțial, Comitetul consideră că este necesară consolidarea producției europene, simplificarea accesului pe piață și îmbunătățirea supravegherii pieței pentru a verifica conformitatea produselor importate, inclusiv a conținutului reciclat.

2. Introducere și observații generale

2.1.

Pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina au evidențiat vulnerabilitățile fundamentale ale lanțurilor de aprovizionare globale, precum și dependența semnificativă a UE de țările terțe pentru anumite materii prime.

2.2.

Deși materiile prime critice reprezintă, de obicei, un mic procent din bilanțul global de materiale al unui produs, traiectoriile actuale ale cererii și ofertei acestora sugerează că disponibilitatea lor nu va satisface cererea. CESE consideră că este înțelept să se extindă rapid sursele de aprovizionare, prin intermediul unor contracte pe termen lung cu țări mai mici, pentru a atenua efectele perturbărilor aprovizionării de la marii furnizori de materii prime critice, cum ar fi China.

2.3.

În partea introductivă a comunicării Comisiei Europene se afirmă următoarele: „Prin prezenta comunicare, Comisia definește o strategie europeană pentru a asigura poziția de lider industrial în domeniul materialelor avansate”. Aceasta nu poate fi totuși considerată o strategie în sine, ci are mai degrabă rolul de punct de plecare pentru discuțiile privind instituirea unei strategii a UE pentru materialele avansate. În plus, în această comunicare nu au fost stabilite obiective cuantificabile și nici nu au fost prevăzute termene limită pentru atingerea respectivelor obiective sau indicatori-cheie de performanță specifici.

2.4.

CESE salută consolidarea dialogului UE-Japonia privind materialele avansate, după cum s-a anunțat recent, precum și intenția de a crea o platformă pentru schimbul de informații privind progresele în materie de politici și de a analiza oportunitățile de a întreprinde cercetări comune în domeniul materialelor avansate. Având în vedere importanța la nivel mondial a materialelor avansate și investițiile în ele, această inițiativă ar trebui reprodusă cu alte țări, cum ar fi Coreea de Sud și SUA.

2.5.

Asigurarea accesului la finanțare, atât publică, cât și privată, este esențială pentru menținerea autonomiei strategice deschise a Uniunii și pentru crearea unei baze de producție solide și competitive. Finalizarea uniunii piețelor de capital și a uniunii bancare va îmbunătăți accesul la finanțare.

3. Cercetarea și inovarea în domeniul materialelor avansate în Europa

3.1.

Promovarea cercetării și a inovării în domeniul materialelor avansate necesită luarea în considerare în mod cuprinzător a siguranței și a sustenabilității pe parcursul întregului ciclu de viață al unui produs, precum și educarea tuturor părților interesate cu privire la impactul substanțelor și al materialelor asupra oamenilor, a mediului și a sustenabilității. Este necesară o abordare globală pentru a reduce consumul de materiale și pentru a facilita tranziția către modele de afaceri durabile și schimbări în comportamentul de consum. Dialogul social și civic la nivel sectorial, regional, național și european este vital pentru schimbul de informații și de cunoștințe și pentru a orienta inovarea în direcția unei eficiențe și a unei sustenabilități crescute.

3.2.

Consolidarea unei cooperări incluzive de-a lungul întregului lanț valoric este crucială pentru a aborda fragmentarea mediului european de cercetare, dezvoltare și inovare și complexitatea crescândă pe care o implică dezvoltarea de noi materiale și procese. Colaborarea strânsă între experți este esențială. UE ar trebui să creeze o rețea integrată de infrastructuri de cercetare transfrontaliere, interconectate prin intermediul tehnologiilor blockchain și accesibile printr-un ghișeu unic, puse la dispoziția tuturor părților interesate și incluzând IMM-urile în dezvoltarea și testarea de noi materiale.

3.3.

Pentru a valorifica pe deplin capacitățile materialelor avansate, este absolut necesar să se integreze inovațiile digitale în procesele de dezvoltare a materialelor și să se stabilească un cadru unificat pentru măsurarea, cuantificarea și evaluarea comparativă a sustenabilității noilor materiale. Trebuie să se pună accentul pe tehnologiile digitale, cum ar fi inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și gestionarea volumelor mari de date, precum și pe impactul lor asupra rezultatelor viitoare ale cercetării și dezvoltării.

3.4.

CESE consideră că trebuie acordată o atenție deosebită adoptării tehnologiei de gestionare a datelor bazată pe blockchain, inclusiv a sistemelor de detectare inteligente pentru colectarea și interpretarea cantităților mari de date disponibile, pentru a asigura accesul și verificarea în timp real între diferitele părți interesate implicate în proiectele de cercetare și dezvoltare.

3.5.

Trebuie dezvoltate pașapoartele digitale ale produselor, care să includă standarde de informare și detalii, precum și informații privind substanțele valoroase existente. Astfel de pașapoarte pot crește transparența în ceea ce privește tratarea deșeurilor de materiale avansate, dar nu ar trebui să adauge noi sarcini administrative sau costuri suplimentare pentru întreprinderi sau consumatori.

3.6.

Eforturile în materie de cercetare și dezvoltare ar trebui să acorde prioritate sustenabilității și eficienței, cu stimulente aliniate corespunzător, și ar trebui să nu se utilizeze cantități mari de materii prime sau materii prime extrase în mod nesustenabil. CESE pledează pentru stabilirea unor criterii și indicatori clari de sustenabilitate, cu scopul de a asigura transparența proceselor de producție a materialelor avansate, și, totodată, pentru punerea în aplicare a principiului precauției, cu scopul de a anticipa și a atenua riscurile asociate.

4. Tranziția rapidă „de la laborator la fabrică”

4.1.

Europa este de mult timp lider în dezvoltarea materialelor avansate. Cu toate acestea, persistă o provocare semnificativă în ceea ce privește transpunerea eficientă a inovațiilor din laborator în produse viabile din punct de vedere comercial. CESE consideră că sunt necesare mai multe măsuri și stimulente în etapele finale ale introducerii pe piață a noilor produse și subliniază că, în lipsa unei baze industriale solide, acțiunile politice nu vor avea rezultatele scontate.

4.2.

UE trebuie să consolideze capacitățile interne prin măsuri de politică industrială și să elimine obstacolele din calea extracției, rafinării și prelucrării materiilor prime strategice esențiale. În plus, Uniunea ar trebui să susțină aprovizionarea sustenabilă și responsabilă cu materii care nu constituie materii prime și nu se bazează pe combustibili fosili pentru proiectarea materialelor avansate și ar trebui să importe materii prime numai din țări cu standarde sociale și de mediu ridicate.

4.3.

În conformitate cu concluziile Consiliului din 2020, CESE recunoaște că spațiile de testare în materie de reglementare oferă oportunități valoroase de învățare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, microîntreprinderi și întreprinderile nou-înființate. CESE pledează pentru crearea unor spații de testare în toate sectoarele industriei, având în vedere că acestea încurajează experimentarea și inovarea fără a implica încă din etapa inițială costuri de asigurare a conformității sau limitări în materie de reglementare.

4.4.

Pentru a garanta acceptarea pe scară largă de către public și punerea în aplicare rapidă a tehnologiilor avansate, este necesar să se îmbunătățească conștientizarea și înțelegerea de către public a tehnologiilor generice, luând în considerare aspectele etice și de mediu într-un mod proactiv. În plus, investițiile în practicile și tehnologiile de întreținere cresc capabilitățile de inovare, cercetare și producție în domeniul materialelor avansate, sprijinind fiabilitatea, performanța, calitatea, siguranța și eficiența.

4.5.

Deficitul de lucrători calificați în domeniul materialelor avansate persistă și se preconizează că se va agrava din cauza pensionării lucrătorilor și a schimbărilor demografice. Talentele și capacitățile educaționale de înaltă calificare sunt esențiale pentru dubla tranziție în lanțurile de aprovizionare specializate și bazate pe cercetare intensivă, precum și pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare care vizează reducerea utilizării și înlocuirea materialelor. Comitetul subliniază că este necesar nu numai să se răspundă cererii actuale de competențe, ci și să se anticipeze nevoile viitoare de competențe.

4.6.

Comisia Europeană și statele membre trebuie să pună în aplicare campanii adecvate de sensibilizare pentru a atrage forța de muncă, în special tinerii și femeile, către educația în domeniul STIM. O orientare profesională eficientă este esențială pentru a spori interesul oamenilor de a urma cariere și discipline din domeniul STIM și pentru a-i îndruma către oportunități de angajare. De asemenea, responsabilii de elaborarea politicilor la nivel european și național ar trebui să investească în campanii de sensibilizare cu privire la importanța învățării pe tot parcursul vieții.

4.7.

Pentru a consolida autonomia strategică europeană, este esențial să crească atractivitatea și accesibilitatea oportunităților de angajare în proiecte cu materiale avansate. Aceasta include atragerea de talente și de personal cu înaltă calificare care, în colaborare cu universitățile specializate și cu sprijinul financiar necesar, va promova poziția de lider și va orienta cercetarea și dezvoltarea către sectoarele strategice. CESE subliniază necesitatea unor programe de perfecționare și recalificare a forței de muncă actuale, precum și a unor programe de educație și formare profesională în sectorul materialelor și al producției. În plus, întreprinderile, în special IMM-urile, ar trebui să primească sprijin pentru a dezvolta inițiative de calificare corespunzătoare.

5. Creșterea investițiilor de capital și a accesului la finanțare

5.1.

Printr-un parteneriat programat în comun în cadrul programului Orizont Europa, Comisia Europeană intenționează să aloce 250 milioane EUR pentru perioada 2025-2027, cu scopul de a mobiliza o sumă cel puțin echivalentă din partea industriei. CESE ia act de această inițiativă, dar consideră că suma nu este suficientă pentru a accelera substanțial dezvoltarea materialelor avansate, vitale pentru poziția de lider industrial a UE în tranziția verde și digitală. În prezent, alocarea de fonduri nu este pe măsura ambițiilor UE.

5.2.

CESE solicită elaborarea imediată de politici naționale și europene pentru a consolida ecosistemul de întreprinderi nou-înființate în domeniul materialelor avansate în toate statele membre, inclusiv măsuri care să asigure finanțarea atât de necesară. În plus, toate statele membre ale UE trebuie să realizeze progrese semnificative în vederea atingerii obiectivului Strategiei de la Lisabona (3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare). Acest lucru este deosebit de important, având în vedere că, în 2022, cheltuielile UE pentru cercetare și dezvoltare raportate la PIB au fost de 2,24 %, față de 3,34 % în Japonia, 3,46 % în SUA și aproape 5 % în Coreea de Sud (2).

5.3.

Instituțiile de finanțare trebuie să dispună de expertiza tehnică necesară pentru a evalua propunerile de finanțare pentru inovațiile în domeniul materialelor, asigurând luarea în considerare promptă a aspectelor legate de siguranță și sustenabilitate. Investițiile publice ar trebui să fie orientate către investiții în infrastructura esențială și ar trebui să sprijine cercetarea și dezvoltarea și extinderea tehnologiilor revoluționare. Comitetul solicită instituirea unui fond european pentru suveranitate care să sprijine o politică industrială bazată pe principiul „Fabricat în Europa” și explorarea tuturor instrumentelor posibile pentru finanțarea acestuia.

5.4.

Stimulentele fiscale (cum ar fi creditele fiscale pentru cercetare și dezvoltare, scutirile fiscale, creditele pentru formare etc.) pot contribui la stimularea investițiilor, a inovării și a producției în industria materialelor avansate, stimulând creșterea economică și progresul tehnologic. Trebuie să existe o monitorizare atentă pentru a se garanta că ele nu denaturează piața sau nu au consecințe nedorite.

5.5.

Programele europene de finanțare pentru dezvoltarea de materiale inovatoare implică o birocrație excesivă, necesitând personal suplimentar pentru depunerea cererilor și întocmirea rapoartelor, ceea ce împiedică participarea la proiecte. Simplificarea procedurilor birocratice este esențială pentru a crește nivelul de inovare și de colaborare, permițând companiilor inovatoare să se concentreze asupra obiectivelor lor principale.

6. Promovarea producției și utilizării materialelor avansate

6.1.

Conform estimărilor OCDE, se preconizează că consumul global de resurse va crește cu aproximativ 40 % până în 2040 și cu aproape 90 % până în 2060 (3), toate țările fiind în competiție pentru aceleași rezerve de materii prime. Având în vedere că o parte semnificativă a materiilor prime critice de care are nevoie industria europeană provine din afara Europei, industria se confruntă cu o intensificare a concurenței la nivel mondial pentru a-și asigura accesul la aceste resurse. În plus, CESE este preocupat de actualul regim de proprietate asupra instalațiilor miniere din țările terțe, China deținând o poziție dominantă în acest sens (4), ceea ce îngreunează accesul UE pe piețe. Având în vedere creșterea drastică preconizată a cererii de resurse, CESE este îngrijorat că progresul tehnologic ar putea duce la conflicte economice, la creșterea prețurilor și la un peisaj politic mai complex.

6.2.

Comitetul consideră că UE trebuie să pledeze pentru un conținut european în produsele lanțului valoric global făcând din condiționalitățile sociale un criteriu obligatoriu pentru accesarea fondurilor și a stimulentelor UE, precum și a proceselor de achiziții publice lansate de organisme ale UE, încurajând astfel producția de bunuri pe bază de componente provenite din UE. CESE sprijină ideea înființării unei Academii pentru Materiale Avansate, căreia să îi revină sarcina de a analiza situația actuală a pieței și competitivitatea în perioada actuală, precum și provocările viitoare.

6.3.

CESE susține o abordare bazată pe lanțul valoric la nivel european, național și regional. Obiectivul Uniunii ar trebui să fie acela de a promova un mediu echitabil și competitiv pentru industria sa, prin abordarea practicilor comerciale neloiale, a supracapacității de producție și a subvențiilor neloiale din partea țărilor terțe, continuând totodată reformele OMC.

6.4.

Analiza datelor joacă un rol semnificativ în acțiunile factorilor de decizie și ale autorităților, care necesită o bază de date cuprinzătoare și trebuie să se bazeze pe principiile FAIR (5) și pe o monitorizare avansată pentru a identifica lacunele actuale în materie de cunoștințe; aceste informații ar trebui să fie disponibile pentru toate părțile interesate din UE.

6.5.

Pentru a construi un ecosistem eficace al materialelor avansate, așa cum sugerează CE, este necesar să se reunească părțile interesate din întregul lanț valoric (cercetare și dezvoltare, reciclare, deșeuri, aspecte digitale, construcția de mașini etc.) și, de asemenea, din domeniile educației și formării. Pentru a construi un astfel de ecosistem complex este nevoie de o strategie cuprinzătoare pentru materialele avansate (cu obiective și termene), de o finanțare și stimulente semnificative și, mai ales, de un sprijin politic la nivel înalt.

7. Cadrul general de guvernanță

7.1.

Toate statele membre trebuie să colaboreze pentru a impulsiona dezvoltarea materialelor, valorificând punctele forte colective ale Europei pentru obținerea unor avantaje reciproce. Pentru a aborda fragmentarea existentă în peisajul european al producției în materie de cercetare, dezvoltare și inovare și complexitatea crescândă a dezvoltării de noi materiale și procese, vor fi esențiale noi modele de cooperare incluzivă de-a lungul întregului lanț valoric. CESE salută înființarea în viitor a unui Consiliu tehnologic al UE pentru materiale avansate, și solicită ca CESE să fie implicat în activitățile acestuia.

7.2.

În urma consultării cu statele membre, Comisia Europeană recomandă patru priorități în materie de cercetare și inovare (energie, mobilitate, construcții și electronică) ca priorități strategice preliminare pentru eforturile de colaborare în domeniul materialelor avansate. CESE sugerează să se adauge sectorul medical ca domeniu strategic suplimentar, deoarece este una dintre cele mai mari industrii europene și are o intensitate ridicată a emisiilor; în plus, dezvoltarea de materiale avansate pentru sectorul medical se suprapune frecvent cu alte sectoare, cum ar fi electronica și energia.

7.3.

CESE îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să elaboreze și să pună în aplicare sisteme de avertizare timpurie pentru identificarea materialelor și a aplicațiilor problematice din domeniul materialelor avansate, inclusiv dezvoltarea capacităților de monitorizare și a instrumentelor de evaluare a riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare strategice. Comitetul subliniază, de asemenea, importanța reducerii birocrației la toate nivelurile, respectându-se în același timp reglementările în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM), și a accelerării procedurilor de autorizare a fabricilor.

7.4.

La fel ca în cazul altor sectoare industriale, întreprinderile europene din industria materialelor avansate se confruntă cu un peisaj global extrem de competitiv, în care firmele din alte regiuni beneficiază de un sprijin guvernamental substanțial. Pentru a menține competitivitatea UE pe această arenă globală, este esențial să se consolideze producția europeană, să se faciliteze accesul pe piață și să se consolideze supravegherea pieței pentru a asigura conformitatea bunurilor importate, inclusiv a conținutului lor reciclat.

7.5.

CESE atrage atenția asupra importanței protejării drepturilor de proprietate intelectuală pentru întreprinderile care doresc să își vândă produsele pe piețele internaționale și solicită eforturi europene de armonizare a legislației în cadrul discuțiilor OCDE și al acordurilor bilaterale.

7.6.

IMM-urile se află la originea dezvoltării multor materiale noi; ele se confruntă adesea cu provocări, de la eșecuri în materie de inovare tehnologică până la dificultăți în obținerea rapidă de capital suficient pentru a-și extinde inovațiile și a intra pe piață. CESE solicită un sprijin concret pentru participarea IMM-urilor, precum și stimulente pentru implicarea acestora în viitoarele parteneriate.

Bruxelles, 11 iulie 2024.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1)
UE și Japonia lansează un dialog consolidat privind materialele avansate.

(2) Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare – Statistici explicate.

(3)
OCDE, Global Material Resources Outlook to 2060: Economic Drivers and Environmental Consequences (Perspectiva globală asupra resurselor materiale până în anul 2060: Factori economici și consecințe asupra mediului).

(4) În Congo, de exemplu, 70 % dintre minele de cobalt sunt deținute de China.

(5) Date ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6028/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top