OJ:C_202406179: Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
| Redacția Lex24 | |
| Publicat in Jurnalul Oficial UE, 15/10/2024 |
| |
Informatii
Data documentului: 15/10/2024Emitent: Comisia Europeană, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală
Formă: Jurnalul Oficial UE
![]() |
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2024/6179 |
15.10.2024 |
Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
(C/2024/6179)
Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).
COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD
„Costières de Nîmes”
PDO-FR-A0161-AM02
Data comunicării: 25.7.2024
DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE
1. Arealul geografic și zona situată în imediata vecinătate
În capitolul I din caietul de sarcini al denumirii „Costières de Nîmes”, în secțiunea IV, „Arealele și zonele în care se realizează diverse operațiuni”, punctul 1, „Arealul geografic”, și punctul 3, „Zona situată în imediata vecinătate”, au fost completate cu o referire la Codul geografic oficial din 2023, fără alte schimbări.
Această modificare de redactare face posibile referirea la arealul geografic în raport cu versiunea Codului geografic oficial aflată în vigoare în 2023, publicată de INSEE, și asigurarea delimitării arealului geografic din punct de vedere juridic.
Aceeași referire a fost adăugată și în documentul unic, la punctele „Arealul geografic” și „Condiții suplimentare – zona situată în imediata vecinătate”.
2. Practici oenologice
În capitolul I din caietul de sarcini al denumirii „Costières de Nîmes”, în secțiunea IX, „Prelucrarea, elaborarea, elevajul, ambalarea, depozitarea”, litera (d), „Practici oenologice și tratamente fizice”, a fost completată pentru a se preciza că, pentru elaborarea vinurilor roze, folosirea cărbunilor de uz oenologic este autorizată în conformitate cu normele Uniunii, în cazul musturilor și vinurilor noi aflate încă în fermentație, obținute prin presare, în limita a 20 % din volumul vinurilor roze elaborate de vinificatorul în cauză pentru recolta respectivă.
Autorizarea acestei practici oenologice este menționată la punctul „Practici oenologice specifice” din documentul unic.
3. Etichetarea
În capitolul I din caietul de sarcini al denumirii „Costières de Nîmes”, în secțiunea XII, „Norme privind prezentarea și etichetarea”, punctul 2, „Dispoziții speciale”, a fost completat prin integrarea normelor privind menționarea pe etichetă a unității geografice mai ample „Vignobles de la Vallée du Rhône” în conformitate cu condițiile prevăzute în acordul semnat între diversele organisme de protecție și de gestionare în cauză. Această mențiune trebuie să figureze în același câmp vizual cu toate mențiunile obligatorii și să fie tipărită cu caractere de același tip și de aceeași culoare ca cele ale denumirii, fără ca dimensiunile acestei mențiuni să depășească două treimi din cele ale denumirii.
Această modificare a fost efectuată și la punctul „Condiții suplimentare – Etichetare” din documentul unic.
4. Referirea la organismul de control
În capitolul III din caietul de sarcini a fost actualizată secțiunea II, „Referirea la organismul de control”, precizându-se că verificarea respectării caietului de sarcini se efectuează pe baza unui plan de control aprobat, de către un organism terț care oferă garanții de competență, imparțialitate și independență, delegat de INAO.
Această actualizare nu vizează documentul unic.
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea (denumirile)
Costières de Nîmes
2. Tipul indicației geografice:
DOP – Denumire de origine protejată
3. Categoriile de produse viticole
|
1. |
Vin |
3.1. Codul din Nomenclatura combinată
|
— |
22 – BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET |
2204 – Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009
4. Descrierea vinului (vinurilor)
1. Vinuri roșii
DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ
Vinurile cu denumirea „Costières de Nîmes” sunt vinuri liniștite; acestea pot fi roșii, roze sau albe.
În cazul vinurilor roșii, conținutul de acid malic este de cel mult 0,4 grame per litru în etapa ambalării.
|
— |
În etapa ambalării, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic decât sau egal cu următoarele valori: Vinuri roșii (cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mică decât sau egală cu 14 %): 3 g/l Vinuri roșii (cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mare de 14 %.): 4 g/l |
|
— |
Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 11,5 %. |
|
— |
Vinurile roșii prezintă, după fermentația malolactică, o intensitate a culorii modificată mai mare decât sau egală cu 6. |
|
— |
Conținutul de aciditate totală și cel de aciditate volatilă ale vinurilor roșii sunt cele prevăzute de legislația Uniunii. |
|
— |
Vinurile roșii sunt obținute în principal din soiurile Grenache noir N, Mourvèdre N și Syrah N. |
Vinurile roșii, produse în principal din soiurile Grenache N și Syrah N, sunt, înainte de toate, vinuri obținute datorită cunoștințelor de specialitate ale producătorilor. Caracterizate, atunci când sunt tinere, prin arome de fructe roșii, au un potențial de conservare mediu, cu arome care evoluează apoi spre note mai condimentate și vegetale. Elegante, dar structurate și echilibrate, aceste vinuri aparțin marii familii a vinurilor din Valea Ronului.
Caracteristici analitice generale
|
— |
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): — |
|
— |
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): — |
|
— |
Aciditatea totală minimă: — |
|
— |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): — |
|
— |
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru): 140 |
2. Vinuri roze
DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ
|
— |
Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 11,5 %. |
|
— |
În etapa ambalării, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic decât sau egal cu următoarele valori: 4 g/l |
|
— |
Vinurile roze prezintă o intensitate a culorii modificată mai mică decât sau egală cu 2. |
|
— |
Pe lângă normele privind aciditatea volatilă și dioxidul de sulf, celelalte criterii analitice sunt în concordanță cu reglementările Uniunii. |
|
— |
Vinurile roze sunt obținute în principal din soiurile Grenache noir N, Mourvèdre N și Syrah N. |
Vinurile roze au, în general, o culoare intensă și un grad ridicat de prospețime, fiind ample și având un gust rezidual aromat persistent. Au arome de fructe roșii mici și de fructe uscate.
Caracteristici analitice generale
|
— |
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): — |
|
— |
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): — |
|
— |
Aciditatea totală minimă: — |
|
— |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): 14,28 |
|
— |
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru): 180 |
3. Vinuri albe
DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ
|
— |
Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 11,5 %. |
|
— |
În etapa ambalării, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic decât sau egal cu următoarele valori: 4 g/l |
|
— |
Pe lângă normele privind aciditatea volatilă și dioxidul de sulf, celelalte criterii analitice sunt în concordanță cu reglementările Uniunii. |
|
— |
Vinurile albe sunt produse în principal din soiurile Grenache Blanc B, Marsanne B și Roussanne B. Sunt echilibrate, au vioiciune și arome florale, care amintesc de florile albe, și arome fructate, care amintesc de citrice și de fructele cu pulpă albă. |
Caracteristici analitice generale
|
— |
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): — |
|
— |
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): — |
|
— |
Aciditatea totală minimă: — |
|
— |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): 14,28 |
|
— |
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru): 180 |
5. Practici vitivinicole
5.1. Practici oenologice specifice
1. Practică de cultivare
Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de 4 000 de butuci per hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,80 metri.
Fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2,50 metri pătrați. Această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiul dintre butuci.
|
— |
Tăierea viței-de-vie se realizează înainte de 1 mai. |
|
— |
Plantele de viță-de-vie trebuie tăiate prin metoda tăierii scurte, cu maximum 6 cepi per butuc. Fiecare cep trebuie să aibă maximum doi ochi. Totuși, vița-de-vie condusă prin metoda „cordon de Royat” poate fi tăiată cu maximum 10 cepi per butuc, fiecare cep având un singur ochi. |
|
— |
Soiurile Syrah N și Viognier B pot fi tăiate prin metoda Guyot simplă, cu maximum 10 ochi per butuc, dintre care maximum șase pe coarda de rod și unul sau doi cepi de înlocuire cu cel mult doi ochi. |
Irigarea poate fi autorizată.
2. Practică oenologică specifică
Pentru elaborarea vinurilor roze, folosirea cărbunilor de uz oenologic este autorizată în cazul musturilor și vinurilor noi aflate încă în fermentație, obținute prin presare, în limita a 20 % din volumul vinurilor roze elaborate de vinificatorul în cauză pentru recolta respectivă.
În afara dispoziției sus-menționate, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile prevăzute în reglementările Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.
5.2. Randamente maxime
|
1. |
vinuri roșii și roze 66 de hectolitri per hectar |
|
2. |
vinuri albe 70 de hectolitri per hectar |
6. Arealul geografic delimitat
Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea vinurilor sunt realizate pe teritoriile următoarelor comune din departamentul Gard, pe baza Codului geografic oficial din 2023: Aubord, Beaucaire, Beauvoisin, Bellegarde, Bernis, Bezouce, Bouillargues, Le Cailar, Caissargues, Garons, Générac, Jonquières-Saint-Vincent, Lédenon, Manduel, Meynes, Milhaud, Nîmes, Redessan, Rodilhan, Saint-Gilles, Sernhac, Uchaud, Vauvert, Vestric-et-Candiac.
7. Soiul/soiurile de struguri de vin
Bourboulenc B – Doucillon blanc
Carignan N
Cinsaut N – Cinsault
Clairette B
Grenache N
Grenache blanc A
Macabeu B – Macabeo
Marsanne B
Marselan N
Mourvèdre N – Monastrell
Roussanne B
Syrah N – Shiraz
Vermentino B – Rolle
Viognier B
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
8.1. Informații privind arealul geografic
„Zona de coastă” (costière) în care se află arealul geografic al denumirii de origine protejate „Costières de Nîmes” este un termen geografic care desemnează un platou pietros, uneori ondulat, cuprins între Vistrenque (depresiunea Nîmes urmată de Vistre) la nord-vest, câmpia râului Gardon și câmpia fluviului Ron la est și câmpia Camargue la sud. Acest platou, presărat cu o serie de dealuri mici, se întinde de la nord-est la sud-vest, pe aproximativ 40 de kilometri, și are o lățime de aproximativ 15 kilometri. Arealul geografic este astfel delimitat pe teritoriul a 24 de comune din departamentul Gard.
Clima, mediteraneeană, se caracterizează printr-o expunere anuală semnificativă la soare, cu o medie anuală a orelor însorite de 2 700, precum și cu o perioadă estivală de sub-secetă. Clima este influențată de mistral (vânt din nord, rece, uscat, adesea violent) care suflă dinspre Valea Ronului, dar există și brize marine răcoroase care vin din zona din apropiere, Camargue, și care sunt transportate pe „zona de coastă” prin efectul de convecție creat prin ridicarea aerului supraîncălzit de solul pietros. Efectul de temperare al acestor brize accentuează variațiile termice dintre zi și noapte.
La sfârșitul erei terțiare și la începutul cuaternarului, bazinul Ronului era străbătut de râuri puternice, care transportau un volum considerabil de materiale pe care le regăsim sub forma unui strat de pietriș amestecat cu o argilă roșie nisipoasă. Acest nivel, care este cel mai înalt și, prin urmare, cel mai vechi, formează cea mai mare parte a „zonei de coastă” și îi conferă „unicitatea”, în pofida dimensiunilor sale care i-au adus titlul de cea mai mare „terasă din vilafranchian” din Europa. Solul este mai mult sau mai puțin adânc, foarte pietros, mai mult sau mai puțin roșu, în funcție de migrația în profunzime a argilei cu apele de scurgere. Dispune de o rezervă bună de apă, dar fără exces, și se încălzește rapid.
8.2. Informații privind calitatea și caracteristicile produselor
În anii 1920, producătorii au creat o asociație pentru a defini arealul de producție a vinurilor „Costières”. Acest demers a condus, în iulie 1942, la o cerere de recunoaștere ca denumire de origine „vin delimitat de calitate superioară”, apoi la recunoașterea ca denumire de origine controlată în 1986, inițial sub denumirea de „Costières du Gard” și, ulterior, în 1989, sub numele de „Costières de Nîmes”, care reia terminologia legată de terasa care constituie baza arealului geografic.
Plantația de viță-de-vie se află într-o zonă de tranziție între Languedoc și Valea Ronului, cuprinzând partea cea mai sudică a acesteia, și acoperă o suprafață de aproximativ 4 500 de hectare, pentru o producție medie de 220 000 de hectolitri alcătuită din vinuri roșii (55 % din producție), din vinuri roze (40 % din producție) și dintr-o proporție mai redusă de vinuri albe. Aceste vinuri sunt produse de 15 crame-cooperative și de aproximativ 100 de crame private.
Un sfert din volume sunt vândute în afara teritoriului național, din care aproape jumătate în afara Uniunii Europene, în special în Canada.
8.3. Interacțiuni cauzale
Profitând de o situație istorică și geografică unică, dat fiind că este vorba despre o zonă de tranziție între cele două leagăne ale civilizației vitivinicole reprezentate de Languedoc și Provence, delimitat de orașele încărcate de istorie și cultură Nîmes, Beaucaire sau Saint-Gilles, situat la poalele crestelor urgoniene și ancorat pe „terasa din vilafranchian” care îi conferă un caracter unitar, teritoriul „zonei de coastă” oferă toate elementele care au permis comunității de producători să evidențieze originalitatea unei producții obținute pe baza cunoștințelor de specialitate tradiționale, acordând atenție optimizării calității vinurilor.
Factorii naturali, puși în valoare de această producție, au caracteristici care se regăsesc în potențialul recoltei, conservat de viticultori în special prin normele de recoltare și de transport al recoltei stabilite în caietul de sarcini.
Parcelele delimitate anume pentru recolta de struguri sunt situate pe terasă, ale cărei soluri sunt alcătuite din pietriș din vilafranchian, denumit la nivel local „gress”, amestecat cu o structură nisipoasă. Aceste parcele beneficiază de condiții optime de drenare și de un regim hidric optimizat de prezența frecventă a unui strat de argilă, denumit la nivel local „gapans”, care în profunzime va reține apa, înlăturând astfel orice obstacol în calea maturării plantei în perioadele de vară uscate și calde.
Stratul de pietriș, uneori cu dimensiuni foarte diferite, stochează căldura diurnă pentru a o elibera pe timpul nopții. Creșterea temperaturii diurne va crea astfel o variație de temperatură care întărește efectul de convecție și atrage brizele marine din Camargue. Caracteristice climatului arealului geografic, variațiile termice crescute în acest fel păstrează prospețimea și complexitatea aromelor, în timp ce clima uscată și caldă din timpul verii favorizează un grad bun de coacere a boabelor. Toți acești factori naturali, asociați cu frecvența mistralului, care asigură concentrația conținutului de zahăr al strugurilor și limitează dezvoltarea bolilor criptogamice, favorizează sustenabilitatea producției viticole în arealul geografic.
Comunitatea de producători, care dispune de o suprafață parcelară atent delimitată, de o varietate a soiurilor tradițională și restructurată, își păstrează originalitatea producției prin schimburi de cunoștințe de specialitate colective, permițând totuși manifestarea caracteristicilor individuale.
Dornici să valorifice imaginea vinurilor prin protejarea arealului geografic și prin difuzarea de informații privind calitatea cunoștințelor de specialitate și a teritoriului, dornici să gestioneze mediul de viață încercând să facă din peisaj un instrument de dezvoltare și de ameliorare a teritoriului, dornici să păstreze resursele naturale prin menținerea diversității florei și a faunei, toți partenerii implicați au pus bazele unei „Carte a peisajului și a mediului”, semnată la 5 iulie 2007 și recunoscută în „Carta internațională de la Fontevraud” în martie 2009.
9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
Zona situată în imediata vecinătate
Cadrul juridic:
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat
Descrierea condiției:
Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea și elaborarea vinurilor, este constituită din teritoriile următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2023:
|
— |
Departamentul Bouches-du-Rhône: Arles, Saintes-Maries-de-la-Mer, Tarascon; |
|
— |
Departamentul Gard: Aigues-Mortes, Aigues-Vives, Aimargues, Boissières, Cabrières, Calmette, Caveirac, Clarensac, Codognan, Collias, Comps, Dions, Estezargues, Fournès, Fourques, Gajan, Langlade, Marguerittes, Montfrin, Nages-et-Solorgues, Parignargues, Poulx, Remoulins, Rouvière, Sainte-Anastasie, Saint-Bonnet-du-Gard, Saint-Gervasy, Saint-Hilaire d’Ozilhan, Saint-Laurent-d’Aigouze, Vergèze, Vers-Pont-du-Gard. |
Etichetarea
Cadrul juridic:
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții complementare referitoare la etichetare
Descrierea condiției:
|
a) |
Pe etichetele vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:
|
|
b) |
Pe etichetele vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura numele unei unități geografice mai ample, „Vignobles de la Vallée du Rhône”, în conformitate cu condițiile specificate în convenția semnată între diferitele organisme de protecție și de gestionare în cauză. Această mențiune trebuie să figureze în același câmp vizual cu toate mențiunile obligatorii și să fie tipărită cu caractere de același tip și de aceeași culoare ca și cele ale denumirii, fără ca dimensiunile acestei mențiuni să depășească două treimi din cele ale denumirii. |
Link către caietul de sarcini al produsului
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6179/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)

