OJ:C_202406326: Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

În urma acestei publicări, autoritățile unui stat membru sau ale unei țări terțe sau o persoană fizică sau juridică având un interes legitim și stabilită sau rezidentă într-o țară terță pot, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului (1), să depună la Comisie o opoziție, în termen de 3 luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„
Yläsavolainen muurinpohjalettu”

Nr. UE: PGI-FI-03049 – 18.12.2023

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Yläsavolainen muurinpohjalettu”

2. Statul membru sau țara terță

Finlanda

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 2.3. Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Yläsavolainen muurinpohjalettu” este o clătită subțire, fină, obținută dintr-un aluat subțire preparat cu lapte sau cu o băutură pe bază de lapte fără lactoză, cu făină de orz (Hordeum vulgare), făină de grâu (Triticum aestivum), ouă și sare, care este apoi prăjit într-o tigaie din fontă. Aluatul trebuie să conțină făină de orz în proporție de cel puțin 1/3. Aluatul este lăsat apoi să crească timp de cel puțin 2 ore sau chiar peste noapte. „Muurinpohjalettu” are formă ovală sau rotundă. Dimensiunea sa poate varia. Recipientul utilizat pentru prăjire este uns cu unt sau cu unt fără lactoză.

„Yläsavolainen muurinpohjalettu” are următoarele caracteristici:

3.3. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală) și materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Aluatul pentru „Yläsavolainen muurinpohjalettu” trebuie să fie preparat și prăjit în regiunea Savonia de Nord.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică a produsului „Yläsavolainen muurinpohjalettu” din regiunea Savonia de Nord este formată din următoarele localități: Iisalmi, Keitele, Kiuruvesi, Lapinlahti, Pielavesi, Sonkajärvi și Vieremä.

5. Legătura cu aria geografică

Indicația geografică protejată „Yläsavolainen muurinpohjalettu” se bazează pe reputația produsului, care este o delicatesă specială din regiunea Savonia de Nord, preparată într-un mod specific.

Caracteristicile sale, și anume finețea, textura crocantă și aspectul subțire deosebesc produsul „Yläsavolainen muurinpohjalettu” de clătitele obișnuite. Aceste caracteristici au reprezentat criterii importante de evaluare în cadrul concursurilor de gătit „muurinpohjalettu”. Aluatul este subțire pentru a produce o clătită crocantă.

Untul/untul fără lactoză utilizat pentru prăjire și tigaia din fontă asigură o culoare bună și aspectuoasă și o suprafață coaptă. În mod tradițional, unul dintre instrumentele folosite la gătit este un tel meșterit din crenguțe de mesteacăn, pentru a unge tigaia cu unt. Clătita se întoarce de pe o parte pe alta cu o spatulă flexibilă.

O rețetă de Yläsavolainen muurinpohjalettu, delicatesă servită cu prilejul solstițiului de vară în orașul Iisalmi, a fost publicată pentru prima dată în revista Kotiliesi în anul 1933. Rețeta conținea un set de instrucțiuni și o listă a ingredientelor necesare pentru prepararea „muurinpohjalettu”. [Kotiliesi. „Iisalmelainen Juhannusherkku” („O delicatesă din Iisalmi pentru a întâmpina solstițiul de vară”]. 12/1933 p. 451)

Clătita a devenit mai cunoscută după ce Asociația finlandeză de tineret din Savonia de Nord a organizat primul concurs de gătit Yläsavolainen muurinpohjalettu în 1972. Începând din 1972, concursurile au loc în cadrul Festivalului regional din Savonia de Nord.

Renumele produsului „Yläsavolainen muurinpohjalettu” este ilustrat de o fotografie care îl înfățișează pe președintele finlandez Mauno Koivisto și pe dna Tellervo Koivisto degustând clătita în Vieremä, în 1996.

Într-un articol referitor la „yläsavolainen muurinpohjalettu”, ziarul Savon Sanomat explică modul în care un bărbat cunoscut sub numele de „Lettu-Enska” desprinde clătita de pe tigaie cu o spatulă metalică și o întoarce cu o spatulă din lemn. El unge tigaia cu unt folosind un tel făcut din crenguțe de mesteacăn. Ca ingredient lichid pentru aluat, el folosește lapte integral sau semidegresat. În opinia sa, laptele provenit direct de la fermă este cel mai bun pentru clătite. El mai spune că „în clătite se formează în mod natural găuri atunci când se toarnă aluatul de-a lungul marginii de sus a tigăii și se întinde restul cu o spatulă”. (Vuokko Nissinen. Savon Sanomat
27 iunie 2016: „Näin paistat parhaat yläsavolaiset muurinpohjaletut” („Cum să prăjiți cele mai bune clătite yläsavolainen muurinpohjalettu”). Disponibil aici: „Näin paistat parhaat yläsavolaiset muurinpohjaletut” („Cum să prăjiți cele mai bune clătite yläsavolainen muurinpohjalettu”) Savo | Savon Sanomat)

Un expert în „muurinpohjalettu” în vârstă de 80 de ani, cu o experiență îndelungată în prepararea acestor clătite, a fost intervievat pentru versiunea online a ziarului Ilta-Sanomat. În cadrul interviului, el a precizat că „know-how-ul pentru fabricarea «muurinpohjalettu» provine din regiunea Savonia de Nord. Clătita își are originea în Iisalmi și în cele patru localități învecinate, și anume: fosta localitate rurală Iisalmi, Vieremä, Kiuruvesi și Sonkajärvi.” Expertul a descris prepararea Yläsavolainen muurinpohjalettu în cadrul unui concurs după cum urmează: „Unul dintre membrii juriului a considerat că o clătită bună este rotundă sau ușor ovală, de grosime uniformă, fină ca dantela și de o culoare brună perfectă. De asemenea, clătita trebuie să aibă găuri. Rezultatul dorit se obține atunci când aluatul este suficient de subțire și conține proporția corectă de grăsime.”

Făina de orz este un ingredient esențial în rețetele tradiționale de „Yläsavolainen muurinpohjalettu” și este important ca făina să crească în prealabil. Se pare că cei mai iscusiți producători de clătite utilizau doar făină de orz, deși în rețetele tipice de „muurinpohjalettu” se utilizează de obicei un amestec de făină de orz și făină de grâu în proporții aproximativ egale. „Probabil ca un începător ar trebui să utilizeze ceva mai multă făină de grâu decât făină de orz, dar un starter de aluat de clătită autentic conține mai multă făină de orz decât făină de grâu. Starterul de aluat trebuie să fie destul de fluid pentru a produce clătite subțiri”, recomandă expertul în „muurinpohjalettu” din Iisalmi. (Mansikkamäki Sanna. Ilta-Sanomat.
2 august 2016: „Esko Antikainen, 80, dezvăluie secretele clătitelor «muurinpohjalettu» și ne avertizează: Aveți grijă să nu mâncați până pocniți”. Disponibil aici: https://www.is.fi/ruokala/ajankohtaista/art-2000001231828.html)

Revista online specializată în gastronomie și vinuri Glorian Ruoka&Viini explică modul în care un bucătar Michelin execută aceste clătite în spiritul tradițiilor din Savonia de Nord. Revista publică rețeta de „Yläsavolainen muurinpohjalettu”. (Glorian Ruoka&Viini 2018, Soppa365: https://www.soppa365.fi/reseptit/leivonta-jalkiruu
„Yläsavolainen muurinpohjalettu”at-aamiaiset-makea-leivonta/huippukokin-muurinpohjaletut)

Iată ce povestește o anecdotă istorică despre „Yläsavolainen muurinpohjalettu”: „În Savonia de Nord clătitele numite «muurlettu», adică «muurinpohjalettu», se preparau în perioada solstițiului de vară. După cum o arată denumirea, erau gătite pe fundul unui ceaun. Comunitățile rurale aveau, de obicei, un ceaun mare gata uns, pe care fermierele îl foloseau cu rândul pentru a prepara clătite. În împrejurimile localității Iisalmi exista obiceiul de a pregăti clătitele cu mult timp înainte, în ajunul solstițiului, astfel încât cei care le făceau să aibă timp să se spele la saună pentru a îndepărta mirosul de fum. De multe ori, trebuia să îți aștepți rândul la ceaun, pentru că lumea venea cu mult aluat de clătite. La urma urmei, era nevoie de suficiente clătite pentru ziua solstițiului. Se puteau face «muurinpohjalettu» și la focul aprins în aer liber pentru solstițiu, unde oamenii care preparau clătitele erau ajutați de cei care se ocupau de întreținerea flăcării.” [Ollikainen Eila, Määttalä Sinikka și Hämäläinen Mauno. 2009. Savolainen syömälysti (carte de bucate cu rețete din Savonia), p. 130]

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.ruokavirasto.fi/ylasavolainen-muurinpohjalettu

(1)  Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 (JO L, 2024/1143, 23.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1143/oj).