OJ:C_202406289: Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Côtes de Provence”

PDO-FR-A0392-AM05

Data comunicării: 25.7.2024

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

Soiurile de viță-de-vie

În capitolul I din caietul de sarcini, în secțiunea V, la punctul 1, „Soiurile de viță-de-vie”, lista soiurilor a fost completată, pentru producția de vinuri roșii, roze și albe, cu soiurile Floreal B, Souvignier gris B și Sauvignac B, care sunt adăugate în proporție de maximum 5 % din baza ampelografică și de maximum 10 % din asamblări.

Includerea acestor soiuri este una dintre soluțiile puse în aplicare pentru denumire, pentru a face față schimbărilor climatice și reducerii utilizării produselor de protecție a plantelor. Aceste soiuri introduse ca soiuri secundare sunt în concordanță cu profilul vinurilor care poartă această denumire și se pot adapta la secetă și la bolile criptogamice. De asemenea, permit reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor.

Documentul unic a fost completat la punctul „Soiul/soiurile de struguri de vin”.

Denumirile acestor soiuri nu pot figura pe etichetele vinurilor cu această denumire. Această precizare a fost adăugată la punctul „Condiții suplimentare – Ambalarea” din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Côtes de Provence

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse viticole

3.1. Codul din Nomenclatura combinată

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Vinuri roze liniștite

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

După fermentație, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 4 g/l.

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile roze au o culoare roz deschis. Produse de înaltă valoare, aceste vinuri prezintă, în funcție de originea lor, o paletă aromatică fructată (fructe albe, citrice, fructe exotice, fructe roșii,…) sau florală, amestecată cu note minerale sau empireumatice, susținută de o structură echilibrată între corpolență și vivacitate.

Caracteristici analitice generale

2. Vinuri liniștite roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

În etapa ambalării, conținutul maxim de acid malic este de 0,4 g/l.

După fermentație, vinurile roșii prezintă un conținut de zaharuri fermentabile de maximum:

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile roșii, care au o culoare închisă, sunt de două tipuri:

Caracteristici analitice generale

3. Vinuri albe liniștite

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

După fermentație, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 4 g/l.

Vinurile albe seci prezintă o culoare galbenă strălucitoare și limpede, cu reflexe verzi, și arome fructate de citrice, florale (flori albe), balsamice sau de miere.

Caracteristici analitice generale

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Practică oenologică specifică

Practică oenologică specifică

Pentru elaborarea vinurilor roze, folosirea cărbunilor de uz oenologic este autorizată în cazul musturilor și vinurilor noi aflate încă în fermentație, obținute prin presare, în limita a 20 % din volumul vinurilor roze elaborate de vinificatorul în cauză pentru recolta respectivă. Este interzis orice tratament termic al recoltei în cadrul căruia temperatura depășește 40 °C.

2. Distanța dintre rânduri

Practică de cultivare

Fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2,50 metri pătrați. Această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiul dintre butuci. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,80 metri.

3. Tăierea

Practică de cultivare

Tăierea se efectuează cel târziu înainte de stadiul fenologic E, caracterizat de existența a trei frunze desfăcute pe primii doi ochi.

Tăiere scurtă (utilizând metoda „Gobelet” sau metoda „Cordon de Royat”), cu maximum șase cepi per butuc și maximum doi ochi/cep.

În cazul viței-de-vie plantate cu mai mult de 25 de ani în urmă (a 26-a înfrunzire), un cep poate avea maximum cinci ochi (limită de 12 ochi/butuc).

Cu excepția plantațiilor de viță-de-vie destinate producției denumirilor geografice „Sainte-Victoire”, „Fréjus”, „La Londe” și „Pierrefeu”, soiurile Cabernet sauvignon N și Syrah N pot fi tăiate utilizând metoda de tăiere lungă „Guyot” simplu (maximum opt ochi/butuc, din care maximum șase pe coarda de rod).

4. Irigarea

Practică de cultivare

Este permisă irigarea.

5. Erbicidarea – Dispoziții agroecologice

Practică de cultivare

5.2. Randamente maxime

66 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul geografic se întinde pe teritoriile a 84 de comune, din care 68 în departamentul Var, 15 în departamentul Bouches-du-Rhône și una în departamentul Alpes-Maritimes.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Agiorgitiko N

Barbaroux Rs

Cabernet-Sauvignon N

Calabrese N

Caladoc N

Calitor N

Carignan N

Cinsaut N – Cinsault

Clairette B

Floreal B

Grenache N

Moschofilero Rs

Mourvèdre N – Monastrell

Rousseli Rs

Sauvignac

Semillon B

Souvignier gris Rs

Syrah N – Shiraz

Tibouren N

Ugni blanc B

Verdejo B

Vermentino B – Rolle

Xinomavro N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Arealul geografic al denumirii de origine protejate „Côtes de Provence” se întinde în partea de sud a regiunii Provence, cu soluri calcaroase, la vest și la nord, până la partea cu soluri cristaline a aceleiași regiuni, la sud și la est (Maures și Esterel). Arealul se întinde de-a lungul plajelor Mării Mediterane, este șerpuit în văi, se etalează pe pietrișul scăldat în soare și se oprește la lizierele pădurilor de pini, cuprinzând anumite comune din departamentele Var, Bouches-du-Rhône și Alpes-Maritimes.

Bogăția plantațiilor de viță-de-vie din „Côtes de Provence” este dată de diversitatea condițiilor geografice și pedologice și de diversitatea mezoclimelor. Această diversitate a determinat comunitatea de producători să adopte instrumente care să permită obținerea celui mai ridicat nivel de originalitate, atât prin alegerea soiurilor, care valorifică această tablă de șah naturală, cât și prin adaptarea modurilor de conducere (arătură, densitate, metoda de tăiere, care permit producția, protejând totodată vița-de-vie de seceta estivală), precum și prin adaptarea condițiilor de producție, realizând investiții materiale și tehnice importante în secolul trecut.

Chiar dacă vinurile obținute din soiuri diverse și din medii atât de diverse sunt disponibile în diferite variante, ele își exprimă identitatea și originalitatea grație partajării, în cadrul comunității de producători, a uzanțelor și a cunoștințelor, în special în ceea ce privește producerea vinurilor roze.

Regiune de trecere, arealul geografic a devenit o regiune în care se amestecă soiuri adaptate de-a lungul generațiilor, oferind astfel calitate și identitate vinurilor. Prin urmare, soiurile Grenache N și Tibouren N oferă bogăție în ceea ce privește tăria alcoolică și corpolență, soiul Cinsaut N finețe și eleganță, soiul Syrah N arome fructate, iar soiul Mourvèdre N o capacitate bună de învechire a vinurilor.

Condițiile optime de maturare legate de distribuția precipitațiilor și a temperaturilor, efectele concentrării materiei prime și ale protecției sanitare a acesteia, datorate vânturilor dominante, contribuie, de asemenea, la calitatea și originalitatea vinurilor produse. Echilibrul dintre aciditate și corpolență, stabilitatea culorii și expresia aromatică elegantă ale vinurilor rezultă și din producția de struguri culeși cu o cantitate bună de zaharuri și polifenoli.

Reflectând uzanțele, parcelele, delimitate în mod precis pentru recoltarea strugurilor, sunt cultivate pe soluri cu o adâncime mică și cu un regim hidric bun.

După 2 600 de ani de tradiție vinicolă, regiunea „Côtes de Provence” cunoaște, din 1980, o veritabilă relansare, mai ales prin producția sa de vinuri roze.

Bunul rege RENE D’ANJOU, Conte de Provence, aprecia deja vinurile din Provence și, făcând din Marseille un port liber, a favorizat producția și comercializarea vinurilor. De asemenea, a introdus procedeul de elaborare a „vinului Clairet” și a vinului roze. La inițiativa unei ambasadoare de rang înalt, ELEONORE de PROVENCE, care a devenit regina Angliei, aceste vinuri s-au impus chiar și la curtea regală din Londra. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, au fost foarte apreciate la curtea regală a Franței, unde notorietatea lor a beneficiat de susținerea Doamnei de SEVIGNE, contesă de Grignan.

Această notorietate persistă și în 2010. Viticultorii, cooperativele și comercianții și-au continuat eforturile, îmbunătățind normele colective pentru promovarea denumirii de origine protejate „Côtes de Provence”, patrimoniul lor comun, și au depus eforturi pentru respectarea denumirii și a caracterului.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea și elaborarea vinurilor, este constituită din teritoriile următoarelor 10 comune din departamentul Bouches-du-Rhône și ale următoarelor 41 de comune din departamentul Var:

Etichetarea: Denumiri geografice complementare

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

În cazul vinurilor roșii și roze, DOP „Côtes de Provence” poate fi completată cu denumirile geografice complementare „Fréjus”, „Sainte-Victoire”
„Pierrefeu” și „Notre-Dame des Anges”.

În cazul vinurilor roșii, roze și albe, DOP „Côtes de Provence” poate fi completată cu denumirea geografică complementară „La Londe”.

Vinurile respectă condițiile stabilite în caietul de sarcini în ceea ce privește, în special, arealul geografic din care provin strugurii, în care se realizează vinificarea și în care, uneori, are loc elevajul vinurilor, precum și soiurile de viță-de-vie, randamentele, cantitățile de zaharuri fermentabile și metodele de elaborare.

Etichetarea: Unitatea geografică mai amplă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe etichetele vinurilor cu DOP, completată sau nu cu o denumire geografică (DG), poate figura unitatea geografică mai amplă „Vin de Provence”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă această unitate geografică mai amplă nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea DOP, completată sau nu de o DG. Unitatea geografică mai amplă „Vin de Provence” se află în același câmp vizual cu denumirea de origine protejată și cu denumirea geografică.

Etichetarea: denumirile soiurilor

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Soiurile secundare Agiorgitiko N, Calabrese N, Moschofilero Rs, Verdejo B, Xinomavro N, Floreal B, Souvignier gris B și Sauvignac B nu pot fi menționate pe etichetele vinurilor care poartă denumirea.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-6be16072-5bff-4b20-8463-9ba01911b0fe

(1)  
JO L 9, 11.1.2019, p. 2.