Dosar nr. 211/64/2023<!–>Completul constituit din:–>
Președinte<!–>
– Laurențiu Mihai Bălan–>
Grefier<!–>
– Adina-Maria Szasz–>
<!–>Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate de reclamanta Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“ în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, având ca obiect „anulare acte administrative cu caracter normativ – Ordonanța nr 1.571/2022“.->Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 27.09.2023, încheierea de ședință din acea dată face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în vederea deliberării, în baza art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 11 octombrie 2023, 25 octombrie 2023, iar ulterior pentru astăzi, 8 noiembrie 2023.>–> CURTEA,–><!–>I.->Deliberând asupra cauzei de față, constată:Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.04.2023 pe rolul Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociația „Alianța Pentru Combaterea Abuzurilor“ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:1.<!->anularea în parte a prevederilor art. 1 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare, în sensul anulării aprobării cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, prevăzute în anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3 – coloanele verticale nr. 6, 7 și 8 aferente speciilor iepure, fazan și potârniche, de la poziția 1 și până la poziția 2175, anexa nr. 4 și anexa nr. 5;… 2.->anularea prevederilor art. 4 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 3.<!->anularea prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 4.->anularea prevederilor art. 7 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 5.<!->anularea prevederilor art. 14 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 6.->anularea prevederilor art. 15 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 7.<!->anularea prevederilor anexei nr. 1 a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 1 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2022/2023, la speciile: cerb comun, cerb lopătar și capră neagră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 8.->anularea prevederilor anexei nr. 2 a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 2 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2022/2023, la specia muflon, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 9.<!->anularea prevederilor coloanelor verticale nr. 6, 7 și 8 aferente speciilor iepure, fazan și potârniche, de la poziția 1 și până la poziția 2175, ale anexei nr. 3 a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2022/2023, la speciile: mistreț, iepure, fazan și potârniche, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 10.->anularea prevederilor anexei nr. 4 a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2022/2023, la speciile marmotă, viezure, vulpe, câine enot, șacal, jder de copac, jder de piatră, dihor comun, nevăstuică, hermelină, bizam, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;… 11.<!->anularea prevederilor anexei nr. 5 a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 5 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2022/2023, la speciile: stăncuță, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană, gaiță, guguștiuc, ieruncă, cormoranul mare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare, cu excepția coloanei 12, aferentă speciei cormoranul mare, de la poziția 1 până la poziția 2175.… –>În justificarea interesului promovării acțiunii, reclamanta (A.C.A.B.) a susținut că are un interes personal, născut, actual și direct în promovarea acțiunii și, în consecință, calitate procesuală activă, conform dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a) și s), art. 8 alin. (11) și (12) și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Deciziei RIL nr. 8 din 2.03.2020, dar și dispozițiilor art. 5 și art. 20 alin. (1) și alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului și prevederile preambulului, art. 1, art. 2, pct. 15, 31, 32, 38, 60, art. 3, art. 49, art. 75 din O.U.G. nr. 195/2005.<!–>Totodată, a invocat în subsidiar și interesul public în promovarea acțiunii, conform 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004.–>A precizat reclamanta că, ulterior publicării Deciziei RIL nr. 8 din 2.03.2020, interesul personal în promovarea unor acțiuni similare (acțiunea de suspendare și acțiunea de anulare a cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de păsări sălbatice aprobate prin Ordinul M.M.A.P. nr. 1.400/2020) a fost recunoscut/consacrat de Curtea de Apel Brașov (dosarele nr. 326/64/2020 și nr. 452/64/2020, Dosar nr. 565/64/2021, Dosar nr. 553/64/2022).<!–>În promovarea acțiunii, reclamanta a precizat că a invocat în principal interesul privat și doar în subsidiar interesul public; interesul privat al promovării acțiunii decurge din scopurile și obiectivele statutare ale reclamantei care au un nivel de specificitate mai mult decât suficient pentru a se stabili o legătură minimă, neechivocă între ele și conținutul actului administrativ pe care îl contestă.->A menționat că prin dispozițiile Ordinului nr. 1.571/2022 se stabilesc/se aprobă cote de recoltă/vânătoare sau se creează premisele suplimentării respectivelor cote de vânătoare/recoltă pentru 27 de specii de interes cinegetic (păsări și mamifere), prin adoptarea unui act administrativ normativ care încalcă legislația națională și comunitară privitoare la vânătoarea și protecția mediului și biodiversității (O.U.G. nr. 57/2007 și Directiva „Păsări“) și care permite uciderea ilegală, non-necesară și contrară principiului utilizării durabile, inclusiv prin vânătoare recreativ-sportivă a sute mii de păsări și mamifere sălbatice, fapt echivalent cu încălcarea normelor comunitare în domeniul protecției mediului (Directiva „Păsări“), exploatarea excesivă a fondului cinegetic și faunei, punerea în pericol a supraviețuirii a unor specii sălbatice, folosirea animalelor sălbatice în scopuri care nu sunt vitale, încălcarea dreptului animalelor sălbatice de a trăi și de a se reproduce în libertate în mediul lor natural. Or, între obiectul și consecințele actului administrativ contestat (Ordinul M.M.A.P. nr. 1.400/2020), pe de o parte, și scopurile statutare ale reclamantei, pe de altă parte, există o corelație, în condițiile în care, potrivit actelor constitutive, A.C.A.B. este o organizație neguvernamentală, constituită și cu scopul prevenirii și combaterii abuzurilor împotriva: (…) mediului înconjurător (protecția mediului); animalelor (protecția animalelor), iar prin prisma statutului A.C.A.B. sunt considerate abuzuri împotriva animalelor și mediului: vânătoarea sportivă, exploatarea excesivă a fondului cinegetic și faunei; periclitarea prin orice metodă a existenței unor ecosisteme, orice act de încălcare a legislației de mediu naționale, a legislației și recomandărilor comunitare, adoptarea și/sau neabrogarea unor acte normative care încalcă Declarația Universală a Drepturilor Animalelor.>–>A concluzionat reclamanta că interesul său privat este dovedit, ceea ce implică existența certă a calității procesuale active a asociației.–>În subsidiar, reclamanta a precizat și că prevederile a căror anulare o solicită reprezintă o lezare a interesului legitim public reprezentat de imperativul conservării mediului, sub aspectul biodiversității care are ca și componentă importantă speciile de păsări și animale sălbatice. În acest sens, sunt relevante prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), m) și r) din Legea nr. 554/2004. Din moment ce speciile de mamifere și păsări care fac obiectul acestei cereri se regăsesc la anexa nr. 1 a Legii nr. 407/2006, rezultă că speciile respective fac parte din „fauna de interes cinegetic“ [așa cum este aceasta definită la art. 1 lit. m) din Legea nr. 407/2006], faună care, potrivit art. 2 din Legea nr. 407/2006, este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes național și internațional. Prin urmare, protecția și gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic reprezintă un interes legitim public. A mai arătat că mai multe din speciile de animale sălbatice care fac obiectul acțiunii sunt protejate prin Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări), de Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau de Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, ratificată de România prin Legea nr. 13/1993 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25.03.1993, astfel încât protecția acestor animale reprezintă un interes legitim public.<!–>Cu privire la îndeplinirea procedurii administrative prealabile, reclamanta a precizat că, anterior formulării prezentei cereri, în data de 17.11.2022, a trimis la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin poștă electronică, o plângere prealabilă, formulată în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004 în care a solicitat reexaminarea actului normativ în sensul revocării prevederilor enumerate, pentru mai multe motive de nelegalitate. În data de 6 decembrie 2022, pârâtul M.M.A.P. a trimis prin poștă răspunsul la plângerea prealabilă – Adresa nr. 2/R/1.843/6.12.2022, prin care a respins plângerea, susținând în esență că nu poate da curs cererii de revocare pentru că ordinul contestat a intrat în circuitul civil producând efecte juridice, că M.M.A.P. nu are decât posibilitatea „revocării“ ordinului și că o eventuală anulare a acestui ordin nu poate fi dispusă decât de instanța de judecată.–>Pe fondul cauzei, reclamanta a arătat că, în data de 7 iunie 2022, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis Ordinul nr. 1.571/2022 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la unele specii de păsări pentru perioada 2022-14 mai 2023.<!–>Conform precizărilor făcute de Societatea Ornitologică Română de la punctul 1 din Adresa nr. 1.084/31.07.2020, păsările care figurează la anexa 5 a Ordinului M.M.A.P. nr. 1.571/2022 (speciile: ieruncă, stăncuță, gaiță, coțofană, cioară de semănătură, cioară grivă, guguștiuc) sunt specii sedentare/rezidente, iar conform informațiilor din Atlasul păsărilor de interes comunitar, ediția 2015, cormoranul mare este o specie migratoare. Conform precizărilor Societății Ornitologice Române din aceeași adresă, speciile ieruncă, stăncuță, gaiță, coțofană, cioară de semănătură, cioară grivă, guguștiuc nu pot fi considerate specii dăunătoare din perspectiva conservării biodiversității și a menținerii echilibrului ecologic în ecosistemele în care aceste specii trăiesc. Însăși conceptele de specie dăunătoare și specie folositoare sunt perimate și nu mai au sens în studiul ecologiei actuale. Toate speciile native care trăiesc într-o anumită zonă sunt parte integrantă a acelui ecosistem și au rolul lor.–>A menționat reclamanta că Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 a fost emis cu Avizul nr. 4/2022 al Consiliului Național de Vânătoare, în care se menționează doar faptul că 12 din membrii Consiliului au votat „pentru“ avizarea favorabilă a proiectului de ordin. În formula introductivă a Ordinului M.M.A.P. nr. 1.571/2022 sunt invocate Referatul de aprobare D.M.R.C. nr. 147.684/25.03.2022 (care are și o anexă) și înscrisuri care figurează la punctul nr. 13 de la anexa I. În anexa referatului este prezentată o serie de tabele intitulate „dinamica efectivelor și cotelor de recoltă“ aferente speciilor șacal, vulpe, marmotă, potârniche, fazan, iepure de câmp, mistreț, capră neagră, cerb lopătar, muflon, cerb comun (tabele în care apar așa-zise evaluări pe o perioadă de la 2 la mai mulți ani, cotele de recoltă aprobate pe anii anteriori și cotele propuse pentru sezonul 2022-2023) și o serie de tabele intitulate „Dinamica cotelor de recoltă și realizărilor“ aferente speciilor gaiță, coțofană, cioară grivă, cioară de semănătură, stăncuță, ieruncă, guguștiuc (tabele care cuprind cotele de recoltă aprobate și realizate pe mai multe sezoane anterioare, precum și cotele propuse pentru sezonul 2022-2023). Tot în formula introductivă a Ordinului M.M.A.P. nr. 1.571/2022 este invocat și Referatul D.M.R.C. nr. 147.812/31.05.2022. În anexa referatului sunt prezentate aceleași tabele ca și în anexa Referatului nr. 147.684/25.03.2022, tabele intitulate „Dinamica efectivelor și cotelor de recoltă“ sau „Dinamica cotelor de recoltă și realizărilor“, cu același conținut, dar care suplimentar au și câte o reprezentare grafică.<!–>Referatele de aprobare trimit la Adresa M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2021, înscrisuri care figurează la punctul nr. 16 de la anexa 1, care, potrivit precizărilor din ultimul său paragraf, trebuia transmisă gărzilor forestiere și gestionarilor însoțită de o serie de anexe/tabele.->Adresa M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2021 – înscris care figurează la punctul nr. 16 de la anexă – face trimiteri la rândul ei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 478.2002, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 512/2004 și la Instrucțiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Protecției Mediului. Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (înscris care figurează la punctul nr. 18 de la anexa I) reprezintă un act nepublicat în Monitorul Oficial al României (așa cum reiese din Adresa nr. 6.369/6.09.2022 a RA Monitorul Oficial, înscris care figurează la punctul nr. 19 de la anexa 7). Aceste instrucțiuni sunt invocate de M.M.A.P. în aproape toate referatele de aprobare ale ordinelor prin care se stabilesc cote de recoltă ca bază de evaluare a efectivelor de faună sedentară. Decizia propriu-zisă (prin care s-au aprobat Instrucțiunile) nu poate fi accesată nicăieri și nici M.M.A.P. nu a prezentato/ trimis-o către Gărzile forestiere împreună cu Instrucțiunile pe care le aprobă (trimise gărzilor forestiere odată cu Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022). Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor privind aprobarea Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului este adoptat în baza vechii Legi nr. 103/1996 (abrogată din anul 2006 prin Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic), nu a fost modificat/revizuit după intrarea în vigoare a Legii nr. 40/2006 și prevede (art. 3 și 4) că studiile propriu-zise sunt întocmite de către persoane fizice sau juridice atestate (și nu de către gestionarii fondurilor cinegetice). Totodată, studiile prevăzute de acest ordin nu sunt intitulate studii de evaluare a efectivelor de faună (ci studii de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului) și nu se întocmesc anual, ci pentru perioada de valabilitate a contractului. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 512/2004, înscris care figurează la punctul nr. 25 de la anexa 1 privind aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România (cerb comun, cerb-lopătar, căprior, capră-neagră, mistreț, iepure, potârniche, cocoș-de-munte și râs), este adoptat tot în baza vechii Legi nr. 103/1996 (abrogată încă din anul 2006 prin Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic), nu a fost modificat/revizuit după intrarea în vigoare a Legii nr. 407/2006 și reglementează stabilirea efectivelor optime la 9 specii de interes cinegetic, și anume, cerb comun, cerb-lopătar, căprior, capră-neagră, mistreț, iepure, potârniche, cocoș-de-munte și râs.>–>Reclamanta a menționat aspecte de nelegalitate ale reglementărilor a căror anulare o solicită. Astfel, a arătat că principiul legalității activității administrative rezidă în obligația autorităților de a nu eluda prevederile legale, dar și în necesitatea ca toate deciziile respectivelor autorități să se întemeieze pe lege și, în susținere, a invocat jurisprudența Curții de Apel Brașov.–>Reclamanta a susținut că prevederile Ordinului nr. 1.571/2022, a căror anulare o solicită, sunt nefundamentate, nemotivate corespunzător și contravin unor acte normative de nivel superior, unele dintre ele transpunând în legislația internă directive europene și convenții internaționale.<!–>Astfel, a arătat că prevederile și anexele Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 au fost adoptate ilegal, nefiind fundamentate temeinic (conform prevederilor art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) și alin. 3, art. 20, art. 22, coroborate cu art. 30, art. 31 din Legea nr. 24/2000) și încălcând prevederile art. 17, art. 56 alin. (1), art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, în condițiile în care, potrivit pârâtului, așa-zisele evaluări ale efectivelor speciilor de cocoș-de-munte s-ar fi efectuat conform „Instrucțiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calcul al propunerilor de cote de extras, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (Instrucțiuni incomplete, vechi de 27 de ani, emise în baza Legii nr. 26/1976, aprobate printr-o decizie nepublicată în Monitorul Oficial al României a căror valabilitate a expirat încă din anul 1998 și care sunt considerate chiar de către pârâtul M.M.A.P., încă din iulie 2020, ca fiind lipsite de caracter normativ, inaplicabile în contextul actual al administrării și gestionării faunei cinegetice“.–>Reclamanta a precizat că aprobarea de către pârât a cotelor de recoltă, la speciile de faună de interes cinegetic mamifere și păsări, în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 este un act de administrare a faunei cinegetice, fiind instituit în sarcina M.M.A.P., care, potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, este „administratorul“ faunei, iar această aprobare a cotelor trebuie să fie fundamentată pe evaluarea efectivelor de faună. La rândul ei, această evaluare a efectivelor este un act de gestionare durabilă a acestei faune, dar și un act de administrare a faunei. Totodată, întrucât art. 56 din Legea nr. 407/2006 prevede că, în vederea administrării și gestionării unitare a faunei de interes cinegetic, administratorul (pârâtul M.M.A.P.) va elabora și va aproba, în limitele respectivei legi, instrucțiuni, regulamente și norme tehnice, care trebuie revizuite ori de câte ori este nevoie în conformitate cu Legea nr. 407/2006 și cu reglementările internaționale la care România este parte, rezultă că M.M.A.P. era obligat să elaboreze și să aprobe acte administrative adecvate legislației actuale, prin care să reglementeze modalitățile/procedurile tehnice pe baza cărora gestionarii efectuează, sub coordonarea administratorului M.M.A.P., studiile de evaluare a faunei de interes cinegetic prevăzute la art. 17 din Legea nr. 407/2006 și, corelativ, să reglementeze metodologia/formula de calcul prin care administratorul M.M.A.P. stabilește cotele de recoltă, potrivit atribuției prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 și pe baza datelor furnizate de studiile de evaluare.<!–>A susținut reclamanta că instrucțiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 sunt incomplete și imposibil de aplicat.->Încă din iulie 2020, chiar pârâtul M.M.A.P. recunoaște faptul că evaluarea efectivelor de faună nu se mai poate face pe baza Instrucțiunilor vechi de 27 de ani (aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995) despre care pretinde că au stat la baza evaluării efectivelor de faună de interes cinegetic, în vederea stabilirii cotelor. Astfel, la data de 5.02.2021, M.M.A.P. a postat pe site-ul propriu, în vederea consultării publice, proiectul de Ordin privind aprobarea Instrucțiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare (http://www.mmediu.ro/articol/proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-instructiunilor-pentru-evaluarea-efectivelor-unor-specii-de-fauna-cinegetica-admise-la-vanatoare). Prin Referatul de aprobare nr. 149.148/27.07.2020, pârâtul M.M.A.P. justifică necesitatea adoptării proiectului, ca și în Referatul nr. DGB/104.650/11.07.2022 (http://www.mmediu.ro/articol/ proiect-de-ordin-privind-aprobarea-instrucțiunilor-pentru-evaluarea-efectivelor-unor-specii-de-fauna-cinegetica-admise-la-vanatoare/ 5452). Abia la data de 2.11.2022, M.M.A.P. adoptă proiectul privind aprobarea Instrucțiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare prin Ordinul nr. 2.847/2.11.2022.>–>A concluzionat reclamanta că, deși afirmă/constată în mod oficial încă din iulie 2020 că Instrucțiunile aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 nu au un caracter normativ, nu mai pot fi aplicate în contextul actual al administrării și gestionării faunei cinegetice, sunt insuficiente, echivoce și neadaptate legislației în vigoare, pârâtul M.M.A.P. continuă încă 2 sezoane de vânătoare (2021/2022 și 2022/2023) să recomande aplicarea acestor „Instrucțiuni“ inaplicabile și să aprobe cote de recoltă pornind de la efectivele de faună pretins evaluate prin aceste instrucțiuni insuficiente, echivoce și neadaptate legislației în vigoare M.M.A.P.–>Reclamanta a susținut că „Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă“, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, și-au pierdut valabilitatea/au ieșit din vigoare încă din data de 31.10.1998, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996. A precizat că art. 50 din Legea nr. 103/1996 prevede un termen de ieșire din vigoare a actelor normative secundare emise în baza defunctei Legi nr. 26/1976, respectiv a „regulamentelor, instrucțiunilor și normelor tehnice privind vânatul și vânătoarea“ emise în baza Legii nr. 26/1976.<!–>În opinia reclamantei, Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 (înscrisul care figurează la punctul nr. 16 la anexa nr. 1 la care fac trimitere referatele de aprobare ale O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022) nu este un act normativ prin care se aprobă vreo reglementare tehnică privind „evaluarea efectivelor“, ci o circulară, o informare trimisă de minister către inspectorii-șefi ai gărzilor forestiere (care conține indicații cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului și propunerea cotelor de recoltă, prin trimiteri la Ordinul Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 512/2004, Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 393/2002 sau Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995, dar și prin adăugarea unor recomandări/indicații ad-hoc care nu au nicio legătură cu ordinele sau decizia menționată).–>A subliniat reclamanta că Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 nu este indicată în Referatul de aprobare nr. DGB/104.657 din 11.07.2022 ca fiind un act normativ administrativ, respectiv ordin de ministru, decizie, instrucțiuni etc., care să aibă un număr alocat conform normelor de tehnică legislativă, ci are doar un nr. de înregistrare la M.M.A.P. și nu se indică dacă respectiva scrisoare a fost publicată în Monitorul Oficial al României; scrisoarea M.M.A.P. nu este publicată în Monitorul Oficial, așa cum prevăd dispozițiile art. 11 din Legea nr. 24/2000 ca și condiție a intrării în vigoare a actelor administrative normative nici la data de 17.01.2022 și nici la o dată ulterioară; această scrisoare nu poate fi un act administrativ individual în contextul în care se referă la reguli generale, aplicabile erga omnes, pe întreg teritoriul României, cu referire la evaluarea speciilor de interes cinegetic și stabilirea cotelor de recoltă și nici nu poate fi un act normativ secretizat; scrisoarea M.M.A.P. nu are titlul și structura unui act administrativ normativ, în sensul că nu are un titlu de act normativ, nu conține o parte introductivă în care să fie invocat instrumentul de fundamentare și nici actele normative de nivel superior în baza și în temeiul cărora a fost emis actul administrativ respectiv.<!–>A concluzionat reclamanta că fundamentarea ordinului este precară, fiind o compilație incoerentă și contradictorie între niște instrucțiuni tehnice incomplete care fie nu au un caracter normativ, fie au ieșit din vigoare de peste 24 de ani și o scrisoare/adresă care, la rândul ei, nu este un act administrativ normativ, ci o simplă comunicare către gărzile de mediu.->În opinia reclamantei, aprobarea cotelor de recoltă prevăzute la anexele nr. 1-5 ale O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 pe baza unor evaluări ale efectivelor de faună efectuate conform Instrucțiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 este ilegală, prin încălcarea dispozițiilor art. 50 alin. (1), raportate la art. 17 alin. (1) și alin. (2), art. 1 lit. x), art. 16, art. 6 alin. (1) lit. k) și lit. n) și art. 19 din Legea nr. 407/2006, prevederile art. 10 și pct. nr. 13 din preambulul Directivei Păsări [și art. 33 alin. (8) din O.U.G. nr. 57/2007], dar și dispozițiile art. 6 și art. 7 raportate la art. 33 alin. (8) din O.U.G. nr. 57/2007 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă. De asemenea, Instrucțiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 sunt incomplete și deci imposibil de aplicat întrucât din singura versiune a acestora lipsește atât „Fișa model 7“ ce ar trebui completată pentru speciile de cervide, adică inclusiv pentru speciile de cerb comun și de cerb-lopătar care figurează la anexa nr. 1 a O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022, cât și centralizatorul J. La fel stau lucrurile și cu Fișa N, menționată la cap. II – pct. 13 din Instrucțiunile tehnice care lipsește din unica versiune a „Instrucțiunilor“, a căror ultimă pagină (pag. 23) se încheie cu centralizatorul „M“. A mai arătat că Instrucțiunile aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 sunt insuficiente, întrucât vizează evaluarea a doar câteva specii dintre cele prevăzute la anexele nr. 1-5 ale O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022: speciile capră-neagră, cerb comun/cerb-lopătar, iepure și fazan, ignorând alte specii despre care se menționează la maniera generică și expeditivă că ar trebui să constituie doar obiectul unor observații eratice și secundare, realizate cu prilejul altor acțiuni.>–>A mai susținut reclamanta că O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 încalcă normele de tehnică legislativă care reglementează motivarea și fundamentarea temeinică a actelor normative [prevederile art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 21, art. 22 coroborate cu art. 30 și art. 31 din Legea nr. 24/2000], în sensul că motivarea ordinului constă într-o compilație incoerentă și promiscuă, conținând părți din Instrucțiunile aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 și indicațiile transmise prin Scrisoarea M.M.A.P. nr. 10.152/1995, iar referatele de aprobare ale ordinului conțin mențiuni intrinsec contradictorii, dar și mențiuni care intră în contradicție cu mențiunile pe care același pârât M.M.A.P. le face în Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022.–>A mai arătat că susținerile din Referatul de aprobare nr. DMRC 147.684/25.03.2022 sunt contrazise de susținerile conținute de Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022. Astfel, în timp ce în Referatul de aprobare se afirmă că studiile de evaluare a faunei s-ar fi desfășurat din „iunie 2021 și finalizând cu lunile februarie-martie 2022“, din Scrisoarea nr. 55.005/2022 reiese că aceste evaluări se puteau face doar după emiterea Scrisorii M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022, adică doar în lunile februarie și martie 2022. În concluzie, există o contradicție în fundamentarea O.M.M.A.P. contestat, întrucât cele consemnate în primul referat de aprobare a ordinului sunt contrazise de Adresa/Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022.<!–>În timp ce în ambele referate de aprobare a ordinului se menționează că stabilirea cotelor de recoltă s-ar fi făcut în conformitate cu prevederile cap. II pct. 4-13 din „Instrucțiunile tehnice“ aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a M.A.P.P.M. din anexa la Referatul de aprobare nr. DMRC/147.684/25.03.2022, dar și din anexele G, Centralizatorul E și anexa I, care însoțesc Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022, rezultă că evaluările mai multor specii de faună nu au respectat formatul Instrucțiunilor aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995.–>În timp ce centralizatoarele G 1 și G 2 – anexe la Scrisoarea nr. 55.005/2022 (pe care M.M.A.P. le-a trimis în teritoriu odată cu Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022), au doar 2 rubrici pentru speciile de cervide (cerb comun și cerb-lopătar), aferente evaluărilor pentru „masculi“ și pentru „femele/tineret“, Centralizatorul H din Instrucțiunile tehnice aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 are mai multe rubrici, informațiile despre evaluarea exemplarelor de cervide fiind defalcate pe sexe și vârstă (rubricile: „masculi – 1-3 ani“; „masculi – 3-9 ani“, „masculi – 10 ani și peste“; „femele – juninci“, „femele mature“; „femele bătrâne“, „viței sub un an“). În timp ce centralizatoarele G 1 și G 2 – anexe la Scrisoarea nr. 55.005/2022 (pe care M.M.A.P. le-a trimis în teritoriu odată cu Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022) au doar 2 rubrici pentru specia capră-neagră, aferente evaluărilor pentru „masculi“ și pentru „femele tineret“, Centralizatorul D – capră-neagră din Instrucțiuni are trei rubrici, informațiile fiind defalcate pe „masculi“, „femele“ și „tineret“.<!–>Prin Adresa nr. 55.005/17.01.2022, M.M.A.P. dezafectează cap. III din Instrucțiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 și în sensul înlocuirii persoanelor însărcinate cu centralizarea, finalizarea, controlul și verificarea lucrărilor de evaluare a faunei, diminuând controlul și verificarea acestor evaluări efectuate pe fondurile cinegetice.–>A opinat reclamanta că Ordinul M.M.A.P. nr. 1.571/2022 a fost adoptat ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 17 și 56 din Legea nr. 407/2006, în sensul că M.M.A.P. – autoritatea centrală care răspunde de vânătoare și se ocupă cu administrarea faunei de interes cinegetic nu a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună, studii despre care tot pârâtul M.M.A.P. susține că ar fi stat la baza stabilirii cotelor de recoltă, în condițiile în care nu există un act normativ emis în temeiul art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, prin care să se stabilească modalitatea în care M.M.A.P. coordonează efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună sedentară, de către personalul tehnic al gestionarilor fondurilor cinegetice, conform art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, pentru că acest eventual act administrativ nu este invocat în referatele de aprobare.<!–>În referatele de aprobare ale O.M.M.A.P., M.M.A.P. susține că aceste studii ar fi fost coordonate de gărzile forestiere „în conformitate“ cu cap. II pct. 4-13 din Instrucțiunile aprobate prin Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și cu dispozițiile M.M.A.P. din Adresa/Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022. Or, aceste susțineri confirmă, în opinia reclamantei, inexistența coordonării studiilor conform art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006.–>A arătat reclamanta că din referatele de aprobare ale O.M.M.A.P. și din Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022 reiese că, în loc să adopte actele administrative normative impuse de art. 56 din Legea nr. 407/2006, prin care să reglementeze coordonarea studiilor de evaluare a speciei cocoș-de-munte de către administratorul faunei [conform modificării art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2005 introduse prin Legea nr. 13/2020], pârâtul M.M.A.P. s-a limitat să menționeze că această coordonare s-ar fi efectuat de către gărzile forestiere (nu de către administrator); să invoce ca temei un act ieșit din vigoare din anul 1998 care nu conține nimic referitor la vreo coordonare a studiilor de evaluare a faunei de către gărzile forestiere; și să emită câteva indicații incoerente în conținutul Adresei/Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022.<!–>În concret, M.M.A.P. a emis O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 cu încălcarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, din moment ce atribuția coordonării efectuării studiilor de evaluare prevăzute la art. 17 alin. (2) revine exclusiv administratorului faunei de interes cinegetic, respectiv autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, reprezentată de pârâtul M.M.A.P., și nu structurilor teritoriale ale gărzilor forestiere, iar gărzile forestiere nu pot fi asimilate autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, sub pretextul că ar face parte integrantă din M.M.A.P.–>Din Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 reiese că personalul gărzilor forestiere nu trebuia să desfășoare nicio acțiune legată de evaluarea efectivelor de faună, anterior trimiterii de către M.M.A.P. a Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022, ci era îndemnat prin scrisoare să acționeze numai în lunile februarie-martie 2022, după primirea scrisorii și pe baza indicațiilor din scrisoare. Prin urmare, personalul gărzilor forestiere nici nu a coordonat și nici nu a verificat vreo eventuală acțiune de evaluare a efectivelor desfășurată anterior lunii februarie 2022 sau posterioare lunii martie 2022 și nici nu a putut coordona acțiuni desfășurate în februarie-martie 2022. Conform indicațiilor din Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022, aceleași gărzi forestiere ar trebui să verifice, concret, în teren modul în care s-au efectuat evaluările, pentru toate speciile la care se fac evaluări (peste 25) pe un număr foarte mic de fonduri cinegetice, și anume doar 5 fonduri/județ. Or, în contextul în care din anexele O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din iunie 2022) reiese că în țară sunt peste 2.000 de fonduri cinegetice, iar verificarea minimă acoperă doar 200 de fonduri la nivel național, rezultă că 90% din fondurile cinegetice din România nu sunt acoperite de această coordonare/verificare ad-hoc ce ar fi trebuit efectuată de gărzile forestiere. Dacă instanța va aprecia că M.M.A.P. a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună doar prin transmiterea către gărzile forestiere a Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022, atunci, în opinia reclamantei, această coordonare este ilegală în raport cu art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, pentru că nu a vizat eventualele acțiuni de evaluare a efectivelor de faună ce trebuiau efectuate anterior datei de 17.01.2022.<!–>A mai arătat reclamanta că indicațiile formulate de M.M.A.P. la pag. 3 pct. 5 din Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 contravin prevederilor art. 56 alin. (1), raportate la prevederile art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, la art. 37 alin. (1), dar și principiilor prevenției și precauției întrucât permit stabilirea unor cote de recoltă altfel decât prin metodologii de calcul/formule stabilite prin acte normative administrative și pentru că permit stabilirea unor cote de recoltă într-o manieră total arbitrară și, în consecință, inaptă să garanteze menținerea populațiilor acestor specii la un nivel de conservare favorabilă. De asemenea, Ordinul nr. 1.571/2022 încalcă normele de tehnică legislativă care reglementează motivarea și fundamentarea temeinică ale actelor normative [prevederile art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 21, art. 22, art. 30 și art. 31 din Legea nr. 24/2000, dar și art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, art. 37 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007], dar și principiile prevenției și precauției (definite în Convenția pentru Diversitate Biologică, ratificată prin Legea nr. 58/1994, reglementate la art. 3 din O.U.G. nr. 195/2005 și consacrate la nivelul dreptului comunitar de prevederile art. 11 TFUE), în sensul că stabilirea cotelor de recoltă la speciile de faună prevăzute la anexa nr. 4 a O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 s-a făcut într-o manieră netransparentă, ambiguă, arbitrară. Stabilirea/Calcularea acestor cote a fost dispusă de M.M.A.P., nu printr-un act administrativ normativ fundamentat corespunzător, ci ad-hoc, prin Scrisoarea/Circulara nr. 55.005/17.01.2022, și într-o manieră care permite acordarea de cote nelimitate și, în consecință, inaptă să garanteze menținerea populațiilor acestor specii la un nivel de conservare favorabilă.–>A mai arătat reclamanta că din Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 reiese că personalul gărzilor forestiere nu trebuia să desfășoare nicio acțiune legată de evaluarea efectivelor de faună, anterior trimiterii de către M.M.A.P. a Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022, ci era îndemnat să acționeze numai în lunile februarie-martie 2022, după primirea scrisorii și pe baza indicațiilor din scrisoare. În concret, personalul gărzilor forestiere nici nu a coordonat și nici nu a verificat vreo eventuală acțiune de evaluare a efectivelor desfășurată anterior lunii februarie 2022 sau posterioare lunii martie 2022 și nici nu a putut coordona acțiuni desfășurate în februarie-martie 2022, în contextul în care coordonarea este prin definiție o acțiune ce precede și însoțește acțiunea ce trebuie coordonată, în timp ce verificarea presupune de obicei doar un control post-factum. Conform aceluiași document, gărzile forestiere ar trebui să verifice, concret, în teren, modul în care s-au efectuat evaluările, pentru toate speciile la care se fac evaluări (peste 25) pe un număr foarte mic de fonduri cinegetice, respectiv doar 5 fonduri/județ. Or, în țară sunt peste 2.000 de fonduri cinegetice, iar verificarea minimă acoperă doar 200 de fonduri la nivel național, rezultând că 90% din fondurile cinegetice din România nu sunt acoperite nici măcar de această coordonare/verificare ad-hoc ce ar fi trebuit efectuată de gărzile forestiere.<!–>A susținut reclamanta că, dacă s-ar trece peste toate motivele de nelegalitate dezvoltate anterior, atunci această coordonare este ilegală în raport cu art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 pentru că nu a vizat eventualele acțiuni de evaluare a efectivelor de faună ce trebuiau efectuate anterior datei de 17.01.2022.–>Ieșirea din vigoare a Ordinelor nr. 512/2004 și nr. 478/2002 a fost semnalată pârâtului M.M.A.P. încă din anul 2017 printr-o adresă a A.G.V.P.S. (Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi), menționând-se că actele administrative-normative emise în baza Legii nr. 103/1996 sau chiar în baza legii anterioare și-au pierdut valabilitatea/au ieșit din vigoare și că trebuie aprobate alte instrucțiuni sau norme tehnice adaptate noii legislații. Prin Adresa nr. 205/2017, A.G.V.P.S. avertiza M.M.A.P. că aceste reglementări ieșite din vigoare sunt aplicate în continuare ilegal, de multe ori în contradicție cu prevederile legale în vigoare și în detrimentul activității cinegetice.<!–>De asemenea, a arătat că prevederile Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 încalcă Directiva 2009/147/CE a Consiliului – Directiva „Păsări“ și normele naționale de transpunere [în special prevederile art. 7 alin. (1) și alin. (4), art. 2, art. 4 alin. (2) pct. 10 din preambulul Directivei, art. 19 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, art. 37 alin. (1), art. 33 alin. (8) și anexa nr. 8 la O.U.G. nr. 57/2007] care condiționează vânătoarea de stabilirea unor limite (fundamentate științific pe anumite studii și cercetări) compatibile cu menținerea speciilor vânate la un nivel de conservare favorabil, în sensul că: ordinul contestat stabilește cote de vânătoare care nu pot fi compatibile, de principiu, cu menținerea populațiilor speciilor cioara de semănătură (Corvus frugilegus), potârnichea (Perdix perdix) și ierunca (Bonasa bonasia) într-o stare de conservare favorabilă, pentru că, potrivit statusului de conservare în baza Directivei „Păsări“, aceste 3 specii se află într-o stare de conservare nefavorabilă (fiind încadrate la statutul „în declin“) – „declining“ – cioara de semănătură sau „amenințată“ -„threatened“- ierunca și potârnichea.–>A mai arătat reclamanta că prin ordinul contestat M.M.A.P. a aprobat cote de recoltă pentru 3 specii, aflate într-o stare de conservare nefavorabilă potrivit evaluărilor stării de conservare a păsărilor la nivelul UE în baza Directivei [specia potârniche (Perdix perdix) are un status nefavorabil amenințat – „threatened“; specia ieruncă (Bonasa bonasia) are statut amenințat – „threatened“; specia cioara de semănătură (Corvus frugilegus) are statut „în declin“ – „Declining“] în condițiile în care Curtea de Apel Brașov a statuat anterior că acest fapt este contrar Directivei „Păsări“ și normelor de aplicare, respectiv art. 37 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 (Sentința nr. 29/2022 în Dosarul nr. 565/64/2021). Reținerile sunt relevante în prezenta cauză sub aspectul efectului pozitiv al lucrului anterior judecat (efect provizoriu) pentru că circumstanțele prezentei spețe sunt similare în sensul că O.M.M.A.P. nr. 2.482/2022 are ca obiect tot stabilirea cotei de recoltă pentru o pasăre sălbatică ce figurează la anexa nr. II a Directivei „Păsări“ și la anexa nr. 5 a O.U.G. nr. 57/2007, în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, ca și O.M.M.A.P. nr. 1.460/2021. Deși nu este o hotărâre definitivă, Sentința de anulare nr. 29/23.02.2022 poate fi opusă și în prezenta cauză ca efect provizoriu al lucrului anterior judecat, potrivit art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă.<!–>A menționat reclamanta că din interpretarea sistematică, logică și teleologică a punctului nr. 13 din preambul, a prevederilor art. 10 și anexei nr. V ale Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a art. 33 alin. (8), anexei nr. 8 și art. 37 din O.U.G. nr. 57/2007 [precum și a art. 19 alin. (1) și art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006] rezultă că stabilirea cotelor de recoltă la speciile de păsări sălbatice trebuie să se bazeze pe datele provenite din studiile și cercetările prevăzute indicate de lege ca fiind condiția și fundamentul conservării, managementului și utilizării speciilor de păsări sălbatice [prevăzute la art. 33 alin. (8) din O.U.G. nr. 57/2007].–>A arătat reclamanta că vânarea speciilor de păsări migratoare se face cu respectarea normelor naționale de transpunere a reglementărilor din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice – Directiva „Păsări“, directivă europeană care, potrivit scopului edictat la art. 1, guvernează reglementarea protecției, gestionării și controlului asupra tuturor speciilor de păsări migratoare, reglementând și normele de exploatare a acestora.<!–>Având în vedere că speciile de păsări care figurează la anexele O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 sunt specii sedentare, reclamanta a arătat că la stabilirea cotelor de recoltă pentru aceste specii sunt necesare cel puțin datele provenite din studiile prevăzute de anexa nr. 8 lit. d) a O.U.G. nr. 5/2007.–>În opinia reclamantei, prevederile art. 4 din Ordinul nr. 1.571/2022 încalcă art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 și ale art. 6, art. 7, art. 8 alin. (4) și art. 21, art. 22, art. 30 și art. 31 din Legea nr. 24/2000, în sensul că aceste prevederi instituie în sarcina structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare (gărzile forestiere) posibilitatea, contrară legii, de a modifica/reaproba cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Ordinul nr. 1.571/2022. Astfel, prin adoptarea art. 4 din Ordinul nr. 1.571/2022, M.M.A.P. a încălcat art. 21 din Legea nr. 24/2000, respectiv practica instanțelor judecătorești în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum și doctrina juridică în materie, respectiv Decizia nr. 111/18.12.2020, pronunțată în Dosarul nr. 452/64/2020 (menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție), prin care s-au anulat prevederile art. 4 din O.M.M.A.P. nr. 1.400/2020, prevederi aproape identice cu cele ale art. 4 alin. (1) din O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022. În acest context, reclamanta a invocat art. 431 alin. (2) din Codul civil, înțelegând să opună în prezenta speță efectul lucrului anterior judecat în Dosarul nr. 452/64/2020, sub aspectul dezlegărilor prin care s-a motivat anularea art. 4 din respectivul ordin.<!–>A mai precizat reclamanta că prevederile art. 6 alin. (1) din Ordinul nr. 1.571/2022 încalcă prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 alin. (1) și alin. (2), alin. (4), art. 13, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 30 și art. 31 din Legea nr. 24/2000, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, art. 19 și art. 23 alin. (1) lit. d) și art. 26 din Legea nr. 407/2006 și ale anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006 și cu prevederile art. 33 alin. (2), (3), (4) din O.U.G. nr. 57/2007, art. 38 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 și art. 4, art. 5, art. 6 și art. 9 din Directiva „Păsări“.–>În concret, a arătat că art. 6 din Ordinul nr. 1.571/2022 nu este fundamentat. Astfel, nici în referatele de aprobare ale ordinului nu există vreo fundamentare/justificare a adoptării acestui articol. De asemenea, art. 6 alin. (1) din Ordinul nr. 1.571/2022 încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, în sensul că M.M.A.P. a încălcat practica instanțelor judecătorești în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum și doctrina juridică în materie, reprezentate de Decizia civilă nr. 29/2022 din data de 23 februarie 2022 în Dosarul nr. 565/64/2021 [prin care s-au anulat și prevederile art. 4 din O.M.M.A.P. nr. 1.460/2021, prevederi aproape identice cu cele ale art. 4 alin. (1) din O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022]. Art. 6 alin. (1) din ordin permite suplimentarea cotei de recoltă la speciile de păsări și mamifere la care vânătoarea este permisă [cotă aprobată conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006], respectiv stabilirea și aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă (a unor noi cote de recoltă, a unor cote de recoltă succesive), fapt care contravine art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora stabilirea și aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriori) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai (cota de recoltă pentru specia căprior se stabilește și se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie).<!–>A mai susținut reclamanta că prevederile art. 7 din O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 încalcă prevederile art. 6 și art. 36 din Legea nr. 24/2000, în sensul că nu conțin norme necesare cu caracter dispozitiv, ci norme cu caracter de recomandare non-necesare.–>De asemenea, în opinia reclamantei, art. 15 din Ordinul M.M.A.P. nr. 1.571/2022 încalcă prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 alin. (1), alin. (2) și alin. (4), art. 13, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 22, art. 30 și art. 31, art. 42 și art. 77 din Legea nr. 24/2000, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, art. 19 și art. 23 alin. (1) lit. d) și art. 26 din Legea nr. 407/2006 și ale anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006, art. 33 alin. (2), (3), (4) din O.U.G. nr. 57/2007, art. 38 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007, în sensul că art. 15 din Ordinul M.M.A.P. nr. 1.571/2022 nu este fundamentat și încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, respectiv M.M.A.P. a încălcat practica instanțelor judecătorești în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum și doctrina juridică în materie, reprezentate de Hotărârea civilă nr. 29/2022 din data de 23 februarie 2022 în Dosarul nr. 565/64/2021, sens în care reclamanta a invocat art. 431 alin. (2) din Codul civil, înțelegând să opună în prezenta speță efectul lucrului anterior judecat (provizoriu) în Dosarul nr. 565/64/2021, sub aspectul dezlegărilor prin care s-a motivat anularea art. 5 din respectivul ordin.<!–>A susținut reclamanta că ilegalitatea parțială a art. 1 și ilegalitatea art. 14 din O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 se impun în virtutea argumentelor pe care le-a invocat în susținerea nelegalității anexelor nr. 1-5 la O.M.M.A.P., în condițiile în care aplicarea acestor texte depinde organic de legalitatea cotelor de recoltă aprobate prin O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 și de posibilitatea exploatării/executării acestor cote.–>Pentru toate acestea, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.<!–>În drept, a invocat Codul de procedură civilă, Legea nr. 54/2004 și toate actele normative la care a făcut trimitere în acțiune.–>În probațiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse împreună cu cererea de chemare în judecată.<!–>Acțiunea a fost timbrată cu 50 lei conform art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.–>La data de 5.05.2023, reclamanta a depus, în probațiune, înscrisuri.<!–>La data de 9.05.2023, reclamanta a depus la dosarul cauzei note scrise care conțin sinteza motivelor de nelegalitate ale capetelor de cerere aferente acțiunii.–>Apărările formulate în cauză:<!–>La data de 6.06.2023 pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției lipsei de interes a reclamantei privind formularea acțiunii și respingerea cererii de anulare a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, ca neîntemeiată.–>În motivarea admiterii excepției lipsei de interes a reclamantei privind formularea acțiunii, pârâtul a arătat că interesul nu trebuie confundat cu dreptul sau pretenția afirmată, acestea fiind două noțiuni distincte. În cauză, perioada de valabilitate a ordinului a fost 9.06.2022-14.05.2023. Prin urmare, ordinul contestat a expirat la data de 14.05.2023, astfel că de la această dată ordinul privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, și-a încetat aplicabilitatea. Cerința interesului de a fi actual trebuie să existe nu numai la momentul introducerii acțiunii, ci pe tot parcursul procesului, iar interesul de a promova acțiunea de anulare a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 nu mai subzistă, drept pentru care a solicitat admiterea excepției lipsei de interes și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de interes.<!–>Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, având în vedere că reclamanta face simple supoziții, nesusținute de dovezi, și solicită anularea unui act administrativ normativ care îndeplinește toate condițiile legale.->A menționat pârâtul că art. 6 alin. (1) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, prevede la lit. f) că administratorul „stabilește și aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cu avizul autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare“.>–>După redactarea proiectului de ordin, pentru respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, acesta a fost postat în data de 21.04.2022, pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la adresa http://www.mmediu.ro/articol/proiect-de-ordin-al-ministrului-mediului-apelor-si-padurilor-privind-aprobarea-cotelor-de-recolta-pentru-unele-specii-de-fauna-de-interes-cinegetic-la-care-vanatoarea-este-permisa-pentru-perioada-15-mai-2022-14-mai-2023/5136, împreună cu Referatul de aprobare nr. 147.684/30.03.2022 și anexa acestuia.–>Ca urmare a solicitărilor formulate de Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a organizat în data de 11.05.2022, ora 10:30, în sistem videoconferință, dezbatere publică având ca obiect proiectul de Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2022-14 mai 2023. În baza Anunțului nr. DMRC/147.754/4.05.2022, postat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în data de 4.05.2022, pârâtul a organizat în data de 11.05.2022, în procedura de adoptare a proiectului de act normativ, dezbaterea publică, încheindu-se în acest sens Minuta nr. 147.782/18.05.2022, postată pe site-ul instituției în data de 18.05.2022.<!–>A susținut pârâtul că anularea prevederilor art. 1, art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 14, art. 15 din textul Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 și ale anexei nr. 1, anexei nr. 2, anexei nr. 3 (cu excepția mistrețului), anexei nr. 4 și anexei nr. 5 ale acestuia este echivalentă cu anularea în totalitate a actului normativ respectiv, cu excepția cotelor de recoltă aprobate pentru specia mistreț, motivat de faptul că prevederile rămase neanulate nu mai pot fi aplicate, iar prin anularea prevederilor art. 1 sunt anulate efectele întregului ordin.–>Ministerul a postat pe site-ul instituției proiectul de ordin care a fost însoțit de Referatul de aprobare nr. 147.684/30.03.2022, întocmit conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, care prevede: „(2) În situația în care reglementarea propusă se elaborează în executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza și în executarea căruia se emite.“ După consultarea și dezbaterea publică, în baza procedurilor interne a fost întocmit și Referatul de aprobare nr. 147.812/31.05.2022, referat care este menționat în preambulul Ordinului nr. 1.571/2022 împreună cu Referatul de aprobare nr. 14.684/30.03.2022.<!–>Cu privire la aspectele de aparentă nelegalitate invocate în acțiune, pârâtul a menționat că reclamanta, deși avea această posibilitate, nu a sesizat ministerul cu privire la aceste aspecte anterior emiterii actului normativ, în procedura de transparență decizională, aceasta considerând oportun să obțină suspendarea/anularea actului normativ prin instanță, cu toate efectele ce decurg din aceasta, decât să se remedieze eventualele vicii/probleme anterior emiterii actului normativ.->În situația dată, în care actul normativ a fost supus procedurii de transparență decizională, tocmai pentru a se elimina neajunsurile, reclamanta putea să participe activ la întocmirea/îmbunătățirea conținutului acestuia. Reclamanta a participat la dezbaterea publică a proiectului de act normativ fără a-și exprima toate nemulțumirile care acum se regăsesc în acțiune. Or, prin admiterea acțiunii formulate de reclamantă, procedura de transparență decizională devine doar o formalitate, ceea ce nu corespunde scopului acestei proceduri.<!->Arată pârâtul că reclamanta, în susținerea acțiunii în anulare a ordinului contestat, precum și în apărările ce au făcut obiectul acțiunii în suspendare a acestuia, face trimitere la hotărârile Curții de Apel Brașov din dosare anterioare (Dosar nr. 502/64/2019, Dosar nr. 622/64/2019, Dosar nr. 326/64/2020, Dosar nr. 452/64/2020), hotărâri ce ar fi în favoarea acțiunii reclamantei din litigiul dedus judecății. În opinia pârâtului, trimiterile la deciziile Curții de Apel Brașov din anii anterior sunt nerelevante, motivat de faptul că în acele dosare obiectul principal îl reprezentau speciile migratoare de păsări și nu cele de mamifere. Mai mult decât atât, aceasta invocă dosare ce au avut ca obiect suspendarea diferitelor ordine în cadrul unei acțiuni în anulare. Totodată, hotărârile pronunțate în dosarele mai sus menționate nu pot avea putere de lucru judecat în litigiul dedus judecății, având în vedere că tot printr-o hotărâre a Curții de Apel Brașov (Sentința nr. 1.161/29.10.2021, pronunțată în Dosarul nr. 485/64/2021 și care face referire expresă la hotărârile din dosarele nr. 502/64/2019, nr. 622/64/2019, nr. 326/64/2020) s-a reținut că: „aceste neajunsuri, cel puțin aparent, nu se mai pot identifica în cuprinsul noului act normativ printr-o verificare sumară, fără o cercetare aprofundată’’ (pagina 33), precum și faptul că „pe calea suspendării provizorii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi analizate motive care țin de însăși anularea actului“ (fila 34).–>Referitor la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995, prin care sunt aprobate Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă, pârâtul a menționat că aceasta nu a fost abrogată în mod expres de Legea nr. 24/2000, așa cum, în mod eronat, susține reclamanta. Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995 a subzistat din anul 1995 până în anul 2022, când a fost abrogată expres prin art. 4 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2.847/2022 (adoptat în data de 2.11.2022 și intrat în vigoare la data de 14.11.2022) privind aprobarea Instrucțiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare și pentru reglementarea modului de stabilire a cotelor de recoltă pentru acestea. Practic, Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995 a fost aplicată o perioadă îndelungată de timp (27 de ani), motiv pentru care, prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2.847/2022, legiuitorul a înțeles să mențină prevederile acestei decizii într-o proporție covârșitoare. Astfel, lipsa publicității Deciziei nr. 10.152/1995 rămâne, prin raportare la vechimea acesteia, un motiv care nu poate crea absolut niciun fel de îndoială asupra legalității Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 912/2022.<!–>Astfel, susținerile reclamantei cu privire la faptul că evaluarea faunei cinegetice s-a realizat în baza unor normative care nu mai sunt aplicabile sunt false. Faptul că M.M.A.P. a inițiat în anul 2020 procedura de adoptare a unei noi reglementări cu privire la metodologia de evaluare a faunei cinegetice, mai amplă și mai bine structurată, în opinia pârâtului, nu poate constitui un indiciu evident de nelegalitate a Ordinului M.M.A.P. nr. 1.571/2022, așa cum susține reclamanta.–>A arătat pârâtul că, potrivit art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 17 din Legea nr. 407/2006, ministerul a emis și a transmis Adresa nr. 55.005/17.01.2022 structurilor teritoriale de specialitate cu scopul realizării unui mod unitar de lucru în ceea ce privește realizarea și raportarea studiilor de evaluare pentru toate speciile de faună sedentară admise la vânătoare. Contrar celor susținute de reclamantă, ministerul nu a susținut niciodată că această adresă are caracter de reglementare, motiv pentru care nici nu a fost invocată în preambulul actului normativ, ea având rol de îndrumare și realizare unitară a acțiunilor de evaluare și a documentelor ce trebuie întocmite atât de gestionari, cât și de gărzile forestiere.<!–>În opinia pârâtului, reclamanta duce în eroare instanța cu privire la modul de interpretare a sintagmei „sub coordonarea“, insinuând că pentru realizarea activității de coordonare era/este necesară emiterea unui act normativ care să prevadă cum se realizează coordonarea gestionarilor. Or, din textul Legii nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu reiese obligativitatea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare de a emite un act normativ/o reglementare/normă/ instrucțiune prin care să se prevadă modul în care se realizează „coordonarea“ gestionarilor în acțiunile de evaluare a faunei cinegetice. Întocmirea de către gestionari a documentelor finale cu privire la evaluarea faunei pe care le transmit gărzilor forestiere a fost coordonată de către minister prin punerea la dispoziție a conținutului documentelor, a modului de lucru și stabilirea termenelor de depunere a acestora, toate acestea fiind transmise prin Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022.–>A menționat pârâtul că susținerile reclamantei cu privire la efective, la modul de realizare a evaluărilor, la valabilitatea actului în baza căruia se face evaluarea nu au relevanță în raport cu beneficiile aduse de activitatea de management cinegetic practicată în mod responsabil, ceea ce a dus la creșterea populațiilor speciilor de faună și nicidecum la scăderea acestora, fapt care poate fi confirmat de către cei peste 600 de gestionari de la nivelul țării. Susținerile reclamantei cu privire la faptul că acțiunea de evaluare nu putea fi desfășurată înainte de emiterea Scrisorii ministerului nr. 55.005/17.01.2022 sunt false și duc instanța în eroare, deoarece lucrările de evaluare se desfășoară pe parcursul întregului an calendaristic, cele cuprinse în Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022 au scopul de a îndruma/coordona gărzile forestiere și gestionarii fondurilor cinegetice cu privire la finalizarea procesului de evaluare a faunei, respectiv realizarea ultimei etape de evaluare și a modului de raportare a datelor, așa cum reiese și din referatele de aprobare.<!–>De asemenea, pârâtul a susținut că toate criticile cu privire la aspectul de nelegalitate a actului, precum și cu privire la prevederile ordinului și ale anexelor ca fiind emise cu nerespectarea art. 6, art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) și (3), art. 21, art. 22, art. 30 și art. 31 din Legea nr. 24/2000 sunt neîntemeiate.–>A precizat pârâtul că Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 respectă integral art. 13 din Legea nr. 24/2000, fiind emis în aplicarea unei legi (Legea nr. 407/2006) și fiind corelat cu prevederile interne și internaționale transpuse în legislația României. Totodată, ordinul a fost fundamentat, fiind prezentate temeiurile legale, precum și necesitatea emiterii acestuia. Elaborarea proiectului ordinului criticat a fost precedată, conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 24/2000, de o documentare și analiză a studiilor de evaluare efectuate de către gestionarii fondurilor cinegetice, pe fiecare fond cinegetic, sub îndrumarea personalului de specialitate al gărzilor forestiere, structuri teritoriale de specialitate ale ministerului, aceste aspecte fiind menționate în Referatul de aprobare nr. 147.684/25.03.2022, precum și a modului de realizare a cotelor de recoltă din anul anterior.<!–>În ceea ce privește art. 30 și 31 din Legea nr. 24/2000, pârâtul a învederat că proiectul de ordin a fost însoțit de Referatul de aprobare nr. 147.684/25.03.2022, întocmit conform prevederilor art. 31 alin. (2), care prevăd că „în situația în care reglementarea propusă se elaborează în executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza și în executarea căruia se emite“.–>Contrar celor invocate de reclamantă, pârâtul a menționat că Legea nr. 24/2000 nu prevede obligativitatea invocării, în documentul de prezentare a unui ordin, a tuturor regulamentelor și directivelor europene care reglementează un anumit domeniu.<!–>A mai arătat pârâtul că, în cauză, cotele de recoltă stabilite de către gestionarii fondurilor cinegetice împreună cu reprezentanții gărzilor forestiere pentru speciile de mamifere prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 au la bază efectivele evaluate pe fiecare fond cinegetic, cotele de recoltă fiind stabilite în urma analizării tuturor factorilor și a efectivelor tot la nivel de fond cinegetic, astfel că analiza făcută de reclamantă la nivel de țară nu este elocventă. Astfel, au fost aprobate cote de recoltă și pe fonduri cinegetice pe care anul trecut nu au fost aprobate cote de recoltă, precum și pe fonduri cinegetice unde cotele de recoltă nu au fost realizate integral, din aceste motive cota de recoltă aprobată prin ordin este mai mare decât cea reieșită în urma calculului la nivel de țară realizat de reclamantă. La stabilirea cotei de recoltă pentru aceste specii nu s-a luat în considerare sporul natural, motivat de faptul că procentul de realizare a cotei de recoltă este un indicator suficient pentru stabilirea mărimii cotei de recoltă pentru sezonul următor. Totodată, pentru speciile prevăzute în anexa nr. 4 la ordin nu au fost stabilite efective optime, astfel că folosirea sporului natural în calculul cotelor de recoltă, așa cum susține reclamanta, nu este posibilă, motivat de faptul că doar pentru speciile care au stabilit efectiv optim se poate stabili cota de recoltă prin folosirea sporului natural.–>Prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 512/2004 privind aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România (cerb comun, cerb-lopătar, căprior, capră-neagră, mistreț, iepure, fazan, potârniche, cocoș-de-munte și râs) au fost aprobate, în baza unui studiu realizat de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, efectivele optime pentru 10 specii de faună pentru fiecare fond cinegetic, speciile de mamifere cuprinse în anexa nr. 4 la Ordinul nr. 1.571/2022 neregăsindu-se între acestea. În opinia pârâtului, susținerea potrivit căreia vânarea cotei de recoltă la speciile de mamifere cuprinse în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 ar crea un dezechilibru major în populațiile acestor specii este nemotivată și neargumentată prin prisma faptului că modul de stabilire a cotelor de recoltă, în decursul timpului, nu a dus la scăderea efectivelor acestora și deci nu se poate pune în discuție periclitarea speciilor respective.<!–>În ceea ce privește cotele de recoltă la specia vulpe, pârâtul a precizat că ministerul, alături de gestionarii fondurilor cinegetice, are obligația implementării măsurilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpe în România, motiv pentru care mărimea cotelor de recoltă –>trebuie să asigure reducerea populației acestei specii. Speciile de păsări sedentare cuprinse în anexa nr. 5 la ordinul criticat sunt specii admise la vânătoare conform Directivei 2009/147/CE și se regăsesc în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde speciile de păsări admise la vânătoare. Contrar celor susținute de reclamantă, prin Referatul de aprobare DMRC/147.684/ 30.03.2022 au fost prezentate informații cu privire la nivelul cotelor de recoltă și realizările acestora pe ultimele 5 perioade de vânătoare.<!–>A arătat pârâtul că statusul de conservare în baza Directivei „Păsări“, prezentat de reclamantă cu privire la speciile: cioară de semănătură, ieruncă și potârniche, este raportat la nivelul celor 28 de state. Însă, reclamanta nu menționează intenționat faptul că, potrivit aceleiași raportări, în România au fost evaluate/estimate, în perioada de împerechere, între 10.000 și 22.500 perechi de ieruncă, 150.000-200.000 perechi de cioară de semănătură și 40.000-100.000 de perechi de potârniche, acestea fiind raportate în anul 2018, iar în 2 din cei 4 ani trecuți de la ultima raportare vânătoarea la respectivele specii a fost interzisă în urma acțiunilor introduse la instanțele competente de către solicitantă (AACA), astfel că populațiile acestora au un trend crescător la nivelul țării.->A precizat pârâtul că susținerile referitoare la lipsa din documentele de prezentare a referirilor la directivele europene nu poate constitui motiv de suspendare a actului normativ. Ministerul a postat pe site-ul instituției proiectul de ordin care a fost însoțit de Referatul de aprobare nr. 147.684/30.03.2022, întocmit conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 24/2000. Conform informațiilor oferite de portalul Uniunii Europene cu privire la raportarea în temeiul art. 12 din Directiva „Păsări“, invocat de reclamantă, pârâtul a precizat că niciuna dintre speciile de păsări sedentare nu figurează, pe teritoriul României, ca fiind într-o stare de conservare nefavorabilă.>–>În opinia pârâtului, ministerul nu a încălcat nicio prevedere a Directivei „Păsări“ cu privire la speciile menționate de reclamantă motivat de faptul că în România statutul acestor specii este altul decât cel la nivel european, iar aceste specii sunt sedentare și nu sunt influențate de populațiile din alte țări. De asemenea, lipsa cercetărilor, despre care se face vorbire de către reclamantă, reprezintă o falsă abordare în raport cu solicitarea acesteia de anulare a actului normativ. Astfel, din economia art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2007 se înțelege că măsurile dispuse de art. 33 alin. (2) sunt obligatoriu de realizat, iar dispozițiile alin. (8) al aceluiași articol sunt complementare, fără a fi însă obligatorii în scopul aprobării cotelor de recoltă. Stabilirea cotelor de recoltă pentru speciile de păsări sedentare și migratoare nu este corelată sau condiționată de realizarea studiilor și cercetărilor prevăzute în anexa nr. 8 la O.U.G. nr. 57/2007, așa cum susține reclamanta.–>A mai precizat pârâtul că susținerea referitoare la stabilirea cotelor fără ca acestea să fie fundamentate și pe informațiile obținute prin sistemul de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale este nefondată, motivat de faptul că rolul registrului național este de a exista o monitorizare a uciderilor accidentale și a capturilor la nivelul României și nu un criteriu în stabilirea cotelor de recoltă. Astfel, nicăieri în Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, și nici în O.U.G. nr. 57/2007 nu există o prevedere clară, explicită din care să reiasă acest lucru.<!–>Cu privire la afirmațiile referitoare la cele trei specii care ar fi într-o stare de conservare nefavorabilă, conform evaluărilor realizate în baza art. 12 din Directiva „Păsări“, respectiv: potârnichea – „amenințată“, ierunca – „amenințată“ și cioara de semănătură – „în declin“, pârâtul a menționat că, în urma analizării site-ului https://cdr.eionet. europa.eu/Converters/run conversion?file=ro/eu/artl2/envxtwkg/RObirdsreports20200727-125003.xml conv-612 source=remote#A348B, unde se regăsesc raportările României cu privire la speciile de păsări în baza art. 12 din Directiva „Păsări“, pentru cele trei specii de păsări s-au găsit următoarele informații: pentru specia ieruncă (în perioada de reproducere) au fost raportate 10.000-22.500 de perechi, având înscris la trendul populației pe termen scurt (ultimii 12 ani) termenul de „Unknown“ (necunoscut), iar la trendul pe termen lung (adică din 1980-2018) termenul de „Unknown“ (necunoscut); pentru specia potârniche (în perioada de reproducere) au fost raportate 40.000-100.000 de perechi, având înscris la trendul populației pe termen scurt (ultimii 12 ani) termenul de „Uncertain“ (nesigur), iar la trendul pe termen lung (adică din 1980-2018) termenul de „Decreasing“ (în declin); pentru cioara de semănătură (în perioada de reproducere) au fost raportate 150.000-200.000 de perechi, având înscris la trendul populației pe termen scurt (ultimii 12 ani) termenul de „Uncertain“ (nesigur), iar la trendul pe termen lung (adică din 1980-2018) termenul de „Unknown“ (necunoscut).->În opinia pârâtului, cele susținute de reclamantă cu privire la diferitele spețe ale CJUE și diferite state ale UE nu au nicio relevanță în raport cu prevederile ordinului criticat. Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 a aprobat cote de recoltă pentru speciile de păsări sedentare care se pot recolta pe teritoriul României, fără a influența populațiile din alte state, cele susținute de reclamantă fiind valabile/plauzibile în cazul speciilor de păsări migratoare care străbat în timpul migrației mai multe state europene. De asemenea, contrar susținerilor reclamantei, pârâtul a considerat că cifrele reieșite în urma evaluării/estimării din primăvara acestui an sunt mai apropiate de realitate decât cele raportate în anul 2018.>–>Pârâtul a arătat că Ordinul nr. 1.571/2022 nu vizează speciile migratoare, perioada de vânare pentru fiecare dintre speciile de păsări sedentare sau migratoare este stabilită, în acord cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 și ale Directivei „Păsări“, prin anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. În ceea ce privește studiile de evaluare prin metoda inelării, invocate de reclamantă, prevăzute de anexa nr. 8 la O.U.G. nr. 57/2007, pârâtul a precizat că „metoda inelării“ nu este o metodă de evaluare/estimare a mărimii populațiilor de păsări, aceasta fiind o metodă prin care se realizează cercetarea/studierea păsărilor, în special a celor migratoare. Studiul păsărilor prin metoda inelării se realizează în cadrul temelor de cercetare privind migrația păsărilor, pentru stabilirea căilor/culoarelor de migrație și a locurilor de migrație și nu pentru estimarea (evaluarea) populațiilor de păsări. Art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, prevede în mod expres activitățile care sunt interzise în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, iar la alin. (8) este prevăzut că pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a speciilor de păsări este necesară realizarea de studii și cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8 la aceasta. Astfel, din economia textului de lege se înțelege că măsurile dispuse de art. 33 alin. (2) sunt obligatoriu de realizat, iar dispozițiile alin. (8) al aceluiași articol sunt complementare, fără a fi însă obligatorii în scopul aprobării cotelor de recoltă.–>A subliniat pârâtul că stabilirea cotelor de recoltă pentru speciile de păsări sedentare și migratoare nu este condiționată sau corelată de realizarea studiilor și cercetărilor prevăzute în anexa nr. 8 la O.U.G. nr. 57/2007, așa cum susține reclamanta. Cu privire la „metoda inelării“ este relevant de menționat cele afirmate de reclamantă și susținute de CJUE, din care se desprinde că aceasta este o metodă de cercetare, și nu de evaluare/estimare.<!–>Cu privire la posibilitatea contrară legii a gărzilor forestiere de a aproba/reaproba cotele de recoltă, pârâtul a menționat că, potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, administratorul este definit ca fiind „autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și asigură administrarea faunei cinegetice“. În cazul de față, administratorul fondului cinegetic este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în integralitatea sa, incluzând structurile teritoriale, respectiv gărzile forestiere. Ministerul, în temeiul art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, are posibilitatea emiterii de ordine și instrucțiuni. Textul art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu interzice aprobarea modificării cotelor de recoltă în mod direct de către structurile teritoriale de specialitate ale administratorului faunei cinegetice, această reașezare a cotelor de recoltă fiind reglementată și de alte acte cu caracter normativ, în vigoare, necontestate și care permit structurilor teritoriale ale ministerului, gărzilor forestiere, astfel de modificări. În temeiul O.U.G. nr. 32/2015 a fost emisă H.G. nr. 743/2015 privind organizarea și funcționarea Gărzilor forestiere, iar prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 456/2016 a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Gărzilor forestiere (ROF), acesta stabilind atribuțiile structurilor teritoriale, inclusiv în domeniul managementului și implementării activității cinegetice. În concret, conform prevederilor legale incidente, printre atribuțiile structurilor teritoriale de specialitate ale administratorului faunei cinegetice se numără și cele referitoare la avizarea, în vederea aprobării, a solicitărilor gestionarilor fondurilor cinegetice referitoare la suplimentarea cotelor de recoltă, recoltarea în afara perioadei legale și în situații excepționale, fiind împuternicit în mod expres de către minister în acest sens.–>În opinia pârâtului, reclamanta refuză, în mod intenționat, să ia act de prevederile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, unde se prevede că speciile de mamifere și păsări, inclusiv cele migratoare, la care vânarea este interzisă se supun derogărilor stabilite potrivit O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, derogările prevăzute la art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007 se aplică doar speciilor de mamifere și păsări interzise la vânătoare; prevederile art. 6 din Ordinul nr. 1.571/2022 transpun în practică prevederile art. 36 din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. Pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 407/2006, în anumite situații se pot recolta exemplarele care produc pagube, ceea ce reprezintă un număr limitat de exemplare. Aprobarea recoltării de exemplare de păsări în temeiul art. 6 din ordin, în situații bine justificate, nu reprezintă o nouă aprobare de cote de recoltă, în sensul art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, ci reprezintă o situație specială, tratată la art. 36 din Legea nr. 407/2006, care poate să apară la un moment dat pe suprafața unui fond cinegetic și pentru care autoritățile statului trebuie să întreprindă demersuri urgente pentru diminuarea efectelor acesteia.<!–>A susținut pârâtul că prevederile art. 7 din Ordinul nr. 1.571/2022 nu necesită o motivare așa cum susține reclamanta, întrucât pierderile cele mai mari în rândul efectivelor de căprior, iepure, fazan și potârniche se datorează speciilor vulpe și șacal, specii care nu sunt, așa cum eronat invocă reclamanta, protejate de O.U.G. nr. 57/2007, precum și câinilor hoinari și pisicilor sălbăticite.–>Din textul art. 34 din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu reiese interpretarea dată de reclamantă. Mai mult, legiuitorul a stabilit că municipiile nu fac parte din suprafața fondurilor cinegetice [art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 407/2006], astfel că pe suprafețele respective nu se poate afirma că au fost aprobate cote de recoltă așa cum menționează reclamanta. În această situație, dacă s-ar aplica art. 34 din Legea nr. 407/2006 în interpretarea dată de reclamantă, acesta ar rămâne fără efect; or, scopul reglementărilor este de a produce efecte. Reclamanta omite să menționeze faptul că recoltarea exemplarelor în temeiul art. 34 din Legea nr. 407/2006 se realizează în condiții speciale, respectiv pe baza unui contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice, la solicitarea consiliului local sau a administrației suprafeței împrejmuite, după caz, și cu acordul prealabil al proprietarului de teren.<!–>A susținut pârâtul că prin anularea Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022, așa cum solicită reclamanta, se va crea un precedent foarte periculos atât pentru activitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și a celor 667 de gestionari care își desfășoară principala activitate în domeniul cinegetic. Totodată, se va încălca dreptul legal al persoanelor fizice și juridice, definite de lege, de a practica vânătoarea, drept recunoscut de lege, dar va duce și la stabilirea unei situații discriminatorii în care unei entități (Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“) îi sunt recunoscute așa-zisele drepturi (la mediu), iar altora (organizațiile vânătorești) nu le sunt recunoscute drepturile legale. De asemenea, se va aduce atingere sectorului economic prin pagubele produse de fauna cinegetică proprietarilor de culturi agricole, silvice sau animalelor domestice, dar mai ales, se va aduce atingere siguranței naționale prin interzicerea vânătorii în scopul aplicării prevederilor și obligațiilor legale ce decurg din legislația națională și europeană în scopul monitorizării și combaterii pestei porcine africane și a rabiei.–>Contrar celor afirmate de reclamantă, pârâtul a menționat că realizarea cotelor de recoltă aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 nu reprezintă o perturbare previzibilă gravă a serviciilor de administrare și gestionare durabilă a faunei, ci reprezintă un mod legal de valorificare sustenabilă a unei resurse regenerabile (așa cum este definită fauna cinegetică la art. 2 din Legea nr. 407/2006), în interesul economiei locale și naționale, dar și pentru asigurarea echilibrului agro-silvo-cinegetic.<!–>A precizat pârâtul că atât Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 478/2002, cât și Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 512/2004 sunt acte normative în vigoare la momentul actual și erau în vigoare inclusiv la data de 7.06.2022, data emiterii Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022.–>Pentru toate acestea, a solicitat respingerea acțiunii.<!–>În drept, a invocat Codul de procedură civilă, Legea nr. 554/2004.–>În probațiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.<!–>La data de 27.06.2023, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care a solicitat respingerea excepției lipsei de interes a reclamantei ca fiind nefondată.–>La data de 28.06.2023, reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul în care a arătat că înțelege să modifice cererea de chemare în judecată după cum urmează:<!–>Completează cele șase argumente din acțiunea introductivă, pe care și-a fondat justificarea interesului promovării acțiunii (punctul A din cererea introductivă), prin adăugarea argumentului cu nr. VII), cu următorul conținut: în temeiul art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, înțelege ca în prezentul litigiu să opună lucrul anterior judecat, în litigiul care a făcut obiectul Dosarului nr. 565/64/2021 soluționat prin Sentința nr. 29/23.02.2023, menținută prin Hotărârea ICCJ nr. 2.482/11.05.2023, sub aspectul dezlegărilor pe care le-a dat instanța de judecată prin motivarea respingerii excepției lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii.–>La data de 11.10.2023, reclamanta Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“ a depus concluzii scrise, prin care a formulat precizări cu privire la interesul promovării acțiunii și la excepția lipsei de interes ridicată de pârât prin întâmpinare.<!–>În esență, a arătat că a justificat temeinic interesul promovării acțiunii de anulare și a demonstrat că este nefondată excepția lipsei de interes a reclamantei, ridicată de pârât.–>… II.<!–>Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține în fapt și în drept următoarele:Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantei, asupra căreia instanța se va pronunța mai întâi, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă.–>Instanța reține că reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată în calitate de organism social interesat, în sensul dispozițiilor Legii nr. 554/2004, justificându-și legitimarea procesuală în cauză prin scopul stabilit de Statutul Asociației și legătura acestuia cu obiectul cauzei, invocând ca temei de drept în acest sens dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.<!–>Din cuprinsul dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 rezultă că au legitimare procesuală activă pentru a formula cerere de anulare a actului administrativ persoanele pretins vătămate în drepturile sau în interesele lor legitime de actul administrativ vizat, în sintagma „persoană vătămată“ fiind cuprinse, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, inclusiv organismele sociale care invocă vătămarea, prin actul administrativ atacat, fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.–>Conform art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, organisme sociale interesate sunt inclusiv asociațiile care au ca obiect de activitate protecția drepturilor diferitelor categorii de cetățeni sau, după caz, buna funcționare a serviciilor publice administrative.<!–>Potrivit art. 2 alin. (1) lit. r) din aceeași lege, prin interes legitim public se înțelege „interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice“.–>Art. 8 alin. (11) și (12) din Legea nr. 554/2004 instituie o condiționare a formulării de către persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat a unor cereri în contencios administrativ, prin care invocă apărarea unui interes legitim public, în sensul că un astfel de interes poate fi invocat numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, iar acțiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorității pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operațiune administrativă.<!–>Prin Decizia nr. 8/2.03.2020, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a arătat că:În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului“. De asemenea, în explicitarea interpretării sale, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în considerentele deciziei (pct. 90, fraza ultimă), că „Verificarea existenței acestei legături urmează să se facă de instanțe de la caz la caz, prin raportare la elementele raportului juridic dedus judecății, nefiind suficientă menționarea în statut a activității de «apărare a interesului public», ca scop principal al respectivului organism social interesat->>–>Instanța reține că, în speță, este necesar ca reclamanta, pe lângă invocarea vătămării unui interes legitim public, să invoce și un interes legitim privat, vătămat prin emiterea actului administrativ.–>În concret, prezenta cerere de chemare în judecată a fost promovată de reclamantă ca organizație neguvernamentală constituită în condițiile O.G. nr. 26/2000, având ca scop, conform statutului anexat la dosar, inclusiv prevenirea și combaterea abuzurilor împotriva mediului înconjurător (protecția mediului) și a animalelor (protecția animalelor), aceasta desfășurând activități și acțiuni de combatere a abuzurilor în realizarea acestor scopuri declarate.<!–>Conform statutului, sunt considerate abuzuri împotriva animalelor: „(…) adoptarea și/sau neabrogarea unor acte normative care încalcă Declarația Universală a Drepturilor Animalelor, articolul 13 din Tratatul de la Lisabona, precum și recomandările comunitare, în sensul că promovează, favorizează sau tolerează relele tratamente și cruzimile față de animale; supunerea animalelor la rele tratamente și cruzimi, așa cum sunt acestea definite în Declarația Universală a Drepturilor Animalelor, în legislația comunitară și în legislația națională privind protecția animalelor; vânătoarea sportivă (…)“, „orice act de încălcare a legislației de mediu naționale, a legislației și recomandărilor comunitare, precum și a prevederilor Protocolului de la Kyoto“, precum și „distrugerea și/sau exploatarea excesivă a fondului forestier, a fondului cinegetic, fondului piscicol, a florei și faunei; periclitarea prin orice metodă a existenței unor ecosisteme; neluarea măsurilor pentru refacerea ecosistemelor respective“.->Între scopul asociației reclamante indicat în statut și cererea de anulare a Ordinului ministrului apelor, pădurilor și mediului nr. 1.571/2022 există legătură, căci scopul declarat al asociației nu are un caracter generic, ci are în vedere combaterea abuzurilor împotriva animalelor și protecția mediului, protecția fondului cinegetic și combaterea vânătorii sportive, iar actul administrativ cu caracter normativ în discuție reglementează aceste aspecte.>–>Prin urmare, instanța constată că reclamanta a invocat un interes legitim privat, așa cum a fost acesta explicitat prin Decizia nr. 8/2.03.2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.–>De altfel, în acest sens s-au pronunțat instanțele și în dosarele la care a făcut reclamanta trimitere atunci când a invocat efectul pozitiv al lucrului judecat, ca apărare de fond.<!–>Ținând seama de aspectele expuse, instanța reține că reclamanta justifică interesul necesar pentru promovarea prezentei cereri, motiv pentru care excepția invocată prin întâmpinare de către pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va fi respinsă.–>Cu privire la fondul cauzei:<!–>Instanța reține că la data de 7 iunie 2022 pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis Ordinul nr. 1.571 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023.–>Conform preambulului, acest ordin a fost emis în temeiul Referatului de aprobare nr. DMRC/147.684 din 25.03.2022 și Referatului de aprobare nr. DMRC/147.812 din 31.05.2022 ale Direcției managementul resurselor cinegetice.<!–>Cel dintâi referat (filele 184-186 vol. II dosar) face trimitere la „Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă“, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, precum și la dispozițiile transmise de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Scrisoarea nr. 55.005/ 17.01.2022.–>La rândul său, al doilea referat face trimitere la aceleași instrucțiuni tehnice și la aceeași scrisoare (filele 194-195 vol. II dosar).<!–>Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995 (filele 1-21 din dosar, vol. III) nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa cum reiese din Adresa nr. 6.369/6.09.2022 a RA Monitorul Oficial, fiind căzută în desuetudine, la baza emiterii stând Legea nr. 26/1976.–>Art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 27 septembrie 1996, dispune că: „Actualele regulamente, instrucțiuni și norme tehnice privind vânatul și vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României“.<!–>Așadar, „Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă“, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, nu pot fi considerate a fi în vigoare, astfel încât să fundamenteze emiterea ordinului în discuție.->Instanța are în vedere faptul că la data de 5 februarie 2021 M.M.A.P. a postat pe site-ul propriu, în vederea consultării publice, proiectul de Ordin privind aprobarea Instrucțiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare, împreună cu Referatul de aprobare nr. 149.148/27.07.2020.<!->În referatul respectiv, pârâtul M.M.A.P. justifică necesitatea adoptării proiectului mai sus menționat, arătând că: „în prezent, evaluarea efectivelor din fauna cinegetică admisă la vânătoare se realizează anual de către gestionarii fondurilor cinegetice sub coordonarea gărzilor forestiere (structuri teritoriale de specialitate ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor), pentru fiecare fond cinegetic, în conformitate cu prevederile Deciziei Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995 pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calcul al propunerilor de cote de extras. Însă acestea, pe lângă faptul că nu au un caracter normativ, nu mai pot fi aplicate în contextul actual al administrării și gestionării faunei cinegetice“. Pârâtul a mai menționat că se dorește implementarea unor reglementări suficiente, fără echivoc, adaptate legislației în vigoare.->Prin urmare, chiar pârâtul a apreciat că Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995 pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calcul al propunerilor de cote de extras este insuficientă, echivocă și neadaptată legislației în vigoare.<!->Cu privire la Adresa nr. 55.005/17.01.2022 a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (filele 200-204 din dosar, vol. II, indicată în referatele de aprobare mai sus menționate), instanța constată că aceasta reprezintă o comunicare transmisă de pârât către gestionarii de fonduri cinegetice/custozilor ariilor naturale protejate, care conține lămuriri cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului și propunerea cotelor de recoltă, prin raportare la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995, Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 512/2004, Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 393/2002.–>Această adresă nu are caracter de reglementare, motiv pentru care nici nu a fost invocată în preambulul actului normativ, ea având rol de îndrumare și realizare unitară a acțiunilor de evaluare și a documentelor ce trebuie întocmite atât de gestionari, cât și de gărzile forestiere.<!–>Potrivit art. 1 din ordinul contestat, „Se aprobă cotele de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, prevăzute în anexele nr. 1-5“.–>Or, aceste cote au fost stabilite în temeiul unor instrucțiuni care nu mai erau în vigoare și nu puteau fundamenta emiterea ordinului în discuție, cu privire la cotele stabilite, având în vedere dispozițiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996, conform cărora: „Actualele regulamente, instrucțiuni și norme tehnice privind vânatul și vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.“<!–>Pentru aceste motive, constatând nelegala adoptare a prevederilor art. 1 și a anexelor atacate, Curtea va dispune anularea în parte a dispozițiilor art. 1, precum și a anexei nr. 1, anexei nr. 2, anexei nr. 3 – coloanele verticale nr. 6, 7 și 8 aferente speciilor iepure, fazan și potârniche, de la poziția 1 și până la poziția 2175, anexei nr. 4 și anexei nr. 5 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023.–>Cu privire la prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 14 și art. 15 din același ordin, acestea urmează a fi anulate, din următoarele considerente:<!–>Conform dispozițiilor art. 4:(1)->În cazul modificării condițiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic și a mișcărilor naturale de efective, în perioada cuprinsă de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 14 mai 2023, la solicitarea gestionarilor fondurilor cinegetice, structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare analizează și aprobă, pe baza documentelor de constatare, reașezarea cotelor de recoltă aprobate prin prezentul ordin, astfel cum este prevăzut și la art. 12 alin. (2) pct. B lit. d) din Regulamentul de organizare și funcționare al Gărzilor forestiere, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 456/2016.(2)<!->Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare vor înainta organismului de specialitate din cadrul acesteia, lunar, situația actualizată a aprobărilor de reașezare a cotelor de recoltă, emise în baza prevederilor alin. (1).–>Aceste dispoziții permit structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare posibilitatea de a modifica/reaproba cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Ordinul nr. 1.571/2022.<!–>Potrivit art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, competența legală de stabilire și aprobare anuală a cotelor de recoltă pentru speciile admise la vânătoare aparține administratorului faunei cinegetice, respectiv pârâtului Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, fără ca legiuitorul să prevadă –>posibilitatea ca, după aprobarea lor, acesta să delege structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare posibilitatea de modificare a acestor cote. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit titularul obligației de determinare a cotelor de recoltă, pentru a putea fi admise derogări de la această regulă, cu privire la eventualele modificări ulterioare, acest drept trebuia conferit explicit, altfel, aplicânduse principiul simetriei formelor, modificarea trebuie să fie efectuată de cel care are competența de stabilire/întocmire.<!–>Nu poate fi reținută apărarea pârâtului în sensul că, de vreme ce legiuitorul nu interzice delegarea de competență, aceasta este permisă conform art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere, art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 743/2015 privind organizarea și funcționarea Gărzilor forestiere, art. 8, art. 9 alin. (2) și art. 12 alin. (1) din O.M.M.A.P. nr. 456/2016 prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Gărzilor forestiere.–>Art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 32/2015 stabilește, între principalele atribuții ale gărzilor pe cea de „b) monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național“. Or, „monitorizarea“/„implementarea“/„controlul“ sunt noțiuni care nu implică, în niciun mod, modificarea deciziei adoptate la nivelul pârâtului, ca organ ierarhic superior gărzilor forestiere. În plus, dispozițiile din H.G. nr. 743/2015 și O.M.M.A.P. nr. 456/2016, acte normative de rang inferior legii, nu pot duce la o interpretare contrară a art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, unde legiuitorul a fost explicit în desemnarea autorității competente să stabilească aceste cote de recoltă.<!–>Cu privire la dispozițiile art. 6 alin. (1) din ordin, acestea au următorul cuprins:Exemplarele din speciile admise la vânătoare care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice se recoltează în orice perioadă a anului, la solicitarea scrisă a gestionarului, de către vânători, sub coordonarea personalului de specialitate angajat al gestionarului, precum și de către acesta din urmă, după cum urmează:a)->în baza aprobării conducerii structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare în raza căreia se află fondul cinegetic, în situația în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin nu a fost realizată;… b)<!->în baza aprobării conducerii autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, prin referat de aprobare, la propunerea structurilor sale teritoriale de specialitate pe fondurile cinegetice pe care nu au fost aprobate cote de recoltă, precum și în situația în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin a fost realizată.… –><!–>Instanța reține că acest articol nu este fundamentat și nu există nicio justificare a adoptării sale, fapt ce contravine prevederilor art. 6 și art. 30 din Legea nr. 24/2000.–>Pe de altă parte, prin art. 6 se permite aprobarea unui număr suplimentar din speciile admise la vânătoare față de cel stabilit prin cota de recoltă, pentru motivul „provocării de pagube“, fără ca această noțiune să fie definită, astfel că textul articolului nu este clar, precis și suficient pentru aplicarea sa. Totodată, lipsa de claritate a textului legal face imposibilă verificarea respectării prevederilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 care prescriu regula unicității reglementării în materie prin raportare la prevederile art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007 care stabilesc condițiile procedurii speciale a derogărilor.<!–>De altfel, această reglementare era prevăzută și în Ordinul nr. 1.460/2021 la art. 4, diferența fiind dată de obiectul reglementării (păsări în Ordinul nr. 1.460/2021 și speciile admise la vânătoare în Ordinul nr. 1.571/2022). Art. 4 din Ordinul nr. 1.460/2021 a fost anulat prin sentința pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 565/64/202, menținută de ÎCCJ.–>Cu privire la art. 14 din ordin, acesta are următorul cuprins:Numărul maxim de exemplare care poate fi vânat/zi/vânător pentru speciile din anexa nr. 5 la prezentul ordin este de 25 de exemplare, excepție făcând specia ieruncă care se poate recolta doar un exemplar/zi/vânător.<!–>–>Curtea constată că aceste prevederi sunt în legătură directă cu prevederile anexei nr. 5, astfel încât și aceste prevederi vor fi anulate, neputând avea o existență de sine stătătoare, în lipsa unor cote de recoltă admise la vânătoare în ființă. Vânarea numărului maxim de păsări/zi/vânător se poate face numai în limitele și cu respectarea cotelor de recoltă prevăzute la anexa nr. 5 din ordin, or, în condițiile anulării acestor cote, se impune anularea și a art. 14 din ordinul atacat.<!–>Referitor la art. 15 din ordin, conform căruia „Pentru aplicarea prevederilor art. 34 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care cotele de recoltă au fost realizate sau nu au fost aprobate și/sau nu este perioadă de vânătoare, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare aprobă, prin referat de aprobare, suplimentarea cotei de recoltă și/sau recoltarea în perioada cuprinsă de la intrarea în vigoare a prezentului ordin până la data de 14 mai 2023, la propunerea structurilor teritoriale ale acesteia, care verifică în acest scop solicitările primite.“–>Curtea constată că adoptarea acestui articol nu este fundamentată, nefiind în relație de dependență cu prevederile art. 1 din ordin. Nici în cele două referate ce au stat la baza adoptării ordinului nu există vreo justificare a adoptării prevederilor art. 14, fapt ce contravine prevederilor art. 6 și art. 30 din Legea nr. 24/2000.<!–>Pe de altă parte, necesitatea adoptării acestui articol nu rezultă din cuprinsul art. 34 din Legea nr. 407/2006. Potrivit acestui articol, „(1) În interesul protejării faunei și florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătății și securității publice sau pentru alte rațiuni de interes public major, pe suprafețele din perimetrul intravilan construit sau împrejmuit, aeroporturi, gări, unități militare, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică, a pisicilor și a câinilor hoinari se realizează în condițiile prezentei legi și ale cotelor de recoltă sau ale derogărilor aprobate de gestionarul fondului cinegetic limitrof, pe baza unui contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice, la solicitarea consiliului local sau a administrației suprafeței împrejmuite, după caz, și cu acordul prealabil al proprietarului de teren“.–>Cu privire la art. 7, conform căruia „Pentru diminuarea efectelor negative pe care speciile de pradă le au asupra efectivelor de căprior, iepure, fazan și potârniche, se recomandă ca gestionarii fondurilor cinegetice să organizeze și să desfășoare lunar, în perioada legală de vânare, acțiuni având ca scop realizarea integrală a cotelor de recoltă aprobate pentru speciile vulpe și șacal, precum și combaterea câinilor hoinari și a pisicilor sălbăticite“.<!–>Analizând prevederile acestui articol, instanța constată că sunt nefondate criticile de nelegalitate aduse de reclamantă, în sensul că aceste norme nu sunt necesare, acest aspect neconstituind un motiv de nelegalitate.–>Pentru toate aceste considerente, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge excepția lipsei de interes a reclamantei, va admite în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, și va anula în parte prevederile Ordinului nr. 1.571/2022, conform dispozitivului de mai jos.<!–>… PENTRU ACESTE MOTIVE-> În numele legii<!-> HOTĂRĂȘTE:->>–>Respinge excepția lipsei de interes a reclamantei.–>Admite în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“, cu sediul în municipiul Brașov, bd. Valea Cetății nr. 31, bl. A39, sc. B, ap. 12, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu sediul în municipiul București, Bulevardul Libertății nr. 12, sectorul 5.<!–>Anulează în parte prevederile art. 1 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, în ceea ce privește anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3 – coloanele verticale nr. 6, 7 și 8 aferente speciilor iepure, fazan și potârniche, de la poziția 1 și până la poziția 2175, anexa nr. 4 și anexa nr. 5.–>Anulează prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 14 și art. 15 din același ordin.<!–>Anulează prevederile anexei nr. 1, anexei nr. 2, anexei nr. 3 – coloanele verticale nr. 6, 7 și 8 aferente speciilor iepure, fazan și potârniche, de la poziția 1 și până la poziția 2175, anexei nr. 4 și anexei nr. 5 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023.–>Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de anulare a prevederilor art. 7 din același ordin.<!–>Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Brașov.–>Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 8 noiembrie 2023.<!–> PREȘEDINTE–> LAURENȚIU MIHAI BĂLAN<!–> Grefier,–> Adina-Maria Szasz<!–>–>
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Conectat cu
Permit crearea unui cont
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nouCele mai votate
Manage Consent
Pentru a oferi cea mai buna experiența, utilizăm tehnologii cookie. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții ale siteului.
Functional
Mereu activ
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de abonat sau utilizator sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistii
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
Marketing
Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
A apărut o problemă la raportarea acestei postări.
Blocare membru?
Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.
Nu vei mai putea:
Vedeți postările membrilor blocați
Menționați acest membru în postări
Invitați acest membru în comunități
Trimite mesaj acestui membru
Adăugați acest membru ca conexiune
Vă rugăm să rețineți:
Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului.
Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.
