ANEXĂ din 28 iunie 2007
|
Redacția Lex24 |
| Publicat in Repertoriu legislativ, 26/11/2024 |
| |
Informatii Document
Emitent: MINISTERUL SANATATII PUBLICEMINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUIPublicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007
| Nu exista actiuni suferite de acest act |
| Nu exista actiuni induse de acest act |
| Acte referite de acest act: |
| SECTIUNE ACT | REFERA PE | ACT NORMATIV |
| Actul | ARE LEGATURA CU | ORDIN 4570 12/09/2024 |
| Actul | ACTUALIZEAZA PE | ANEXA 28/06/2007 |
| Nu exista acte care fac referire la acest act |
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007. +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ +
Definiția specialității:precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice). imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și Alergologie și Imunologie Clinică.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.
1.2.● Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie:
| – Alergologie și Imunologie Clinică | – 6 luni | (curs, practică) |
| – Pediatrie | – 6 luni | (urgențe medicale: curs, practică) |
| Terapie intensivă | 1 lună | (curs, practică) |
STRUCTURA PROGRAMULUI +
Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie ClinicăNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică +
Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%)Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2.Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4.Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6.Componentele și patologia sistemului complement.8.Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10.● Imunogenetică și epidemiologie (5%)11.Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13.Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.15.● Alergene (10%)16.Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18.Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20.Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22.Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24.Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice. +
Alergologie (60%)Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27.Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29.Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31.Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33.Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35.Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37.Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39.Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41.Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43.Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45.Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47.Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49.Alergia alimentară IgE – mediată și non-IgE – mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51.Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53.Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55.Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57.Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59.Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61.Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63.Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65.● Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%)66.Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene din seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68.Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70.Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72.Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74.Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77.Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79.Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81.Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83.Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85. +
Imunologie clinică (15%)Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87.Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89.● Colagenoze și vasculite, granulomatoze90.Sindrom Sjogren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92.Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94.Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97.Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100.2.3. +
Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice:Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 18002.Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 12004.Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 4006.Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 108.Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 50010.Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 4012.Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 22014.Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 12016.Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 22018.Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 12020.Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 12022.Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 30024.Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 30026.Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 2028.Determinări imunologice de markeri serologici virali: 45030.Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 8032.Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034.Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 120036.Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50038.Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 6040.Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20 +
Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internăNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică2.Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic4.Bronhopneumopatia obstructivă cronică6.Pneumoniile8.Fibrozele pulmonare10.Sindromul de compresie mediastinală12.Valvulopatii14.Tulburările de ritm și de conducere ale inimii16.Miocarditele și cardiomiopatiile18.Sincopa20.Bolile arterelor periferice22.Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen24.Insuficiența cardiacă congestivă26.Hipertensiunea arterială28.Sindromul nefrotic30.Insuficiența renală acută32.Pacientul hemodializat și transplantul renal34.Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal36.Parazitoze intestinale38.Boala Crohn40.Intestinul iritabil42.Sindromul icteric44.Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool46.Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică48.Sindroame de malabsorbție50.Anemiile52.Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice54.Gamapatii monoclonale56.Sindroamele trombotice58.Colagenoze în practica de medicină internă60.Dislipidemiile. Obezitatea62.Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor64.Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă66.Abordarea pacientului cu febră în medicina internă68.Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă2.3.Interpretări ECG: 1602.Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului: 1204.Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 806.Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare): 58.Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 16010. +
Modulul 3, anul II: PediatrieNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil.3.Vaccinările în neonatologie și pediatrie.5.Boala hemolitică neonatală.7.Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.9.Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.11.Fibroza chistică.13.Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene.15.Tulburări de ritm și conducere.17.Durerea toracică la copil și adolescent.19.Stomatite, glosite și cheilite la copil.21.Diaree acută și cronică, sindroame de malabsorbție la copil.23.Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.25.Parazitoze intestinale la copil.27.Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil29.Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.31.Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.33.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.35.Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie.37.Reumatismul articular acut.39.Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.41.Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.43.Imunodeficiențele dobândite în pediatrie.45.Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică.47.Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.49.Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.2.3.Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 502.Interpretări electrocardiograme la copil: 704.Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 246.Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 508.Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 5010. +
Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie IntensivăNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.3.Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.5.Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.7.Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI2.3.Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 202.Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană: 84.Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40 +
Modulul 5, anul II: Medicina munciiNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate3.Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.5.Boli dermatologice profesionale7.Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.2.3.Anamneza de boală profesională, profesiograma: 202.Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 104.Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5 +
Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentalăNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.3.Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.5.Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.7.Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance).9.Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.11.Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică.13.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. +
Modulul 7, anul III: BioeticăNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc).3.Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.5.Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.7.Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.9.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:1.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri: Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.5.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete.7.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. +
Modulul 8, anul III: OtorinolaringologieNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Metode de explorare rino-sinusală.3.Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.5.Algiile craniocervicofaciale.7.Patologia inflamatorie faringiană.9.Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.11.Patologia tumorală a glandelor salivare.13.Metode de explorare laringiană.15.Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.17.Metode de explorare traheo-bronșice.19.Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare.21.Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii.23.Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL2.3.Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 962.Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 244.Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 246.Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare: 128.Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului: 4810.Otoscopie, Teste de audiometrie: 1212. +
Modulul 9, anul III: OftalmologieNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Conjunctivitele3.Patologia inflamatorie a sclerei și uveei5.Ochiul roșu și dureros7.Farmacoterapia locală oculară2.3.Examenul polului anterior al ochiului: 102.Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 104.Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi: 26. +
Modulul 10, anul III: DermatovenerologieNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice3.Urticaria5.Prurigo7.Reacții cutanate postmedicamentoase9.Purpure în dermatologie11.Afecțiuni cutanate buloase13.Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică15.Psoriazis. Parapsoriazis17.Dermatoze prin agenți fizici19.Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice21.Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului23.Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată2.3.Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 482.Citodiagnosticul Tzanck: 124.Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 126.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 28.Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 410.Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală: 1212. +
Modulul 11, anul III: PneumologieNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Insuficiența respiratorie acută și cronică.3.Astmul nealergic ocupațional.5.Bronhopneumopatia obstructivă cronică.7.Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.9.Sarcoidoza.11.Infecții respiratorii acute.13.Patologia micotică pulmonară.15.Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie.17.Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.19.Hipertensiunea arterială pulmonară.21.Sindromul apneei în somn.23.Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină2.3.Peak-flow-metrie: 1202.Pletismografie: 204.Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 106.Sputa indusă: 108.Investigația imagistică în pneumologie: 4810.Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 1012. +
Modulul 12, anul III: Boli infecțioaseNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.3.Hepatite virale acute și cronice.5.Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați.7.Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.2.3.Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc): 102.Urocultura, coprocultura: 104.Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 156.Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 308. +
Modulul 13, anul IV: ReumatologieNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică1.Artrita juvenilă idiopatica și boala Still3.Lupusul eritematos sistemic5.Fenomenul Raynaud7.Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9.Sindromul Sjögren11.Sindromul Behçet13.Boala artrozică periferică15.Forme de reumatism abarticular17.Artrita psoriazică19.Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv21.Osteoporoza și osteonecroza aseptică23.Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.25.Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.27.Alte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.2.3.Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 402.Examene radiologice în reumatologie: 404.Osteodensitometrii: 86. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii +
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie ClinicăII.Proba practică – din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică +
TEMATICA pentru examenul de medic specialistspecialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ +
PROBA SCRISĂ:Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2.Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4.Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6.Componentele și patologia sistemului complement.8.Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10.Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12.Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14.Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.16.Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18.Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20.Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22.Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24.Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.26.Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28.Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32.Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34.Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36.Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38.Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40.Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42.Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44.Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46.Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48.Dermatita de contact alergică ocupațională.50.Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52.Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54.Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56.Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58.Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60.Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62.Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64.Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.66.Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68.Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70.Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72.Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74.Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.76.Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78.Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80.Antihistaminice în alergologie.82.Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84.Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.86.Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88.Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.90.Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92.Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94.Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.96.Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98.Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100.Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori. +
PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise +
PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice +
BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE:Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu2.Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)4.Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente6.Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene8.Probe funcționale ventilatorii (spirometrie)10.Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice12.Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici14.Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri16.Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic18.Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro20.Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici22.Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare24.Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor26.Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare28.Determinări imunologice de markeri serologici virali30.Determinări imunologice de markeri serologici parazitari32.Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034.Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică36.Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică38.Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică40.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ2.1.2.2.PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Semnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
Definiția specialității:1.Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 20 |
| MODULUL 1 | Patologie generală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 10 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| MODULUL 2 | Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună și 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 3 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs/săptămână |
| Modulul 4 | Patologie cardiovasculară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 5 | Patologie respiratorie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 6 | Patologie hepato-digestivă |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 7 | Citopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs/săptămână |
| Modulul 8 | Hemato- și imunopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 9 | Nefropatologie și patologie urogenitală masculină |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 10 | Patologia ap. genital feminine și a glandei mamare |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 11 | Patologia ap. endocrin |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 12 | Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 13 | Dermatopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 14 | Oftalmopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 15 | Patologie a țesuturilor moi |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 16 | Patologie osteo-articulară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 17 | Medicină Legală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 18 | Patologie oncologică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 19 | Patologie ORL |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 20 | Neuropatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Total ore pregătire teoretică | 2400 |
| Total ore pregătire practică | 4800 |
+
FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂEfectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice.b)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie.d)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.f)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.j)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.n)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.p)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii și altele – conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.r)Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;2.Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;4.Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;6.Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul deformare în rezidențiat.
Structura programuluiNr. ore practică: 800TematicăPATOLOGIA CELULARĂProcesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂGeneralități despre procesul inflamator.Inflamația cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3.Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie ElectronicăNr. ore curs: 601.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 40Tematică.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Valori ale relației medic – pacient2.Modele ale relației medic – pacient4.Relația medic – pacient (II) – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic – pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 oreObiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3.Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vascularăNr. ore curs: 801.Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorieNr. ore curs: 1601.Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 400Tematică.PATOLOGIA APARAT DIGESTIVPatologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): CitopatologieNr. ore curs: 401.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 160Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOIDPatologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculinăNr. ore curs: 1201.Boli vasculare cu afectare renală.Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza.Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamații, leziuni obstructive, tumori benigne și maligne.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULINPatologia penisului: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și malignePatologia prostatei: inflamații, hiperplazia nodulară, tumori.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 400Tematică.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININMetode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular.Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori.Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.PATOLOGIA GLANDEI MAMARETulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 160Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRINPatologia glandei hipofize: adenoame.Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice/Patologie pediatricăNr. ore curs: 1601.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 320Tematică.DERMATOPATOLOGIAGenodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): OftalmopatologieNr. ore curs: 401.Patologie tumorală și netumorală conjuctivalăObiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moiNr. ore curs: 801.Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 80Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETICPatologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 160TematicăTanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică-ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologicăNr. ore curs: 2401.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 160TematicăPatologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): NeuropatologieNr. ore curs: 801.Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.Comisiei de examen cu ocazia examenului final. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:A.Genetică medicalăStatistică medicalăAria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme.Sectoare:Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnosticCitopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnosticPatologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiatAria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.Sectoare:Patologie clinică și corelații anatomo-cliniceOncologie +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă Da– examen clinic Nu– probă de abilități/manualități Da– probă pe casetă video Nu– probă operatorie Nu– dizertație Nu +
TEMATICA DE EXAMENPROBA SCRISĂ1.Inflamația-generalități3.Inflamația cronică granulomatoasă5.Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.7.Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)9.Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.11.Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).13.Patologie netumorală osoasă.15.Patologietumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom)17.Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.19.Reumatismul cardiac acut și cronic.21.Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.23.Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.25.Patologia venelor27.Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.29.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.31.Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.33.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare35.Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.37.Ulcerul gastro-duodenal.39.Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului.41.Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului.43.Ciroze hepatice45.Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.47.Anomalii congenitale ale aparatului urinar49.Nefropatii tubulo-interstițiale51.Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.53.Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.55.Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK57.Patologia mediastinului.59.Patologia tumorală a testiculului.61.Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin63.Patologia vulvei și vaginului65.Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza67.Tumorile corpului uterin69.Tumorile ovarului71.Examenul macroscopic și histologia placentei normale73.Citologia cervico-vaginală75.Tumori mamare benigne și maligne77.Patologie tiroidiană tumorală79.Patologia glandei MSR.81.Malformațiile SNC83.Inflamațiile SNC și meningelui85.Patologia netumorală a sistemului nervos periferic87.Legislația română privind Anatomia Patologică89.PRIMA PROBĂ PRACTICĂEfectuarea unei necropsii – executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne.A DOUA PROBĂ PRACTICĂDiagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale). +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Efectuarea necropsiei: 200B.Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002.Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804.Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006.Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008.Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010.Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012.Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020.Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022.Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001.Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articularetc.: 10003.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ2.1.Activitatea din laboratorul de histopatologie:1.1.Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează pașaportul, răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog;1.3.Primește cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea lor, precizând și data.1.5.Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading și stadializări, când este cazul) fiind direct răspunzător;1.7.Activitatea din prosectură:2.1.Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură, recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo-patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului.2.3.PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO – PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEAȘI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO-PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA.Obligații +
Etice, deontologiceRespectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. Ordinului MS nr. 916/2006.O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice +
ProfesionaleMedicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic.2.Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului.4.Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații:– țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață;– piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină;– în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida)6.Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale.8.Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează.10.Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni).12.După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator.14.Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor.16.Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal.18.Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează.20.Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia.22.
DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
Nume, prenume:
Semnătura:
Observații:– nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.(la 06-07-2017,CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ +
Structura modulelor și stagiilor de specialitateDURATA: 5 ani200 de ore/anPentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.1 credit = 25 ore de instruireLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. +
Tematica modulelorBaze fundamentale ale anesteziei.2.Anestezie locoregională. (tehnici)4.Funcția cardiovasculară și anestezia.6.Tulburările metabolice și anestezia.8.Hemostaza și transfuzie.10.Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12.Anestezie pediatrică.14.Medicina de urgență și toxicologie.16.Terapie intensivă cardiovasculară.18.Terapie intensivă neurologică.20.Terapie intensivă digestivă.22.Terapie intensivă renală.24.Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26.Organizare, drepturi și responsabilități. +
PREGĂTIRE PRACTICĂAnestezie 3 ani (36 luni)
| Anestezie în chirurgia generală |
| Anestezie chirurgie ortopedică |
| Anestezie chirurgie urologică |
| Anestezie în obstetrică-ginecologie |
| Anestezie în chirurgie cardiacă |
| Anestezie în chirurgia vasculară |
| Anestezie în chirurgie toracică |
| Anestezie în neurochirurgie |
| Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie |
| Anestezie în chirurgie ambulatorie |
| Anestezie pediatrică |
| Terapia durerii |
| Bioetică |
Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare– Chirurgicală neurologice, boli cardiace, nefrologie)
| Cardiologie și boli vasculare Gastroenterologie și hepatologie Medicină internă | Neurologie Pediatrie Chirurgie |
Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27 +
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ +
MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEIFarmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe● anestezice intravenoase● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculareDurere-analgezie● Fiziopatologia durerii● Alte analgeticeFarmacologia comparată a anestezicelor localeAgenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională +
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)● monitorizarea profunzimii anesteziei● monitorizarea ventilației● monitorizarea funcției renale● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare) +
MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală● Anestezia regională intravenoasă● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională● Terapia durerii acute postoperatorii +
MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIATestele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică – status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleuraleTerapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului +
MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIAMetode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)Farmacologie cardiovasculară● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă● Anestezia la bolnav în șocAnestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)● Anestezia pentru pontaje coronariene● Anestezia pentru pericarditeTamponada cardiacă (diagnostic, tratament)● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronicEmbolia pulmonară (diagnostic, tratament)● Hipotensiune controlată +
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA● Circulația cerebrală● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)Fiziopatologie● Edemul cerebral● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe● Chirurgia fosei posterioare● Chirurgia coloanei vertebraleAnestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii +
MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA● hipertermia malignăAnestezia la bolnavul diabetic● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)Anestezia în chirurgia tiroidianăAnestezia în chirurgia suprarenalei● FeocromocitomulAnestezia în chirurgia hipofizei● Tulburările funcției hipofizare +
MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIAFiziopatologia insuficienței renale acute și cronice● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renalăAnestezia și terapia intensivă în transplantul renal +
MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE● Tulburările congenitale de hemostază● Prevenirea trombozelorTransfuzia● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)● Transfuzia masivă● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei +
MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ● Ocluzia intestinală● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică● Anestezie pentru radiologie intervenționalăAnestezia în chirurgia hepato-biliară● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare● Transplantul hepaticAnestezia în chirurgia plastică● Reimplantări de membreAnestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)Anestezia la bătrâni +
MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE● Chirurgie cu laser● Chirurgia urechii medii● Anestezie pentru globul ocular +
MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ● Căile dureriiFiziopatologie● Transferul placentar al drogurilor anestezice● Suferința fetală acută și cronică● Eclampsia și preeclampsiaAnalgezia obstetricalăAnestezia pentru cezarianăAnestezia pentru operații în timpul sarcinii +
MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂFarmacologia aplicată în anestezia pediatrică● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale● Anestezie regională (tehnici, substanțe)● Echilibrul hidroelectrolitic● Supravegherea copilului în timpul anesteziei● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatismeAnalgezie postoperatorie +
MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂPatologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acuteProbleme medico-legale ale urgențelorTehnici folosite în medicina de urgență● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificialăAccidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meningeSindroame coronariene acuteDurerea și analgezia în mediu extraspitalicesc● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)● produse industriale și domestice– substanțe caustice● mușcătura de șarpeLeziuni datorate temperaturiia.Hipotermia, degerăturileRăul de altitudineAccesul palustru gravTerorismul biologic și chimic +
MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism● Traumatisme craniocerebrale● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile● Embolia grăsoasă +
MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂEvaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice● determinanții debitului cardiac● principiile transportului și utilizării oxigenului● monitorizarea hemodinamică non-invazivă● complicațiile angioplastieiprincipiile de funcționare a transductorilorb.tehnici de afișared.● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală● aritmiile și tulburările de conducere● disecția de aortă● embolia pulmonară – aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar● terapia trombolitică și anticoagulantă● antiaritmice● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare● metode de asistență ventriculară +
MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE● mecanica ventilatorie● schimburile gazoasemanagementul de urgență al căilor respiratoriib.traheostomia, deschisă și percutanăd.● ventilația mecanicăa.presiune pozitivă end-expiratoriec.moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltăe.criteriile de detubare și tehnici de sevrareg.hipercapnia permisivăi.terapie cu surfactant pulmonar● oxigenarea hiperbară● imagistica toraco-pulmonarăinsuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acutăb.insuficiența respiratorie cronică acutizată● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii● complicații respiratorii postoperatorii● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita● fistule bronhopleurale● chilotoraxul● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– HemotoraxulTerapie● oxid nitric și prostaglandine● analeptice respiratorii● kinesiterapia● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională) +
MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ● circulația cerebrală● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)● Diagnosticul morții cerebrale● Stările de agitație acută● Statusul epilpetic● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală)● Traumatisme medulare● Hipotermia accidentală● Hipertermia malignă● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.)● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medicalTerapie● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial● Sedarea în reanimare +
MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE● Echilibrul acido-bazic● Necesarul nutrițional● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)Patologie● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)● Feocromocitomul● Tulburări metabolice moșteniteTerapie● Terapie volemică● Managementul glicemieiEnteral și parenteralb.Imunonutriția și formule speciale +
MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ● Fiziologie hepaticăTehnici● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică● Hemoragiile digestive inferioare● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică● Ocluzia intestinală● Colite acute grave● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale● Perforațiile acute ale tractului digestiv● Peritonitele postoperatorii● Fistulele digestive externe postoperatorii● Managementul perioperator al pacientului chirurgical● Modificatori ai tranzitului intestinal● MARS +
MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂDiagnosticul de infecțieClasificarea infecțiilorControlul infecțiilor în spital și în terapie intensivăMecanismele rezistenței la antibiotice● Tetanos● Mediastinite● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazicTerapie● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapiea.Precauții universalec.● Antibioprofilaxie în chirurgie● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni● Antivirale +
MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ● Fiziologie renală● Evaluarea oliguriei● Insuficiența renală cronică● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)● Sângerări ale tractului urinarTerapie● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.● Hemoperfuzia +
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT● Coagularea intravasculară diseminată● Anomalii congenitaleTulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia tromboticăTulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplaziceSiclemia● Profilaxia tromboembolismuluiAnemia în unitatea de terapie intensivă● Indicațiile transfuzieiImunologie și transplant● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată● Transfuzia de crioprecipitat● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina) +
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)● Tratamentul șocului septic● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc● Tratamentul SDOM +
MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂMetodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATIUtilizarea statisticii medicaleConsimțământ2.Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4.Prognosticul6.Genetica1.Tezaurismoze (Hurlers, etc.)3. +
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚIClădirea2.Triajul pacienților4.Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6.Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă +
MODULUL DE BIOETICĂIntroducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic – pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic – pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. +
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ +
ANESTEZIA GENERALĂ● Instalarea de linii venoase periferice – 200● Intubația traheală– orotraheală – 200– nasotraheală – 50● Anestezie generală i.v. – 100● Instalarea de sondă gastrică – 50● Instalarea de sondă uretrovezicală – 50● Monitorizare puls oximetrie – 100● Monitorizare PVC – 50● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice – 100● Poziționarea bolnavului pe masa de operație – 100 +
ANESTEZIA REGIONALĂ● Anestezie peridurală simplă – 50● Blocaj de plex brahial pe cale axilară – 20● Anestezie regională intravenoasă – 10● Blocaj de nervi intercostali – 20● Anestezie regională la copil – 10 +
TERAPIE INTENSIVĂ● Intubația traheală– orală – 200– nazală – 50● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută – 200● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie – 100● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) – 10● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică – 300● Interpretarea testelor funcționale pulmonare – 100● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare – 100● Interpretarea CT pulmonare – 10Circulație● Puncție arterială și recoltarea de sânge – 100● Puncții venoase periferice – 500● Instalarea de cateter arterial pulmonar – 10● Calcule hemodinamice pe baza acestor date – 50● Instalarea de pacemaker transvenos – 5● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv – 50● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) – 100● Interpretarea Rx – 20● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor – 200● Defibrilarea electrică și cardioversia – 50● Ecocardiografie transtoracică – 50● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară – 20● Monitorizarea EEG – 100● Hipotermie indusă – 10Rinichi● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie – 20● Hemodializa – 10● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație – 25● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală – 200Hematologie – Transfuzie● Recoltarea și conservarea sângelui – 50● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă – 100● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) – 100● Plasmafereza – 20● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic – 200● Alimentația parenterală – 100● Menținerea echilibrului termic – 200● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice● Metode de hemostază provizorie – 10● Lavajul peritoneal diagnostic – 5 +
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂEvaluare teoretică1.2.Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități.Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
| Module | Anul 2 | Anul 4 |
| 1 | X | X |
| 2 | X | X |
| 3 | X | X |
| 4 | ||
| 5 | ||
| 6 | ||
| 7 | ||
| 8 | ||
| 9 | ||
| 10 | X | |
| 11 | X | |
| 12 | X | |
| 13 | X | |
| 14 | X | |
| 15 | X | |
| 16 | ||
| 17 | ||
| 18 | ||
| 19 | ||
| 20 | ||
| 21 | ||
| 22 | X | |
| 23 | X | |
| 24 | X | |
| 25 | X | |
| 26 | X | |
| 27 | X |
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASESTRUCTURA STAGIILORI.STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luniB.II.STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luniMedicină internă 8,5 luni – din care:– Medicină internă – 3,5 luni– Gastroenterologie – 1 lună– Nefrologie – 1 lună– Diabet și boli de nutriție – 1 lună– Medicină de urgență – 2 luniNeurologie – 2 luniPediatrie – 3 luniATI – 2 luniB.microbiologie medicală – 3 lunib.● Vaccinări: 1 lună1.Durata programului – 5 ani
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | |||||||||
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | |||||||||
| MODULUL 1 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 2 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 3Diabet și boli de nutriție 1 lună (20 ore), Gastroenterologie – 1 lună (20 ore), nefrologie – 1 lună) (20 ore) | 8,5 luni | 148 ore | Pediatrie | 3 luni | 60 ore | Neurologie | 2 luni | 32 ore | Boli infecțioase – 5 luni |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 7 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 8 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 9 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 10 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 11 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 12Controlul infecțiilor: 2 luni; | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 13 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODULUL 14 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS/MODUL | |||||||||
| MODUL 15 | |||||||||
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | |||||||||
| ORE DE CURS | |||||||||
| Total ore pregătire teoretică | |||||||||
| Total ore pregătire practică |
+
Obiective generaleSă obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe.2.Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase4.Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice6.Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare8.Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor.10.Să obțină abilități de leader +
Obiective specifice specialității de Boli InfecțioaseSă obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale2.Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului4.Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor.6.Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale8.Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialitățiSă poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă +
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module) +
Tematica lecțiilor conferința (600 ore)Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.2.Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.4.Diagnosticul bolilor infecțioase:5.1.Date epidemiologice5.1.2.Date de laborator5.2.Tratamentul antimicrobian:6.1.Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.6.3.Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.6.5.Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.7.Clasificare.7.2.Chimioterapice antivirale.7.4.Terapia antifungică:8.1.Mecanisme de acțiune.8.3.Practica terapiei.9.Clasificare9.2.Chimioterapice antiparazitare.9.4.Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.– Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații11.Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.13.Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.15.Infecții ale căilor respiratorii superioare:GuturaiulEpiglotitaLaringo-traheobronșită acutăSinuzite17.BronșiolitaAbcesul pulmonar18.19.Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinaleAbces cerebralInfecții de shunt LCRInfecții cutanate și de părți moi:Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.Infecțiile plăgilor, arsurilorInfecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizatăLimfangiteDiareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilorDiareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficileBoala WhippleInfecții intraabdominalePeritoniteAbcese parenchimatoase24.Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.26.Infecții asociate protezelor osoase și articulare27.Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de șoc toxic streptococic etc) și complicațiile acestora.29.Infecții pneumococice.31.Infecții meningococice.33.Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.35.RubeolaRoseola infantum36.Gripa.38.Difteria.40.Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.42.Dizenteria bacteriană.44.Trichmeloza.46.Antrax.48.Gangrena gazoasă.50.Listerioza. Toxoplasmoza52.Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.54.Erizipeloid Rosenbach.56.Febra mușcăturii de șobolan.58.Amibiazab.Malariad.Filariozef.Pestah.Infecția cu HIV.60.Infecții în sarcină și lehuzie62.Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:– Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate– Infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe64.Boli infecțioase emergente:SARS66.Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie) +
Baremul activităților practiceInterpretarea leucogramei: 150,2.Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,4.Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,6.Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,8.Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,10.Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200),12.Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,14.Structura programului +
MODUL 1 ANUL 1 – BOLI INFECȚIOASE – (6 luni)Nr. ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specificeBoli infecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.1.importanța tratamentului antiinfecțios;b.modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu)2.mecanisme de acțiune;b.efecte adverse;d.Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivăa.principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;c.monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.4.Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteiab.Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice.a.Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic.c.bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativie.anaerobi6.Modalități de limitare a rezistenței microbiene.a.consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții – componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;c.Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.a.Alte situații9.Clasificare, mecanisme de acțiune.b.Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.a.Evoluții legate de rezistența la antifungice.11.Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic.Teme activități practiceInterpretare antibiograme (100)III.● antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;● importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia;● conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor. +
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA – 0,5 luniNr. ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)1.Valori ale relației medic-pacient.3.Consimțământul informat.5.Acte normative care reglementează relația medic – pacient.7.Teme activități practice1.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.5.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.7.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9.Obiective specificLa sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale;● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală;● să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării +
MODUL 3 ANUL 1 +
MEDICINĂ INTERNĂ – 3,5 luni (56 ore) și MEDICINĂ DE URGENȚĂ – 2 luni (32 ore) +
MEDICINĂ INTERNĂ – 3,5 luniNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1.Infarctul miocardic acut.3.Tulburările de ritm ale inimii.5.Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.7.Insuficiența cardiacă congestivă.9.Tromboflebite.11.Reumatismul articular acut.13.Dislipidemiile.15.Terapia biologică în bolile reumatismale.II.Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.2.● hipertrofiile atriale și ventriculare;● cardiomiopatii;● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnică și interpretarea probei de efort;Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.III.● abordarea pacientului cu sdr. anemic; +
MEDICINĂ DE URGENȚĂ – 2 luniNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1.Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.3.Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale.5.Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului7.Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii.9.Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.11.Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).II.Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv – complet.2.Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil.4.Interpretarea ECG – recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA.6.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:– enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale– efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic– identifice pacientul critic cât mai rapid posibil– evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale +
MODUL 3 ANUL 2 +
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 lună (20 ore), GASTROENTEROLOGIE – 1 lună (20 ore), NEFROLOGIE – 1 lună (20 ore) +
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 lunăNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1.Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.3.Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.5.Teme activități practice● Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.● Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.III.● realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic +
GASTROENTEROLOGIE – 1 lună (20 ore)Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Bolile inflamatorii intestinale.3.Ascita – management.5.Icterele.7.Boala ulceroasă.II.Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită2.Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.4.Obiective specificeLa terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, +
NEFROLOGIE – 1 lunăNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală.4.Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.6.Teme activități practice1.Interpretarea modificărilor ionogramei.3.Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)III.Obiective specifice– La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:– realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală.– să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați.– efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale.– realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați. +
MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE – 3 luniNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat.3.Stomatitele, glositele și cheilitele la copil.5.Sindromul convulsivant.7.Abdomenul acut.9.Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului – diagnostic și tratament.11.Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).13.Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.II.Examinarea clinică a nou-născutului și copilului.2.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil.4.Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.6.Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 – 1 an, 1 – 3 ani, 4 – 7 ani, 7 – 14 ani și adolescenți.8.Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).10.Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:● facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0 – 1 an, preșcolar, școlar, adolescent;● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârstă;● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă;● facă anamneza, examenul clinic;● aplice managementul urgențelor medicale pediatrice. +
MODUL 5 ANUL 2 – NEUROLOGIE – 2 luniNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.3.Teme activități practice1.Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.3.Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.III.● efectueze un examen neurologic complet;● asigure managementul infecțiilor SN;● realizeze managementul comei/convulsiilor în urgență. +
MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 – BOLI INFECȚIOASENr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualBOLI INFECȚIOASE: infecții severe: Sepsis, infecții ale SNC, etc – (5 luni: 4 luni în anul 2 + 1 lună anul 3)1.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic – scoruri, profilaxie.Teme activități practice (10 ore)1.Recoltarea unei hemoculturi.3.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic.5.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;● cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);● cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF;● recunoască punctul de plecare și determinările septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale;● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;● cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;● să înțeleagă cauzele și factorii de risc.2.Endocardita infecțioasă pe valva protezatăTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.Definiția endocarditei infecțioase.II.Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă.2.Aplicarea criteriilor de diagnostic (criteriile Duke).3.Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III.● cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore);● aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă;● recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite;● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRALI.Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).2.Mielite, nevrite4.Empiem sub – și epidural, tromboflebita intracraniană supurativă6.II.Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană.2.Efectuarea puncției lombare.4.Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic.6.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral;● recunoască factorii de risc: factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc – meningita meningococică);● anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare. +
Alte infecții severeInfecții intraabdominaleB.Supurații intraabdominale localizateD.Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocoliteF.Botulism.H.Tetanos.J.Bruceloza.L.Boli Infecțioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 lună) = 3 luniI.Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor.2.Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei4.Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.II.Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase.2.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.4.Participarea la realizarea unor studii de cercetare și a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese și conferințe.6.Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc. +
Biostatistică:Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu;2.Proiectarea unui studiu pe eșantion;4.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– utilizeze programul EpiInfo;– realizeze studii de cercetare;– să întocmească o bibliografie adecvată. +
MODULUL 7 ANUL 3 ATI: 2 luniNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)3.Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)5.Tehnici de suport ventilator artificial7.Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acutII.Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2.Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4.Tehnica efectuării masajului cardiac extern6.Obiective specifice.● Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.● Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"● Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării) +
MODULUL 8 ANUL 3 – HEMATOLOGIE CLINICĂ – ONCOLOGICĂNr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1.Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice.3.Limfoame maligne: diagnostic.5.Agranulocitoză și sindromul febril: cauze și management.7.Teme activități practice1.Interpretarea unei medulograme: 5.3.Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului: 5.5.Obiective specificeLa sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu– să stabilească diagnosticul infecțiilor asociate și să inițieze o terapie empirica adecvată– să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiență respiratorie, etc) +
MODULUL 9 – ANUL 3+4 – MICROBIOLOGIE MEDICALĂ (3 luni)Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.3.Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase:– Infecții SNC;– Infecții oftalmologice;– Infecții în sfera ORL;– Infecții de tract respirator superior;– Infecții de tract respirator inferior;– Infecții ale aparatului cardio-vascular;– Infecții de tract digestiv;– Infecții de tract uro-genital;– Infecții osteoarticulare;– Infecții tegumentare și de părți moi;– Afecțiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute și cronice virale etc.;– Afecțiuni parazitare.5.Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice și semiautomate: principiul metodei și interpretare.7.Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.2.Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.Teme activități practice1.Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.4.Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.5.Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări): 30.7.Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.9.Obiective specificeSe va avea în vedere dobândirea următoarelor cunoștințe:● Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior;recoltarea corespunzătoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare;b)prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:– bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/culturi bacteriene) și semiautomate;– serologic: detecție de antigene și anticorpi specifici;– molecular: detecție de acizi nucleici; +
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni)Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualInfecții asociate îngrijirilor medicale – 3 luni2.Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc – 3 luniI.Infecții nozocomiale date generale.2.Politici de antibioticoterapie.4.Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație.6.Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.8.Bacteriemia de cateter.10.Profilaxia și tratamentul escarelor.12.Profilaxia infecțiilor nozocomiale.II.Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale2.Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale.4.Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice.6.Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor.8.Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator10.Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare.III.A.● Angine● Laringita acută● Otita externă și medie● Infecții ale cavității orale, gâtului și capului.Infecții ale căilor respiratorii inferioare:● Bronșite acute, bronșite cronice acutizate.● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)● PleureziiInfecții cutanate și de părți moi:● Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.● Infecțiile plăgilor, arsurilorInfecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată. LimfangiteE.● Diareei invazive (inflamatorii).● Toxiinfecții alimentare.● Infecții genitale +
MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni) +
BOLI INFECȚIOASE:Infecția HIV (2 luni),2.I.Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică).2.Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).4.Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică).6.Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică).8.Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică).10.Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică).II.Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții).2.Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții).4.Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții).6.Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții).8.Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții).10.Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării).7.Obiective specificeLa sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:● recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;● identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;● evalueze riscurile co-morbidităților non-HIV și să participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV;Hepatite virale acute și cronice● Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, EIII.● Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice;● Să poată prescrie profilaxie pre și postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice. +
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIENr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).3.Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.b.Infecții digestive.d.Infecții cu transmitere parenterală.f.Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.5.Teme activități practice1.Triajul epidemiologie: 2.3.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități: 2.5.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.7.Obiective specifice● Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă● Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc +
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIENr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.Urticaria.3.Prurigouri.5.Reacții cutanate postmedicamentoase.7.Purpure.9.Sifilisul dobândit și congenital.11.Teme activități practice1.Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.3.Obiective specifice● Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate. +
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE (1 lună)Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1.BPOC.3.Insuficiență respiratorie acută și cronică.II.să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie;2.efectuarea toracocentezei (%);4.Obiective specificeÎn urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infecțioase își va însuși:● cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;● managementul efectelor adverse la terapie; +
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASEInfecții la femeia gravidă, infecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive) etc – 3 luni2.Boli tropicale, Medicina călătorului, Alte infecții – 3 luniOre de curs/lună/săptămână = 144 oreI.Infecțiile la femeia gravidă1.Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni).3.Infecții/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice – atitudine5.Profilaxia antibiotică la cezariană și în caz de ruptură prematură de membraneB.Sepsisul neonatal2.Rujeola4.Scarlatina6.Tusea convulsivă8.ToxoplasmozaD.Teme activități practice1.diagnosticul clinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;3.conduita terapeutică.III.● să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat;● să evite testările inutile și să explice inutilitatea lorE.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/săpt)1.Agenți antiparazitari.3.Malaria5.Amoebiaza și schistosomiaza7.Febre hemoragice9.Dengue, Zika, Chikungunya11.Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale13.Noțiuni generale de bioterorism15.Planul de pandemieII.Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale2.Metodele diagnostice paraclinice4.Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infecțioase tropicale6.Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologicIII.● noțiunile generale despre vectori;● noțiunile generale de bioterorism și arme biologice.Zoonoze● Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.● Boala Lyme. Febra recurentă.● Erizipeloid Rosenbach.● Febra mușcăturii de șobolan.Teme activități practice1.Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial.3.Obiective specificeÎn urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase:● Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară● Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic +
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul de Boli Infecțioase (pg. 6 – 9)II.Proba clinică de Boli Infecțioase – cazurile vor fi alese din tematica probei scrise +
Bibliografie propusă:Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european.Președinte: Prof. dr. Egidia Miftode(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
Definiția specialității:1.Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 | Medicină internă |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 15 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 96 ore curs |
| MODULUL 2 | ATI |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 24 ore curs |
| MODULUL 3 | Neurologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 4 | Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 5 | Endocrinologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 6 | Cardiologie clinică și explorări neinvazive |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 12 luni – se începe cu primele 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 180 ore curs |
| MODULUL 7 | Terapie intensivă cardiologică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 8 | Ecocardiografie și alte tehnici imagistice |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 50 ore |
| MODULUL 9 | Cardiologie intervențională |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 30 ore |
| MODULUL 10 | Aritmologie intervențională |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 30 ore |
| MODULUL 11 | Cardiologie preventivă și recuperare |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 12 | Chirurgie cardiovasculară |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 13 | Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 5 1/2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 12 ore |
| MODULUL 14 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1/2 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 544 ore didactice, la care se adaugă 40-50 ore studiu individual/an, reprezentând 20-30% din activitate |
| Total ore pregătire practică | 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual |
Structura programului1.Trunchi comun – 2 ani● MEDICINA INTERNĂ (I.1) – 15 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate – pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)● NEUROLOGIE (I.3) – 2 luni● ENDOCRINOLOGIE (I.5) – 2 luniCardiologie – 4 ani● CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6) – 12 luni● ECOCARDIOGRAFIE ȘI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculară, scintigrafia cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac) (I.8) – 6 luni● ARITMOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.10) – 6 luni● CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12) – 3 luni● BIOETICĂ (I.14) – 1/2 lună
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Stagiile opționale (prelungirea modulelor I.8, I.9, I.10) se vor face în ultimele 6 luni și vor conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiNivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.
| Tehnica | Nivel de competență | Număr de proceduri recomandat |
| ECG | III | 1000 (E/I) |
| ECG de efort | III | 200(E/I) |
| Monitorizare ECG pe termen lung | III | 200(E/I) |
| Teste cardiopulmonare | II | 25 (A/I) |
| Monitorizarea ambulatorie a TA | III | 300(E/I) |
| Ecocardiografii transtoracice | III | 350(E/I) |
| Ecocardiografii transesofagiene | II | 30 (A/I) |
| Ecografii vasculare | II | 50 (E/I) |
| Ecografii de stress | II | 25 (A/I) |
| Explorarea radionuclidica | I | 25(I) |
| CT cardiac | I | 25 (I) |
| RMN cardiac | I | 25 (I) |
| Puncții arteriale și venoase | III | 300(E) |
| Cateterism cardiac (stâng și drept) | II | 50 (A/I) |
| Coronarografii și ventriculografii | II | 200 (A/I) |
| Intervenții percutane | I | 50 (A) |
| Chirurgie cardiovasculară | I | 25 (A) |
| Implantare stimulator temporar | III | 50(E) |
| Implantare stimulator permanent | I | 30 (A) |
| Programare stimulator | II | 50 (A/I) |
| Implantare defibrilator | I | 5(A) |
| Implantare CRT | I | 5 (A) |
| Studii electrofiziologice | I | 25 (A) |
| Intervenții electrofiziologice | I | 10 (A) |
| Cardioversii electrice | III | 50(E) |
| Pericardiocenteze | III | 25(E) |
| Prezentări de cazuri clinice | 20 |
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.6II.Proba clinică de medicină internă – cazurile vor fi alese din următoarea tematică1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.3.Astmul bronșic.5.Sindrom de revărsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasă, pleurezia hemoragică).7.Sindromul mediastinal.9.Glomerulonefritele acute și cronice.11.Pielonefrita acută și cronică.13.Insuficiența renală acută și cronică.15.Pancreatita acută și cronică.17.Hepatita acută și cronică.19.Litiaza biliară.21.Anemiile.23.Leucemiile.25.Sindroamele hemoragipare.27.Poliartrita reumatoida.29.Hipertiroidismul și hipotiroidismul.31.Accidentele vasculare cerebrale.33.Proba practică1.Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale.3.Ecocardiografia și examenul Doppler.5.Angiografia (inclusiv coronarografia).7.Date privind dislipidemii, enzime serice, factori de coagulare, hemograma.9.Teste de stress (ECG, ecografie cardiacă). +
TEMATICA DE EXAMEN +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CARDIOLOGIE2.1.2.2.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Semnătura:(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.
+
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂAsepsie – antisepsie, sterilitate în chirurgie2.Abdomenul acut chirurgical4.Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite.6.Hemoragii digestive – superioare, inferioare9.Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută11.Icterul mecanic13.Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale15.Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă. +
Activități practice – chirurgie generalăTehnici de sutură chirurgicală2.Anastomozele intestinale – Anastomozele gastro-intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.4.Hernii inghinale . . . . . . . . . . 46.Hernii ombilicale . . . . . . . . . . 28.Eviscerații . . . . . . . . . . . . . 210.Laparorafie . . . . . . . . . . . . 1012.Enterorafii . . . . . . . . . . . . . 5STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂTEMATICĂ cursuri1.Bolile non-neoplastice a plămânilor3.Neoplasme pulmonare5.Boli ale pleurei7.Peretele toracic9.Traumatismele peretelui toracic11.Diafragmul13.Mediastinul și pericardul15.Esofagul17.Intervențiile endo-bronșice +
Activități practice chirurgie toracică +
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂIstoricul chirurgiei vasculare2.Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4.Fiziologia și fiziopatologia circulației6.anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)b.schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).d.reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.) – autoreglarea.– microcirculația în: – diabet zaharat, – nefropatii, – afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.– microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet– reologia sanguină și microcirculația– Coagularea intravasculară diseminată7.anatomia funcțională a arterelorb.presiunea pulsuluid.Fiziologia circulației venoase:a.parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin – debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)c.funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)e.Hemodinamica și aterosclerozaa.Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.c.Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.e.Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.g.Fumatul și boala vasculară10.Medicamente utilizate în bolile vasculare12.Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc14.Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular16.Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice18.Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.20.Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament22.Sindromul de crosă aortică24.Sindromul de furt arterial sanguin26.Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.28.Piciorul diabetic – diagnostic și tratament30.Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.32.Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.34.Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase36.Hipertensiunea portală38.– Descoperirea arterelor membrelor superioareb)– Descoperirea venelor membrului superiord)Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar40.Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat42.Activități practice (prim operator/asistent)1.Suturi vasculare – 253.Angioplastia de lărgire cu petec – 55.Ligatura subfascială a venelor comunicante – 107.Chirurgia de angioacces pentru hemodializă – 259.Operații combinate în ischemiile severe – 2 +
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ +
TEMATICĂ cursuri +
FiziologieElectrofiziologie +
AnatomieAnatomia coronarianăAnatomia sistemului vascular periferic +
PatologieInfarctul miocardic și complicațiile saleEndocarditaTumorile inimii +
FarmacologieInotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoare +
Microbiologie +
ImagisticăCateterismul cardiac – coronarografiaRezonanța magnetică nucleară +
Managementul general al paciențilorEvaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile)Aritmii cardiace – diagnostic și managementManagementul complicațiilor chirurgiei cardiaceTehnica canularii arteriale și venosoase perifericeTamponada cardiacăECG, inclusiv datele despre testele de efortHemodinamica cardiacăCardiologie nuclearăCT angiografie +
By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulatorReglarea temperaturiiFiziologia balonului de contrapulsațiePrincipiile și practică CECMonitorizarea în timpul CECEchilibrul acido-bazic: alpha și pH statRecuperarea și conservarea sângeluiTehnici noncardioplegice de conservare a miocarduluiCoordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurguluiGestionarea balonului de contrapulsațieRecunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CECSternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacă +
BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂRezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurențaRevascularizarea arterialăAbordări hibrideTehnici de revascularizare on și of pumpInterpretarea imagisticiiRecoltarea de arteră mamară/radială grefoane venoaseReintervențiile în chirurgia coronarianăIntervenție coronariană și carotidiană combinată +
BOLI VALVULARE CARDIACEFiziologia și hemodinamica valvelorFiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvularePatofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinateDeterminarea indicației și a momentului intervenției chirurgicaleInterpretarea echo (transtoracică și transesofagiană)Endocardita de valve native și de protezeGuide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardităRezultatele intervenției chirurgicale – supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerareGestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilorSelectarea tipului de valvăChirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuireaChirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuireStrategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici +
BOLI ALE VASELOR MARISursa de vascularizație a măduvei spinăriiRuptura traumatică de aortăRolul stentării endovasculareCunoașterea bolii tromboemboliceSelectarea pacienților pentru intervenții chirurgicaleManagementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoaseMonitorizare intraoperatorieModele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majorăÎnlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronicăTehnici endo-vasculareReconstrucția venelor mari +
BOLII VASCULARE PERIFERICEDiagnostic și management al trombozei venoase profundeDiagnosticul și gestionarea ischemiei visceraleBoala anevrismalăBoală arterială aterosclerotică– aortică– ischemie acută și cronică a membrelorInsuficiența venoasăPseudoanevrismeRecoltarea venei safeneEmbolectomia +
TULBURĂRI CARDIACE DE CONDUCEREAnatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiaceCaracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă]Efectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actualeIndicații și time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automateIndicații pentru terapia de resincronizare cardiacăIndicații și complicații ale ablatiei prin tehnici transcateterGestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrialăComplicațiile extragerii electrozilor transvenoșiSelectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiaceImplantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilor +
BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULUI. TUMORILE CARDIACEPatologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii)Tehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardicePuncția pericardică sub ghidaj ecograficPericardiectomie pentru pericardita constrictivăComplicații după intervenția chirurgicală pericardicăInterpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografiaRecunoașterea herniei și strangulării cardiaceTumori cardiace benigne și maligneDiagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive (CMHO) +
INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIACModuri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacăIndicații pentru asistența circulatorie mecanică acută și cronicăEvaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiacRejetul cardiac acut și cronicGestionarea donatorului în moarte cerebralăGestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilorDiagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asistență circulatorieTehnica transplantului cardiacOperație de remodelare chirurgicală ventricularăFurnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic în scenariu acut +
TRAUMATISMELE CARDIOTORACICEIndicații și utilizarea investigațiilor adecvate în managementul traumei toraciceDiagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax în tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacăPericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadăRepararea transecției aortice +
BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂFiziologia șunturilor stânga-dreapta și șunturile drepte-stângaTulburări de conducereAnatomia și variantele coronarieneAnatomia de bază a septului atrial și septului ventricularMecanismele cianozeiDozare și aplicații specificeHematologie de rutină și investigații biochimiceDatele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistențăDiagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comuneEvaluarea și stratificarea riscurilorManagementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitaleIndicații pentru transplantului cardiac sau pulmonarResuscitare cardiopulmonarăInfecția plăgilor și dehiscența sternalăToracotomieTehnici de bază ECMO, canulări și management.Anatomia, patofiziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri:Persistența de canal arterialDefectul septal interventricularBanding de artera pulmonară și șunturi sistemico-pulmonareTetralogia FallotPatologia de ventricul unic (circulația Fontan)Operația RastelliTruncus arteriosusAtrezia pulmonară cu DSV și MAPCADefectele septale atrioventriculare parțiale și completeAfecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui EbsteinDrenajul venos pulmonar aberant totalTransplantul – inimă și plămân +
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ
+
MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniIntroducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practică medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:PROBA SCRISĂ1.Anatomia cavităților drepte ale cordului3.Malformațiile cardiace congenitale-clasificare5.Coarctația de aortă – aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial7.Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – clasificare și elemente clinice9.Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – tratament11.Persistența de canal arterial – aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial13.Defectul septal interatrial – definiție, clasificare15.Defectul septal interatrial – tratament17.Defectul septal interventricular – aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial19.Tetralogia Fallot – definiție, clasificare21.Tetralogia Fallot – tratament23.Cardiopatia ischemică cronică – elemente clinice și paraclinice25.Cardiopatia ischemică cronică – tratament medicamentos27.Cardiopatia ischemică cronică – tratament chirurgical29.Afecțiunile valvei aortice – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice31.Afecțiunile valvei aortice – tratament33.Afecțiunile valvei mitrale – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial35.Insuficiența valvei mitrale – tratament37.Afecțiunile valvei tricuspide – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial39.Anevrismele aortice – definiție, clasificare41.Anevrismele aortei ascendente – principii de tratament43.Anevrismele aortei abdominale infrarenale – principii de tratament45.Disecția acută de aortă – elemente clinice și explorările paraclinice47.Disecția acută de aortă tip A – tratament49.Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial51.Cardiomiopatiile – definiție, etiopatogenie, clasificare53.Cardiomiopatiile – principii de tratament55.Pericardita acută – elemente clinice și explorările paraclinice57.Pericardita acută – tratament59.Pericardita cronică – elemente clinice și explorările paraclinice61.Pericardita cronică – tratament63.Tamponada cardiacă – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial65.Transplantul cardiac – principii de selectare a donatorului și receptorului67.Transplantul cardiac – complicații precoce și la distanță69.Stopul cardiac – principii de resuscitare71.Șocul cardiogen – fiziopatologie, tratament73.Ischemia acută a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice75.Ischemia acută a membrelor inferioare – tratament77.Ischemia cronică a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial79.Ischemia critică a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice81.Ischemia critică a membrelor inferioare – tratament83.Boala aterosclerotică a aortei abdominale – elemente clinice și paraclinice85.Boala cerebrovasculară ischemică – definiție, clasificare87.Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană – diagnostic diferențial, principii de tratament89.Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – definiție, elemente clinice91.Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – principii de tratament93.Tromboembolismul pulmonar – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial95.Tromboembolismul pulmonar – tratament chirurgical97.Abdomenul acut chirurgical – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial99.Hemoragia digestivă superioară – definiție, etiopatogenie101.Traumatismele abdominale – clasificare, etiopatogenie103.Traumatismele abdominale – principii de tratament105.Sindromul ocluziv intestinal – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial107.Afecțiunile pleurei – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice109.Traumatismele peretelui toracic – clasificare, etiopatogenie111.Toracoscopia și chirurgia toracică videoasistată – indicații, avantajeSternotomia2.Sternorafia4.Drenajul toracic6.Traheostomia8.Recoltarea arterei radiale10.Recoltare grefoane pentru by-pass12.Defibrilarea electrică a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)14.Decanulare CEC16.Montare IAB18.Canulare și decanulare alternativă20.Proceduri la nivelul aortei22.Intervenții pe valva tricuspidă24.Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene26.Închidere DSA28.Coarctație de Ao30.Trombendaterectomia32.Ligaturile arteriale34.Bypassurile vasculare36.Angioplastia de lărgire cu petec38.Chirurgia de angioacces pentru hemodializă40. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS)2.de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare.4.de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:[ ] chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂContractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-NapocaDefinițieChirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul – inclusiv chirurgical – al afecțiunilor dento-parodontale.Chirurgia endodontică2.Chirurgia parodontală4.Incluziile dentare6.Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentareDurata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3A.3.Stagiul de Parodontologie: 3 luni3A.5.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7.Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni3A.9.Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat +
Anul I:Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni +
Anul II:Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână +
Anul III:Endodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lunăProtetică dentară și Implantologie: 3 luniProgramul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1.Anestezia în medicina dentară2.Infecții nespecifice periosoase4.Adenitele specifice și nespecifice6.Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8.Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10.Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12.Patologia glandelor salivare14.Anomalii cranio-maxilo-faciale16.4.1.1.2.Întocmirea foii de observație2.Îngrijire postoperatorie4.Participare la cursuri și seminarii2.Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4.4.1.2.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Extracția dentară3.Metode chirurgicale protetice5.4.1.2.2.Efectuarea de anestezii loco-regionale2.Extracții alveoplastice4.Odontectomii ale molarilor de minte inferiori6.Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor8.Rezecția apicală, amputația radicularăBarem de promovare stagiu:1.Participare la activitatea practică3.Promovarea examenului scrisAnul II4.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Inserția implanturilor dentare3.Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale5.4.2.1.2.Gingivectomie2.Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaosea)Creasta gingivală balantăc)Hiperplazie epitelio-conjunctivăe)Bride vestibulare și paralingualeg)Regularizări de creastăi)Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)5.Inserția de implante dentareBarem de promovare stagiu:1.Participare la activitatea practică3.Promovarea examenului scrisModulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1.Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2.Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical – aspecte procedurale4.Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituționalăAnul III4.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Metode de investigație în bolile parodontale3.Tratamentul complex al bolilor parodontale5.4.3.1.2.Stagiul de Endodonție: 1 lună4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematica cursuri:1.Metode de tratament în gangrena pulpară3.Obturația de canal – metode și tehnici moderne5.Pregătire practică4.3.3.Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiTematică cursuriI.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Valori ale relației medic – pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Etica cercetării pe subiecți umani1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Rolul comunicării în relația medic – pacient2.Drepturile pacienților – reglementare legislativăIV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleStagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1.Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2.Dezvoltarea ocluziei4.Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6.Principii de bază în tratamentul ortodontic8.Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10.Caria complicată la dinții permanenți tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12.Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14.4.3.4.2.Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2.Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4.Tratamentul protetic al edentației unidentare6.Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8.Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10.Tematica cursuri Implantologie1.Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora3.Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase5.Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică7.Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase9.Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament11.4.3.5.2.
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
Membru al Academiei de Științe Medicale(la 26-07-2019,
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019
)
Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”. +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023
CHIRURGIE GENERALĂChirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie.ORGANIZAREA PROGRAMULUICurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE |
| MODULUL 1 |
| NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 2 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 3 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 4 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 5 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 6 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 7 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 8 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 9 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 10 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 11 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 12 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 13 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 14 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 15 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| MODULUL 16 |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA |
| Total ore pregătire teoretică |
| Total ore pregătire practică |
MODUL I anul I,V,VI
Durata : 33 1/2 luni
Nr. Ore practică: 720TEMATICAa/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– tușee rectale ………………………………………………….. 100– tușee vaginale ………………………………………………….. 50– aspirație și spălătura gastrică …………………………………… 30– puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ……………. 30– paracenteze …………………………………………………….. 10– anestezii locale ………………………………………………… 20– puncții biopsie …………………………………………………. 15– participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice …… 100– montare pungi ileostomie …………………………………………. 10– montare pungi colostomie …………………………………………. 30– asistare montare drenaj vacuum ……………………………………. 15– pansamenta plăgi mari și complexe …………………………………. 50– bandaje compressive ……………………………………………… 20– endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivăTEHNICI CHIRURGICALETehnici chirurgicale de bază1.Efectuarea nodurilor,a.cu ajutorul instrumentelor3.Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie5.Sutura tendoanelor7.Anastomozele intestinalea.Anastomozele de intestin subțirec.Variante cu diferențe de calibrue.Anastomozele vascularea.Angioplastiac.Anastomoze termino – laterale10.Intervenții chirurgicaleEfectuate ca prim – operator / sau cum este specificat– Apendicectomii (clasic și laparoscopic) ……………………………. 20– Hernii inghinale(clasic) …………………………………………. 10– Hernii femurale ………………………………………………….. 2– Hernii ombilicale ………………………………………………… 2– Eventrații ……………………………………………………… 10– Eviscerații.(ajutor) ……………………………………………… 2– Mastite acute ……………………………………………………. 5– Mamectomii sectoriale …………………………………………….. 5– Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ………………………………. 3– Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) …………. 2– Hernii hiatale.(ajutor) …………………………………………… 5– Gastrostomii …………………………………………………….. 4– Gastroenteroanastomoze ……………………………………………. 5– Jejunostomii. de alimentație ………………………………………. 5– Colostomii/ileostomii …………………………………………….. 5– Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ……………………………….. 10– Splenectomii.(operator/ajutor) …………………………………….. 5– Colecistostomii ………………………………………………….. 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) …………… 30– Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) ……………….. 2– Derivații bilio – digestive.(operator/ajutor) ………………………. 10– Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) ………………………… 10– Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ………………………….. 10– Operații Hartman. .(operator/ajutor) ……………………………….. 5– Hemicolectomii… .(operator/ajutor) ………………………………. 10– Amputații de rect(operator/ajutor) …………………………………. 5– Rezecții de rect(operator/ajutor) ………………………………….. 5– Amputații de gambă și coapsa ………………………………………. 5– Cura hemoroizilor ……………………………………………….. 10– Supurații ano – rectale ………………………………………….. 10– Furuncule, hidrosadenite …………………………………………. 10– Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) …………….. 10– Cura chirurgicala a hidroceului ……………………………………. 5– Cura chirurgicala a varicocelului ………………………………….. 5– Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)…(operator/ajutor) ……… 10– Histerectomie (operator/ajutor) …………………………………… 10– Neferctomie(operator/ ajutor) ……………………………………… 5– Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ………………………. 3– Rezecții pancreatice (ajutor) ……………………………………… 5– Op. Heller (ajutor) ………………………………………………. 2– Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) ……………………………. 2– Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ………………………….. 5– Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ……………………….. 5– Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ……………………. 3– Traheostomia (ajutor) …………………………………………….. 5– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologicăParticipare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.120 operații medii din care 20% ca prim operatorAspecte teoretice1.Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3.Abordarea multidisciplinară a pacientului5.Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7.Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi9.Aspecte practice1.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3.Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5.Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale
MODULUL II, ANUL I
Nr. Ore curs 20 oreIntroducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic – pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 oreRezultate așteptateAșteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
ATI 2 LUNI
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICĂa/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Intubație orotraheală ……………………………………………….. 10– Anestezii loco – regionale(asistare) …………………………………… 4– Monitorizarea pacientului critic ……………………………………… 10– Resuscitări cardio – respiratorii …………………………………….. 10– Cateterism venos central ……………………………………………… 5– Puncția arterială ……………………………………………………. 5– Traheostomia cu chit de traheostomie …………………………………… 2Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
MODULUL IV ANUL II
Nr. Ore curs : 26 oreCURS = 30 ore– Imagistică în traumatologie …………………………………….. 4 ore– Traumatism de parți moi extrascheletale ………………………….. 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ………………………….. 4 ore– Entorse ………………………………………………………. 1 ora– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului …………… 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală ………………………. 3 ore– Politraumatisme ……………………………………………….. 6 oreb/OPERAȚII – Participare ca ajutorRezultate așteptate:Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor.
CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
Nr. Ore practică : 240 oreTEMATICAa/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii ……………………………………………………………. 4– Flebografii ……………………………………………………………… 2c/Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase croniceAbilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specificCunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
Nr. Ore practice 240 oreTEMATICAa/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii …………………………… 6– Tratamentul escarelor de decubit …………………………………………… 2c/Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului.Aspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.
MODULUL VII an II
Nr. Ore curs 8 oreCURS = 8 ORE– Noțiuni de Acustică ………………………………………………………. 1 oră– Terminologie și semiologie ultrasonografică …………………………………. 1 oră– Protocol FAST ……………………………………………………………. 6 oreb/Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FASTAbilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale
NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
Nr. Ore practică 120 oreTEMATICAa/MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare ……………………………………………….. 10– Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral ……………………………… 10c/Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
MODULUL IX AN III
Nr. ore curs 60 oreCURS– Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ………………………………….. 4 ore– Organizarea laboratorului de endoscopie digestive ……………………………. 4 ore– Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive …………………………. 4 ore– Accesoriile în endoscopia digestive ………………………………………… 4 ore– Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ………………………. 6 ore– Semiologie endoscopică ……………………………………………………. 4 ore– Anestezia în endoscopia digestive ………………………………………….. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive superioare ……………………………………. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive inferioare ……………………………………. 4 ore– Hemoragii digestive superioare …………………………………………….. 4 ore– Hemoragii digestive inferioare …………………………………………….. 4 ore– Boala de reflux gastroesofagian …………………………………………… 4 ore– Scleroterapia și bandarea …………………………………………………. 4 ore– Polipectomia …………………………………………………………….. 6 oreb/Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență.Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale
CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Puncții pleurale …………………………………………………………. 5– Drenaj pleural …………………………………………………………… 3– Primul ajutor în voletul costal ……………………………………………. 2– Primul ajutor în plăgile toraco – pulmonare …………………………………. 2c/Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgențăAbilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor
CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore practice 240 oreTEMATICAa/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical ………………………………………………………….. 50– Puncții vezicale suprapubiene ……………………………………………… 5– Cistostomii ……………………………………………………………… 2– Uretrocistoscopii ………………………………………………………… 5c/Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic.Aspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
Nr. ore practică 720 oreTEMATICAa/Principii de genomică și biologie a cancerului – 8 ha.Structura și funcția unei genec.Citogeneticăe.Invazia tumorală și metastazarea2.Virusuri implicate în oncogenezăb.Factorii ereditari3.Incidență, prevalență și mortalitate prin cancerb.Factori geneticid.Prevenție, screening și depistare precocef.Chemoprevenția bolii neoplazice.4.Radiobiologia și relevanța ei pentru tratamentb.Principiile chimioterapieid.Hormonoterapia în cancerf.Chirurgia laparoscopică în oncologieh.Terapia multimodalăj.Calitatea vieții și tratamentul simptomatic – 4 ha.Controlul simptomatologieic.Metode de măsurare a calității vieții în cancere.Comunicarea în cancer – 4 ha.Prezentarea veștilor proastec.Oncologie populațională – 4 ha.Cancerul la copiic.Probleme speciale în chirurgia oncologică – 4 ha.Urgențele chirurgicalec.Recuperareae.Modificări vasculare în cancer – 4 ha.Tumori ale tubului digestiv superior – 16 ha.Cancerul de stomacDiagnostic și stadializare; Tratament chirurgical;11.Diagnostic și stadializareb.Terapie sistemică12.Tumori maligne hepaticeb.Tumori maligne ampulared.13.Cancer de col uterinb.Cancer de ovarDiagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemicăOncologie urologică – 8 ha.Tumori maligne renalec.Cancer testicularScreening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemicăCancerul de sân – 8 ha.Avansat local și metastatic16.Tumori maligneale pleureib.17.Cancer tiroidianb.Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringeluid.Melanomul – 8 ha.Clasificarec.Nodul santinelăe.Terapia adjuvantă19.Sarcoameb.ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor ……………………………. 10– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ………… 20– Identificare ganglion santinelă ………………………………………….. 3c/Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții)2.Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții – minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)4.Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):a.Hemicolectomia stângă (5 interveții)c.Amputația de rect (5 interveții)6.Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții)8.Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):a.Hepatectomia stanga (5 intervenții)c.Hepatectomii atipice (5 intervenții)e.Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții)11.Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții)b.Pancreatectomie centrală (2 intervenții)d.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)a.Nefrectomii (7 intervenții)c.Orhidectomii (5 intervenții)13.Operație Wertheim (10 intervenții)b.Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții)15.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții)17.Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologicăAplicații practice – realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale ………………………………………………………….. 50c/Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopicăAplicații practice – realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
Nr. Ore practică 840 oreTEMATICAa/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă …………………………………………. 6– Puncția – spălătura peritoneală ……………………………………………. 4– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj – spălătura …………………………….. 2– Endoscopie digestivă inferioară/superioară ………. conform modulului de endoscopie digestivăc/Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate:Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului criticAplicații practice – managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
Nr. Ore practică 560 oreTEMATICACurs – Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luniI.Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2.Sistemul de irigație – aspirație4.Pregătirea sălii de operațieInstalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidenteInstrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1.Instrumentar pentru situații speciale3.III.Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2.Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritonealeIncidente și accidente intraoperatorii specificeEvoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.Complicații postoperatorii specificeTehnici chirurgicale laparoscopice de bază1.Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3.Utilizarea sistemului de electrochirurgie5.Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică(insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație – aspirație)Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8.Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10.Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică12.Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1.Abdomenul acut chirurgical3.Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI.Indicații și contraindicații2.Variante de tehnică operatorie4.Criterii de conversie la chirurgia deschisă6.Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII.Indicații și contraindicații2.Variante de tehnica operatorie4.Criterii de conversie la chirurgia deschisă6.Barem minimal de activități practice1.Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 303.Ajutor în echipa operatorie – 305.IX.Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică – tehnici de bazăAplicații practice – realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus
CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
Nr. Ore practică 240 oreTEMATICAa/Invaginația intestinală 2Peritonitele acute 2Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4Rupturile de rinichi 2Traumatismele toracelui 2b/OPERAȚII– Participare ca ajutorPleurotomia …………………… 1Corectarea prolapsului anorectal … 1Splenectomia/Splenorafia ……….. 1Cura herniei inghinale …………. 1Competențe teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate +
REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
6 ANIAnul I : – Chirurgie generală – 11luni 1/2– Bioetica – 1/2 lunăAnul III: – Chirurgie toracică – 2 luni– Chirurgie urologică – 2 luni– Chirurgie oncologică – 6 luni– Chirurgie ginecologică – 2 luniAnul V: – Chirurgie pediatrică – 2luni– Chirurgie generală – 10 luniOBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1.Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților.Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I.Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptateCompetențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.A.Noțiuni de științe fundamentale:– Anatomia– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)– Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia GeneralăTematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.Cunoștințe teoreticeRezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3.Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4.Capacitatea de autoevaluareAccesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non – discriminatorie, transparent.Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.Cerințe minimeProgramul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.Participare ca Observator (O)2.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4.Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.Asigurarea calitățiiInstituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.Coordonatorul programului de pregătireCoordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.Calități ale îndrumătorilor1.Calificare necesară și experiențaÎndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20Competențe de bază pentru îndrumătoriUn îndrumător trebuie să fie:– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continueManagementul calității pentru îndrumătoriManagementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didacticăActivitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.1.Personal, activități cliniceCentrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora.Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.Echipament, cazareUn centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.Managementul calității în centrele de pregătireCentrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:– Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului.Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMSAvând în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare.Practica : conform log-book -uluiExamenul de medic specialistRezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie GeneralăCompetența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:– Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Să demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori rezidenții– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit.În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante.Obligații– Etice:Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– Ecografie generală– Endoscopie digestivă intervențională– Laparoscopie nivel II– Managementul serviciilor de sănătate publică
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
SL Dr. Cristian Iorga +
Anexa nr. 1
SilabusulSubiecte de anatomie chirurgicală1.Anatomia sânului (1, pag.342-350)3.Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)5.Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)7.Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)9.Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)11.Anatomia ficatului (5, pag.124-144)13.Anatomia splinei (5, pag.169-180)15.Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)17.Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81)19.Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)21.Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)23.Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)25.Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)27.Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211)Bibliografie1.Viorel Ranga – Anatomia omului – Volumul I – 1.Pereții trunchiului – Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie – 1979/19803.Viorel Ranga – Anatomia omului – Numărul 1 – Pereții trunchiului – Editura Cerma – București5.Viorel Ranga – Anatomia omului – Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București – Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie – 1975Subiecte de patologie chirurgicală1.Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 – 81)3.Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 – 395)5.Traumatismele – principii generale (pag. 161 – 174 ;pag 193 – 194)7.Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 – 203)9.Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 – 157)11.Șocul – Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)13.Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)15.Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 – 1551)17.Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 – 507)19.Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)21.BRGE și esofagul Barret (pag. 964 – 980)23.Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 – 991)25.Carcinomul esofagian (pag. 1003 – 1014)27.Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)29.Litiaza biliară (pag.1317 – 1324)31.Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 – 1285)33.Pancreatita acută (pag.1351 – 1361)35.Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 – 1153)37.Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 – 1165)39.Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 – 1203)41.Carcinom colo-rectal (pag. 1203 – 1216)43.Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 – 1227)45.Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 – 1259)47.Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 – 1439)49.Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)51.Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 – 1666)53.Leiomioamele uterine (pag. 1682 – 1683)55.Cancerul cervical (pag. 1698 – 1700)57.Varicele membrelor inferioare (pag. 929 – 930)59.Tromboembolia venoasă (pag. 918 – 928)61.Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)63.Editura ALL, 2019Subiecte de tehnici chirurgicale1.Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)3.Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)5.Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78)7.Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)9.Pleurotomia (2, pag.143-148)11.Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)13.Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)15.Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)17.Jejunostomia (1, pag.110-111)19.Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)21.Colostomia (1, pag.126-131)23.Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)25.Operația Hartmann (3, pag.324-335)27.Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)29.Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451)31.Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)33.Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)35.Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)37.Histerectomiile (1, pag.352-355)39.Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)41.Amputația de gambă (3, pag.404-416)43.Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale – Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-92.Tehnici Chirurgicale – Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X +
Anexa nr. 2Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :– Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate.Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule. +
Anexa nr. 3
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRENume Prenume rezident:Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate
| Locul | Număr | Prezentări de caz | ||
| Articole în reviste | Postere | |||
| Prezentări orale | ||||
| Chairman |
| Titluri științifice dobândite | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Doctor Medic | AptitudiniNume, prenume rezident: ……………..
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ a fost modificat de Anexa nr. 1 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/000-586.03.01 Prof. Dr. Alexandru BUCUR, Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și  Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România:  1.Specialitatea cuprinde 2 părți:a.● chirurgia preprotetică● traumatisme dento-parodontale● inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase.chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială etc.Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară)În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă.3.A.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3.A.2.Stagiul de O. R. L.: 2 luni3.A.4.Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3.A.6.Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).În secțiile clinice de Chirurgie Oro-maxilo-facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat:Anul I: Chirurgie generală: 12 luniORL.: 2 luni2)Neurochirurgie: 1 lună4)Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luniAnul IV: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.Anul I4.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:4.1.1.1.1.Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală2.Tehnici de drenaj4.Tehnica pansamentului6.Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)8.Resuscitarea cardiorespiratorie10.Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge12.Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)14.Tehnica gastrostomiei16.Sondajul vezical18.Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)20.Patologia hemostazei în practica chirurgicală22.Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)24.Patologia chirurgicală a glandei tiroide.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.1.2.Participare la:a)tiroidectomii totalec)gastrostomiie)apendicectomiig)Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:a)urgențe (camera de gardă)c)traumatisme toracicee)Manopere:a)aspirații și spălături gastricec)tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor4.1.1.3.Participare la cursuri și seminarii2.Promovarea examenului scris4.Recenzie a minimum 3 articole4.2.Cuprinde stagii de:4.2.1.1.Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.3.Bioetică: 1/2 lună4.2.1.5.Stagiul de O. R. L: 2 luni4.2.1.1.1.Metode de explorare rino-sinuzală2.Epistaxisul4.Complicațiile sinuzitelor6.Araigdalita și adenoidita acută8.Tumorile maligne laringiene10.Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană12.Tumorile maligne laringiene14.Metode de explorare traheo-bronșică16.Tumorile benigne și maligne ale urechii18.Pregătire practică (participare):1.Tamponament nazal posterior3.Reducere fracturi piramidă nazală5.Chirurgia sinuzitei maxilare7.Traheotomia9.Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT4.2.1.2.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Chirurgia arsului3.Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.2.1.2.2.Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției2.Incizii de decompresiune circumvolare4.Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale6.Plastii pediculate cu lambouri locale8.Plastia cu lambouri loco-regionale10.Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului12.Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1.Examen clinic neurochirurgical2.Diagnosticul și tratamentul comelor4.Pregătire practică:1.Puncții rahidiene lombare (participare)3.Neurorafie (participare)4.2.1.4.Tematică cursI.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Valori ale relației medic-pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Relația medic- pacient II1.Confidențialitatea în relația medic- pacient3.Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică1.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.Tematica seminariilor:I.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concreteVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concreteIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete4.2.1.5.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.2.1.5.1.1.Anestezia în medicina dentară2.Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice4.Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice6.Incluzia dentară și patologia erupției dentare8.generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologicăb.Implantologie orală10.Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facialăPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.1.5.1.2.Efectuarea de anestezii tronculare periferice2.Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție4.Rezecții apicale6.Intervenții chirurgicale preprotetice în:a.creasta gingivală balanțăc.hiperplazie epitelio-conjunctivăe.bride vestibulare și paralingualeg.regularizări de creastăi.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase9.Mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv lifting sinus și transpoziția nervului alveolar inferior).Barem de promovare a anului II de rezidențiat:1.Participare la activitatea practică3.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Examen practic din baremul operator4.3.Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.3.1.1.Cursuri:1.plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitivb.fracturile mandibuleid.fracturile orbito-zigomaticef.Infecțiile orale și maxilo-faciale:a.supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuzec.osteita și osteomielita maxilarului și mandibuleie.infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicozag.Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare4.Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare.6.infecțiile glandelor salivareb.litiaza salivarăd.sialozele7.sindroame disfuncționale temporo-mandibulareb.traumatismele articulației temporo-mandibulared.construcția mandibuleif.Durerea în teritoriul maxilo-facialPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.3.1.1.2.Rezecții apicale2.Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare4.Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului6.Cura radicală a chisturilor de maxilar8.Sialolitotomia10.Intervenții de dificultate medie:1.Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare3.Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară5.Sechestrectomia în ostcomielita sau radionecroza maxilarelor7.Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervico-faciale9.Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale11.Trahectomie13.Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale părților moi orale și cervico-faciale15.4.3.1.2.Participare la cursuri și seminarii2.Promovarea examenului scris4.Recenzie a minimum 3 articole6.Anul IV4.4.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.4.1.1.1.Noțiuni de biologie a procesului neoplazicb.Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-facialed.Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-facialef.Tumorile maligne ale buzelorh.Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatinj.Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-facialel.Tumorile maligne ale glandelor salivaren.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.4.1.1.2.Rezecție de platou palato-alveolar2.Hemirezecții de mandibulă (participare)4.Hemiglosectomie (participare)6.Hemiglosopelvectomie (participare)8.Extirparea tumorilor laterocervicalăBarem de promovare a anului IV de rezidențiat:1.Participare la activitatea practică3.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Examen practic din baremul operator.4.5.Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.5.1.1.Cursuri1.fiziopatologia lambourilorb)tipuri de închidere primarăd)lambouri localef)lambouri liber vascularizateh)tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2.prognatismul și retrognatismul mandibularb)proalveolia și proalveolodențiad)laterodeviațiile mandibularef)Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale:a)malformații cranio-faciale4.Recenzii ale articolelor de specialitate4.5.1.1.2.Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)2.Evidare cervicală radicală4.Parotidectomia totală sau segmentară6.Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor8.Faringoplastii în insuficiențe velare10.Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție12.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare)14.Rinoplastieb)Ritidectomie (face lift)d)Liftingul tegumentar al frunțiif)Tratamentul prin filiere intradermice și toxină botulinicăh)4.5.1.2.Participare la cursuri și seminarii2.Promovarea examenului scris4.Recenzie a minimum 3 articole6.Șeful Secției Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "CAROL DAVILA" CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ + ANUL IIExtracții/extracții alveoloplastice2.Odontectomii dinți incluși4.Intervenții chirurgicale preprotetice asupra părților moi și structurilor osoase6.Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale8.Reducerea luxațiilor temporo-mandibulare10.Realizarea protezelor chirurgicale12.Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale) + Anul IIIImobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare2.Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților4.Extirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon6.Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare8.Reducerea fracturilor orbito-sinusale + Anul IVTratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor profunde ale feței și gâtului2.Submaxilectomia4.Hemirezecție de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator6.Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată8.Evidare cervicală supraomohioidiană10.Extirparea tumorilor latero-cervicale + Anul VTratamentul chirurgical al supurațiilor difuze cervico-faciale2.Hemiglosopelvimandibulectomie4.Evidarea cervicală radicală6.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri Prof. Dr. Alexandru Bucur(la 06-07-2017, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății + Definiția specialității:Practic, această specialitate, necesită cunoștințe și abilități specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecțiunilor congenitale și dobândite, a urgențelor chirurgicale ale copilului incluzând și afecțiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialități chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică etc.1.Durata programului
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALEEvaluarea fiecărui modul va analiza:● puterea de autoevaluare;● spiritul de echipă, capacitatea de integrare;● cunoștințele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicații, reviste de specialitate;● aptitudinile pentru predare, instruire.Structura detaliată a programului de pregătire. + OBIECTIVE TEORETICE SISTEMUL DE SĂNĂTATENr. ore curs/săptămână: 1,5Obiective teoretice:Bioetică:● reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică);● genomul uman-probleme de etică;● greșeli și erori în practica medicală, malpraxis;● etica transplantului de organe și țesuturi (donator viu, cadavru);Legislația sanitară:● organizarea serviciilor de asistență chirurgicală a copilului;Evaluare teoretică a cunoștințelor.Modulul 2 – TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE-URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUIDurata: 11,5 luniNr. total ore curs: 69● Sepsisul chirurgical și prevenirea acestuia;● Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziționarea bolnavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii și tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar. + NOȚIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂȚILE COPILULUIAlimentația copilului, noțiuni de bază în funcție de vârstă, gestionarea perioperatorie.2.Reanimarea● recunoașterea unui șoc septic sau hipovolemic;4.● Cunoașterea diferitelor clase de medicamente antialgice și modul de administrare.Imobilizarea gipsată● principii de imobilizare a membrului superior și a membrului inferior; + VIAȚA EMBRIONARĂ ȘI FETALĂ, NAȘTEREANoțiuni de genetică – definiția termenilor uzuali în genetică.● recunoașterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc.).Diagnosticul antenatal● Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncție amniotică etc.);● Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte și după naștere. + COPILUL CU HANDICAPObiective generale● principalele etiologii implicate;2.● probleme de continență (fecale, urină) și posibilități terapeutice. + URGENȚE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂDurerile abdominale și ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale).● dignostic clinic și paraclinic;● modalitățile terapeutice pentru diferite patologii.Urgențe inghino-scrotale● cunoașterea diferitelor patologii implicate;● tratamentul în funcție de patologie.Sindromul copilului bătut4.● tratamentul inițial sau în caz de întârziere a diagnosticului.Arsurile● elemente de gravitate ale unei arsuri la copil;● sechelele arsurilor și posibilitățile de tratament.Plăgile cu pierderi de substanță (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară)7.Infecțiile mâinii și degetelor (panariții, flegmoane). + URGENȚELE ÎN TRAUMATOLOGIETraumatismele și plăgile toracice● fiziopatologia urgențelor traumatice;● principiile de tratament în funcție de diferitele patologii.Traumatismele și plăgile abdominale● fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale;● principii de tratament în diferitele patologii.Copilul politraumatizat și polifracturat● strategia terapeutică și metoda de imagistică la copilul politraumatizat;● metode de osteosineză, indicația imobilizărilor gipsate, atela;● complicațiile posibile în evoluția copilului politraumatizat;● traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul inițial sau secundar.Traumatologie osteoarticulară● particularitățile epidemiologice și fiziopatologice în traumatologia copilului;● complicațiile acute și tardive, principii de tratament;5.● riscurile de epifiziodeza;6.● patologia de inserție și osteocondrita posttraumatică. + MEMBRUL SUPERIORParalizia obstetricală de plex brachial.2.Fracturile extremității superioare de humerus.4.Fracturile supracondiliene de humerus.6.Fractura de condil medial ale humerusului.8.Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU.10.Fractura extremității inferioare a radiusului.● frecvență, mecanism, tratament în fractura-decolare;12.Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor.14.Plăgile și traumatismele extremității degetelor. + MEMBRUL INFERIORFracturile de bazin.2.Fractura de col femural.4.Fracturile extremității distale a femurului.6.7.Fracturile metafizare proximale ale tibiei.9.Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei.11.Fracturile de calcaneu.13.Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxațiile piciorului. + Barem activitate practică● puncție pleurală – 5● pansamente arsuri – 5● grefă piele liberă, pediculată – 2● cateterism venă centrală -2● puncție articulară – 2● reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată – 5● osteosinteză focar deschis – 2● reducerea luxației – 2● atitudinea terapeutică în voletul costal – 1● drenaj vezical – 3● incizie, drenaj panarițiu flegmonos – 3Nr. ore curs/săptămână: 1, 5În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgență osteoarticulară și să recunoască și să diagnosticheze afecțiunile ortopedice pediatrice, și să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat.Osteocondropatii generalizate● osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve);● osteonecroza de calcaneu;● cifoza juvenilă (Scheuermann).Displazii scheletice● displazia spondilo-epifizară;● acondroplazia;3.● osteoporoza idiopatică juvenilă;4.5.Artrita idiopatică juvenilă.7.8.9.10.Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora.12.Paralizia obstetricală de plex brahial.14.Malformații congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia.16.Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare.18.Displazia luxantă de șold.20.Sinovita tranzitorie a șoldului.22.Chistul sinovial popliteu.24.Piciorul strâmb congenital.● Extensie – 3● Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis – 3● Cura chistului sinovial popliteu – 3● Osteosinteza pecutană – 3● Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1.Nr. ore curs/săptămână: 1,5Obiective teoretice:● Radiologie-Imagistică în urologie;● Tehnici de litotriție;● puncție vezicală suprapubiană – 2● uretrocistoscopie – 5Nr. ore curs/săptămână: 1,5Obiective teoretice:● Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie.Modulul 6 – CHIRURGIE TORACICĂDurata: 1 lunăNr. total ore curs: 6● Plăgile toracice;● Pleureziile purulente;● Tumori pulmonare;● drenaj pleural – 2● toracotomie – 1Modulul 7 – PEDIATRIEDurata: 2 luniNr. total ore curs: 12● Curbele de creștere în patologia copilului;● Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară;Nr. ore curs/săptămână: 1, 5Obiective teoretice:● Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică;● Reanimarea și terapia intensivă pediatrică.● Homeostazia normală și tulburări ale acesteia.● Resuscitare cardio-respiratorie.Barem activitate practică:● anestezie locală – 6● resuscitare cardio-respiratorie – 2Modulul 9 – NEONATOLOGIEDurata: 1 lunăNr. total ore curs: 6● Examenele complementare de diagnostic în neonatologie;● Examenul de bilanț al nou-născutului pentru punerea în evidență a malformațiilor congenitale aparente și inaparente;Nr. ore curs/săptămână: 1, 5Obiective teoretice:● Politraumatisme cu componentă vasculară;● Boala tromboembolică;● Căi de abord în chirurgia vasculară periferică;● Plastii vasculare.Barem activitate practicăSuturi vasculare – 3Nr. ore curs/săptămână: 1,5● Radioterapie;● Neurochirurgie;Nr. ore curs/săptămână: 1,5CAP ȘI GÂT● Fantele labiopalatine: clasificare, tratament.● Patologia tiroidiană.TORACE● Malformații pulmonare.● Infecțiile pleurale și parenchimatoase: recunoașterea gravității infecțiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice.● Patologia traheobronșică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament.● Herniile diafragmatice congenitale, eventrații, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament pre- și postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic.PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL● Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformație, tratament pre-, peri-, și postnatal, prognostic.● Tipuri de malformații (uracă, canal omfaloenteric): patologia câștigată (granulom ombilical), tratament.● Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă și joasă, indicații terapeutice.1.● Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu și lung, stenozele congenitale – tratament.● Tratamentul în urgență, corpi străini, ingestia caustică, complicații și sechele în ingestia caustică.Stomac și duoden● Malformații.● Patologie câștigată (stenoze de pilor, ulcer, tumori etc.). Fiziopatologia în stenoza de pilor, tratament, alte patologii.3.● Alte malformații congenitale intestinale (atrezie, duplicații, diverticul MECKEL etc.). Patologia malformațiilor, diagnostic și tratament.● Volvulus și anomalii de rotație intestinală: rotația normală a ansei intestinale și anomalii de rotație, posibilități de diagnostic și tratament.● Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale.● Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin.4.● Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic și examene complementare, posibilități terapeutice.4.● Patologia câștigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal și rect.Ficat și căi biliare● Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele.● Transplant: indicații și rezultate.● HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicații terapeutice.Splina● Traumatisme: diagnostic și tratament în urgență, tratamentul complicațiilor secundare.7.● Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical și indicații chirurgicale.Barem activitate practică conform curriculei europene:● intervenții chirurgicale de urgență – 30 (operator), 60 (ajutor);● chirurgia toracelui – 15;● chirurgie de zi – 100 (operator), 200 (ajutor);Modulul 13 – TEHNICI DE BAZĂ ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂDurata: 3 luniNr. total ore curs: 18Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare și tehnici alternative pentru crearea spațiului de lucru, preluarea și transmiterea imaginii, irigația și aspirația, electrochirurgie.2.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice. Criterii generale de opțiune pentru abord laparoscopic, indicații și contraindicații. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularitățile anesteziei, consecințele fiziopatologice ale insuflației peritoneale (incidente și accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluție și îngrijiri postoperatorii.4.Barem activitate practică:● asistarea la operații laparoscopice în direct – 10● mânuirea telescopului – 5● intervenții chirurgicale ca prim ajutor – 1Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.Modulul 14 – CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ)Durata: 12 luniNr. total ore curs: 72ONCOLOGIE VISCERALĂ● Neuroblastoame.● Rabdomiosarcoame.Obiective: factori epidemiologici și de prognostic, circumstanțe de descoperire în fața unei tumori abdominale, posibilități de diagnostic.2.3.● Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice și solide, tratament.● Tumorile organelor genitale interne și externe: tipuri, circumstanțe de apariție, modalități și indicații terapeutice.4.● Patologia prepuțului: evoluția naturală a prepuțului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei.● Tumorile testiculului: diagnostic și strategia operatorie.SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ● Infecții urinare: criterii de diagnostic ce permit diferențierea de infecție înaltă sau joasă; factori favorizanți, bilanț etiologic, posibilități de tratament.● Hematuria și uretroragia, posibilități de diagnostic.● Colica nefretică: posibilități de diagnostic și modalități terapeutice.PATOLOGIA RENALĂ● Traumatismele aparatului urinar: diagnostic și modalități terapeutice.● Transplantul renal: modalități și rezultatul tranplantului renal.ANOMALII DE EVACUARE A URINEI● Dilatațiile bazinetului – conceptul de anomalie antenatală, circumstanțe de diagnostic, examene complementare și analiza lor, modalități și indicații terapeutice.● Valvele de uretră: principalele malformații uretrale, consecințele înainte și după naștere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naștere, supraveghere medie și pe termen lung.● Reflux vezico-ureteral: diagnostic și tratament.Barem activitate practică conform curriculei europene:● chirurgie neonatală – 10 (operator), 20 (ajutor);● chirurgie urogenitală – 20 (operator), 40 (ajutor). + DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂMedicul specialist are obligația să își continue pregătirea, să obțină atestate de competență profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depășesc din punct de vedere profesional precum și al competenței, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate. + TEMATICA DE EXAMENDespicături labiovelopalatine2.Fistule și chiste congenitale ale gâtului4.Hemangioamele feței, gâtului și alte localizări6.Malformații bronhopulmonare8.Supurațiile pleuro-pulmonare10.Infecțiile mediastinale12.Herniile diafragmatice congenitale14.Malformațiile esofagului16.Stenoza hipertrofică de pilor18.Anomalii de rotație și acolare ale intestinului20.Invaginația intestinală22.Peritonitele acute24.Corpii străini ai tubului digestiv26.Malformațiile anorectale28.Constipația și encomprezisul30.Hemoragii digestive superioare. Hipertensiunea portală32.Icterele neonatale de cauză chirurgicală34.Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale36.Omfalocel și gastroschizis38.Patologia canalului peritoneovaginal40.Polipul rectal și polipoza rectocolică42.Megaureterul și refluxul vezicoureteral44.Valvele congenitale ale uretrei posterioare46.Tumorile renale48.Rupturile de uretră50.Hipospadias52.Testicul necoborât54.Fimoza și parafimoza56.Tumorile organelor genitale58.Enurezis și incontinența urinară60.Teratomul sacrococcigian62.Traumatismele craniene + Barem practic pentru examenul de medic specialistTraheostomia2.Cura chistului de canal tireoglos4.Corectarea torticolisului congenital6.Gastrostomia8.Rezecția intestinală și anastomozele intestinale10.Colostomia12.Proctoplastia pentru malformațiile anorectale joase14.Hepatorafia16.Cura herniei ombilicale18.Cura varicocelului20.Ureterostomia22.Reconstrucția uretrei în hipospadias24.Orhidopexia26.Arteriorafia28.Extirparea teratomului sacrococcigian30.Drenajul toracic32.Instalarea tracțiunii ortopedice34.Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare36.Tenorafiile38.Hematocolpos + Barem practic medic primarCorecția chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine2.Decorticarea pleurală4.Rezecțiile gastrice6.Corecția chirurgicală a herniei diafragmatice8.Nefrectomia polară10.Pieloplastia12.Reconstrucția esofagului cu tub gastric sau colon14.Chirurgia malformațiilor anorectale înalte16.Chirurgia epispadiasului și a extrofiei de vezică urinară18.Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc20.Cura chistului hidatic hepatic22.Chirurgia transplantului + BIBLIOGRAFIEAshcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J. P. – Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010.2.Pellerin D. – Techniques de chirugie pediatrique, Masson, Paris, 1978.4.Zachariou Z. Pediatric Surgery Digest, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009. .6.Zamfir T., Bâscâ I., Jianu M. – Chirurgie viscerală, urologie și ortopedie pediatria, Ed. Științifică, București, 1996.  (la 06-07-2017,CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ + Definiția specialitățiiObiectivul specialității este restaurarea sau îmbunătățirea funcției și a aspectului prin proceduri corectoare și sau reconstructive. + Aceasta este definiția actuală, conform UEMS/EBOPRASChirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice: transplantarea și transferul tisular, dintre care unele microchirurgicaleORGANIZAREA PROGRAMULUICurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
+ OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:Activități practice:Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– Tușeu rectal/tușeu vaginal– Cateterizarea venoasă periferică– Montarea unei perfuzii– Paracenteza– Toracocenteza– Debridare plagă– Incizii tegumentare– Sutură plagă– Nursingul colostomei– Cateterism vezical și suprimarea sondei– Suprimarea materialului de sutură– Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator– Pansamentul plăgii posttraumatice– Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic + REZULTATE AȘTEPTATE + Aspecte teoreticeCunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2.Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4.Principii de management al abdomenului acut chirurgical6.Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8.Conduita intraoperatorie corespunzătoare + Aspecte practicePracticarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice)2.Incizii tegumentare4.Managementul plăgilor6.Cunoașterea conduitei intraoperatorii: izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical, tehnici de sutură, ligatură, hemostază electrică. + MODULUL II ANUL INr. Ore curs: 30 ore + TEMATICATraumatismele părților moi extrascheletale2.Fracturi ale coloanei vertebrale, bazinului4.Amputațiile gambei6.Tratamentul pseudoartrozelor și a întârzierii de consolidare8.Materiale de osteosinteza10.Principii de tratament în fracturile închise ale membrelor12.Sindromul de compartiment: diagnostic, conduita terapeutică, urmărire postoperatorie14.Situații particulare: Osteo-artrita septică; defectele de părți moi în asociere cu fracturile, extruzia materialului de osteosinteza;16.Investigații imagistice în ortopedie + Activități practiceReducerea luxațiilor2.Montarea extensiei continue transscheletice4.Principii de imobilizare și realizare a atelelor termoplastice sau de ghipsObiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora. + Rezultate așteptate: + Competente practice:– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osteosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilaxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie– Suprimarea materialului de osteosinteza (brose centromedulare) + MODULUL III ANUL INr. Ore curs 20 ore + TematicaParticularități în abordarea pacientului chirurgical de vârsta pediatrica2.Malformații congenitale la copil la nivelul extremității cefalice4.Particularități ale cicatrizării la copil6.Malformații congenital ale sistemului urinar8.Malformații congenitale ale toracelui10.Patologia tumorală la copil + Activitate practică: + Competente teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate + Competențe practice:– Urmărirea postoperatorie la copil + MODULUL IV AN INr. Ore curs 15 oreTematica1.Traumatismele vertebro-medulare3.Investigații imagistice aplicabile în NCH (CT, IRM)5. + Activitate practică:Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Se dorește participarea la intervenții chirurgicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor. + MODULUL V AN INr. Ore curs 30 ore + TematicaTraumatismele nasului2.Reconstrucția nasului4.Fracturile oaselor nazale6.Rinocorecția8.Anatomia și fiziologia nasului10.Tehnici imagistice specifice + Activitate practicăTratamentul epistaxisului2.Reducerea fracturilor oaselor nasului4.Tratamentul deviațiilor de sept6.Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale și a rinitei + Rezultate așteptate:Din punct de vedere practic se consideră necesară efectuarea tamponamentului nazal anterior, diagnosticul clinic și imagistic al fracturilor de piramidă nazală, asistarea la o intervenție de reducere și menținere a reducerii în fracturile cu deplasare de piramidă nazală, participarea în calitate de observator/operator la o traheostomie de necesitate. + MODULUL VI ANUL IINr. Ore curs 30 ore + TematicaTraumatismele părților moi la nivelul feței2.Malformații congenitale labio-palatine4.Malformațiile congenitale ale feței6.Traumatismele cranio-cerebrale – abordarea interdisciplinare8.Investigații imagistice utile în evaluarea traumatismelor faciale10.Parotidectomia și paralizia de nerv facial + Activități practice:Reducerea și imobilizare fracturilor de mandibulă2.Cateterizarea ductului lui stenon4.Cura chirurgicală a prognatismului și micrognatiei6.Parotidectomia superficială + Obiective educaționale:Rezultatele așteptate referitor la aspectele teoretice abordate:– Cunoașterea anatomiei locale– Cunoașterea atitudinii de urgent în fracturile oaselor feței– Cunoașterea tehnicilor reconstructive aplicabile în OMF– Cunoașterea principiilor de tratament în despicăturile labio-palatine– Cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională în OMF + MODULUL VII AN IINr. Ore curs 20 ore + TematicaNoțiuni introductive în recuperarea medicală2.Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor nervoase periferice4.Terapia durerii cronice6.Recuperarea medicală în recuperarea funcțională a pacientului ars + Activitate practică:Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor elementare de recuperare medicală: tehnici, aplicații în patologia musculoscheletală, evaluarea inițială a pacientului, conduita terapeutică, limite, stabilirea momentului optim de întrerupere a tratamentului de recuperare și stabilirea indicației de reintervenție chirurgicală.Abilități practice: efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce în traumatismele membrelor + MODULUL VIII AN IINr. ore curs 30 ore + TematicaUrgențe în dermatologie2.Infecțiile pielii și ale țesutului subcutanat4.Diagnosticul pozitiv în dermatologie: examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic6.Ulcerul trofic8.Alergodermia10.Anatomia și fiziologia pielii și a anexelor + Activități practice + Rezultate așteptate la finalizarea programului de pregătire:Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale în ulcerele trofice, urmărirea evoluției leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinară a pacientului. + MODULUL IX AN IINr. Ore curs 30 ore + TematicaExpunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:– Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară– Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare– Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie– Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale– Expunerea vaselor limfatice.2.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.4.Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment6.Fiziologia sistemului limfatic:– anatomia funcțională a sistemului limfatic– fiziologia– fiziopatologie.8.Sindromul Raynaud.10.Ischemia periferică acută – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.12.Piciorul diabetic – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.14.Limfedemul – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis. + Activități practiceExpunerea arterelor:– poplitee– tibială anterioară– tibială posterioară– peronieră– axilară– brahială– radială/ulnară2.Anastomoză termino-laterală4.Rezultate așteptate: parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specificUrmărirea postoperatorie a pacientului + MODULUL X AN IINr. Ore curs 20 ORE + TEMATICAAnatomia și fiziologia sânului2.Patologia tumorală benignă a sânului4.Tratamentul chirurgical al tumorilor OGE std IV6.Chirurgia estetică a organelor genitale8.Antibioterapia anestezia în sarcină și alăptare + Activități practice: + Rezultate așteptate: + Aplicații practiceExaminarea stațiilor ganglionare ale sânuluiCunoașterea și identificarea anatomiei locale normale a sânului + MODULUL XI AN IINr. Ore curs 40 ore + TematicaAnatomia și fiziologia aparatului urinar2.Hipospadiasul4.Reconstrucția penisului + Activități practice:Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor congenital și dobândite care reclamă intervenții chirurgicale + MODULUL XII AN IINr. Ore curs 40 ore + TematicaȘocul hemoragic, postcombustional, toxico-septic2.Echilibrul acido-bazic, interpretarea EAB4.Resuscitarea; ALS/BLS6.Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă8.Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile transfuziei)10.Suportul nutrițional (energetic – caloric) + Activitate practicăMontare cateter venosSonda de aspirație nazogastricăRahianesteziaDefibrilare externăAșteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale. + MODULUL XIII AN IINr. Ore curs 20 ore + TematicaArsurile corneo-conjunctivale2.Traumatismele pleoapelor4.Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale + Activități practiceTarsorafii:2.Enucleerea globului ocular:4.Rezultate așteptate: cunoașterea anatomiei locale, a conduitei terapeutice în abordarea interdisicplinare a pacienților cu traumatisme și arsuri faciale + MODULUL XIV AN IINr. Ore curs 20 ore + TematicaLeziuni traumatice superficiale2.Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor3.Conduita terapeutică în intoxicațiile acute5.Conduita terapeutică în accidentele în timpul muncii + Activitate practică:Așteptări teoretice: cunoașterea aspectelor medico-legale în medicină, descrierea corectă a leziunilor traumatice + MODULUL XV AN IINr. Ore curs 20 ore + TematicaIntroducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic – pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică + Activități practiceIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 oreObiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a malpraxisului, a transplantării tisulare și a cercetării pe subiecți umani, direct aplicabile în Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă. + Rezultate așteptateAșteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire + MODULUL XVI4 ani (48 luni)Ore activitate practică: 120 ore/lună + Structura stagiului:Silabusul (conținutul programului de pregătire teoretică) – ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască la nivel teoretic și să fie capabili să efectueze asistați/fără supraveghere în diferite etape ale perioadei de formare în rezidențiat2.Evaluare și feedback – cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea4. + OBIECTIVELE EDUCAȚIONALEDe a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery – EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS2.Începerea pregătirii în specialitate1.Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.Cunoștințe teoretice și cliniceBaza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniuB.Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul candidatului.Candidații au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.2.Aptitudini practice și clinicePregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.3.Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice)5.Procedura de selecție este non-discriminatorie, transparent.Durata de pregătire: 6 AniDupă efectuarea trunchiului comun în primii 2 ani de rezidențiat, programul de pregătire de bază va debuta cu deprinderea unor noțiuni de bază (noțiuni de anatomie chirurgicală, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, șocul și resuscitarea. + Cerințe minimeActivitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub strictă observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log- book, fiind contraparafate de medicul coordinator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: CNP pacient, data efectuării procedurii, foaia de observație clinică a pacientului, medicul coordinator.Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură:1.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)3.Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.Pentru a dobândi titlul de medic specialist, candidatul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de baza pentru un Chirurg în Specialitate. + Monitorizare și examinareCandidații vor fi susținuți la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea candidatului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.Evaluarea competențelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.Tipuri de examinări posibile:– Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care candidatul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluare comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: candidatul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar candidații care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.În cazul nepromovării acestei examinări, candidatul se poate înscrie pentru reexaminare.În urma obținerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de încheiere a studiilor. Rezidenții pot susține examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregătiri în specialitate a țărilor membre UEMS. + Responsabilitate + Asigurarea calității + Instituțiile de pregătireCentrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în component cel puțin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirea obiectivelor 3 și/sau 4.Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indicii de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS. + Asigurarea calității + Coordonatorul programului de pregătireÎn programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare. + Calități ale îndrumătorilorRecunoașterea ca îndrumătora.Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de Directiva nr. 2005/36/EC, paragraful C2/20Competențe de bază pentru îndrumătoriUn îndrumător trebuie să fie– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continueManagementul calității pentru îndrumătoriManagementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didacticăActivitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează. + Medicii aflați în programul de pregătireAtribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională. + Relația coordonator-rezidentEvaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională. + Cerințe centre de pregătire în rezidențiatInstituțiile de pregătire trebuie să organizeze cursuri de pregătire, inițiere în științe fundamentale, administrație și management, cât și întâlniri de audit.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea.Candidatul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei plastice, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru candidați.Candidatul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a candidatului.Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.b.2. + Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMSTematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1) + MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL IIIORE CURS: 10 ORE/LUNĂStagiul de ARSURI se va desfășura obligatoriu într-un centru de arși/a unui burn unit, având o durată de 1 an calendaristic.Istoria chirurgiei plastice2.Cicatrizarea normală și patologică4.Plăgile postraumatice și postoperatorii: evaluare inițială, utilitatea investigațiilor paraclinice și imagistice, conduita terapeutică7.Tehnici de sutură, materiale de sutură, incidente, accidente, complicații imediate și tardive ale suturii– Pansamentul plăgilor posttraumatice și postoperatorii, detecția complicațiilor imediate– Principii de imobilizare în atele gipsate/termoplastice– profilaxia cicatrizării patologice– Infecții acute tegumentare și de părți moi: diagnostic, evaluare, conduită terapeutică, urmărire postoperatorie– Fasceita necrozantă– conduita terapeutică în agresiunile animale/umane– conduita terapeutică în înțepăturile de insecte– Noțiuni de traumatologie a membrelor și extremității cefalice– Plăgile cronice– Metode de pansament al plăgilor acute și cronice inclusiv terapia de închidere vaacum asistată– Transplantul de țesuturi (piele, os, tendon)– Transplantul liber de piele PPLD– Transplantul liber de piele PTG– Expandarea tisulară– Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanță, transferate liber– Microchirurgia vasculară; Microchirurgia nervoasă periferică– Replantări și revascularizări– Nervi periferici– Lasere în chirurgia plastică– Biomateriale – implante– Principii noi în chirurgia plastică: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice– Malformații congenitale la nivelul membrului superior– Malformații congenitale la nivelul toracelui– Malformații congenitale la nivelul extremității cefalice– Principii de biostatistică + ARSURI anul IIIAbilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul și de a fi capabili să inițieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa și monitoriza evoluția postoperatorie.Practică: conform log-book-ului + MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL IVORE CURS: 10 ORE/LUNĂPIELE ȘI ANEXEAnatomia și fiziologia chirurgicală a pieliiAnatomia și fiziologia chirurgicală a unghieiMalformații congenitale ale pielii – diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management chirurgical, urmărirea postoperatoriei.Malformații vasculareiii.Limfangioamev.Accidente traumaticei.Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizării normale, patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice, tehnici uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizării patologice, urmărirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor)Afecțiuni neoplaziei.Carcinom bazocelulariii.Carcinom scuamosv.Limfodisecția și ganglionul santinelăvii.Bilanțul lezional în patologia tumorală cutanatăix.Tratamente adjuvante în tumorile cutanate fără indicație operatorieCHIRURGIA MÂINII– Embriologia membrului superior– Anatomia chirurgicală mâinii– Anatomia chirurgicală antebrațului– Anatomia chirurgicală brațului– Malformații congenitale – sindactilie, polidactilie principii de tratament– Patologia traumatică a membrului superiori.Osoaseiii.Țesut subcutanatIndicații și tehnici de tenorafieOsteosinteza oaselor mâiniiFracturile intraarticulareTraumatismele complexe ale mâiniiExpertiza capacității de muncăMetode reconstructive în reconstrucția policelui amputatNeurorafiaSechele posttraumatice principii de tratamentNervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresie ale nervilor perifericiUtilitatea EMG în diagnosticul și tratamentul leziunilor nervoase perifericeTransfer funcțional tendinos și muscularInstabilitatea articularăOsoaseii.Altelev.Limfedemi.Malformații congenitalei.Bride congenitalePrincipii de osteosintezaPrincipii de tratament al fracturilor deschiseComplicațiile locale și generale ale fracturilorAcoperirea defectelor de părți moi la nivelul membrului inferiorLeziuni nervoase în patologia membrului inferiorOsoaseb.LimfedemulObiective educaționale: lărgirea sferei cunoștințelor teoretice din specialitate cu creșterea gradului de complexitate față de anul anterior, implicând regiuni anatomice diferite, structuri anatomice cu patologie variată, postraumatică și postoperatorie, a elementelor de oncologie intricate și a tehnicilor reconstructive astfel încât să fie capabil să managerieze eficient patologia acută și cronică a membrelor și a tegumentului, să participe la intervențiile chirurgicale aferente, de complexitate medie și ridicată, să fie capabili să monitorizeze pacienții postoperatorAbilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie, + MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL VORE CURS: 10 ORE/LUNĂI.Malformații congenitalei.Urechi decolateiii.Sindroame craniofacialev.Accidente traumatice evaluare inițialăTratamentul interdisciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale și cranio-facialeAmputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp – evaluare, plan management, intervenții reconstructive, urmărire postoperatorie)Mușchii mimiciiTratamentul paraliziei de nerv facialDefecte compozite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)Reconstrucția pleoapelorReconstrucția regiunii malareReconstrucția buzelorReconstrucția mandibuleiAfecțiuni neoplazicei.Tumori osoaseiii.Tumorile parotideiII.Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)ii.Pectus excavatum/carinatumTraumatismul toracicReconstrucția de perete toracicPrincipii de oncologie – neoplasmul mamari.Reconstrucția mamarăiii.Urmărirea postoperatoriev.Hipertrofia mamară – mamoplastia de reducțieIII.Malformații congenitalei.Malformații ale organelor genitale feminineiii.Accidente traumatice ale regiunii abdominale și lombareOrgane genitale externe – anatomieTranssexualismulReconstrucția penisuluiBoala PeyronieTumori vaginale și vulvareii.Tumori ale țesutului subcutanatAbilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică cu prezența minimă la 75% din cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor, participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice, participarea la proiecte de cercetare științifică. + MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL VIORE CURS: 10 ORE/LUNĂCHIRURGIE ESTETICĂCap și gâtRejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinicăTratamente laserBlefaroplastiaLifting de sprânceneRinoplastiaOtoplastiaReconturare facială1.Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime3.Membrul superiori.BrahioplastiaMamoplastia de augmentareii.Mameloane invaginateLiposucțiaii.BodyLiftingLiposucțiaii.Lifting de feseiv.Chirurgia postbariatricăRECAPITULARE a noțiunilor teoretice și practice dobândite în anii de studiu, completarea log-book-ului, studiul individual în vederea susținerii examenului de specialitate.Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor. + Examenul de medic specialist + Organizarea examenului de specialitate:Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:– Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru două cazuri clinice per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba pe fotografie poate înlocui unul din cele două cazuri clinice sau poate fi adițional acestora (constă în denumirea diagnosticului clinic după evaluarea unei imagini fotografice specifice unei patologii din silabus și/sau a principiilor de management chirurgical după evaluarea unui document fotografic– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală sau echivalentul acestuia. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătirii în rezidențiat în centrul în care a absolvit candidatul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.În urma promovării examenului de specialitate, candidatul va dobândi dreptul de libera practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.Calitățile unui medic specialist în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă sunt:– Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili să acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu rasune tin specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori candidați– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etică, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o altă țară decât cea în care s-au pregătit.În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de urgență al pacienților arși grav, managementul replantărilor/revascularizărilor, a injuriilor principalelor trunchiuri nervoase periferice). + Obligații– Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistică, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMProf. Emerit Dr. Lascăr Ioan + Anexa nr. 1 – Silabusul – + PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALEIstoria chirurgiei plasticeb.Principii de bazăi.Arsuriiii.Managementul oncologicv.Plăgid.Sutura plăgilorii.Managementul fasceitei necrozanteiv.Transplantul de țesuturif.Lambourih.Transferul liber microchirurgicalii.Nervi perifericii.Biomateriale – implantek.Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiereb.Chirurgia arsurilorl. + CAP ȘI GÂTMalformații congenitalevi.Urechi decolateviii.Sindroame craniofacialex.Accidente traumaticei.Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)2.Defecte composite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)4.Leziuni osoasec.Tumori ale țesuturilor moivi.Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superiord.Hemiatrofia facială + PERETE TORACIC ȘI SÂNMalformații congenitaleiv.Sâni tuberoșivi.Accidente traumaticec.Tratament chirurgical al cancerului de sânvii.Limfodisecția/nodulul santinelaix.Reconstrucția de perete toracicd.Hipertrofia mamarăii.Ginecomastia + TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALEMalformații congenitaleiv.Malformații ale organelor genitale femininevi.Alteleb.Perete abdominalii.Afecțiuni neoplaziceiv.Tumori ale penisuluivi.Altelei.Boala Peyronie + MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MÂNAMalformații congenitale – sindactilie, polidactilieb.Tendoaneviii.Articulații și ligamentx.Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresiexii.Amputații și replantărixiv.Sindromul de compartiment, incluzând și boala Volkmannxvi.Instabilitatea articularăc.Osoaseiv.Altelexviii.Limfedemii.Mâna spastică + MEMBRU INFERIORMalformații congenitaleiii.Bride congenitalc.Țesut subcutanatii.Nervid.Osoaseb.Altelea.Limfedem + PIELEA ȘI ANEXELE EIAnatomie și fiziologieb.Anomalii vascularevii.Hemangioameix.Bride congenitalc.Plăgi acute și croniceiv.Afecțiuni neoplaziexi.Carcinom bazocelularxiii.Carcinom scuamosxv.Limfodisecția și ganglionul santinela + CHIRURGIE ESTETICĂCap și gâti.Tratamente laseriii.Lifting facialv.Rinoplastiavii.Tratamentul alopeciei-transplantul de părix.Cu implant5.Genioplastieb.Liposucțiaiv.Sâniv.Ptoza mamarăvi.Abdomeniv.Abdominoplastiavi.Membru inferiorv.Lifting de coapsevii.Implante + Anexa nr. 2 + Modalitate de completare:Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, cnp pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidențiatului, candidatul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație:– Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuat, eventualele probleme întâmpinate.Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule. + Anexa nr. 3 De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății COMISIA DE GASTROENTEROLOGIE Specialitatea: GASTROENTEROLOGIEEste o specialitate care necesită cunoștințe solide, dexteritate manuală, îndemânare și abilitate pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le implicăDurata specializării: 5 ani. Rezidențiatul trebuie să asigure un standard înalt de pregătire, compatibil cu standardele Europene. Se desfășoară în unitățile medico-sanitare acreditate care au în componență platoul complet de endoscopie digestivă superioară și inferioară, diagnostică și terapeutică, laborator de ecografie diagnostică și intervențională, laborator de explorări digestive funcționale.Obținerea specializării: prin rezidențiat și certificare prin examen desfășurat în centrele de formare acreditate care îndeplinesc condițiile menționate.Rezidentul trebuie să fi publicat cel puțin un articol într-o revistă de Gastroenterologie sau să fi prezentat oral o lucrare la Congresul Național (sau un Congres Internațional) de gastroenterologie.Examenul se va desfășura într-unul din centrele acreditate și va consta din:Proba scrisă din tematica modulelor de Medicină internă și GastroenterologieProba practică; executarea în fața comisiei a unei gastroscopii-colonoscopii – eventual cu o manevră terapeutică; bemostază-polipectomie.Structura modulelor de rezidențiat:1.Urgențe- ATI – 3 luni – anul II3.Ecografie abdominală-Imagistică – 4 luni – anul II din care:– 3 luni-ecografie abdominală; (1 lună ecografie intervențională)– CT, RMN – 1 lună5.6.Chirurgie digestivă – 2 luni – anul IV8.La sfârșitul modulelor de Medicina internă, Gastroenterologie I și Gastroenterologie II se va face o evaluarea a cunoștințelor teoretice.ENDOSCOPIEEndoscopii digestive superioare (eso-gastro-duodenoscopii) ……….. 200Colonoscopii totale ……….. 200Polipectomii ……….. 50PEG ……….. 5ECOGRAFIE ABDOMINALĂ1.Medic specialist Gastroenterologie-Hepatologie cu competente în:Ecografie abdominală. 18 aprilie 2017 GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE + ANUL I – MEDICINĂ INTERNĂMODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ: 12 luni –1 oră curs/săpt – 30 ore activitate practicăBronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșită cronică, emfizem pulmonar)2)Pneumoniile4)Cancerul bronșic6)Edemul pulmonar8)Infarctul miocardic10)Insuficiența cardiacă12)Glomerulonefritele acute și cronice. Insuficiență renală cronică14)Diabetul zaharat. Complicații16)Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii18)Sindroamele hemoragipare20)Colagenozele. Vasculite. Boli autoimuneExamenul coprologic. Valoarea diagnostică2.Radiologie pulmonară – interpretare:4.Ecocardiografie – interpretare:6.Toracocenteza – efectuare8.Evaluarea cunoștințelor teoretice de Medicina internă + ANUL II- ONCOLOGIE – HEMATOLOGIE, ATI, ECOGRAFIE-IMAGISTICĂ-ENDOSCOPIE – 1 oră curs/săpt – 30 ore act. practică/săpt.MODULUL DE ONCOLOGIE – HEMATOLOGIETematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs1)Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare3)Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive5)Pacientul în stadiul terminal7)Leucemiile acute și cronice9)Trombocitopeniile. TrombocitopatiileTehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer – Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei2.Frotiu de sânge periferic – efectuare și interpretare4.Biopsie osoasă (asistare)6.Biopsie ganglionară – tehnică, indicațiiMODULUL DE A. T. I.Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs1)Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament3)Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică5)Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare7)Tulburările echilibrului acido-bazic9)Nutriția parenterală11)Encefalopatia hepatică – principii terapeuticeAnestezia locală – tehnică2.Pulsoximetru – utilizare4.Introducerea și poziționarea sondei Blakemore6.Puncția subclavei8.Administrarea aerosolilor10.Tehnica anesteziei cu propofolMODULUL DE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ-IMAGISTICĂ 4 luniTematica lecțiilor conferință: 16 ore1.Aparatură – tipuri de ecografe3.Anatomia secțională a ficatului-ficatul normal5.Explorarea ecografică a intestinului și vaselor7.Ecoendoscopia – principii tehnice-condiții de examinare9.Ecografia intervențională: indicații performanțe11.Drenajul biliar extern13.CT – cu substanță de contrast-protocoale15.Colangio-RMN – interpretarea rezultatelorEcografie abdominală – cunoașterea aparatelor3.Manevrarea transductorului5.Asistare – demonstrarea aspectului normal:a.Vezicula biliarăc.Intestinee.Examinarea cu contrast – principii8.Buletinul ecografic.10.CT-abdominal, interpretarea rezultatelor: 3012.4.Istoricul endoscopiei2.Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie4.Patologia endoscopică a esofagului și stomacului6.Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale8.Polipectomia gastrică10.Patologia endoscopică a colonului12.Hemoragiile digestive inferioare14.Baremul activităților practice Endoscopie I1.Consimțământul informat3.Decontaminarea endoscopului-sterilizarea5.Proctoscopia7.Executare parțială – sub supraveghere-colonoscopii + ANUL III – GASTROENTEROLOGIE1.Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia.2)Fiziologia tractului digestiv, secreție, motilitate, absorbție4)Esofagitele. Diverticulii esofagieni6)Disfagia acută8)Cancerele esofagiene10)Helicobacter pylori12)Inhibitorii pompei de protoni14)Precancerozele gastrice16)Cancerul Gastric18)Sindromul Mallory Weiss20)Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie22)Sindromul de malabsorbție24)Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice.26)Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal28)Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)Endoscopii digestive superioare: 130a.hemostază endoscopică la HDS variceale: 10c.Colonoscopii: 100– polipectomii: 20Dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 5-103.Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:– ERCP: 30– ecoendoscopii – puncții cu ac fin ecoghidat: 20– protezări biliare, pancreatice, drenaje endoscopice endocavitare – 10– Mucosectomii, disecții submucosale, POEM5.Puncție biopsie hepatică percutană (inclusiv ecoghidată) – efectuare cel puțin – 57.Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor + ANUL IV- MODULELE: GASTROENTEROLOGIE – CHIRURGIEMODULUL DE GASTROENTEROLOGIE II – 46 SĂPTĂMÂNI1 oră curs/săpt – 30 ore activitate practică + gărziBoala Crohn2.Patologia funcțională digestivă.4.Intestinul iritabil.6.Constipația8.Polipii colonici.10.Cancerul colorectal12.Suferințele ano-rectale14.Pancreatitele cronice16.Tumorile endocrine pancreatice18.2.Chirurgia laparoscopică. Principii. Tehnică. Indicații2.Cardio-miotomia. Procedee antireflux4.Chirurgia bilio-pancreatică6.Infarctul intestino-mezenteric8.Baremul activităților practice1.Incizia abdominală3.Asistare la intervențiile chirurgicale abdominale5.Tehnici chirurgicale anorectale-asistare + ANUL V- GASTROENTEROLOGIE III – BIOETICĂMODULUL DE GASTROENTEROLOGIE III – 46 SĂPTTematica lecțiilor conferință: 46 ore de curs2.Litiaza biliară.4.Colecistitele.6.Icterele familiale8.Hepatitele cronice virale B,10.Hepatita autoimună12.Steato-hepatita non alcoolică (NASH)14.Cirozele hepatice.16.Ascita, peritonita bacteriană spontană,18.Encefalopatia hepatică20.Cancerul hepatic22.Tumorile benigne ale ficatului24.Peritonitele acute și cronice.26.Mesangioamele28.Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații30.TIPS32.Boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină,34. + MODULUL DE BIOETICĂ: 2 săptămâniPacientul digestiv în fază terminală. Atitudinea gastroenterologului față de pacienții incurabili și muribunzi.2. 18 aprilie 2017 Prof. dr. Oliviu Pascu  (la 06-07-2017,CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ + Definiția specialității:a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale;cu scopul prevenirii altor cazuri în familie.fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor și colegilor din alte specialități.ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele specialități.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. |
4 | 4 | Genetică fundamentală | 12 luni | a) Citogenetică – 5 luni;c) Informatică și biostatistică – 1 lună | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Modulul 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| SUBMODULE b) Pediatrie – 3 lunid) Medicină internă – 2 luni. | 32/8 | Genetică clinică, aferent altor specialități | 12 luni | a) Pediatrie – 4 luni;c) Neurologie adulți – 1 lună;e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună;g) Dermatologie – 1 lună. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Modulul 4 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Total ore pregătire teoretică | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Total ore pregătire practică | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
+
Structura programului +
Modulul 1, anul I: Genetică fundamentală – 12 luniSubmodul 1.2. Laborator de Genetică moleculară – 5 luni și 2 săptămâni;Submodul 1.4. Bioetica – 2 săptămâniNr. ore practică – 1800.Tematică.Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.Structura și organizarea celulară a ADN.Structura și funcția genelor.Reglarea expresiei genelor.Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea. Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile).Anomaliile cromozomiale și patologia asociatăEreditatea poligenică și multifactorială în patologia umană.Dezvoltarea normală și patologică.Sexualizarea normală și patologică;Imunogenetica și imunopatologiaFarmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).Greșeli și erori în practică medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practică medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.2.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Evidențierea aspectului interfazic al ADN – 20 teste FISH interfazic;– Culturi celulare – 40 culturi de sânge periferic; 10 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă– Analiza cromozomilor umani – 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G.– Cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic – 5.– Analiza acizilor nucleici – 20 extracții de ADN;– Analiza acizilor nucleici – 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR);– Analiza acizilor nucleici – 20 teste MLPA;– Analiza acizilor nucleici – 10 secvențieri genice.– Diagnosticul genetic molecular – interpretare rezultate: 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice.– Ereditatea mendeliană și analiza segregațională – întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere – 100 cazuri.– Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice.– Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare.
Modulul 2, anul II: Genetică medicală – 12 luniGenetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni;b)Obstetrică Ginecologie – 1 lunăd)Nr. ore practică – 1800.Tematică.a.Submodul de Genetică medicală +
Pregătire teoreticăImpactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate.Epidemiologia genetică. Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice).Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). Rețele europene de genetică medicală sau boli rare. Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate. +
Pregătire practicăFișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic.2.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice.4.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale.6.Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple (sindroame plurimalformative).8.Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul.10.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.12.Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice;14.Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic.16.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.b.Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea;Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniileBoli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare;Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertarăc.Metodele contemporane de investigație în obstetrică.Conduita gravidelor în perioada antenatală.Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale;Tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane.Profilaxia bolilor ereditare.Medicamentele și sarcina. Influența asupra fătului.Factorii de risc în patologia perinatală.Nașterea prematură. Conduita și asistența medicală în naștere.Cuplul steril. Clasificarea. Sterilitatea de etiologie genetică.Cancerele genitale. Etiopatogenia. Clasificarea. Clinica. Terapia.d.Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie.Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza; maldigestia și malnutriția.Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.Obiective educaționale.Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică.Submodul de Genetică medicală1.Examenul fizic al pacientului – 100 examene.3.Sfatul genetic – 50 cazuri.5.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 25 cazuri.7.Evaluarea riscului în bolile comune – 15 cazuri.9.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente – 5 cazuri.11.Screeningul neonatal – 10 cazuri.13.Dileme și conflicte etice în genetica medicală – 10 probleme.15.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice – 10 planuri.b.Examen clinic, întocmirea foilor de observație – 40;2.Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică – 60;4.Interpretarea ecocardiogramei – 20;6.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă – 20;8.Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării.c.Însușirea tehnicilor corecte de examinare a gravidei.2.Înțelegerea modificările ecografice sugestive în patologia genetică.4.Submodul de Medicină internă1.Prezentare de cazuri – 4;3.Interpretarea EKG – 20;5.Interpretarea datelor de ecografie abdominală – 5;7.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică – 10;9. +
Modulul 3, anul III: Genetică clinică, aferentă altor specialități – 12 luniPediatrie – 4 lunib)Neurologie adulți – 1 lunăd)Psihiatrie pediatrică – 1 lunăf)Dermatologie – 1 lună.h)Nr. ore practică – 1800.Tematică.Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care vor prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2, 4. +
Submodul de Pediatrie – 4 luniBolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)Malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană.Bolile genetice ale sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială.Bolile genetice ale sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinarăBolile genetice ale țesutului conjunctivExplorarea metabolismului lipidic la copil +
Submodul de Neonatologie – 2 luniExamenul clinic al nou-născutului.Bolile cromozomialeTumorile congenitale. +
Submodul de Neurologie adulți – 1 lunăSindromul X-fragilScleroza multiplă, facomatozele +
Submodul de Neurologie pediatrică – 1 lunăAfecțiuni neurologice în perioada de nou-născutSindroame neurocutanate – (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)Paraliziile cerebrale infantileTumori ale SNCConvulsiile ocazionale și epilepsiaSindromul hipoton la sugar și copilBolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil; +
Submodul de Psihiatrie pediatrică – 1 lunăEtapele dezvoltării neuropsihiceProbleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului +
Submodul de Endocrinologie – 1 lună +
Submodul de Dermatologie – 1 lunăAfecțiunile mucoasei bucale și genitale.Tumorile benigneMelanom +
Submodul de Chirurgie pediatrică – 1 lunăPalatoschizisulMegacolonul congenital aganglionarTratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moiHispospadias, criptorhidiaObiective educaționaleÎnsușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. +
Modulul 4, anul IV: Genetică clinică – 12 luniNr. ore practică – 1800.TematicăAbordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin stagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.Semiologie genetică: creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate);SomatometriaMarkeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore)Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare.2.Obiectiv 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului:* Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul "divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor").* Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste.** Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Obiectiv 2. Acumularea principiilor fundamentale de bioetică.Obiectiv 4. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la determinismul genetic al bolilor cu manifestări complexe și care se întâlnesc în serviciile de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă.Obiectiv 6. Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.Obiectiv 8. Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Obiectiv 1. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului:– înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;– dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor;– recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor.Obiectiv 3. Ilustrarea relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri; drepturile pacienților – reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale.Obiectiv 5. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice Geneticii medicale în contextul în care pacientul prezintă un tablou clinic care a determinat trimiterea lui în serviciul de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă etc. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
TEMATICA DE EXAMENPROBA SCRISĂ1.Genomul uman3.Cromozomii umani5.Mecanismele moleculare ale expresiei genelor7.Ereditatea monogenică9.Ereditatea mitocondrială11.Mutațiile genetice13.Clasificarea bolilor genetice15.Anomalii ale creșterii și dezvoltării17.Dizabilitatea intelectuală19.Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale21.Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica23.Epidemiologie genetică25.Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice27.Somatometria29.Dismorfismul cranio-facial31.Boli hematologice ereditare33.Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)35.Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ș.a.)37.Surditatea39.Fibroza chistică (mucoviscidoza)41.Boli genetice ale sistemului digestiv43.Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale45.Boli genetice osteoarticulare47.Genodermatoze49.Bolile mitocondriale51.Bolile comune – cu predispoziție genetică – ale adultului53.Farmacogenetica55.Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice57.Probleme etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice2.Cariotipul și cariotiparea.2.Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)4.Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time – PCR; MLPA)6.Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)8.Tehnici de secvențiere de generație următoare10.Grupele sanguine;Fișa de consult genetic2.Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic4.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice6.Diagnosticul prenatal8.Screeningul neonatal10.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli geneticePROBA CLINICĂCazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice. +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Cariotipul și cariotiparea.2.Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)4.Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time – PCR; MLPA)6.Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)8.Tehnici de secvențiere de generație următoare10.Grupele sanguine;12.Examenul fizic al pacientului14.Somatometria16.Formularea diagnosticului de boală genetică18.Diagnosticul prenatal20.Screeningul neonatal22.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice2.Competența profesională intrinsecă specialitățiiDiagnosticul clinic și de laborator al bolilor de cauză geneticăConsilierea genetică în vederea profilaxiei bolilor genetice2.2.2.3.Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMIndiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.PREȘEDINTELE COMISIEI DE GENETICĂ MEDICALĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Observații:– nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– În cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4 – 6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE +
Definiția specialității:și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, Geriatrică (definiție acceptată la Malta, 03/05/08; extinsă la Copenhaga 06/09/08 de către UEMS – Uniunea obiect aspecte fizice, mentale, funcționale și sociale ale îngrijirilor acute, cronice, de recuperare, preventive și Acest grup de pacienți este considerat a prezenta un grad ridicat de fragilitate și multiple patologii active, diagnosticat, răspunsul la tratament adesea este întârziat și frecvent există necesitatea unui sprijin social.cadrul unei echipe multidisciplinare, al cărei principal obiectiv este optimizarea statusului funcțional al persoanei Medicina Geriatrică nu este definită în mod specific în funcție de vârsta cronologică, ci are ca preocupare problemele care sunt cel mai bine abordate în cadrul specialității de Medicină Geriatrică devin mult mai
1.Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE |
| MODULUL 1 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 2 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 3 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 4 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 5 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 6 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 7 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 8 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 9 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 10 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 11 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 12 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 13 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 14 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Total ore pregătire teoretică |
| Total ore pregătire practică |
+
Structura programului +
Modulul 1, anul I: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIENr. ore practică: 1440Tematică.Tematica lecțiilor conferință:1.Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3.Evaluarea multidimensională a vârstnicului. Managementul de caz în geriatrie.5.Specificul manifestării bolilor la vârstnic.7.Polipragmazie și iatrogenie la vârstnici9.Teste utilizate la pacientul vârstnic pentru evaluare neuro-cognitivă, a dispoziției, funcțională, a performanței fizice, echilibrului, a funcției senzoriale, a statusului nutrițional, a rețelei de sprijin familial și social, a continenței11.2.Rezultate așteptateDeprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici +
Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂNr. ore practică. 600Tematică. +
Tematica lecțiilor conferință:Pneumonii: microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia2.Bronhopneumopatia cronică obstructivă – Boala Pulmonară Obstructivă Cronică4.Cancerul bronhopulmonar6.Insuficiența respiratorie acută și cronică8.Cardiopatia ischemică: angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut10.Boala varicoasă și insuficiența venoasă cronică12.Gastrite14.Stomacul operat16.Pancreatita acută și cronică18.Ciroza hepatică20.Neoplazii ale tubului digestiv22.Glomerulonefrite acute și cronice24.Litiaza reno-urinară26.Sindromul nefrotic. Proteinuria28.Tumorile tractului urinar30.Echilibrul hidro-electrolitic32.Anemia feriprivă34.Anemia hemolitică36.Leucemia limfocitară cronică +
Baremul activităților practice:Teste funcționale hepatice – interpretare: 50 buletine2.Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN – interpretare: câte 50 buletine4.Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică – câte 10 cazuri6.Obiective educaționale.3.Paracenteza – efectuareTeste funcționale renale – interpretareAnalize hematologice – interpretare +
Modulul 3, anul II: CARDIOLOGIENr. ore practică. 600Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăTulburări de ritm – inclusiv: Fibrilația atrială, Boala de nod sinusal2.Hipertensiunea arterială esențială și secundară4.Trombembolismul pulmonar6.Șocul cardiogen8.Miocardite și cardiomiopatii10.Tumorile cardiace12.Disecția de aortă14.Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare16.Indicații și tratament invaziv și chirurgical în bolile cardiace +
Baremul activităților practiceElectrocardiograma – efectuare și interpretare: 100 cazuri2.Explorare Holter – interpretare: 30 cazuri4.Obiective educaționale.3.Ecocardiografia – interpretareTest de efort – interpretare +
Modulul 4, anul II: MEDICINĂ DE URGENȚĂNr. ore practică.: 240Tematică +
Tematica lecțiilor conferință +
Baremul activităților practiceInstalarea unei linii venoase periferice sau centrale2.Intubarea pacientului în urgență4.Montarea sondei uretro-vezicale2.Rezultate așteptateInstalarea unei linii venoase periferice sau centraleIntubarea pacientului în urgențăMontarea sondei uretro-vezicale +
Modulul 5, anul III: NEUROLOGIENr. ore practică: 360Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăAspecte biologice ale îmbătrânirii normale și patologice a creierului2.Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstăa.Microcirculația cerebralăc.Interferențe cardio-neurologice la vârstnici5.Particularități ale AVC ischemice la vârstnicia.Clinicec.Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator)e.Particularități ale AVC hemoragice la vârstnicia.Hemoragia subarahnoidiană8.Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici – clasificare, diagnostic diferențial etiologica.Etiopatogenieii.Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimeriv.Terapia pacienților cu boala Alzheimerb.Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnicid.Parkinsonismul la vârstnici11.Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici13.Procesele expansive intracraniene la vârstnici15.Polineuropatii17.Radiculopatia +
Baremul activităților practiceExamenul fundului de ochi – 20 cazuri2.Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – 20 cazuri4.Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea uzuală – 20 cazuri6.Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice – 30 cazuri8.Obiective educaționale.3.Examenul fundului de ochi – efectuare, interpretare2.Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – interpretare4.Electroencefalografia; interpretarea uzuală6.Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice +
Modulul 6, anul III: PSIHIATRIENr. ore practică: 360Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăBazele biologice, psihologice și sociologice ale psihiatriei2.Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)– tulburările conștienței și ale somnului– tulburările pulsiunilor instinctive– tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)– tulburările tulburările concentrării atenției și orientării– tulburările de percepție (iluzii, halucinații)– tulburările de memorie– tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștienței bolii– tulburările sinelui și ale imaginii de sine– tulburările voinței– tulburările activității motorii și ale comportamentului social4.Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)– Evaluare geronto psihiatrică– Asistentul specializat6.Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic– Psihoterapia– Farmacoterapia– Terapia electroconvulsivantă la vârstnic– Spitalizarea și îngrijirea paleativă– Spiritualitatea și psihogeriatria– Valențe etice în psihogeriatrie8.Asistența terapeutică în psihiatrie– farmacoterapie psihotropă specifică– antipsihoticele: convenționale, atipice, stabilizatori ai dopaminei– antidepresivele:– triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA– moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI– timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină– anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice– hipnotice– medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin– psihoterapie (individuală sau de grup): psihanalitică, psihodinamică; cognitiv- comportamentală; sistemică familială +
Baremul activităților practice2.Rezultate așteptateEvaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică +
Modulul 7, anul III: REUMATOLOGIENr. ore practică: 240Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăStructura și funcțiile sistemului imun2.Medicamente modificatoare de boală nonbiologice folosite în Reumatologie4.Poliartrita reumatoidă5.Dermato-polimiozita7.Sindroame dureroase loco-regionale9.Periartrita scaplo-humerală11.Guta și alte artrite induse de microcristale13.Manifestări reumatice în alte afecțiuni15.Osteoporoza și osteomalacia17.Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice +
Baremul activităților practiceInterpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2.Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)2.Rezultate așteptate1.Examenul lichidului sinovial – interpretare3.Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații) +
Modulul 8, anul III: DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICENr. ore practică: 240Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăDiabetul zaharat2.Obezitatea4.Explorări în patologia metabolică +
Baremul activităților practiceTestul oral de toleranță la glucoză2.Reechilibrarea diabetului decompensat – rezolvarea a 10 cazuri4.Obiective educaționale.3.Testul oral de toleranță la glucoză – efectuare, interpretare2.Dietoterapia +
Modulul 9, anul III: ENDOCRINOLOGIENr. ore practică: 240Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăPatologia tiroidiană2.Menopauza. Tulburări de dinamica sexuală4.Patologia hipofizară6.Urgențe endocrine +
Baremul activităților practiceExamenul clinic în endocrinopatii – 20 examinări practice2.Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare 5 buletine4.Obiective educaționale.3.Examenul clinic în endocrinopatii2.Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare4.Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor – interpretare +
Modulul 10, anul IV: PNEUMOLOGIENr. ore practică: 300Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăAbcesul pulmonar2.Tumori pulmonare (altele decât Cancerul bronhopulmonar)4.Tuberculoza pulmonară6.Sindromul de apnee în somn +
Baremul activităților practiceInterpretarea investigațiilor imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare – interpretare: 50 buletine2.Toracocenteza – efectuare și interpretare – 10 cazuri2.Rezultate așteptate1.Spirometria – efectuare, interpretare3.Toracocenteza +
Modulul 11, anul IV: BIOETICĂNr. ore practică: 60Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăIntroducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practică medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică +
Baremul activităților practiceIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore +
Modulul 12, anul IV: NEFROLOGIENr. ore practică: 240Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăSemiologia aparatului urinar2.Tulburările echilibrului acidobazic4.Nefropatia diabetică6.Infecțiile tractului urinar8.Nefropatii tubulointerstițiale10.Boala cronică de rinichi13.Insuficiența renală acută și cronică +
Baremul activităților practiceInterpretarea investigațiilor imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)2.Examen bacteriologic al urinii4.Probe funcționale tubulare6.Obiective educaționale.3.Investigații imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) – interpretare2.Examen bacteriologic al urinii – interpretare4.Probe funcționale tubulare – interpretare6.Criterii medicale pentru dializă – interpretare +
Modulul 13, anul IV: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARENr. ore practică: 120Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăPatologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. Sindroame algice regionale2.Periartrita scapulo-humerală4.Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)6.Afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.)8.Recuperarea medicală prin mijloacele balneo-fizio-kinetice. Principii fundamentale10.Recuperarea balneară +
Baremul activităților practiceBuletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare)2.Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare)4.Obiective educaționale.3.Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice – interpretare2.Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice – interpretare4.Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t – interpretare +
Modulul 14, anul IV, V: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIENr. ore practică: 2140Tematică +
Tematica lecțiilor conferințăGerontologia și Geriatria: definiții, istoric2.Evaluarea multidimensională a vârstnicului4.Accidentele vasculare cerebrale6.Tremorul esențial8.Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10.Îmbătrânirea senzorială12.Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14.Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)16.Insuficiența cardiacă la vârstnic18.Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20.Cordul pulmonar cronic22.Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.24.Pancreatita cronică26.Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28.Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30.Boala cronică de rinichi la vârstnic32.Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)34.Incontinența urinară36.Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38.Patologia degenerativă articulară la vârstnici40.Osteoporoza și osteomalacia42.Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44.Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46.Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48.Menopauza50.Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52.Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.54.Afecțiuni dermatologice la vârstnici – principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56.Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58.Principii de recuperare la vârstnic60.Urgențe în geriatrie +
Baremul activităților practiceInterpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri2.Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri4.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri6.Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri8.Ecografie vasculară – interpretare: 50 cazuri10.Evaluare cognitivă la vârstnic – 100 cazuri12.Evaluarea echilibrului și a riscului de cădere la vârstnici – 100 cazuri2.Rezultate așteptate +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic2.respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală4.recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte6.● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie:1.modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;3.manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;5.● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:1.descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum:– boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială);– boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral;– bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile;– depresia;– diabetul zaharat;– tulburări ale echilibrului hidric;– osteoporoza;– insuficiența renală.efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2.● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie următoarele concepte:1.complianța la medicație și factori care afectează această complianță;3.detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;5.● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:1.defini conceptul de fragilitate la vârstnici;3.interpreta rezultatele evaluării geriatrice și de a propune etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;5.recunoaște rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității mentale de a lua decizii, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;2.aspecte etice și legale specifice țării privind:– nutriția artificială și hrănirea artificială;– decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;– întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;– eutanasia și decesul asistat (practicat în unele țări, ilegal în multe altele).descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;2.● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:1.asistența spitalicească acută și asistența de urgență;3.îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;5.● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie în linii generale:1.definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);3.aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;5.ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic;2.respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală;4.recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte;6.● Absolvenții vor fi în măsură să descrie:1.modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;3.manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;5.● Absolvenții vor fi capabili de a:1.descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum: boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială), boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral, bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile, depresia, diabetul zaharat, tulburări ale echilibrului hidric, osteoporoza, insuficiența renală.efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2.● Absolvenții vor fi în măsură să descrie următoarele concepte:1.complianța la medicație și factori care afectează această complianță;3.detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;5.● Absolvenții vor fi capabili să:1.definească conceptul de fragilitate la vârstnici;3.interpreteze rezultatele evaluării geriatrice și să propună etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;5.recunoască rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.● Absolvenții vor deține capacitatea de a:1.discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.asistența primară și comunitară;2.recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;4.îngrijirea paleativă și terminală.organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;2.definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");4.probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;6. +
Examenul de medic specialist: +
TEMATICA DE EXAMENGerontologia și Geriatria: definiții, istoric2.Evaluarea multidimensională a vârstnicului4.Accidentele vasculare cerebrale6.Tremorul esențial8.Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10.Îmbătrânirea senzorială12.Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14.Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)16.Insuficiența cardiacă la vârstnic18.Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20.Cordul pulmonar cronic22.Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.24.Pancreatita cronică26.Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28.Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30.Boala cronică de rinichi la vârstnic32.Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)34.Incontinența urinară36.Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38.Patologia degenerativă articulară la vârstnici40.Osteoporoza și osteomalacia42.Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44.Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46.Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48.Menopauza50.Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52.Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.54.Afecțiuni dermatologice la vârstnici – principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56.Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58.Principii de recuperare la vârstnic60.Urgențe în geriatrie +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice:Instalarea unei linii venoase perifericeIntubarea pacientului în urgențăMontarea sondei uretro-vezicaleInjecții intraarticulareToracocenteza2.Competența profesională intrinsecă specialității
– O viziune holistică a patologiei vârstnicului– Abilitatea de a face distincția între patologie și efectele îmbătrânirii fiziologice, cu accent pe tratarea patologiei și favorizarea unei îmbătrâniri sănătoaseObligații
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului SănătățiiMedicii de familie sunt medici specialiști educați în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue și comprehensive oricărei persoane care necesită asistență medicală, fără deosebire de vârstă, sex și boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar și cultural al acesteia, respectând autonomia pacienților lor. Medicii de familie au responsabilitate profesională față de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali și existențiali, folosind cunoștințele și încrederea născute din contactele repetate. + SCOPUL ȘI OBIECTIVELE GENERALE ALE REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ A FAMILIEIScopul rezidențiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialiști cu un nivel al competenței clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidențiat.Programul de pregătire în rezidențiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili:● Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber și nelimitat pacienților lor și ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vârstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză.● Să își însușească metodele de abordare integrală a pacientului în relație cu mediul său de viață și de muncă și de abordare centrată pe persoană și orientată către individ, familia și comunitatea din care acesta provine.● Să cunoască foarte bine particularitățile și nevoile fiecărei etape de viață.● Să își însușească și să aplice metodele specifice de rezolvare a urgențelor și a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților.● Să ia în considerare prevalența și incidența bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor.● Să știe să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistența medicală secundară.● Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ținând cont de particularitățile fiecărui bolnav.● Să folosească eficient resursele coordonând asistența medicală, colaborând cu ceilalți profesioniști din asistența medicală primară și asigurând interfața cu alte specialități, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului când este necesar.● Să cunoască posibilitățile și limitele MF.● Să stabilească cele mai adecvate relații cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienților săi.● Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală și existențială. + ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEIÎn baza Ordinului ……, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești – ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi, până la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenți cu pregătire pe baza curriculei de față. + MEDICINA FAMILIEI; ANUL I – 6 LUNI + PROBLEME GENERALEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice funcțiile și caracteristicile medicinei de familie● realizeze managementul primului contact cu pacienții, în cadrul asistenței medicale primare● cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție● enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie● identifice principiile promovării sănătății și medicinii preventive● facă diferența între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală● cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.II.Introducere în problematica M. F.2.Caracteristicile și particularitățile M. F.4.Principiile M. F. și funcțiile M. F.6.Competențele medicinei de familie8.Principiile promovării sănătății10.Consultația în M. F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici12.Aptitudini de bază ale M. F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor14.Problemele medicale ale omului sănătos16.Nevoile medicale ale fiecărei etape18.Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate20.Continuitatea în îngrijirea persoanei22.Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe24.Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M. F.26.Informatică medicală – cadrul general privind informatizarea cabinetului28.Relațiile M. F. cu celelalte specialitățiIII.Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru2.Participarea la consultațiile preventive4.Acordarea primului ajutor medical6.Analiza unor probleme epidemiologice8.Asistența medicală a copilului10.Asistența medicală a bătrânului + PROBLEME SPECIFICE – 60 OREObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice factorii de risc ai persoanei● enumere modalitățile de supraveghere ale adulților pentru prevenirea îmbolnăvirilorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool)3.Evaluarea și managementul riscului oncologic (sân, col uterin, colon, etc.)5.Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz, accidentele prin cădere la vârstnic, imunochemoprofilaxii7.Teme activități practice1.Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroid/tehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale)3.Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SCORE)5.Examen clinic al sânului7.Utilizare și interpretare scor FAGERSTROM9.Prelevare frotiu Babeș Papanicolau11.Intervenție scurtă pentru alcool și fumat13.MODULUL 2: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA COPII ȘI ADOLESCENȚII.● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană● colaboreze și să comunice în mod eficient și adecvat cu: pacienți, colegi, consultanți, asistenți medicali, profesioniști din domeniul sănătății, consultanți în alăptareTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Principii de alimentație ale copilului 0-2 ani (alimentația la sân și alimentația complementară)3.Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea5.Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil7.Teme activități practice1.Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului3.Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării5.Realizarea catagrafiei de vaccinare7.MODULUL 3: ATITUDINEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN FAȚA URGENȚELOR COMUNEI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale3.Managementul principalelor urgențe – principii, suport vital de bază – dispnee, reacție anafilactică, lipotimie, sângerare, durerea acutăIII.Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2.Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4.Tehnica efectuării masajului cardiac extern6.MODULUL 4: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIEI MEDICALE DIN LITERATURĂ – MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI (MBD)I.● enunțe criteriile de clasificare a dovezii științifice● enumere principalele trăsături ale studiilor științifice● caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul săuTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Informația științifică: accesul la informații/date științifice medicale, baze de date internaționale3.Analiză critică a informației medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii științifice (recenzii sistematice, meta-analize)5.Teme activități practice1.Identificarea și formularea problemei clinice3.Tipuri de studii științifice5.Analiză critică a articolelor științificeObiective specificeLa sfârșitul programului educațional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:● cunoască elemente de organizare și funcționare a cabinetului M. F.● enumere tipurile de management în medicina de familie● identifice metode de îmbunătățire a managementului financiar● cunoască pașii și condițiile necesare înființării și funcționării unui cabinet de medicină de familieII.Noțiuni uzuale în management2.Funcțiile managementului4.Planul afacerii – înființarea și funcționarea cabinetului6.MODULUL 6: MEDICINA DE FAMILIE ÎN RURAL – MINIM 2 SĂPTĂMÂNII.● dobândească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom,● ofere servicii medicale de urgență în cabinet și în afara cabinetului● colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural● dobândească cunoștințe și abilități de continuare a educației medicale în condiții de izolare● colaboreze cu serviciile de asistență socială și comunitară, cu autoritățile localeII.Particularități ale practicii în mediul rural, relațiile intracomunitare, nivelul de educație, igienă, relațiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunității, tradiții, obiceiuri locale, bariere și soluții2.Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici)4.Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă6.Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate8.Point of care test (POCT)10.Telemedicina, resurse online12.Rolul medicului de familie în depistarea și administrarea tratamentului pentru tuberculoză14.Teme activități practice1.Incizia și drenajul unui abces3.Triaj epidemiologic5.Asistarea unei nașteri7.Educație medicală în școală și comunitate9.MODULUL 7: LEGISLAȚIE MEDICALĂI.● ierarhizeze legislația și să extragă ceea ce este important pentru desfășurarea în condiții optime a activității cabinetuluiTematica cursului adaptată obiectivelor specifice1.Dreptul pacientului la informația medicală3.Acordul pacientului informat5.Dreptul pacientului în domeniul reproducerii7.Dreptul la a doua opinie medicală9.Calitatea serviciilor medicale11.Asigurarea de malpraxis + SPECIALITĂȚI CLINICE + MEDICINĂ INTERNĂ – 5 LUNIObiective specificeLa sfârșitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiuni medicale● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare și să stabilească managementul lor● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicaleII.Infecții: infecții acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronșite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronșiectazii, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară2.Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii4.Cancer bronhopulmonar6.Digestive1.Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal3.Biliare: colecistite, litiaza veziculară5.Renale1.Nefropatii tubulo-interstițiale3.Insuficiența renală acută5.Reumatologie1.Boli degenerative: artrozele, spondilozele și discopatia lombară3.Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificatăAnemiile2.Leucemiile și bolile mieloproliferative4.Mielomul multiplu6.Alergologice1.Manifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii – cu etiologii multiple, urticariaIII.Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv2.Interpretarea principalelor date paraclinice – de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic4.Regimul alimentar al pacientului digestiv – alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă6.Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară. + PEDIATRIE ȘI NEONATOLOGIE – 5 LUNIObiective specificeLa sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să:● recunoască și să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice● facă anamneza și examenul clinic la nou născut, copil 0-1 an, preșcolar, școlar, adolescent● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă● enumere principalele cauze ale creșterii și dezvoltării în minus sau în exces la copil● enunțe criteriile de diagnostic clinic și managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă și regurgitațiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) și patologia neonatală (fractură de humerus și claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de șold, infecția neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului și prematurului, stenoza pilorică)● recunoască copilul abuzat, cu dependențe, cu retard, cu tulburări de comportament și să știe cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială● decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistență medicală secundare sau terțiareTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)1.Obezitatea3.Diabetul zaharat5.Malformațiile congenitale7.Reumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile9.Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil11.Stomatitele, glositele și cheilitele13.Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică15.Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comeleIII.Examinarea clinică a nou-născutului și copilului2.Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului4.Instalarea unui cateter venos6.Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic8.Interpretarea probelor funcționale respiratorii10.Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii12.Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți + ONCOLOGIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul stagiului de Oncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune oncologică● identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.3.Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie5.Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice7.Tratamentele paleative în cancer9.Alimentația în oncologie11.Leziunile precursoare ale malignității: definiție, clasificare, diagnostic, tratament13.Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial și al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase și de țesuturi moi superficiale.III.Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic2.Examenul general al tegumentelor și mucoaselor4.Examinarea sânului6.Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic8.Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor, prima intervenție în cabinet, criterii de trimitere la oncolog10.Regimul alimentar al pacientului oncologic + CARDIOLOGIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice factorii de risc cardiovasculari● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară● efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus● interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter de EKG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore● facă managementul afecțiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale și venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Cardiopatia ischemică, pacientul post IMA3.Tulburări de ritm și de conducere5.Boala arterială periferică7.Ischemia mezenterică9.Boala cerebrovasculară11.Dislipidemiile13.Ghiduri actuale de prevențieIII.Anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară2.Analizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice pacientului cardiac4.Efectuarea și interpretarea EKG de repaus6.Analizarea și interpretarea radiografiei cardiopulmonare8.Diagnostic diferențial și management în semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitațiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen)10.Conduita terapeutică și monitorizarea pe termen lung a pacientului post IMA12.Măsuri de prim ajutor în urgențele cardiovasculare + BOLI INFECȚIOASE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu patologie infecțioasă● enumere principiile terapiei antiinfecțioase specifice● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică în principalele boli infecțioase abordate în medicina de familie● enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorieTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Patologia infecțioasă: infecțiile căilor respiratorii (faringite, laringite, traheobronșite, pneumonii), infecțiile în sfera ORL (otite, sinuzite), infecții cutaneo-mucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecția cu H. pylori, parazitoze digestive), infecții ale sistemului nervos central3.Managementul urgențelor infecțioase: toxiinfecția alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupțiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisulIII.Examinarea pacientului cu boală infecțioasă: examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital2.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicația simptomatică în patologia infecțioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc.), medicația antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecțioasă, trusă și manopere de urgență în șoc + DERMATOVENEROLOGIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Dermatita de contact3.Infecțiile pielii și țesutului subcutanat5.Eczema sugarului și a copilului mic7.Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare9.Boli cu transmitere sexuală11.Pemfigus13.Tumori cutanate benigne și maligne15.Pediculoza17.Boli buloase19.Teme activități practice (50 ore)1.Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice3.Semne importante pentru diagnosticul clinic5.Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate + DIABET ZAHARAT, AFECȚIUNI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI ENDOCRINOLOGIE – 2 LUNIObiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)1.Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale3.Acromegalia5.Neurohipofiză – secreție hormonală și efectele sale biologice7.Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, gușa – simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele)9.Patologia corticosuprarenalelor – (sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală, hipofuncție corticosuprarenală)11.Patologia gonadelor13.Menopauza15.Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre17.Screeningul familial în bolile metabolice19.Diabet zaharat rezistent la insulină21.Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie, management,23.Dislipidemiile25.Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentarIII.Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție2.Principalele dozări hormonale4.Imagistica: scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de șa turcească, pumn6.Explorarea funcțională a pancreasului endocrin8.Examinarea piciorului diabetic10.Realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați12.Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicațiilor, profilaxia primară și secundară a comorbidităților + NEUROLOGIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în neurologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiune neurologică● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, și paralitic● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate● integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic: puncția lombară, CT/RMN,Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Vertijul3.Boala Parkinson5.Scleroza multiplă7.Accidentele vasculare cerebrale9.Demențele, comaIII.Anamneza și istoricul personal/familial al pacientului neurologic2.Examinarea pacientului neurologic: inspecția statusului postural și neuromuscular, inspecția mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice.4.Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie, boala Parkinson, scleroza în plăci, demențe, neuropatii. + PSIHIATRIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil● recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii● enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice și psiho-somatice● enunțe criteriile de a iniția și monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice● identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia ușoară și medie, anxietatea și atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare – bulimia, anorexia, problemele de cuplu)II.Depresia, suicidul și tentativă de suicid2.Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice4.Neurastenia și tulburările de somatizare6.Stresul8.Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism)10.Teme activități practice (50 ore)1.Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie3.Evaluarea rețelei de suport social, rolul MF în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice5.Evaluarea riscului suicidar7.Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme + CHIRURGIE GENERALĂ – 2 LUNIObiective specificeLa sfârșitul stagiului de chirurgie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● facă anamneza, examenul clinic local și general în afecțiuni chirurgicale● fie capabil să execute manopere de mică chirurgie● identifice și să rezolve optim urgența chirurgicală și traumatică, oftalmologică, orl, urologică● cunoască diferențele de abordare a patologiei orl la copil și adultTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)Chirurgie generală1.Arsurile, degerăturile3.Managementul semnelor și simptomelor afecțiunilor abdominale: durere abdominală, greața, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia5.ORL1.Diagnosticul și conduita terapeutică în: afecțiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) și cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite3.Primul ajutor în urgențe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera ORL, prezența corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieniManagementul blefaritei, conjunctivitelor acute și cronice, infecțioase sau alergice, scleritei și episcleritei și a șalazionului2.Traumatisme fizice, chimice și termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare4.Urologie1.Adenom de prostată3.Boli inflamatorii ale organelor genitale masculineManagementul în: fracturi, luxații, entorse, contuzii, plăgi, retenția de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor și nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, șoc caloric și hipotermic, afecțiuni ale discului intervertebral2.III.Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia2.Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic4.Denudare venoasă periferică6.Extragere corp străin sfera ORL8.Spălătura auriculară, oculară, gastrică10.Anestezia locală12.Incizia, drenajul, pansamentul unui abces14.Pansamentul unei arsuri, degerături16.Sutura plăgilor superficiale și pansamente18.Spălătura gastrică, paracenteza + OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE – 2 LUNIObiective specificeLa sfârșitul stagiului de obstetrică – ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viață sănătos și educația sexuală a preadolescentului, adolescentului și femeii adulte● ofere consiliere și să recomande metode de contracepție pentru planificare familială;● descrie modul de abordare a pacientei în situații particulare probleme psihice, medicolegale, vârsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale● descrie colaborarea cu alte specialități în abordarea femeii cu afecțiuni ginecologice● cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III● cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele● facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moaleTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)1.Boli infecțioase ale tractului genital3.Managementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual)5.Patologia sânului7.Managementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc9.Managementul în urgențele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie)11.Teme activități practice (100 ore)1.Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș-Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPV3.Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin5.Epiziotomia, epiziorafia, colporafia7.Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol9.Managementul hemoragiilor genitale + MEDICINĂ DE URGENȚĂ (2 LUNI)Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență● identifice pacientul critic cât mai rapid posibil● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicaleII.Evaluarea primară și secundară a pacientului2.Monitorizarea pacientului – funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică4.Tehnici de suport ventilator artificial6.Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei8.Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului10.Particularități de management în urgențele geriatrice12.Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică14.Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon16.Teme activități practice (100 ore)1.Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare – cateter Foley3.Defibrilarea – Cardioversia – defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin)5.Imobilizarea fracturilor și luxațiilor + MEDICINA FAMILIEI; ANUL IV – 18 LUNIObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● abordeze holistic pacienții● cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice● aplice prevederile programului național de imunizări● elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecvente din practica medicinii de familie● efectueze un plan de tratament ținând cont de sinteza terapeutică a pacientului● pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației● cunoască domeniul, indicațiile și limitele psihoterapiei● integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient● dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familieII.Structura și funcțiile familiei2.Aspectele medicale rezultate din problemele familiei4.Sinteza diagnostică și terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor6.Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală8.Asistența medicală la domiciliu10.Importanța comunicării în M. F.12.Îngrijirile paleative14.Legislația în practica MF. Drepturile pacientului. Obligațiile M. F. Probleme de etică și deontologie. Răspunderea M. F.16.Teme activități practice (450 ore)1.Conduita în fața principalelor sindroame clinice – febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)3.Efectuarea de consultații independent5.Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: Analiza unor cazuri interdisciplinare7.Analiza unor familii cu probleme medicale9.Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condițiile de necesitate11.Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă13.Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate15.Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor17.Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.) + PROBLEME SPECIFICE – CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE) + MODULUL 1: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIEObiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului vârstnic● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vârstnic● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului-, principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vârstnicului3.Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere)5.Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic7.Incontinența urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară9.Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare11.Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo-kineto-fizioterapie13.Teme activități practice1.Examen clinic al vârstnicului3.Interpretarea hemograme, explorări paraclinice (biochimie, imunologie)5.Plan de nutriție7.Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentos + MODULUL 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BOLILOR CRONICEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice● execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familieII.Managementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calității îngrijirii pacienților cronici2.Managementul integrat al pacienților cu afecțiuni bronho obstructive croniceIII.Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici5.Testarea sensibilității cu monofilament7.Efectuarea și interpretarea spirometriei9.Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă braț + MODULUL 3: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN MEDICINA DE FAMILIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● recunoască competențele specifice medicinii de familie● dobândească înțelegerea specificului consultației în medicina de familieII.Consultația structurată în MF2.Îngrijirea centrată pe persoană4.Valori culturale și tradiții – medicina holistică6.Practica medicală în siguranță8.Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet10.Îngrijiri paleative12.Noțiuni de bază în psihoterapie + MODULUL 4: PSIHOTERAPIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil● definească termenul/domeniul de psihoterapie● știe ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie● enumere câteva tipuri/metode de psihoterapieII.Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut2.Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapie/consiliere/psihologie4.Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei6.Tipuri/metode de psihoterapieIII.Cum se desfășoară o ședință de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident)2.Empatia – rolul ei în relația terapeutică, cum să fim empatici. + MODULUL 5: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN VACCINOLOGIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil● cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin● cunoască tipurile de vaccin● cunoască vârsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze● cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse● cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea● enumere vaccinurile opționaleTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat3.Teme activități practice1.Administrarea unui vaccin3.Întocmirea unei scheme de recuperare + MODULUL 6: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A REPRODUCERIIObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:● Îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarciniII.Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție2.Consilierea gravidei – suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere4.Teme activități practice1.Completarea documentelor medicale legate de sarcină + MODULUL 7: STRATEGIA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ ÎN PROBLEMELE MEDICALE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:● dovedească înțelegerea gândirii clinice în ambulator● realizeze un diagnostic prezumtiv precoce● pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, ORL, oftalmologice și ale aparatului articularII.Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator2.Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute4.Chestionare utile în practica medicului de familieIII.Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteo-articular2.Educația pacientului pe probleme specifice + MODULUL 8: COMUNICARE ȘI LEADERSHIPObiective specificeLa sfârșitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil:● conștientizeze importanța unei comunicări eficiente● utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare● Își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare● preîntâmpine posibilele conflicte ce pot apărea● comunice eficient în situații speciale● dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației● fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical propriu● demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de comunicare)II.Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă – emițător versus receptor, modele de relații medic – pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART, motivația schimbării, bariere în comunicare)2.Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi4.Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri)6.Feedbackul8.Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership10.Teme activități practice1.Tipuri de limbaj3.Furnizarea veștilor rele (boală, deces)5.Feedback – a da și a primi7.Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivă + MODULUL 9: NOȚIUNI DE INFORMATICĂ MEDICALĂ APLICATE PENTRU MEDICUL DE FAMILIE. MANAGEMENTUL DATELORObiective specificeLa sfârșitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicații de tip office)● utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet● cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru educație medicală continuă și comunicare● utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedback sau asistență de specialitateTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-center-ul, sisteme de control la distanță, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte3.Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru5.Teme activități practice1.Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10 varianta 999) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet3.Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii)5.Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e-learning + MODULUL 10: ULTRASONOGRAFIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● știe să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secțiune, setarea echipamentului, tehnică).● participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare.● identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor)II.Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje)2.Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și planuri standard ultrasonografice)4.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal)6.Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale)8.Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale.10.Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări12.Teme activități practice1.Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte3.Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care Ultrasonography – PoC-US" – sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale5.Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior – rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin7.Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară9.Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie11.Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară, obstetrică și ginecologie în practica medicului de familie13.Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinic + MODULUL 11: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE MEDICALĂ. ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● enumere tipurile de studii caracteristicile lor● recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale● cunoască tabelul de contingență (2×2) și semnificația lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivă/negativă)II.Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice2.Tipuri de studii4.Teme activități practice1.Proiectarea unui studiu analitic3.Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Rațio, risc relativ + MODULUL 12: BIOETICĂ – 2 SĂPTĂMÂNIObiective specificeLa sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● Înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală● conștientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidențialității, nediscriminăriiTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)3.Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală5.Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative7.Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice9.Teme activități practice1.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice5.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete7.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete + MODULUL 13: DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ A MEDICULUI DE FAMILIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:● Înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul viețiiII.Identificarea nevoilor de formare2.Teme activități practice1.Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei3.Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională + FIȘĂ POST REZIDENȚI MEDICINA FAMILIEIÎn anul I de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienților, cu alți colegi rezidenți3.Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS5.Învață să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile7.Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizate/register medicale specifice)9.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)11.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare13.În anul II de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3.Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.)7.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9.În anul III de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3.Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)7.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienților, cu alți colegi rezidenți sau/și specialiști de Medicină familiei sau alte specialități3.Participă împreună cu grupa de rezidenți o zi pe săptămână la cursuri și ateliere interactive, desfășurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele-cadru didactic, instructor-formator5.Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieții, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de viață sănătos.7.Elaborează independent planul/algoritmul de investigații paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitalicească, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător9.Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale)11.În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare)13.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Cabinetului Medical Individual în care activează15.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare + Anexa nr. 1Durată. StructurăOrganizarea rezidențiatului de medicină familieiProgramul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.2.● În vederea bunei desfășurări a procesului educațional, medicii rezidenți trebuie alocați în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru întregul program educațional de-a lungul rezidențiatului (tutore).● Fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice.● Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituția de învățământ medical superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator-instructor medicină de familie, acreditat de Ministerul Sănătății. Îndrumătorul va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie sau alte specialități, cu experiență în pregătirea rezidenților.● Medicii tutori vor organiza întâlniri ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfășurare pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor educaționale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei, medicul tutore va iniția, cu același scop, întâlniri cu medicii de familie îndrumători.● Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidențiatului măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada proiectului trebuie să fie de minim un an. Rezultatul proiectului de cercetare poate fi publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferință a medicilor de familie sau de alte specialități sau postat pe site-ul universității/facultății unde se desfășoară rezidențiatul.3.Medicii de familie care îndrumă rezidenți sunt responsabili de dezvoltarea lor profesională, atât prin exemplul personal cât și prin oportunitățile educaționale pe care le oferă în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să aibă posibilitatea de a-și îmbogăți cunoștințele anterioare, dar și de a dobândi abilități și aptitudini necesare unui medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele activității acestuia: îngrijirea pacienților cu afecțiuni acute și cronice de orice vârstă, prim ajutor în urgențele medicale, îngrijiri paleative, activități preventive și de promovare a sănătății, organizarea și managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare a performanței și să acumuleze cunoștințe și să deprindă abilități necesare implementării rezultatelor evaluării practicii.Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenților de această specialitate trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:● fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de medicina familiei și care să cunoască obiectivele educaționale specificate în curriculumul de rezidențiat pentru acest stagiu; în lipsa acestora, temporar, rezidenții pot fi îndrumați și de medici primari de medicina familiei;● din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul stagiu de 6 luni, cel puțin 2 săptămâni se vor desfășura în cabinete din mediul rural sub supravegherea unui medic instructor-formator sau primar de medicina familiei, care oferă îngrijiri medicale și în cadrul unui centru de permanență;● la fiecare 6 luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor însușite de rezidenții îndrumați, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința acestora și care să fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;● instituțiile de învățământ superior care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidenților;Recomandări privind desfășurarea stagiilor în spital/ambulatorii de specialitateStagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenților de medicină familiei și trebuie să contribuie la achiziționarea atributelor viitorului medic de familie.În acest context, rezidenții de medicina familiei trebuie să-și dezvolte abilitățile de anamneză, examinare clinică și să dobândească abilități de recomandare a investigațiilor și a medicației și de prim ajutor în situații de urgență medicală. În această perioadă de pregătire, ei trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele privitoare la bolile grave și complicațiile lor ca și să dobândească experiență în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. Rezidenții trebuie să înțeleagă rolul și relațiile dintre profesioniștii implicați în îngrijirile spitalicești. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeței dintre îngrijirile primare și cele secundare de sănătate.Stagiul în spitale al rezidenților de medicină familiei trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:● stagiului din clinci al rezidenților de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeași importanță ca și stagiului rezidenților din specialitatea clinicii respective;● conținutul educațional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenții de medicina familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familie;● fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice acestuia; acesta va supraveghea rezidenții de medicină de familie repartizați atât în ambulatoriu cât și secțiile cu paturi;● medicii specialiști îndrumători de stagii trebuie să aibă întâlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenții de medicina familiei, întâlniri în care să se evalueze procesul educațional;● clinicile unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiu;● În fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate);Metode de evaluareProcesul de evaluare a rezidenților va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele și coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare.5.6.● inițierea caietului rezidentuluiMetode● discuție inițiala formator-rezident în care formatorul întreabă și notează așteptările rezidentului precum și obiectivele pe care rezidentul le are în legătura cu propria formare în medicina de familie● se inițiază caietul rezidentului8.9.● verificarea și îmbunătățirea cunoștințelor teoretice specifice, a abilităților practice (rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienții, experiența clinică) a atitudinii față de pacienți și capacității de lucru în echipă.Metode:● evaluarea va fi realizată de către formator/medicul îndrumător de stagiu și se va solda cu completarea formularului de evaluare care va conține un calificativ (nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine) și recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoștința rezidentului.● actualizarea EMC a rezidentului11.12.13.● participarea la cel puțin 80% din activitățile (stagiu + curs) organizate – 10% din nota finală● caietul rezidentului – 10% din nota finalăproba scrisă2.proba de abilități practice în specificul MFSe recomandă ca președintele comisiei de examinare și, pe cât posibil, membrii comisiei de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de familie. De asemenea se recomandă desfășurarea examenului de specialitate pentru prezentarea de caz pentru adult și copil și proba practică într-un cabinet de medicină de familie. + Anexa nr. 2 PE PARCURSUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIATNume medic rezident …………………..Data evaluării …../….. /…………(8, 9, 10) |
b) – Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) | a)c) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 4. Calități etice – integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 6. EMC – își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 7. Organizare (eficientă) și management – este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 8. Calificativ general (media celor precedente) |
Puncte tari …………………………..De îmbunătățit ………………………..
| Semnătura rezident . . . . . . . . . . . | Semnătura evaluator . . . . . . . . . . . |
+
Anexa nr. 3Nume evaluator ……………………….
| (8, 9, 10) | Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie | b) – Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) | a) c) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 6 | 4. Calități etice – integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 7 | 5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 7. Organizare (eficientă) și management-este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Puncte slabe …………………….Alte comentarii …………………………. + Anexa nr. 4● Matei D. – sub redacția – Esențialul în Medicina Familiei, ediția a 3-a, Editura Medicală Amaltea București, 2016.● Jompan A. – Medicina Familiei, ed. A IX-a, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.● Ciofu E., Ciofu C. – Esențialul în Pediatrie, ediția a 2-a, Editura Medicală Amaltea, 2002.● Jompan A., Dumitrașcu V. – 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.● www. cnsmf.ro – Managementul astmului. Îndrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică, CNSMF, Editura Infomedica, București, 2009● www. cnsmf.ro – Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în asistența primară din România, București, 2009.(la 06-07-2017, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR (BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE) de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie)1.2.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite ( CFU).Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicate activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Tematica orelor de curs/seminar – 120 de oreOrganizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe):a)amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;c)aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (de exemplu, întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;e)Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință)3.Sistemul de management al calității:a)Cerințe de management (2 conferințe);c)Auditul intern (1 conferință);e)Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință);g)Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale (1 conferință).5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferință) + Baremul activităților practiceEvaluarea riscului microbiologic 1 lpÎntocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lpElaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări 2 lpConstruirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard 1 lpRaportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză 1 lpSTAGIUL DE BIOCHIMIE – 9 luni + Tematica orelor de curs/seminar – 360 de oreMetabolismul proteic– Peptide biologic active– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și cuaternară a proteinelor)– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2.Metabolismul glucidic– Glicoliza– Gluconeogeneza– Ciclul acizilor carboxilici4.Vitamine și hormoni6.Modificări biochimice în:– Patologia renală– Patologia hepatică– Patologia cardiacă și vasculară– Maladii metabolice și endocrine8.Biochimie oncologică10.Biochimie geriatrică12.Teste biochimice în transplant14.Metodologia cercetării clinice + Stagiul practic1.Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretare a rezultatelor; baremul activităților practiceA.Examenul calitativ al urinei: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari – barem 100 determinări2.Examenul microscopic al sedimentului urinar – barem 100 determinări4.Examenul biochimic al sângelui1.Electroforeza proteinelor – metode; variații fiziopatologice – barem 100 determinări3.Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări5.Corpii cetonici: metode de dozare, variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice – barem 100 determinări7.Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice – 50 determinări9.Examenul biochimic L.C.R. – metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 25 determinăriD.MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ – 3 luni + Tematica orelor de curs/seminar – 120 de oreA.Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicaleFormularea dogmei centrale a biologiei moleculareImplicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-uluiEsența traducerii și aplicații medicaleII.Extracția ARN-uluiReacția de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction“). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelorAplicații clinice ale hibridizării:a)tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization“) – cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (de exemplu, sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii;c)Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; „restriction fragment length polymorphism“) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulinodependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazisul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne) sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș.a.).Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, „single strand conformation polymorphysm“), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis“) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș.a.).Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression“), tehnologia „microarray“ („DNA chips“) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.Partea practică1.Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale3.Tehnica hibridizării5.Tehnica de secvențiere + ExamenTest scris din tematica teoretică2.Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară) + MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂPartea teoretică1.interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b)mutațiile: cauza majoră de boală;d)abordarea genetică în relația medic-pacient.2.Bolile monogenice4.anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare;b)Retardul mental6.Genetica bolii canceroase8.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice10.Partea practică1.Explorările genetice:– cromozomiale;– moleculare.3.Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional)5.Diagnosticul prenatal + ExamenTest scris din tematica teoretică2.MODULUL DE IMUNOLOGIE – 6 luniI.Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1.Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezeiB.Imunitatea înnăscută și dobândită2.Antigenele – structură, clasificare, procesare și prezentare4.Imunogenetică6.activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului;b)răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participante.7.activarea celulelor B – interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului;b)izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral;d)IgE – structură, funcție, sinteză, reglare, receptori;f)complexele imune – proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.8.celulele „natural killer“;b)bazofile activate.9.Modularea răspunsului imun1.Inflamația și modularea ei:a)celule efectoare în inflamație (alergică și altele);c)eozinofilele – structură, activare, mediatori.D.Nonimunologică – enzime, acizi glicosali, floră normală2.Imunosupresia posttransplantE.Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid sau celule Semnificația clinică a tipării alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLAMecanismele de rejet3.Imunosupresie – tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare5.Imunologia tumorală1.Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru3.Mecanismele imunosupravegheriiG.Mecanismele de toleranță2.Tematica activităților practiceProgramul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:1.Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice;3.Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor;5.Măsurarea proteinelor de fază acută;7.Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului;9.Măsurarea IgE total și specific;11.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate);13.Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen);15.PCR (reacția de amplificare genică);17.Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare;19.Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1.Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentareParticiparea la o temă de cercetare în domeniul imunologiei – la latitudinea îndrumătorului de stagiuSTAGIUL DE HEMATOLOGIE – 12 luni1.5.1.Hematopoieza– generalități– celula stem2.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)4.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)6.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimie; genetică)8.Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B1210.Anemii hemolitice – generalități, clasificare12.Imunoserologia unei anemii hemolitice14.15.Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomială)17.Sindromul mieloproliferativ cronic19.Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare)21.Gamopatii monoclonale maligne23.Hemostază (generalități)25.Purpura trombocitopenică27.Boala tromboembolică și fibrinoliza29.Baremul activităților practice1.Colonare: 203.Indici eritrocitari: 205.Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; sideroblaști; peroxidaze: 207.Test Coombs – anti-Ig G, anti-C: 109.Determinări F.A.N.: 1011.Determinări complement seric, proteina C reactivă: 1013.Grupe sanguine și RH: 1015.Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare: 2517.Examinare frotiu medular: 5019.MODULUL BACTERIOLOGIE – 2 luni + Tematica orelor de curs/seminar – 80 de ore + Bacteriologie generalăClasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanță în patologia umanăComportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologiciRezistența la acțiunea antibioticelor + Bacteriologie specialăMicroscopia– optica: directă, contrast de fază (lp)– în imunofluorescență (d )2.Medii de cultură– nutritive, de conservare și transport (lp)– de izolare – îmbogățire, selective (lp)4.Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilorMODULUL PARAZITOLOGIE – 0,5 luni + Tematica orelor de curs/seminar – 20 de oreDiagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăA.Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoză, botriocefaloză), trematodoze (fascioloză, schistosomioză intestinală), nematodoze (ascaridioză, tricocefaloză, oxiuroză, strongiloidoză, hookworms)II.Examenul parazitologic al sângelui + Diagnosticul hematologic al malarieitehnica frotiului;2.Tehnici de diagnostic:1.colorația cu albastru de toluidină;3.III.Diagnosticul cisticercozeiB.Diagnosticul trichinelozeiIV.V.Tehnici de diagnostic: examenul secreției vaginale, uretrale, prostaticeMODULUL VIRUSOLOGIE – 0,5 luni + Tematica orelor de curs/seminar – 20 de oreAlgoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic2.Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere maternofetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze4.Terapie antivirală. Rezistența la antiviraleI.7.MODULUL EPIDEMIOLOGIE – 1,5 luni + Tematica orelor de curs/seminar – 60 de ore + CursuriEpidemiologie – definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare2.Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional4.Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet6.Profilaxia primară, secundară și terțiară în bolile netransmisibile8.Comunicarea în boala netransmisibilă + Aplicații practiceIndicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)a)Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporții, indici –(i)Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate(iii)Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă2.Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțatb)Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiud)Definiția de caz în investigarea epidemiologică – importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție de obiective. Aplicare în boli netransmisibile4.Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor de screening6.MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 1 lună + Tematica orelor de curs/seminar – 40 de oreCalculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină2.Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor4.Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6.Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8.Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer10.Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12.Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14.Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16.Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18.Aplicația Powerpoint. Crearea și formatarea unei prezentări20.Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor22.Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24.Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26.Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS28.MODULUL DE BIOETICĂ – 0,5 luni + Tematica orelor de curs/seminar – 20 de oreIntroducere în bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică + Tematica seminarelorIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ – 9 luni + Stagiile de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 de luni)Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus2.Biologie moleculară și genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu4.Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu6.1.Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr6.3.Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu8.Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă10.* Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident. MEDICINĂ DE LABORATOR
+ Modulul 2, anul I: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ 6 luniNr. ore practică: 620 oreTematicăTematica lecțiilor conferință1.Traumatologie medico-legală sistemică.3.Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.5.Agenți traumatici biologici.7.Uciderea nou-născutului, pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.9.Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorienților.11.Cauzalitatea medico-legală în traumatisme. Tanatogeneza.13.Baremul lucrărilor practice1.Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3.Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc. Manopere: 50 execuții5.Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Manopere: 1 participare7.Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice – CO, cianizi, pesticide, alcool metilic, alcool etilic etc). Manopere: 20 examinări2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 3, anul II: ANATOMIE PATOLOGICĂ 6 luniNr. ore practică: 620 oreTematicăTematica lecțiilor conferință1.Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale – diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice – distrofie hialină, amiloidoză.3.Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali.5.Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală.7.Morfopatologia tumorilor maligne.9.Cardiopatia ischemică.11.Arterite și flebite.13.Tuberculoza pulmonară.15.Ulcerul gastric.17.Hepatitele acute și cronice19.Colecistitele.21.Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului.23.Meningite.25.Baremul activităților practice1.Orientarea materialului biopsic: 20 (cazuri)3.Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri)5.Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri)7.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri)9.Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri)11.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri)13.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri)15.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri)17.Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri)2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 4, anul II: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 6 luniNr. ore practică: 620 oreTematicăTematica lecțiilor conferință1.Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme:– sistemul cardiovascular– aparatul respirator– aparatul digestiv– aparatul urinar– aparatul genital– sistemul endocrin și metabolic– alte cauze3.Embolia în moartea neviolentă și moartea violentă5.Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie7.Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive9.Baremul lucrărilor practice1.Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3.Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucție facială. Manopere: 1 participare5.Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale. Manopere: 2 cazuri2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 5, anul III: TEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâniNr. ore practică: 30 oreTematicăStructura stagiilor1.Cosmetizarea și conservarea cadavrelor – 1 săptămânăNecropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică – particularități și succesiunea timpilor:– Necropsia nou-născutului– Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive– Tehnica exhumării și a reautopsierii – examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucția facială.3.Tehnici și manopere de disecție și microdisecțieTehnici speciale de autopsie:– autopsia feței– metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare– tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneuluiMetode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă– îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular– aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbălsămarea cadavrelor– îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice2.Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj4.Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmatObiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 6, anul III: LABORATOR MEDICO-LEGAL 3 luniNr. ore practică: 300 oreTematică1.Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună3.Stagiul de Filiație și genetică medico-legală: 2 săpt + STAGIUL DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ:Noțiuni de toxicitate; toxic2.Clasificarea toxicelor4.Toxice la poarta de ieșire6.Toxice care se depozitează în organism8.Farmacodinamia drogurilor stupefiante10.Morfopatologia drogurilor stupefiante12.Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație14.Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico-legale în raport cu toxicologia clinic16.Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici18.Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală20.Baremul lucrărilor practice1.Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere: 53.Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 5 + STAGIUL DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (20 ore)Odontostomatotogie medico-legalăa.Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.2.Entomologie medico-legalăa.Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legalăc.Metode, tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologicăe.Baremul lucrărilor practice1.Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). Manopere: 203.Expertiza corpurilor delicte. Manopere 55. + STAGIUL DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL (10 ore)● cercetarea la fața locului în faza dinamică● expertiza urmelor obiectelor vulnerante● expertiza urmelor de dinți și buze● expertiza balistică● expertiza a urmelor de salivă și spermăBaremul lucrărilor practice1.Utilizarea truselor și echipamentelor de bază. Manopere 20 + STAGIUL DE SEROLOGIE ȘI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (10 ore)Bazele genetice2.Sistemul HLA în filiație4.Baremul lucrărilor practice1.HLA (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri3.Tehnica și metodologia de recoltare și conservare a probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă etc.). Manopere: 20 cazuri5.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 7, anul III: DREPT MEDICAL, LEGISLAȚIE ȘI NOȚIUNI EXPERTALE 2 luniNr. ore practică: 140 oreTematică + STRUCTURA STAGIILOR– Noțiuni de drept medical – 2 săpt– Responsabilitate medical – 2 săpt– Legislație și proceduri medico-legale – 2 săpt– Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională – 2 săpt + STAGIUL DE NOȚIUNI DE DREPT MEDICAL 2 săptămâniTematica lecțiilor conferință● Interferențe între medicină și drept.– Justiția în actul medical.– Nevoile sociale în medicină și justiție.– Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii.– Cazuri. Discuții.● Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practică medicală.– Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică.– Cazuri. Discuții.● Raportul juridic de drept medical.– Elementele raportului juridic de drept medical.– Statutul juridic al corpului uman.– Asistența medicală curativă vs. profilactică.– Cazuri cu implicații juridice în practică medicală.Baremul lucrărilor practice1.Studiu pe dosar în cazuri de omor: Manopere: 2 cazuri3.Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale. Manopere: 2 cazuri + STAGIUL DE RESPONSABILITATE MEDICALĂ ȘI RĂSPUNDERE A MEDICULUI 2 săptămâniTematica lecțiilor conferință1)Riscurile în practică medicală: riscuri cu privire la diagnostic și tratament ce privesc indicația de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical și consecințelor lui, criterii de apreciere corectă a riscului, managementul riscurilor.3)Tipuri de răspundere: răspunderea profesională și răspunderea legală a medicului: răspunderea disciplinară, civilă, penală, administrativă.5)Răspunderea penală: latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii, intenția și culpa, formele și conținutul culpei, elementele probatorii ale răspunderii penale, cauze exoneratoare de răspundere.7)Baremul lucrărilor practice1)Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri penale. Manopere: 2 cazuri3)Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri civile. Manopere: 2 cazuri + STAGIUL DE LEGISLAȚIE ȘI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâniTematica lecțiilor conferință1)ORDONANȚA nr. 1 (republicată) privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)b.ORDONANȚA nr. 57 din 2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF).d.HOTĂRÂREA nr. 1.204 din 2002 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)f.ORDIN nr. 1.976 din 07/11/2003 – stabilirea unor măsuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernământului minorului între 14 și 16 ani care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.h.ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.512 din 2013 pentru aprobarea "Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier. (PDF)j.ORDIN nr. 1.163 din 28/05/2007 privind înființarea, componența și atribuțiile Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății Publice de analiză a deceselor persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar. (PDF)l.ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 246 din 2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)n.LEGEA nr. 104 din 2003 (republicată) privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. (PDF)p.Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine.2)Aspecte legislative specifice domeniului sanitar: Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare.4)Proceduri medico-legale: pe persoana în viață și pe persoana decedată.B.Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 6 cazuri + STAGIUL PRIVIND CALITATEA EXPERTALĂ A MEDICULUI LEGIST: EXPERTUL MEDICO-LEGAL ȘI ETICA PROFESIONALĂ 2 săptămâniTematica lecțiilor conferință:1.Calitatea expertului;3.Expertul medico-legal (oficial și privat);5.Noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală;7.Codul deontologic al Colegiului medicilor din România;9.Baremul lucrărilor practice:1)Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 8, anul III: BIOETICĂ 2 săptămâniNr. ore practică: 40 oreTematicăTematica lecțiilor conferință:1)Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative și legislative aplicate actului medical;3)Consimțământul informat;5)Responsabilitatea socială și alocarea de resurse;7)Aspecte particulare (bioetica începutului vieții, bioetica sfârșitului vieții, aspecte etice ale medicinii de laborator și imagistice, transplantul de țesuturi și organe, genetica și genomica, etc.).Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2)Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient. Rolul comunicării în relația medic-pacient. Încrederea, loialitatea, exercițiul datoriei, diligența. Paternalism și autonomie. A trata și a nu trata.4)Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Dubla loialitate.7)Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.Studii de caz cu implicații bioetice. Manopera: 10 cazuri.Obiective educaționale3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 9, anul III: EXPERTIZA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1 lunăNr. ore practică: 70 oreTematică1.Recuperarea capacității de muncă – 2 săpt. + STAGIUL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ: + STAGIUL DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 10, anul III: PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 luniNr. ore practică: 280 oreTematicăTematica lecțiilor conferință (80 ore)1.Expertiza medico-legală psihiatrică – domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare.3.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică.5.Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea – iresponsabilitatea.7.Semiologia psihiatrică.9.Obligarea la tratamentul medical și internarea obligatorie. Interdicția.11.Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.13.Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.15.Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.17.Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție.19.Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale.21.Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice.23.Baremul lucrărilor practice:1.Metodologia investigării clinice.3.Investigările paraclinice și de specialitate – indicații. Manopere: 10 cazuri.5.Ancheta socială. Manopere: 5 cazuri.7.Metodologia redactării concluziilor. Manopere: 20 cazuri.9.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 11A, anul III: MEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICA 2 luniNr. ore practică: 140 oreTematicăTematica lecțiilor conferință (100 ore)1.Organizarea rețelei de medicină legală.2.● Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de primă și nouă expertiză);3.● Abuzul sexual al minorului;Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.2.Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen; obiectivarea leziunilor traumatice. Manopere: 50 cazuri.4.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 11B, anul III: MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ: EVALUAREA VĂTĂMĂRII COROPORALE 12 luniNr. ore practică: 140 oreTematicăTematica lecțiilor conferință (100 ore):● Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196. Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale● Instituția expertului medico-legal (oficial și parte). (Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală – cauze).Baremul lucrărilor practice:1.Examen clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.3.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.5.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + ANUL 1 DE REZIDENȚIATAsistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b.Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.d.Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.f.Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.h.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).j.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l.Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu. + ANUL 2 DE REZIDENȚIATAsistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b.Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.f.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.h.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).j.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l.Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.n.Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.p.Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. + ANUL 3 DE REZIDENȚI examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.c.Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.e.Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.g.Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.i.Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.k.Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.m.Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.o.Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.q.Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.s.Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.u.Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact. + ANUL 4 DE REZIDENȚIATAsistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.b.Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.d.Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).f.Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.h.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.j.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.l.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).n.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.p.Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.r.Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.t.Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.Nr. ore curs.Tematică.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:– asistență pasivă– necesită supraveghere atentă– abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere– abilitate de a efectua procedura fără supravegherecu posibilități de nuanțare în funcție de specialitate, în special la cele chirurgicale: prim operator/ajutor/instrumentar/observator)SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: + REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: + TEMATICA DE EXAMENTanatologie medico-legală.2.Moartea subită la adult și copil.4.Traumatologie medico-legală generală: clasificarea agenților traumatici, clasificarea leziunilor traumatice elementare, mecanisme de producere, aspecte anatomo-patologice.6.Traumatismul cranio-cerebral: leziuni și tanatogeneză.8.Traumatismele buco-maxilo-faciale: leziuni și tanatogeneză.10.Traumatismele gâtului: leziuni și tanatogeneză.12.Traumatismele abdomenului și bazinului: leziuni și tanatogeneză.14.Traumatismele vaselor și nervilor: leziuni și tanatogeneză.16.Căderea: leziuni și tanatogeneză.18.Asfixiile: leziuni și tanatogeneză.20.Leziunile și moartea prin agenți biologici (intoxicația cu ciuperci, înțepătura de albine/viespi, mușcătura de șarpe).22.Intoxicația cu HCN și derivații acestuia.24.Intoxicația cu substanțe caustice.26.Intoxicații de natura medicamentoasă (barbiturice, derivați fenotiazinici, anestezice).28.Intoxicația cu pesticide.30.Expertiza medico-legală a filiației.32.Violul: probleme medico-legale.34.Expertiza medico-legală psihiatrică.36.Identificarea medico-legală: identificarea antropologică, identificarea cosmologică, expertiza ADN, identificarea produselor biologice (sânge, saliva, sperma).Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) ………………..DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ……….2.1.2.2.CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMNume, prenume:(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCII + Preambul:Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. + ANUL I |
MODUL | ORE | EVALUARE | LOCAȚIE | FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA | 30 | MEDICINA PROFESIONALE/ | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2. MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI | 40 practic | CLINICI DE MUNCII/BOLI ISP/ASP | TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ | 40 practic | CLINICI DE MUNCII/BOLI ISP/ASP | PSIHOLOGIA MUNCII | 20 | MEDICINA PROFESIONALE/ | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 5. MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE RISCULUI PROFESIONAL ÎN | 1 L | scris | CLINICI DE MUNCII/BOLI ISP/ASP | MEDICINA PREVENTIVĂ – IGIENA | 3 L | scris | CLINICI DE MUNCII/BOLI ISP/ASP | EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA | 1 L | scris | CLINICI DE MUNCII/BOLI ISP/ASP/ SĂNĂTATE MANAGEMENT | 200 |
NB: cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorități de sănătate publică, locație adaptată, pe centre universitare, situațiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate). +
NOȚIUNI TEORETICE +
MEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVEIstoria medicinii muncii pe plan internațional și național.Condiția de muncă: factorii componenți ai condiției de muncă.1.FIZIOLOGIA MUNCII– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind fiziologia muncii1.1.1.Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional neuro-psihosenzorial.1.1.3.Oboseala profesională.1.1.5.Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului.1.1.7.ERGONOMIA– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și tehnice privind conceptul de ergonomie1.2.1.Consilierea privind:● planificarea și organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecția, întreținerea și condițiile necesare echipamentelor tehnice și substanțelor utilizate la locul de muncă;● includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă și a instrumentelor de muncă.IGIENA INDUSTRIALĂ – MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI– SCOP – insușirea cunoștințelor teoretice, practice și tehnice privind igiena industrială2.1.Ambianța sonoră profesională (zgomotul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță sonoră anormală; acțiune asupra urechii și asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.3.Ambianța luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță luminoasă anormală; acțiune asupra ochiului și a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.5.● presiunea atmosferică crescută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.2.6.Legislație națională, europeană în problema pulberilor profesionale.Alimentația fiziologică a angajaților. Igiena alimentației pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în unități economice și instituții. Alimentația de protecție.2.8.Ventilația industrială din întreprinderi sau instituții: definiții, clasificare.2.10.TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP – instruirea teoretică, practică și tehnică privind noțiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului3.1.4.Psihologia muncii: definiții; importanța psihologiei muncii în unitățile economice și de servicii; personalitatea și aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligența, dexteritatea în activitatea profesională.4.2.Selecție și orientare profesională5.Prelucrarea statistică a datelor obținute în urma monitorizării mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor expuși la factorii de risc de la locul de muncă: media, abaterea standard, coeficientul de corelație, indici de frecvență, indici de gravitate, indici de durată medie5.2.Metode și tehnici de comunicare a riscului: metode și tehnici de informare și formare a angajatorilor și a angajaților în probleme de medicina muncii.6.Radiații electromagnetice ionizante și neionizante: definiții; proprietăți fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acțiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.6.2.Noțiuni de radioprotecție.6.4.Noțiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiații ionizante.7.Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr-o secție, loc de muncă, post de muncă.7.2.Monitorizarea factorilor condiției de muncă (fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, ș.a.)● organizarea și derularea vizitei locurilor de muncă;7.4.Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale și bolile legate de profesiune. +
ACTIVITATE PRACTICĂProfesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea și aprecierea unei profesiograme.2.Evaluarea efortului profesional predominant neuro-psiho-senzorial (determinare, interpretare, apreciere). Interpretare de buletine.4.Evaluarea ambianței termice (microclimatul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței termice și a influenței acestora asupra organismului în diferite activități profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.6.Evaluarea funcției auditive prin audiometrie tonală liminară și audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.8.Evaluarea ambianței luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.10.Probe funcționale cardio-vasculare pentru evaluarea riscului profesional: metodologie, tehnică, efectuare, interpretare (Teslenko, Crampton etc.).12.Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.14.Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.16.Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalități de analiză a sistemului om-mașină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii.18.Biostatistica în medicina muncii.20.Sisteme de comunicații: internet și intranet.22.Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă24.Evaluarea radiațiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.26.Anchete epidemiologice în sănătatea populației active: principii, metode, aplicații.28.Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare.30. +
ANUL II
+
NOȚIUNI TEORETICENOȚIUNI GENERALEBolile profesionale-definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, și evidența bolilor profesionale2.Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.2.2.Silicoza.2.4.Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.2.6.Astmul bronșic profesional; RADS.2.8.Emfizem pulmonar.2.10.Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare).2.12.Bisinoza.2.14.Cancerul bronhopulmonar profesional.2.16.Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiționat și de umidifiere a aerului.2.18.Ulcerul nazal și/sau perforația septului nazal.2.20.Noduli ai corzilor vocale ("nodulii cântăreților").2.22.Boli ale aparatului respirator legate de profesie.3.Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, mecanism de acțiune, indicatori de expunere și indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.3.2.Intoxicația profesională cu mercur și compușii lui.3.4.Intoxicația profesională cu cadmiu și compușii lui.3.6.Intoxicația profesională cu beriliu și compușii lui.3.8.Intoxicația profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. și compușii lor.3.10.Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și compușii lor halogenați.3.12.Intoxicația profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).3.14.Intoxicația profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă.3.16.Intoxicația profesională cu acizi organici și derivații lor.3.18.Intoxicația profesională cu izocianați.3.20.Intoxicația profesională cu nitroderivați alifatici.3.22.Intoxicația profesională cu derivați ai hidrocarburilor aromatice.3.25.Intoxicația profesională cu derivații halogenați ai alchil-ariloxizi.3.27.Intoxicația profesională cu benzochinonă.3.29.Intoxicația profesională cu antimoniu (stibiu) și derivați.3.31.Intoxicația profesională cu nitroderivați ai fenolilor sau ai omologilor lor.3.33.Intoxicația profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.3.35.Intoxicația profesională cu oxid de carbon.3.37.Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organoclorurate, carbamice, ierbicide.4.Parkinsonism secundar (mangan)4.2.Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.4.4.Polineuropatie cauzată de agenți toxici4.6.Mielita.4.8.Paralizii.4.10.BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE– SCOP – instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor infecțioase profesionale5.1.Tetanos.5.3.Hepatite virale A, B, C, E.5.5.Amoebiaza.5.7.Parazitoze.6.Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos – generalități.6.2.Sindrom reactiv (situații stresante la locul de muncă).6.4.BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP – instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare7.1.Sindromul Raynaud.7.3.Tromboflebita de efort a membrelor superioare.7.5.Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.8.Dermatozele profesionale – definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.8.2.Radiodermita.8.4.Porfirie cutanată tardivă.9.Boli profesionale datorită ambianței termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).9.2.Boli profesionale datorită vibrațiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.9.4.Boli profesionale datorită suprasolicitării sistemului musculo-osteo-articular.9.6.Electropatologia.9.8.Alte boli legate de profesie: digestive, osteo-musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.10.Accidentele de muncă: definiție, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserție profesională, reorientare profesională.10.2.Riscuri de accidente de muncă: mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de mașini, industria chimică și petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălțăminte, coloranți, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenților organici, industria pescuitului, spitale, unități comerciale, societăți bancare, primării, transporturi – căi ferate, navale și aeriene. +
ACTIVITATE PRACTICĂInterpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)2.Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.4.Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).6.Test de provocare la rece și test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.8.Probe vestibulare: tehnici de efectuare și interpretare.10.Tehnici de determinare pentru: acuitate vizuală, simț cromatic, vedere în relief, câmp vizual.12.Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.14.Metodologia de prevenire a unei boli profesionale. +
ANUL III
+
NOȚIUNI TEORETICEMEDICINĂ INTERNĂ– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind:1.1.Porfiriile.1.3.Poliglobuliile.1.5.Boala artrozică.1.7.Poliartrita reumatoidă1.9.Miocarditele și cardiomiopatiile.1.11.Hipertensiunea arterială.1.13.Tulburările de ritm și de conducere.1.15.Bolile vasculare periferice (Sindromul Raynaud. Trombangeita obliterantă. Boala varicoasă).2.Boli obstructive:● Bronșita acută.● Astmul bronșic.Fibrozele pulmonare.2.3.Tuberculoza pulmonară.2.5.Insuficiența respiratorie.2.7.Trombembolismul pulmonar.2.9.Tulburări de somn.3.Biologia sistemului imunitar/mecanisme imune.3.2.Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.3.4.TOXICOLOGIE CLINICĂ– SCOP – instruirea privind cunoștințele teoretice și practice de bază în toxicologia clinică4.1.Măsuri de prim ajutor în intoxicațiile acute:a.utilizarea antidoturilor4.3.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicații (tulburări de ritm și de conducere, colapsul, șocul toxic).4.5.Diagnosticul și tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).4.7.Manevre de resuscitare cardiorespiratorie.4.9.NEUROLOGIE– SCOP – aprofundarea unor noțiuni de bază privind diagnosticul neurologic5.1.examenul clinic neurologic.5.3.encefalopatiile.6.Bolile infecțioase: aspecte epidemiologice, diagnostic, prevenire.7.7.1.DERMATOLOGIE– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile dermatologice8.1.Dermite: clasificare; diagnostic.8.3.Micoze cutanate clasificare; diagnostic.8.5.Afecțiuni papuloscuamoase clasificare; diagnostic8.7.CHIRURGIE– SCOP – aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor în urgențele chirurgicale9.1.Pancreatita acută.9.3.Ocluziile intestinale.9.5.Măsuri de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.10.Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.10.2.MEDICINA LEGALĂ– SCOP – instruirea privind aspectele medico-legale cu aplicații în medicina muncii11.1.Aspecte medico-legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.11.3.OFTALMOLOGIE– SCOP – instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicații în medicina muncii12.1.acuitatea vizuală, simțul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.12.3.ORL– SCOP – instruirea privind aspectele ORL cu aplicații în medicina muncii13.1.acuitate auditivă, probe vestibulare13.3.diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, șoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenți ototoxici. +
ACTIVITATE PRACTICĂInterpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).2.Efectuarea de explorări funcționale pulmonare și interpretarea de buletine.4.Respirația artificială și respirația asistată.6.Oxigenoterapia.8.Interpretarea buletinelor de explorare funcțională renală.10.Interpretarea de electrocardiograme.12.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).14.Manevre de prim ajutor în caz de urgențe ORL.17.Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme și fracturi.19.Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.21. +
ANUL IV
NOȚIUNI TEORETICEMODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.1.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic – pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic – pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantProbleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore2.Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiție, instituții prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.2.2.Reclasare: definiție, metodologie.2.4.Ergonomia pentru persoanele cu handicap.2.6.LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP – cunoașterea legislației naționale și europene cu referire la medicina muncii3.1.Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă: pe plan național și european.3.3.Aptitudinea în muncă. Definiție. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode și tehnici. Legislație.3.5.Probleme speciale de medicina muncii:● munca femeii● munca vârstnicilor● munca celor cu vedere monoculară● munca epilepticilor● tuberculoza și munca● alcoolul și munca● absenteismul medicalInspecția muncii. Comitetul de sănătate și securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Relațiile dintre sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.4.Sisteme de medicina muncii în UE: descriere, analiza comparată, modalități de finanțare, standarde în medicina muncii.4.2.Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.4.4.Managementul resurselor umane în domeniul sănătății în muncă.4.6.Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activității profesionale.4.8.Consultanța în medicina muncii. +
ACTIVITATE PRACTICĂÎntocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.2.Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activității profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.4.
MEDICINA MUNCII● Bolile profesionale și bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) – 3 luni● Boli neurologice profesionale (I.5) – 2 săptămâni● Boli psihiatrice profesionale și legate de profesie (I.7) – 2 săptămâni● Boli dermatologice profesionale (I.9) – 1 lună● Accidentele de muncă (I.11) – 1 lunăANUL III● Medicina internă (I.12) – 2 luni și 2 săptămâni● Alergologie (I.14) – 2 săptămâni● Neurologie (I.16) – 1 lună● Psihiatrie (I.18) – 2 săptămâni● Chirurgie (I.20) – 1 lună● Medicina legala (I.22) – 2 săptămâni● ORL (I.24) – 2 săptămâniANUL IVBioetica (I.25) – ½ lunăLegislația națională și europeană în medicina muncii (I.27) – 1 lună
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1.2.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU): 1 credit = 25 ore de instruireLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.STRUCTURA STAGIILOR3.1.Stagiul de medicină nucleară – 33 luni:A.Substagiul de tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT – 6 luni.C.Substagiul de osteodensitometrie – 2 luni3.3.Stagiul de cardiologie – 2 luni3.5.Stagiul de endocrinologie – 2 luni3.7.Stagiul de tomografie computerizată – 2 luni3.9.Stagiul de bioetică – 1/2 lună.4.STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂA.Tematica lecțiilor de conferință (380 ore)1.Începuturile medicinei nucleare1.2.Bazele fizice ale medicinii nucleare2.1.Legile radioactivității2.3.Interacțiunea radiației cu materia3.Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilatie, semiconductori)3.2.Tipuri de colimatoare, parametrii de performanță3.2.2.Procesarea semnalelor, analizorul de impulsuri, circuitele de corecție3.2.3.Camera de scintilatie cu sistem tomografic (SPECT)3.3.1.Tipuri de dispozitive SPECT3.3.3.Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET)3.4.1.Cristale de scintilatie3.4.3.Formarea și procesarea imaginii4.Noțiuni fundamentale de dozimetrie (doza absorbita, doza echivalentă)4.2.Limite de doze pentru pacienți și personalul medical, evaluarea riscurilor de iradiere (stocastic, deterministic)4.4.Măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical4.6.Gestiunea deșeurilor radioactive4.8.Radiofarmaceutice5.1.Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)5.3.Alte radiofarmaceutice (I-131, I-123, lndium-111, Thalium-201, Xenon-133)5.5.Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim5.6.Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară6.1.SPECT – parametrii de performanță (Controlul gantry-ului, dimensiunea pixelullui, centrul de rotație, rezoluția spațială, uniformitatea)6.3.Calibratorul de doză – parametrii de performanță (acuratețe, liniaritate și constantă)7.Infrastructura informaticii imagistice – sisteme PACS, RIS, și datele electronice ale pacientului, standarde informatice (DICOM, HL7, IHE), metode e-learning (învățământ electronic, aspecte relevante ale telemedicinei)7.2.Metode de analiză și procesarea imaginii (reconstrucția și analiza 2D și 3D, fiziunea de imagini, realitate virtuală, principiile afișării imaginii, calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării)7.4.Principii de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detector, netezire, segmentare reconstructive, fuziune, înregistrare și afișare)8.Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare – activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptza și hipoxia, elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem8.2.Principiile contrastului țintit – noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular, ținte pentru imagistica moleculară, trasori utilizați în imagistica moleculară9.Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide9.1.1.Radioiocaptarea/Technetocaptarea (tehnica, valori normale și patologice)9.1.3.Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușa multinodulară, tiroidite, Boala Graves)9.1.5.Scintigrafia în cancerul tiroidian – Scintigrafia de corp întreg cu ^131I (Pregătirea pacientului după tiroidectomie, tehnica examinării, interpretarea imaginilor)9.1.7.Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.1.9.Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide9.2.1.Scintigrafia paratiroidiană – tipuri de tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană (tehnica de sustracție folosind doi radiotrasori ^99mTc pertechnetat/^99mTc MIBI sau ^123 Iod/^99mTc MIBI versus tehnica în dublă fază utilizând ^99mTc-MIBI)9.2.3.Indicații clinice9.2.5.Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale9.3.1.Pregătire pacient, tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)9.3.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale.9.4.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice9.4.2.Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.4.4.Explorarea scintigrafică renală10.1.Renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR)10.1.2.Indicații clinice la adulți și în pediatrie10.2.Scintigrafia renală dinamica modulată cu Captopril: principiu, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor Indicații clinice la adulți și în pediatrie10.4.Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat10.6.Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular11.1.Tipuri de examinări – scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT11.3.Indicații clinice la adulți și în pediatrie (afecțiuni osoase benigne și maligne, inflamatorii, infecțioase, boli metabolice, traumatisme și afecțiuni osteo-articulare)11.5.Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului12.1.Scintigrafia esofagiană – radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.3.Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive – radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.5.Scintigrafia hepato splenica – radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.6.1.Scintigrafia hepatică cu hematii marcate – principiu, tehnica examinării, indicații clinice12.7.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tubului digestiv și a ficatului13.Scintigrafia miocardică de perfuzie – radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze13.1.1.Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus – pregătire pacient, tehnica examinării13.1.3.Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic – tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării13.1.5.Indicații clinice – detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene13.2.Radiofarmaceutice – farmacocinetica, doze, fracție de ejecție13.2.2.Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG – determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului sting, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort14.Scintigrafia pulmonară de perfuzie – radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)14.1.1.Indicații clinice la adulți și în pediatrie (embolia pulmonară acută și cronică, cancerul pulmonar, BPCO, afecțiuni cardiace)14.2.Radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)14.2.2.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei pulmonare15.Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT) – radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinării15.1.1.Indicații clinice (Boala Alzheimer, demente vasculare, AVC ischemic, epilepsie, moarte cerebrală)15.2.Imagini normale și patologice15.2.2.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului nervos central16.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării16.2.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei proceselor infecțioase și inflamatorii localizate17.Limfoscintigrafia extremităților17.1.1.Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice17.2.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării17.2.2.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului limfatic18.Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (Taliu, MIBI, V-DMSA, Galiu, 131-Iod, 131-I-MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacocinetica, doze, tehnica examinării18.2.Indicații clinice la adulți și în pediatrie18.4.Baremul activităților practiceInterpretarea:A.2.1.Scintigrafii tiroidiene – 200A.2.3.Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/efort -120A.2.5.Scintigrafie hepato-biliară – 50A.2.7.Scintigrafii osoase – 700A.2.9.Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru depistarea unei sângerări digestive – 30A.2.11.Scintigrama pentru tranzitul esofagian – 30A.2.13.Scintigrama de reflux gastro-esofagian – 30A.2.15.Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) – 100SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICA (PET) ȘI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT, PET-IRM)B.1.Sistem hibrid SPECT/CTB.1.1.1.Subsistemul SPECT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, controlul de calitateB.1.1.3.Tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CTB.1.1.5.Sistemul hibrid PET/CTB.1.2.1.Subsistemul PET: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitateB.1.2.3.Tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CTB.1.2.5.Sistemul hibrid PET/IRMB.1.3.1.Baremul activităților practiceB.2.1.SPECT-CT în oncologie – 100B.2.3.SPECT-CT în cardiologie – 50B.2.5.SPECT-CT în neurologie- 50C.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)C.1.1.Criterii de alegere a radionuclizilor în terapieC.1.3.Noi orientări în terapia radionuclidica: radioterapia țintită – anticorpi monoclonali, peptide radiomarcateC.1.4.Afecțiuni tiroidiene benigne și maligneC.1.5.2.Afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligneC.1.5.4.Tumori neuroendocrineC.1.5.6.Baremul activităților practiceC.2.1.Terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri)D.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)D.1.1.Osteoporoza – definiție, clasificare, factori de risc, diagnostic, fractura de fragilitate, osteoporoză secundarăD.1.3.Evaluarea artroplastiilorD.1.5.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)D.2.1.STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore)4.2.1.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene ecografice și la interpretarea rezultatelor:4.2.2.1.Sân și părți moi – 1004.2.2.3.Abdominale – 4004.2.2.5.4.3.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)4.3.1.1.Infarct miocardic acut4.3.1.3.Malformații congenitale de cord4.3.1.5.Valvulopatii4.3.1.7.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.3.2.1.Interpretarea de EKG – 2004.3.2.3.4.4.Tematica lecțiilor de conferință4.4.1.1.Sindromul de neuron motor periferic4.4.1.3.Sindrom de trunchi cerebral4.4.1.5.Boli cerebro-vasculare4.4.1.6.1.Tromboze venoase cerebrale4.4.1.7.Malformații cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase)4.4.1.9.Tumori cerebrale primitive și secundare4.4.1.11.Demențe4.4.1.13.Sindroame Parkinsoniene4.4.2.Examenul neurologic al bolnavului – 1004.4.2.2.F.O. – interpretare orientativă – 204.4.2.4.Eco Doppler-interpretare – 30STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)4.5.1.Tiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională4.5.1.2.Boala Graves Basedow4.5.1.4.Tiroidite4.5.1.6.Nodulul tiroidian – diagnostic și strategie terapeutică4.5.1.8.Paratiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională4.5.1.10.Hipoparatiroidismul4.5.1.12.Corticosuprarenală – morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională4.5.1.14.Feocromocitomul4.5.1.16.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.5.2.1.Interpretarea dozărilor hormonale – 504.5.2.3.4.6.Tematica lecțiilor de conferință4.6.1.1.Cancerul mamar4.6.1.3.Cancerul de prostată4.6.1.5.Cancerele digestive4.6.1.7.Cancerul ovarian4.6.1.9.Limfoame4.6.1.11.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.6.2.1.Interpretarea markerilor tumorali – 504.6.2.3.4.7.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)4.7.1.1.Afecțiuni cerebrale4.7.1.3.Afecțiuni pulmonare4.7.1.5.Afecțiuni endocrinologice4.7.1.7.Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obținute prin ecografie, IRM, scintigrafie, PET4.7.2.Examenul cerebral – 1004.7.2.2.Examenul coloanei vertebrale – 504.7.2.4.Examenul abdominal – 1004.7.2.6.4.8.Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)4.8.1.1.Afecțiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice și hemoragice, malformații vasculare, tumori cerebrale, traumatisme, modificări degenerative)4.8.1.3.Afecțiuni digestive (patologia căilor biliare, patologia pancreasului, tumori vasculare hepatice)4.8.1.5.Afecțiuni renale (vasculare, inflamatorii, obstructive, tumorale)4.8.1.7.Afecțiuni osoase, articulare, musculare4.8.1.9.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.8.2.1.Examen regiune cervicală – 304.8.2.3.Examen torace – 404.8.2.5.Examen musculo-articular și scheletal – 100MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni +
MEDICINĂ NUCLEARĂ – 4 aniA.SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2) – 6 LUNIC.SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE (I.4) – 2 LUNI– CARDIOLOGIE (I.5) – 2 LUNI– NEUROLOGIE (I.6) – 2 LUNI– ENDOCRINOLOGIE (I.7) -2 LUNI– ONCOLOGIE CLINICĂ (I.8) – 2 LUNI– ECOGRAFIE GENERALĂ (I.9) – 3 LUNI– TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.10) – 2 LUNI– IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.11) – 2 LUNI– BIOETICA (I.12) – 1/2 lună
FIȘA POST REZIDENT MEDICINĂ NUCLEARĂ1.Învață noțiunile de bază ale fizicii în Medicină Nucleară și le transpune în practica clinicăb)Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientuld)Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăf)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.h)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).j)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l)În anul II de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:a)Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice și de imagistica de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)c)Participă la efectuarea testelor de stres fizic/farmacologice)Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăg)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.i)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.k)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.Petrece perioade de detașare la alte departamente specializate, de exemplu pediatrie, radiologie, oncologie, cardiologie, endocrinologie, neurologie.b)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.d)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică complexă, Iod 131 pentru carcinoma tiroidian, articulară, paleativă osoasăb)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).f)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.j)
MEDICINA NUCLEARĂI.PROBA PRACTICĂ – TEHNICA EXAMINĂRIIIII.PROBA SCRISĂ1.Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nuclearăTipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilație, semiconductori)Camera de scintilație cu sistem tomographic (SPECT): principiu de funcționare, achiziția SPECT, formarea și procesarea imaginiiSistem hibrid SPECT/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări SPECT/CT, fuziunea imaginilor3.4.Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)Alte radiofarmaceutice (I-131, I- 123, indium-111, Thalium – 201, Xenon -133)Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim5.6.7.8.Radiofarmaceutice utilizate (I-131/Tc-99m, /I -123) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacientScintigrafia tiroidiană: tehnica examinării, imagini normale și patologiceScintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)Follow-up pacienților cu cancer tiroidianTipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, dozeScintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidieneExplorarea scintigrafică a glandelor suprarenaleTehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)Radiofarmaceutice, farmacocineticaIndicații cliniceExplorarea scintigrafică renalăScintigrafia renală dinamică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR), indicații clinice, imagini normale și patologiceScintigrafia renală dinamică modulată cu Captopril: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelorExplorarea scintigrafică a rinichiului transplantatExplorarea scintigrafică a sistemului osteo-articularRadiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinăriiImagini normale și patologice, artefacte, indicații cliniceExplorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatuluiScintigrafia glandelor salivare: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații cliniceScintigrafia gastrică: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații cliniceDetecția scintigrafică a diverticulului Meckel: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinăriiAngioscintigrafia hepatică: principiu, indicații clinice,Scintigrafia hepato-biliară: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații cliniceExplorarea scintigrafică a corduluiScintigrafia miocardică de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, dozeScintigrafie miocardică de perfuzie în repaus: pregătire pacient, tehnica examinăriiScintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic: tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinăriiAngiocardiografia radioizotopica: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, fracție de ejecțieTehnica la echilibru sincronizată cu EKG: determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efortExplorarea scintigrafică pulmonarăScintigrafia pulmonară de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT), imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice14.Scintigrafia receptorilor dopaminergici: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații cliniceDetecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizateRadiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații cliniceLimfoscintigrafiaLimfoscintigrafia extremităților: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice17.Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT, PET/CT), indicații cliniceSistemul hibrid SPECT/CTPrincipiul de funcționare, tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT, indicații cliniceSistemul hibrid PET/CTPrincipiul de funcționare, tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT, indicații cliniceRadioterapia radionuclidicăAgenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapieRadioterapia în afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor croniceRadioterapia în afecțiuni maligne hepatice – primare și secundareTerapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase – indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizateOsteodensitometriePrincipiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatura utilizată, noțiuni de radioprotecție, indicații clinicePRIMA PROBĂ PRACTICĂDescrierea tehnicii de efectuare1.Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide3.Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine5.Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular7.Explorarea scintigrafică pulmonară9.Limfoscintigrafia11.Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoralA DOUA PROBĂ PRACTICĂInterpretarea unor imagini de:1.Scintigrafia glandelor paratiroide3.Scintigrafia tumorilor neuroendocrine5.Scintigrafie renală7.Scintigrafie miocardică9.Limfoscintigrafia
urmând a fi dezvoltate în cursulNOȚIUNI DE BAZĂ
| Obiectiv: să ofere rezidentului cunoștințe de lucru fundamentale corespunzătoare domeniului Medicinii Nucleare | ||||
| B. Interacțiunea emisiilor radioactive ale atomilor cu materiaD. Biologie molecularăF. Matematica și fizica corespunzătoare, aplicată teoriei trasorilor radionuclidici, modelarea cineticii trasorilor și imagistica cantitativăB. Își înțelege propriile limite și cere asistența de la personalul non-medicalB. Înțelegerea principiului de utilizare, calibrare și testare a sistemelor de detecție în Medicina NuclearăD. Principiile tomoscintigrafiei de monoemisie și cuantificarea coincidențelor | A. Experiența practică cu utilizarea sistemelor de monitorizare, gamma probe-urilor, calibratoarelor de doza, gamma camerelor și sistemelor de tomoscintigrafie prin emisie pozitronică | A. Dorința de a deprinde noi abilități și de a fi la curent cu evoluția tehnologiei | ||
| Subiect III: Radiobiologie și radioprotecție | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Teoria efectelor biologice ale radiațiilor de nivel înalt și scăzut provenind de la surse nesigilateC. Principii de baza ale terapiei radionuclidiceE. Managementul accidentelor radioactive în cadrul Medicinii NucleareB. Implementarea de semne adecvate în Departamentele de Medicină NuclearăD. Demonstrează abilitatea de a controla incidente radioactive (scurgeri sau contaminări)B. Proprietăți fizice ale radionuclizilor, aplicații cliniceD. Formule utilizate în Medicina NuclearăF. Principii de asigurare a calității (QA) în radiofarmacieH. Principiile preparării asepticeB. Prepararea unui kit receD. Efectuarea de teste simple de puritate radionuclidică și radiochimică | A. Demonstrează atenție la detalii în manipularea radiofarmaceuticelor și în asigurarea purității radiochimice și radionuclidice și, de asemenea, a tehnicii aseptice | |
| Subiect V: Principiile și tehnicile trasorilor și studiile in vitro | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/ Abilități practice | Atitudini |
| A. Cinetica radiotrasorilor utilizați în Medicina NuclearăC. Principiile fiziologice ale tehnicilor trasorilorE. Principiile de radioimunoanaliza (RIA) | A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual | A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual |
| Subiect VI: Cadru de reglementare în Medicina Nucleară | ||
| Cunoștințe teoretice | Competențe/Abilități practice | Atitudini |
| A. Cerințe Naționale și Internaționale de reglementare în practica Medicinii Nucleare,C. Cerințe de reglementare care se aplica în crearea și funcționarea radiofarmaciilorE. Mecanismele prin care reglementările sunt aplicate și controlate în RomâniaG. ALARA (nivelul cel mai scăzut ce poate fi atins în mod rezonabil) și ALARP (la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil) | A. Demonstrează abilitatea de aplica reglementările în practica locală | A. Arată dorința de a fi la curent cu evoluția reglementarilor în Medicina Nucleară |
B.
Subiectul I: Scintigrafia osoasă
A. Anatomia și fiziologia sistemului ososC. Noțiunile de bază ale scintigrafiei osoase cu ^99mTC-difosfonațiE. Indicații pentru scintigrafia scheletală și de măduva osoasă, inclusiv înțelegerea bazei de doveziG. Cunoașterea protocoalelor de achiziție, incluzând achiziția în trei faze, baleiajH. Rolul imagisticii comparative (radiografie simplă, CT și IRM) pentru evaluarea patologiei osoase
A. Pregătirea pacientului înaintea și în timpul examinăriiC. Injectarea radiofarmaceuticuluiE. Reconstrucție de imagini, vizualizare și interpretare a unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importantă tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Osteodensitometria (DEXA)
A. Factori de risc, prezentarea clinică și managementul osteoporozei.C. Noțiunile de bază ale osteodensitometriei și ale altor metode, de exemplu examinare ultrasonografică (USS), tomografie computerizată cantitativă (QCT), etc.E. Controlul calității
A. Pregătirea pacientului pentru examinare.C. Analiza datelor și calculul rezultatelor scanăriiE. Capacitatea de a oferi consiliere cu privire la terapieB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 2: SISTEMUL ENDOCRIN
Subiectul I: Imagistica glandelor suprarenale
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor suprarenaleC. Principiile imagisticii suprarenalelor cu ¹²³I-MIBG și agenți de colesterolE. Sensibilitatea și specificitatea testelorG. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor cu ^123I-MIBG și agenți de colesterolB. Măsurarea și înregistrarea radiotrasoruluiD. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiuluiF. Procesarea și vizualizarea imaginilorH. Auditul rezultatului studiului efectuatB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteB. Sindroame clinice asociate patologiei tiroidieneD. Indicațiile scintigrafiei tiroidieneF. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului pentru examinareC. Măsurarea și consemnarea trasoruluiE. Alegerea colimatorului optimG. Procesare de date și imagini, cuantificare și afișare de imaginiI. Corelarea examinărilor cu datele clinice
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiectul III: Scintigrafia paratiroidiană
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandelor paratiroide utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia dezvoltării și fiziologia glandelor paratiroideC. Noțiunile de bază ale scintigrafiei glandelor paratiroide folosind tehnicile de substracție ^201 TI/^99m Tc și ^99m Tc/ ^123 I și tehnica washout-ului ^99m Tc-MIBI, precum și acei trasori/protocoale aflate în dezvoltare.E. Rolul testelor comparative în evaluarea tulburărilor paratiroidiene, incluzând ultrasonografia, cateterizarea venoasă selectivă etc.G. Particularități de radioprotecție asociate examinărilorB. Alegerea protocolului de achiziție optimD. Administrarea radiofarmaceuticelorF. Procesare și vizualizare de imaginiH. Auditul rezultatuluiB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua afecțiunile aparatului urogenital utilizând tehnici radionuclidice
Subiect: Funcția renală și a vezicii urinare
A. Cunoștințe de baza asociate cu patologia tractului urogenitalC. Principiul scintigrafiei renale dinamiceE. Calcularea tranzitului/ drenajului renalG. Studii urodinamice (reflux, cistografie)I. Evaluarea torsiunii testiculare și a varicoceluluiK. Particularități de radioprotecțieB. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achizițieD. Realizarea achiziției utilizând o tehnică bună, cunoscând posibilele capcane asociate studiuluiF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 4: SISTEMUL CARDIOVASCULAR
Subiectul I: Imagistica de perfuzie a miocardului și a infarctului miocardic
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia , fiziologia și fiziopatologia inimii și arterelor coronareC. Radiofarmaceuticele utilizate curent pentru imagistica perfuziei miocardice și imagistica infarctului miocardicE. Protocoalele utilizate pentru a evalua viabilitatea ischemiei și funcției miocarduluiG. Rolul altor metode inclusiv testul de efort, ecocardiografie de stres și angiografie coronarianăI. Contraindicațiile examinării și alternativeB. Prepararea și măsurarea trasoruluiD. Injectează trasoriF. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriH. Interpretarea imaginilorJ. Certificat de prim ajutor (ALS)L. Înțelege ce înseamnă un test de efort optim executat
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul criticG. Înțelege îngrijorările paciențilorI. Este deschis la discuții cu pacienții despre măsuri de reducere a riscului de ischemie cardiacă
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua funcția ventriculară utilizând tehnici radionuclidice
B. Principiile ventriculografiei radionuclidiceD. Indicațiile ventriculografiei radionuclidice
A. Pregătirea pacientului înainte de testC. Executarea testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceuticeE. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECTG. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imaginiI. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilorB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pulmonare utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Embolia Pulmonară (EP)
A. Factori de risc și prezentarea clinică a PEC. Indicațiile și dovezile ce susțin scintigrafia de perfuzie (VQ)E. Radiotrasori folosiți pentru sccintigrafia pulmonară de ventilație, incluzând Krypton, ^99m tc-DTPA și TechnegasG. Rolul tehnicilor comparative angiografia pulmonară cu contrast și CTPAI. Particularități de radioprotecțieB. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție optimD. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiuluiF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 6: LIMFOSCINTIGRAFIA
Subiectul I: Evaluarea limfedemului și localizarea ganglionului santinelă
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia și fiziologia sistemului limfaticC. Cunoștințe generale despre radiofarmaceuticele utilizate în indentificarea nodului limfaticE. Examinări complementare de localizare
A. Pregătirea pacientului înaintea examinăriiC. Tehnica injectăriiE. Localizarea la piele a nodului santinelăG. Efectuarea și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului nervos central (SNC) utilizând tehnici radionuclidice
Subiect: Imagistica sistemului nervos central
A. Cunoștințe de baza de neuroanatomie, neurofiziologie și neurochimieC. Indicații pentru scintigrafia de perfuzie cerebrală (rCBF) utilizând trasori precum HMPAOE. Indicații pentru imagistica neuroreceptorilorG. Particularități ale radioprotecțieiB. Alegerea radiofarmaceuticului și protocolului optimD. Injectarea radiofarmaceuticuluiF. Procesarea datelor, reconstrucția și cuantificarea imaginilorH. Auditul studiului efectuat
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului gastrointestinal utilizând tehnici radionuclidice
B. Principiile imagisticii folosind ^9m TcO4D. Investigații complementare
A. Pregătirea pacientului pentru investigațieC. Injectarea trasorului și stimularea glandelor salivareE. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificareG. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilorB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteB. Principiile imagisticii motilitatiii esofagiene și a refluxului gastro-esofagian folosind ^99m Tc-coloid sau DTPAD. Examinări comparative complementare, incluzând imagistica esofagiană și manometria
A. Pregătirea pacientului pentru investigațieC. Injectarea trasorului, instruirea și poziționarea pacientuluiE. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificareG. Auditul rezultatelor scanărilorB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteB. Principiile de măsurare a sângerării gastrointestinale utilizând ^99m Tc-coloid sau legat de hematiiD. Indicații pentru hemoragia gastrointestinală și diverticulul MeckelF. Particularități de radioprotecțieB. Pregătirea și administrarea radiofarmaceuticuluiD. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiectul IV: Evaluarea funcției hepatice și splenice
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia și fiziopatologia vascularizației hepatice, celulelor Kupffer și a splineiC. Măsurarea perfuziei hepatice, tehnica primei treceri, calcularea indicelui de perfuzie hepatică (HPI) și alegerea trasorului (^99m Tc-colloid sau ^99m TcO4)E. Examinări complementare comparative ale perfuziei hepatice, RES și funcției splenice
A. Pregătirea pacientului înainte de examinareC. Administrarea radiofarmceuticuluiE. Procesarea datelor, calcularea indicelui de perfuzie hepatică HPI și afișarea imaginiiG. Auditul rezultatelor scanărilorB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteB. Fiziologia și fiziopatologia formării bilei, veziculei biliare și funcția sfincterului OdiD. patologia biliară inclusiv cunoștințe despre proceduri chirurgicale– obstrucția biliară,– fistula biliară,– disfuncția sfincterului Oddi,F. Metode alternative pentru evaluarea tractului biliar
A. Pregătirea pacientului înainte de examinareC. Alegerea protocolului de achiziție și administrarea radiofarmaceuticuluiE. Sincronizarea administrării agentului de stimulare a contracției veziculei biliareG. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
SECȚIUNEA 9: INFECȚIE/INFLAMAȚIE
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
B. Manifestări clinice ale infecțiilor cu punct de plecare necunoscutD. Indicațiile utilizării trasorilor radioactivi utilizați în infecțiile oculte sau a inflamațiilorF. Particularități de radiprotecțieB. Alegerea protocolului de achiziție și a radiofarmaceuticului corespunzătorD. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiuluiF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 10: ONCOLOGIE – IMAGISTICA TUMORILOR CU RADIONUCLIZI
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
B. Caracteristicile tumorilor solide și a malignităților hematologiceD. Radiofarmaceutice folosite pentru detecția tumorilorF. Rolul tehnicilor imagistice complementare: CT și IRM
A. Pregătirea pacientului înaintea examinăriiC. Injectarea radiofarmaceuticuluiE. Reconstrucția de imagini și vizualizarea acestoraG. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și comparația cu alte metode de evaluareB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
C.
SECȚIUNEA 11: TEHNICI IMAGISTICE HIBRIDE CE INCLUD MEDICINA NUCLEARĂ ȘI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
Subiect: Scanarea CT în contextul PET-CT -ului și al SPECT-CT -ului
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia secțională și variantele normale evidențiate CT.C. Aparatura CT, PET-CT și SPECT-CTE. Indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și principiile de utilizare a substanțelor de contrast CT cu administrare gastro-intestinală și intravenoasă.G. Indicații ale examinării CT pentru: creier, cap și gât, torace, abdomen și pelvis, sistem musculoscheletal și vascular.I. Aspecte legale asociate cu imagistica CTB. Evaluarea necesității și/sau contraindicațiilor pentru substanțe de contrast CT și tratamentul complicațiilor.D. Interpretarea achizițiilor unui număr suficient de studii SPECT-CT și / sau PET-CT pentru a evalua utilitatea, surse de eroare, variante normale și artefacte, inclusiv abilitatea (i) de a corela modificări detectate PET/SPECT cu anumite structuri anatomice, (ii) de a integra aspectul CT în evaluarea semnificației constatărilor PET sau SPECT, și (iii) de a recunoaște modificări CT care nu se asociază cu captarea radiotrasorului.
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru PET-CT
B. Metode de analiză compartimentaleD. Radiofarmacia trasorilor utilizați în PETF. Dozimetrie a diferiților trasori utilizațiH. Metode de măsurare a activității trasorilor și aparatura de scanareJ. Cunoștințe despre gamma camera și sistemul dedicat PET
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
Subiectul II: PET-CT în oncologie
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Cunoștințele de bază – metabolism tumoralC. Variații fiziologice în distribuția trasorului în întregul corp sau în anumite localizări.E. PET-CT în stadializarea tumorii, de ex cancer pulmonar, limfom, tumori cu cellule germinale, etc.G. Rolul PET-CT comparativ cu alte metode imagistice, inclusiv CT și IRM.
A. Pregătirea pacientului înainte de examinareC. Injectarea radiotrasoruluiE. Reconstrucție de imagini și vizualizareG. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare.B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
Subiectul III: PET- CT în neuropsihiatrie
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Noțiuni de bază în neurofiziologie, neurochimie și neuroanatomie secționalăC. Variații normale ale distribuției trasorului PET în imagistica cerebralăE. Examinarea PET în evaluarea tumorilor cerebraleG. Particularități de radioprotecțieB. Pregătirea și măsurarea radiotrasoruluiD. Metode de scanare și manipulare de dateF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteB. Evaluarea ischemiei cardiace utilizând ^82 Rb, ^13 N-amoniu, ^15 O-apaD. Controlul și monitorizarea metabolismului glucozei pentru injectarea FDGF. Variațiile normale ale distribuției FDG la nivel cardiacH. Particularități de radioprotecțieB. Pregătirea și măsurarea radiotrasoruluiD. Injectarea de FDG, NH_3 și orice alți trasori noiF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pediatrice utilizând tehnicile radionuclidice
Subiectul: Imagistica pediatrică utilizând radionuclizi
A. Noțiuni de bază privind creșterea și dezvoltarea copiilor, cunoașterea particularităților captării radiotrasorului la nivelul organelor imatureC. Rolul tehnicilor comparative complementare: ecografia, CT, IRME. Principiile consimțământului informat la copilG. Cunoașterea de aspecte ale Protecției CopiluluiB. Pregătirea specifică a copilului pentru anumite examinări.D. Utilizarea de tehnici de injectare adecvate pentru copii.F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele examinărilor efectuate la copiiH. Menținerea unui mediu sigurB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteH. Conștientizează problemele de Protecția Copilului
Subiectul 1: Terapia cu ^131 I în tireotoxicoza
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Tabloul clinic și diagnosticul tireotoxicozeiC. Tratamentul medicamentos în tireotoxicozaE. Factori legali și de mediu care reglementează utilizarea terapiei cu ^131I în tireotoxicoza
A. Obține consimțământul informat pentru terapieC. Abilitatea de a evalua prezența și de a trata boala oftalmica distiroidianăE. Evaluează și administrează doza potrivită de ^131IG. Auditul rezultatului terapieiB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevanteB. Principiile de sinovectomie radionuclidica folosind ^90 Y-colloid, ¹⁸⁶Re-sulfid și ^160 Er-citrat.C. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului.
A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieC. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticuluiE. Utilizarea intraarticulară a corticosteroizilor acolo unde este cazulG. Monitorizarea răspunsului și a toxicității.
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiect III: ^32 P în tratamentul policitemiei rubra vera și a trombocitemiei esențiale
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Caracteristicile clinice ale policitemia rubra vera (PRV) și trombocitemiei esențiale (ET)C. Natura terapiei cu ^32 PE. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului.
A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieC. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticuluiE. Monitorizarea răspunsului și toxicității.
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiectul IV: Terapia sursă pentru tratamentul bolii maligne avansat local sau metastatic
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
(la 06-07-2017,A. Principii de radiobiologie în terapia oncologicăC. Tumori care pot fi supuse unui tratament cu terapie radionuclidica tintita.E. Selectarea pacientului, incluzând caracterul adecvat al tratamentului și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament.G. Sisteme de administrare terapeutică a radiofarmaceuticelor
A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieC. Pregătirea pacientuluiE. Injectarea radiofarmaceutic folosind sistemul de administrare adecvat.G. Răspunsul și monitorizarea toxicității.I. Calcule de doză, de pre și post tratamentB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ SPORTIVĂDEFINIȚIEMEDICINA SPORTIVĂ este specialitatea medicală clinică și academică ce:– susține marea performanță sportivă în condițiile păstrării integrității fizice a sportivilor– realizează dirijarea medicală a antrenamentului– studiază adaptările fiziologice ale organismului la efortul fizic– eliberează avizul medico-sportiv, act medico-legal– tratează și recuperează patologia sportivă– utilizează medicația și suplimentele specifice sportului de performanță– combate dopajul– contribuie la cercetarea științifică în domeniul fiziologiei efortului fizic– fundamentează din punct de vedere biologic exercițiul fizic ca actor sanogenetic– promovează exercițiul fizic ca mijloc de creștere a calității vieții– previne bolile cronice datorate sedentarismului– asigură asistența medico-sportivă la sportivii cu dizabilități
| Anul I | Anul III | ||||
| 1.3.1 | 1.3.3 | 1.3.5 | 1.3.7 | 1.3.9 | 1.3.11 |
MODULUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂNr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematica cursuriCurs introductiv în Medicina Sportivă2.Contracția musculară – baze fiziologice și biochimice4.Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator6.Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic8.Capacitatea de efort10.Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive12.Selecția și orientarea medico-sportivă în sport14.Deficiențe fizice16.Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță18.Forma sportivă – starea de start20.Refacerea în sportul de performanță22.Farmacologie sportivă (medicație susținere/refacere)24.Aparatul digestiv în practica medico-sportivă. Ficatul de efort26.Antrenamente și competiții la altitudine medie28.Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare30.Oboseala patologică acută și cronică în sport32.Traumatologia sportivă – leziuni acute și de suprasolicitare34.Investigația psihologică la sportivi36.Colaborarea medic – antrenor în dirijarea antrenamentului38.Aspecte imunologice în sport40.Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)42.Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță44.Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH.46.Coduri etice în Medicina Sportivă +
Barem activități practice:● Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice) 100● Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos) 100● Miotonometria (evaluarea tonusului muscular) 100● Proba clino-ortostatică Schellong 100● Proba Flack 100● Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi 100● Electromiografia EMG la sportivi 50● Spirometrie 50● Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat) 200● Testul Bosco 50● Elaborarea avizului medico-sportiv 200● Scheme terapeutice energotrope și trofotrope 100● Alcătuirea zilnică a rației alimentare după specificul efortului 100● Prezentare de cazuri 20 +
MODULUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARENr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematică cursuriDomeniul de competență în MFR2.Electrodiagnosticul4.Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc6.MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități8.MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale10.MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor12.MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive14.MFR la persoanele cu durere cronică16.Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.18.Tulburări de creștere.20.Scolioze idiopatice, congenitale și secundare. +
Barem activități practice● Bilanț muscular● Interpretare Computer tomograf● Infiltrații intraarticulare și periarticulare● Buletin de analize factori naturali terapeutici +
MODULUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIENr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematica cursuriFiziologia și fiziopatologia musculară și articulară2.Osificarea. Formarea calusului.4.Entorsă de gleznă.6.Luxații – generalități: umăr, acromio-clavicular, cot8.Fracturi, luxații coloană vertebrală10.Fracturile membrului inferior12.Deficiențe fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze).14.Artroze16.Osteocondroze18.Principii de tratament ale fracturilor20.Principii de tratament în bolile degenerative ale aparatului locomotor. +
Barem activități practice● Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare (5)● Reducerea luxației de cot (3)● Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență (10)● Vizionare-cura chirurgicală fractură de rotulă (5)● Vizionare-artrodeza tibio-astragalian (5)● Vizionare-osteosinteza cu placa și șuruburi (5)● Examinarea unui bolnav cu: Deformații congenitale (4) Osteocondrodistrofii (2) Osteomielita (2) Afecțiuni reumatismale (5) Cifoze-scolioze (10) Picior strâmb congenital (5) Traumatisme ale aparatului locomotor (2) +
MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂNr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematica cursuriPneumonii microbiene și virale.2.Pleurezii4.Valvulopatii6.Tulburările de conducere ale inimii8.Cardiopatia ischemică10.Hipertensiunea arterială12.Litiaza renală14.Cistita acută16.Enterocolitele (infecțioase, de stres)18.Hepatite acute și cronice20.Pancreatitele22.Anemiile24.Colagenoze26.Manifestări viscerale endocrine.28.T.B.C. primar și secundar. +
Barem activități practice– Interpretare examen radiologic: 30– Interpretare rezultate explorări respiratorii: 10– Interpretare ECG, apexograma, carotidograma: 20– Interpretare echocardiografie: 10– Interpretare echografie abdominală: 10– Interpretare și efectuare oscilometrie: 5– Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10– Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic: 20– Interpretare explorări funcționale renale, hepatice, gastrice: 50– Alcătuirea regimului alimentar: 5– Interpretarea antibiogramei: 10 +
MODULUL DE CARDIOLOGIENr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematică cursuriFiziologia aparatului cardiovascular2.Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular și Tehnici moderne imagistice (CT, RMN)4.Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare – 2 ore6.Riscul cardiovascular – 2 ore8.Tulburările de ritm – 2 ore10.Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii – 2 ore12.Șocul cardiogen – 2 ore14.Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) – 2 ore16.Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament18.Reanimarea cardio-respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio-respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare20.Electrocardiografia +
Barem activități practiceInterpretarea unei electrocardiograme: stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, hipertrofiiie atriale și ventriculare, modificările electrocardiogramei în cardiomiopatii, cardiopatia ischemică etc, tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere, indicațiile, tehnica și interpretarea probei EKG de efort2.Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie, defibrilarea și cardioversia, denudare venă antebraț, resuscitare cardiacă +
MODULUL DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂNr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematică cursuriSemiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)2.Defectul septal atrial4.Canalul arterial persistent6.Atrezia de valvă tricuspidă8.Trunchiul arterial comun10.Stenoza pulmonară12.Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, etc.)14.Sincopa16.Cardiomiopatii (CMD/Miocardite, CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)18.Pericardite20.Hipertensiunea arterială sistemice22.Afectarea cardiacă în boli extracardiace +
Barem activități practice● Determinarea tensiunii arteriale● Suportul vital de bază – participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.● Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).● Montare și interpretare Holter-TA● Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort +
MODULUL DE ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETALNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematică cursuriGeneralități despre ecografie și sonde2.Indicații ale examinării ecografice4.Examinarea canalului carpian, tarsian6.Examinarea ecografică a țesuturilor moi – mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze8.Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale10.Hematoamele și revărsatele intra-articulare12.Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale – localizare, măsurători, monitorizare. +
Barem activități practice +
MODULUL DE ELECTROMIOGRAFIENr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematica cursuriIntroducere. Investigația electronică neuromusculară.2.Inervația radiculară, tronculară, miotomală4.Tehnici clasice de electrodiagnostic.6.Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.8.Biofeed-back electromiografic10.Metode cantitative în electromiografie – EMG kineziologică: stimularea magneto-electrică, patologia EMG (leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii, Miopatii, Tulburări ale transmiterii neuro-musculare +
Barem activități practice +
MODULUL DE NUTRIȚIE ȘI DIABETNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematica cursuriPrincipiile alimentației sănătoase, comportament alimentar2.Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar (inclusiv triada atletelor)4.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic6.Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic, etiopatogeneza, managementul dislipidemiilor8.Principiile studiului epidemiologic +
Barem activități practice– Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre– Crearea unui regim alimentar zilnic– Calculul cheltuielilor energetice zilnice– Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)– Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic – tehnică și interpretare– Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup– Principii de gastrotehnie– Ancheta alimentară– Screeningul familial în bolile metabolice– Metodologia cercetării epidemiologice +
MODULUL DE MEDICINĂ DE URGENȚĂNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematica cursuriSuportul primar al vieții (BLS)2.Disritmii – atitudine și urgență4.Electrocutarea6.Arsuri8.Șocul termic10.Anafilaxia – Șoc anafilactic12.Intoxicații acute – măsuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgență14.Politraumatismul – Definiție, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară16.Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare și atitudine18.Durerea toracică – Diagnostic, definiție și atitudine terapeutică20.Factori patogenici în transportul medicalizat. +
Baremul activităților practice● ATLS● Injecții intra-musculare● ECG – interpretare – ischemie, leziune, necroză● Puncția pleurală● Sondaj vezical● Oxigenoterapie – modalități de administrare● Poziții de transport +
MODULUL DE BIOETICĂNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Tematica cursuriIntroducere în Bioetică (2 ore) Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii. Definirea bioeticii. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. Teorii și metode în bioetică.2.Relația medic-pacient I (2 ore) Valori ale relației medic-pacient. Paternalism versus autonomie. Modele ale relației medic-pacient. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.4.Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.6.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. Probleme etice în stările terminale. Tratamente inutile în practică medicală. Eutanasia și suicidul asistat. Îngrijirile paliative.8.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.10.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. +
Tematică seminarii● Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri. Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.● Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore● Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore● Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore +
STAGIUL LA BAZĂ SPORTIVĂ SAU LOT OLIMPICNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual +
Barem activități practiceControlul igienico-sanitar al bazelor sportive zilnic2.Asistența medicală la antrenamente și competiții (30)4.Evaluarea dezvoltării fizice (30)6.Investigații în efort specific (50)8.Examene profilactice, clinice la 7 – 10 zile (20)10.Alcătuirea rației alimentare după specificul efortului (30)12.Evaluarea gradului de antrenament și a formei sportive (20)14.Scheme de recuperare adaptate cazului (20)1.5.REZULTATE AȘTEPTATE (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Înțelegerea și cunoașterea managementului medico-sportiv și a riscurilor aferente– Identificarea particularităților de recuperare în traumatologia sportivă și alte patologii asociate sportului de performanță– Prescrierea exercițiului fizic în funcție de particularitățile biologice personale– Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice în stabilirea obiectivelor de mai sus– Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor practicării sportului– Identificarea rolurilor și responsabilităților medicului de medicină sportivă într-o echipă multidisciplinară (antrenor, psiholog, kinetoterapeut etc)– Prescrierea exercițiului fizic în scopul profilaxiei bolilor datorate sedentarismului și a creșterii calității vieții a pacienților cu boli cronice1.7.Proba scrisă2.Proba clinică pe sportivul bolnav (patologie sportiva)4. +
Tematică examen +
PROBA SCRISĂClasificarea eforturilor. Surse de energie2.Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator4.Cordul sportiv6.Capacitatea de efort – baze fiziologice și biochimice.8.Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive10.Selecția și orientarea medico-sportivă în sport12.Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță14.Pregătirea biologică de concurs. Forma sportivă – starea de start16.Alimentația la sportivi18.Dopingul în sport.20.Aparatul renal în practică medico-sportivă. Rinichiul de efort22.Aclimatizare la altitudini mari24.Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite26.Bioritmurile în sport28.Leziuni traumatice articulare – entorse, luxații30.Leziuni traumatice de suprasolicitare specifice sportului de performanță32.Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)34.Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță36.Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH. +
PROBA CLINICĂ PE SPORTIVUL SĂNĂTOS +
PROBA CLINICĂ PE SPORTIV BOLNAV +
PROBA PRACTICĂAnamneza medico-sportivă inițială și periodică2.Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice)4.Dinamometrie (determinarea forței musculare)6.Proba Rufier8.Proba Flack10.Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi12.Examenul clinic ortopedic al sportivului14.Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS)16.Testul Sargent18.Jurnalul de autocontrol20.Fișa de nutriție și calcularea rației alimentare22.Elaborarea avizului medico-sportiv24.Scheme terapeutice energotrope și trofotrope +
BibliografiaAmerican College of Sports Medicine – Guidelines for exercise testing and prescription. (14th ed.) Baltimore: Williams and Wilkins, 20142.Bruckner P., Khan K. – Clinical Sports Medicine 4th ed., McGraw Hill, Australia 20124.EFSMA Exercise Prescription for health – Index to the Green Prescription (Cummiskey J) www.efsma.eu,6.Ionescu A.M., "Medicina Sportivă, Performanță și Sănătate", Editura Medicală, București, 20138.Klisouras V., Ionescu A. "Fiziologia Exercițiului – noțiuni fundamentale", Editura Bren, București 201310.Ionescu A.M, "Medicină sportivă. Ghid de lucrări practice" Ecas Trade SRL, București, 2001Baremul de manevre, tehnici și activități practiceDREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST DE MEDICINA SPORTIVĂ1.8.1.o Va practica specialitatea de Medicină Sportiva la nivel european de pregătire având în vedere că atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările Multiple Join Committee on Sports Medicine – UEMS
1.8.2.● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în policlinici specializate, cabinete medicale, baze sportive sau la loturi naționale și olimpice.● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare● Să susțină examenul de Board European MJC – UEMS● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare1.8.3.– Să vegheze la păstrarea sănătății sportivilor
1.8.4.● Ecografie musculoscheletală● Terapia Durerii1.8.5.● Acupunctură● ApifitoterapiePRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMProf. Dr. Anca Mirela Ionescu(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA SPORTIVĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
DEFINIȚIE:Specializarea în specialitatea Microbiologie Medicală se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, Micologie, Imunologie și Biologie moleculară dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infecțioase, la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, igienă, noțiuni elementare de biochimie și hematologie etc.). De asemenea, medicul rezident în Microbiologie Medicală desfășoară stagiu clinic de boli infecțioase și de epidemiologie și control al infecțiilor.Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie și de imunologie/diagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.DURATA PREGĂTIRII – 4 ANI (48 LUNI)Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.MODULUL ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE MEDICALĂ – 2 luniLecții conferință/demonstrații – 80 oreOrganizarea unui laborator de analize medicalea.amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;c.aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;e.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale3.Sistemul de management al calității:a.Cerințe de managementc.Auditul interne.Controlul echipamentelor de analizăg.Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale.5.Tematica activităților practice1.Evaluarea riscului microbiologic3.Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post5.Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări7.Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard9.Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză.ManagementAspecte de management ca: planificare strategică, proceduri de contractare, contracte de service, stabilirea bugetului departamentului etc. trebuie să facă parte din pregătirea de bază. Rezidenții trebuie să fie încurajați să asiste la cursuri de management care vor fi susținute de profesioniști. Scopul și obiectivele acestor pregătiri sunt de a le furniza o minimă experiență în procedurile necesare bunei funcționări a laboratorului de microbiologie.Sănătate și siguranțăÎn afara disciplinei, fiecare rezident trebuie de la început să devină familiar cu toate aspectele sănătății și biosiguranței în laboratorul de microbiologie.Aptitudini de comunicare și ITRezidentul trebuie de la început să devină familiar cu aspectele fundamentale ale utilizării calculatorului în cadrul laboratorului de microbiologie – baze de date, documente etc. – și cum sunt acestea utilizate zi de zi.Audit și asigurarea calității, acreditareToți rezidenții trebuie de la început să devină familiari cu procedurile de audit și trebuie să participe la un audit. Rezidenții trebuie să înțeleagă termenii de Control al Calității și Asigurarea Calității. La finalul pregătirii obligatorii trebuie să facă dovada înțelegerii complete a acestor două noțiuni; trebuie de asemenea să cunoască ce înseamnă Controlul Extern al Calității și procesarea datelor rezultate în urma acestora.MODULUL BACTERIOLOGIE GENERALĂ – 4 luniLecții conferință/demonstrații -160 oreIntroducere în bacteriologie2.Structura bacteriei4.Morfologie bacteriană6.Colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie8.Metabolismul bacterian: fermentația și respirația10.Efectul factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor12.Metode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței14.Antibiotice și chimoterapice: utilizări, mecanisme de acțiune16.Interacțiunea gazdă-parazit18.Compoziția florei microbiene în diverse localizări20.Patogeneza procesului infecțios22.Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, cleareance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamația, răspunsul imun)24.Căi de transmitere a microorganismelor patogeneRecoltarea și procesarea probelor biologicea.Transportul și conservareac.Procesarea probelor biologice2.Realizarea frotiurilorb.Microscopied.Controlul calității3.Importanța morfologiei coloniilor ca metodă de diagnostic microbiologicb.Colonii cu caracteristici multipled.Controlul calității4.Teste de fermentațieb.Teste diversed.Utilizarea testelor rapidef.Controlul calității5.Alegerea agenților antimicrobieni pentru testareb.Metode automate de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiened.Detectarea principalelor mecanisme de rezistențăf.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente și să se gândească cum ar putea fi aplicate în clinică și în laborator:1.structura microorganismelor, fiziologia și genetica lorb.mecanismele de apărare antiinfecțioasă ale gazdei (sistemul imun, răspunsul la infecție)d.agenți antimicrobieni, modul lor de acțiune și mecanisme de rezistență față de aceștia2.să înțeleagă principiile microscopiei optice, cu câmp întunecat, cu contrast de fază, fluorescență și al microscopiei electronice și să fie capabil să utilizeze microscopul optic, cu câmp întunecat și cu contrast de fazăb.să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine3.Alegerea și utilizarea mediilor de culturăb.Identificarea tipurilor de culturi/colonii bacteriene, a principalelor caracteristici culturaled.Principiile funcționării și interpretării rezultatelor sistemelor automate de identificare4.Alegerea antibioticelor pentru testarea sensibilității pentru principalele categorii de bacteriib.Interpretarea rezultatelor din sistemele automated.Recunoașterea principalelor fenotipuri de rezistență5.Rezidenților trebuie să li se furnizeze instrucțiuni și asupra mânuirii și eliminării probelor/materialelor contaminate (ex. ansele de unică folosință, pipetele) de la masa de lucru, pericolul aerosolilor, procedurile în cazul scurgerilor/stropiriiprocedurile locale pentru transportul în siguranță al prelevatelor clinice sau a culturilor și de asemenea, regulile naționale și internaționale cu privire la ambalarea și transportul materialelor de acest fel.b.principiile și modul de operare al hotelor cu aer laminar de nivel II și III și procedurile pentru utilizarea în siguranță a acestora, decontaminarea și monitorizarea circulației aerului.Sterilizare și Dezinfecțiea.Rezidenții trebuie să fie familiarizați cu metodele de monitorizare a sterilizării și dezinfecției și să fie capabili să elaboreze un program de sterilizare și dezinfecție în laborator, în spital sau în comunitate.MODULUL BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 oreAplicații ale biologiei moleculare în domeniul bolilor infecțioasef.Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-uluih.Esența traducerii și aplicații medicale2.Extracția ADN-uluib.Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-uluid.Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile tip blot, hibridizarea in situ, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray"f.Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidăh.Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray"3.Purificarea proteinelorb.Cromatografia proteinelord.Tematica activităților practice1.Metode de extracție automată a ADN-ului din diferite probe clinice3.Tehnica end point PCR5.Tehnica reverse transcription PCR7.Tehnica real time PCR9.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să îndeplinească următoarele obiective:1.Înțelegerea principiilor legate de structura și organizarea laboratoarelor de biologie moleculară3.Cunoașterea principalelor metode de extracție a acizilor nucleici din diverse produse patologice5.Înțelegerea și interpretarea rezultatelor, inclusiv a situațiilor care pot determina rezultate fals pozitive sau fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului și evoluției unor boli infecțioase7.I.4.Tematica cursurilor1.Organele limfoide: anatomie și funcțieb.Mecanismele imunologicea.Complexul major de histocompatibilitate – structura moleculară și funcțiac.Alergenele – structură, epitopie.Imunitatea mediată prin celulele T– Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului– Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T– Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participanteg.Alte mecanisme imunologice, care implică:– Celulele "natural killer"– Celulele killer activate de limfokine– Bazofile activatei.Modularea răspunsului imuna.Inflamația și modularea ei– Mediatori – preformați și neoformați– Celule efectoare în inflamație (alergică și altele)– Mastocitele și bazofilele – structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF– Eozinofilele – structură, activare, mediatori4.Non-imunologicăb.Reacții de hipersensibilitatea.Reacții de hipersensibilitate de tip IIc.Reacții de hipersensibilitate de tip IVReacții antigen-anticorp – principiile testelor imunologicea.Reacții de aglutinarec.Reacții imuno-enzimaticee.Rezultate fals pozitive și fals negative2.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice4.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe6.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să fie capabil:1.să cunoască principiile testelor imunologice și reacțiile antigen-anticorp care stau la baza acestora4.să efectueze testele serologice de bază6.I.5.Tematica cursurilor1.Genurile Streptococcus, Enterococcus și alți coci Gram-pozitivi catalazo-negativi – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene3.● Bacili nesporulați catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella4.Cocobacili Gram-negativi cu creștere dificilă: Genurile Haemophilus Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Francisella, Legionella, Bordetella – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene6.● Enteropatogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale E. coli7.Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene9.Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificație clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice11.Genurile Mycoplasma și Ureaplasma – caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice13.Biofilmul15.Tematica activităților practice1.Infecțiile tractului respirator superiorb.Infecțiile pielii, mucoaselor și ale țesuturilor moid.Infecțiile sistemului nervos centralf.Infecțiile tractului urinarh.Infecțiile ocularej.Detectarea stării de portaj bacterian (multirezistente la antibiotice, patogene etc.) – indicații, metodeMânuirea prelevatelor clinicea)să aibă capacitatea de a evalua gradul de urgență în procesarea probelor, inclusiv punerea la punct a unui serviciu în afara programului și comunicarea rezultatelor preliminare (dacă este cazul).c)să cunoască existența laboratoarelor de referință și cum poate să le utilizeze2.să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescențib)să interpreteze un frotiu în contextul diagnosticului microbiologic3.să dețină noțiunile de bază asupra diversității metabolismului bacterianb)să cunoască cerințele nutritive ale creșterii bacteriene, inclusiv atmosfera și temperaturile optime și să aibă cunoștințe asupra cineticii creșterii bacteriene atât pe medii solide cât și în medii lichide. Este important în acest context să se cunoască acele microorganisme și situații clinice în care detectarea creșterii bacteriene necesită incubare prelungităd)să cunoască prelucrarea tuturor prelevatelor clinice uzuale, să recunoască potențialii patogeni dintr-o cultură mixtă pe mediu solid, să separe aceste colonii în cultura pură pentru a le utiliza mai departe4.să fie capabil să efectueze teste care să ducă la identificarea tuturor patogenilor obișnuiți, inclusiv utilizarea truselor comerciale (ex. truse pentru analize enzimatice) și truse de diagnostic rapid ELISA, latex-aglutinare etc.b)să înțeleagă principiile identificării în sistem automat5.să cunoască existența laboratoarelor de referință pentru identificări amănunțite cum ar fi serotiparea și toate celelalte scheme de tipare atât fenotipică cât și genotipicăb)să poată efectua și interpreta testele CMI și CMBd)să cunoască relația dintre rezultatul antibiogramei și efectele terapeutice și toxice asupra unui pacient și să aibă capacitatea de a recomanda regimul de administrare în consecință6.să cunoască toate tehnologiile noi disponibile microbiologiei medicale care se bazează pe tehnici ADN (ex. PCR) și pe anticorpi monoclonalib)să poată evalua critic necesitatea tehnicilor emergente în cadrul laboratorului, pe criterii de cost/eficiență și impactul introducerii acestora asupra echipei și modului de lucru în laborator7.să aibă cunoștințe de bază în tehnologia informației și în particular în utilizarea datelor de pe calculator; trebuie să poată evalua avantajele și dezavantajele unor astfel de sisteme și informații de baza cu privire la necesitatea protecției datelorb)I.6.Tematica cursurilor1.Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, cryptosporidioza, isosporoza, blastocystoza, microsporidiib.Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamelă, în ser fiziologic și Lugol2.Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl – Neelsen modif. Hendricson4.2.Diagnosticul hematologic al malarieib.Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelord.Tehnica frotiului2.Tehnica milipor/nuceoporExamenul parazitologic al sputei și al secreției laringo – traheale:a.Sindromul LoefflerTehnici de diagnostic:1.Colorația cu albastru de toluidină3.Tehnici de depistare a antigenelor parazitare5.4.Diagnosticul leishmaniozei cutanate și visceraleb.Diagnosticul hidatidozeid.Diagnosticul filariozelor cutaneodermice și limfaticef.Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată"h.Colorația Giemsa2.Teste serologice imonoenzimaticeDiagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:a.Boala ChagasTehnici de diagnostic:1.Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă, western blot3.Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.5.6.Diagnosticul trichomonozei urogenitaleb.Examenul secreției vaginale2.Examenul secreției prostatice4.Tehnici de cultivareDiagnosticul afecțiunilor SNC:a.Afecțiuni SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și AcanthamoebaTehnici de diagnostic:1.Tehnici de cultivare a amoebelor.3.Examinarea L.C.R.-ului.Parazitoze la gazda imunodeprimatăa.Toxoplasmozac.Acanthamoebiazae.Strongyloidoza9.Ectoparaziția.Clasa Arahnida, Familia Asarcoptidea: genul Sarcoptesc.Ordinul Siphonaptera: Pulex iritans, Xeopsyla cheopise.Ordinul Diptera: Culicidaemetodologia diagnosticului de bază în parazitologie2.problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimateMODULUL MICOLOGIE – 1 lunăLecții conferință/demonstrații – 40 oreFungi de importanță medicală – caractere generale2.Principalii fungi implicați în patologia umană: Genurile Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis4.Alți agenți ai micozelor sistemice: Genurile Blastomyces, Histoplasma, CoccidioidesPrelevarea, manipularea și transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate și secreții, aspirat traheobronșic, urină2.Metode de izolare4.Testarea sensibilității la antifungicemetodologia diagnosticului de baza în micologie2.problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimateMODULUL VIRUSOLOGIE – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 oreStructura virusurilor. Taxonomie virală; principalele familii de interes medical.2.Imunitatea în viroze: Răspunsul imun nespecific și specific. Efectorii imunității naturale. Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunității dobândite. Rolul anticorpilor în apărarea împotriva virozelor. Răspunsul imun celular; Rolul complexului major de histocompatibilitate. Strategii virale de eludare a răspunsului imun.4.Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor6.Terapie antivirală. Rezistența la antivirale.Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice – tulpini atenuate- tulpini derivate din vaccin.2.Arbovirusuri. Flavi; Toga și Bunyaviridae. Clasificare agenți etiologici. Structură, Replicarea virusurilor cu genom ARNds (reoviridae), patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament. Epidemia de meningoencefalită West Nile din România.4.Orthomixoviridae. Structură și particularități replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift și drift antigenic – tulpini pandemice și tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară. Vaccinuri antigripale.6.Retroviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative ale retrovirusurilor. Oncovirinae. Oncovirusuri rapid vs lent oncogene.8.Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA și VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Metode de profilaxie – vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE.10.Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 și 2, VZV, Betaherpesvirinae: CMV; HHV6, HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularități ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latență. Infecții congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri- mecanism de acțiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian.12.Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic.14.Poxviridae. Virusul variolic, Virusul vaccinia. Monkeypox. Replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Eradicarea variolei prin vaccinare universală. Virusuri cu potențial bioterorist. Diagnostic și prevenție.16.Virusuri și cancere. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Oncogeneza cu virusuri ADN (Gamaherpesvirusuri, papovavirusuri, hepadnavirusuri). Oncogeneza cu virusuri ARN (retrovirusuri oncogene). Vectori virali. Aplicații în oncolizavirală și terapie genicăPrincipii generale de diagnostic virusologic. Algoritmul operațiilor implicate în diagnosticul virusologic: Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etapele izolării și identificării virusurilor; Izolare pe ou de găină embrionat și pe animal de laborator. Dotarea și întreținerea laboratorului de culturi de celule. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul calității. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor.2.Izolarea virusurilor pe culturi celulare. Principalele tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivității virale. Identificare virală – Reacția de virus-neutralizare. Principiu. Tehnică. Interpretare. Stocarea tulpinilor virale. Etichetare și evidență (trasabilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale.4.Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Metode de genotipare. Secvențiere și analiza filogenetică6.Diagnosticul de laborator al gastroenteritelor acute virale. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral8.Diagnosticul de laborator în neuroviroze. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală – reacția de virus-neutralizare. Tabla de șah. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali.10.Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, v. citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen- ZIKV). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Shell vial. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral.12.Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHB. Metode de evidențiere a AgHBs, Markeri ai infectivității VHB; Diagnosticul Coinfecției- Suprainfecției VHB/VHD. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHC. Genotipare. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic.14.Algoritm de diagnostic în epidemii cu etiologie virală inițial necunoscută. Agenți etiologici posibili. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etichetare și evidență; Alegerea unei direcții de diagnostic. Izolare și identificare virală.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:1.interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor3.când să apeleze sau să solicite expertiza unui laborator specializat în virusologieMODULUL HEMATOLOGIE – 1,5 luniLecții conferință/demonstrații – 60 oreHematopoeza– generalități– celula stem2.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)4.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)6.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)8.Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.10.Anemii hemolitice.– generalități– clasificare– schema de investigații în laborator12.Exploatarea unui sindrom hemoragipar14.Boala tromboembolică și fibrinoliza.Recoltare2.V.S.H.; Hematocrit4.Reticulocite6.Test Coombs8.Examinare frotiu medular10.Determinări complement seric, proteina C reactivă.12.Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici14.Electroforeza – imunoelectroforezaDeterminarea și interpretarea V.S.H., hematocritului, indicilor eritrocitari, determinări citochimice.Informații și tehnici de bază privind investigarea și monitorizarea diferitelor forme de anemie.Imunohematologie – informații și tehnici de bazăI.10.Tematica cursurilor1.Peptide biologic active.b.Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2.Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.b.Metabolismul glucidica.Gluconeogenezac.Metabolismul lipidica.Degradarea acizilor grașic.Biosinteza colesteroluluie.Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).5.Modificări biochimice în:a.Patologia hepaticăc.Maladii metabolice și endocrineExamenul de urinăa.Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilazăc.Examenul biochimic al sângeluia.Electroforeza proteinelor – metode; variații fiziopatologicec.Glucoza. Hiperglicemia provocată, hemoglobina glicată; interpretarea rezultatelore.Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologiceg.Examenul biochimic al L.C.R.: variații fiziopatologiceI.11.Tematica cursurilor1.Antibiotice, antivirale, antifungice3.Limitarea rezistenței microbiene – intervenții eficiente5.Infecții respiratorii: IACRS, bronșite acute, pneumonii, supurații pulmonare5.Infecții intraabdominale: difuze (peritonite) sau localizate7.Infecții genitale: uretrita, colpita, anexita, metrita, boala inflamatorie pelvină9.Infecții ORL: angine, sinuzite, otite, laringite11.Hepatite virale acute și cronice13.Infecții postoperatorii; infecții pe corp străin implantat15.Infecții la imunodeprimați17.Tuberculozastagiu în unitate de primiri urgențe – patologii frecvente, atitudine inițială diagnostică (de preferat cu subrotații în UPU din spitale generale și de spital Boli Infecțioase)2.stagiu de îngrijiri spitalicești:– evaluare clinică a pacienților, demers diagnostic, conduită terapeutică și profilaxie secundară; cooperare în interpretarea datelor de laborator; se va desfășura în secții de Boli Infecțioase, ATI, alte servicii chirurgicale, hematologie/oncologie– participarea la discuțiile despre cazuri în comun cu colegii clinicieni și epidemiologiExperiență clinicăa)să fi câștigat experiență în relația cu medicul de familie;c)să fi participat la întruniri de educație postuniversitară, inclusiv prezentări de caz și vizitele clinice;2.La finalul stagiului de pregătire, un microbiolog trebuie să aibă cunoștințe despre:a.antibiotic stewardshipc.supravegherea rezistenței la antibiotice și colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibioticMODUL EPIDEMIOLOGIE – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 de oreEpidemiologia – definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare.2.Supravegherea epidemiologică4.Imunoprofilaxia pasivă în bolile infecțioase – beneficiile, indicațiile, limitele serurilor și imunoglobulinelor6.Comunicarea în boala transmisibilă (comunicarea orală/scrisă între profesioniști, comunicarea cu presa)8.Prevenirea și controlul infecțiilor în rândul personalului medical:a.atitudinea în cazul unei expuneri accidentale la sânge și fluide biologicec.Infecțiile asociate asistenței medicalea.Criterii de definire, Definiții de caz, Clasificare;c.Controlul mediului de spital (autocontrol)e.Tematica activităților practice1.rate, rapoarte, proporțiib.Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă. Studiu de caz sub formă de exerciții3.Vaccinoprevenția – Programul Național de Imunizări. Calendarul de vaccinări. Aplicații practice (elaborarea unui calendar de vaccinări, a unei scheme de vaccinare personalizate)5.Comunicarea în boala transmisibilă – elaborarea și susținerea unei prezentări orale, întocmirea unui raport7.precauțiuni standard, precauții de izolareb.elaborarea unei proceduri/protocol de dezinfecție8.Igiena mâinilor. Tehnicile de igiena mâinilor – exerciții10.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:1.Să cunoască tipurile de studii epidemiologice3.Să înțeleagă rolul microbiologului în investigația epidemiologică a unui caz/focar/epidemie5.Să cunoască mecanismele de acțiune ale serurilor, imunoglobulinelor, vaccinurilor, beneficiile, indicațiile și limitele acestora, să știe să alcătuiască un calendar de vaccinare și recomandările de vaccinare pentru diferite grupe la risc7.Să cunoască măsurile de prevenire a infecțiilor la personalul medical (precauțiile standard și cele adresate căii de transmitere, să știe să stabilească tipul de precauție care trebuie aplicată într-o situație concretă, să știe tehnicile de igienă a mâinilor, vaccinurile indicate personalului medical, atitudinea în cazul unei expuneri la sânge sau produse din sânge9.să fi fost implicat direct în controlul local al infecțiilor, incluzând focare epidemice și managementul lorb)să cunoască acele zone din spital sau din comunitate ce necesită politici de control al infecțiilord)să fi participat la vizitele în zone clinice și non-clinice pentru recomandări în controlul infecțiilor. Acestea includ inspecțiile la bucătărie, în special cele conduse de către responsabilii cu mediul. Trebuie dezvoltate relații cu personalul cheie din stația centrală de sterilizare, farmacie și spălătorief)să cunoască orice document național relevant pentru controlul infecțiilor. De asemenea, cunoașterea recomandărilor de lucru (ex. MRSA, CPE, VRE, C difficile)h)să cunoască agenții fizici și chimici utilizați în controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicaleMODULUL IGIENĂ – 1,5 luniLecții conferință/demonstrații – 60 de oreNorme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale; Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului2.Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.4.Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.6.Igiena mâinilor – măsură cheie în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale. Programe de igiena mâinilor.8.Tematica activităților practice1.Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale– curățenia și dezinfecția blocului alimentar– managementul siguranței alimentului– dezinsecția și deratizarea– gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală– igienizarea rezervorului de apă potabilă– monitorizarea complianței cu igiena mâinilor– asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.3.Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar – HACCP – analiza riscurilor prin puncte critice de controlsă cunoască componentele structurale și funcționale ale unui spital2.să cunoască metodele de curățenie și dezinfecție și să evalueze eficiența curățeniei și dezinfecției4.să evalueze eficiența programului de igiena mâinilor6.să știe să elaboreze plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale8.să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 1 lunăLecții conferință/demonstrații – 40 de oreCalculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină.2.Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor.4.Aplicații de wordprocessing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6.Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8.Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, FTP). Aplicația Internet Explorer10.Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12.Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14.Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16.Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18.Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări.20.Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor22.Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24.Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26.Sistemul Hospital Manager28.(Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledgeMODULUL BIOETICĂ MEDICALĂ – 0,5 luniLecții conferință/seminarii – 40 oreIntroducere în Bioeticăa.Contextul apariției bioeticiic.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticiie.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticiia.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor viețiic.Relația medic-pacient (I)a.Paternalism versus autonomiec.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4.Consimțământul informatb.Relația medic- pacient minord.Greșeli și erori în practica medicalăa.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologicec.Probleme etice la începutul viețiia.Dileme etice în avortc.Probleme etice în clonarea reproductivă7.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicinăb.Tratamente inutile în practica medicalăd.Îngrijirile paliative8.Donarea de organe de la cadavrub.Etica alocării de resurse în transplant9.Eugenia și discriminarea pe baza geneticiib.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatalăd.Terapia genicăf.Etica cercetării pe subiecți umania.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umanic.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționalee.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actualeb.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent3.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăb.Rolul comunicării în relația medic- pacient4.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazurib.Rolul comitetelor de etică din spitale5.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxisb.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale6.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10.I.16.
Președinte,
10.05.2017(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ a fost introdus de Punctul 3 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE 2020
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
2020
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
DEFINIȚIA ȘI IMPORTANȚA SPECIALITĂȚII:Curriculumul de pregătire în specialitatea Nefrologie prevede un număr total de 1000 ore de pregătire teoretică pentru tematica prezentată (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole de carte/tratate etc.). Restul numărului de ore din cadrul pregătirii, conform contractului individual de muncă, va fi alocat activităților practice. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.Privind stagiile din pregătirea medicală conexă de pregătire în rezidențiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de Rezidențiat clinica în care se vor desfășura acestea.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, este recomandată organizarea unui colocviu pe parcursul fiecăruia dintre acestea.Examenul constă în patru probe:● probă scrisă (3 subiecte din tematica de pregătire medicală conexă și 7 subiecte de Nefrologie);● probă practică de interpretare a unor investigații/de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.La examenul pentru obținerea titlului de medic specialist, organizat bianual:● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7,00 pentru fiecare probă;● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).Examenul pentru obținerea titlului de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori. +
DURATA ȘI STRUCTURA REZIDENȚIATULUI ÎN NEFROLOGIE:PREGĂTIREA MEDICALĂ CONEXĂ – 18 luni, din care:● Medicină internă – 4 luni● Reumatologie – 2 luni● Anestezie și terapie intensivă – 2 luni● Pneumologie – 1,5 luni● Bioetică – 0,5 luniNEFROLOGIE – 42 luni, din care:● Nefrologie – 20 luni● Terapie acută nefrologică – 6 luni● Nefrologie pediatrică – 1,5 luni● Ultrasonografie a aparatului urinar la adult – 2 luniReferitor la stagiul de Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult, acesta va fi efectuat numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de Rezidențiat și/sau Îndrumătorii de Rezidențiat dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de către cadre didactice/medici primari care dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală. +
PARCURS REZIDENȚIN.B.:De comun acord cu Coordonatorul de rezidențiat, medicul rezident poate opta pentru altă ordine a stagiilor clinice, cu condiția ca toate stagiile din pregătirea medicală conexă să fie efectuate în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie. +
ORGANIZAREA PROGRAMULUI: +
OBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE:Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:– Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități.– Capacitatea de a comunica și colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor.– Redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil, atât pe hârtie, cât și electronic, și în timp util.– Oferirea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală pe internet, din reviste de specialitate etc.– Învățarea modului de efectuare a unei cercetări clinice.– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.2.Obiectivele specifice specialității Nefrologie constau în dobândirea de cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate:– Evaluarea clinică a pacienților cu afecțiuni ale aparatului reno-urinar, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic; monitorizarea evoluției clinice și paraclinice; modificarea planurilor în funcție de acestea.– Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a afecțiunilor aparatului reno-urinar și/sau a progresiei acestora.– Recunoașterea, profilaxia și tratarea complicațiilor afecțiunilor aparatului reno-urinar prin acțiuni prompte și eficiente și, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialități medicale și chirurgicale.– Cunoașterea, recomandarea și aplicarea metodelor de supleere a funcției renale în mod adecvat și individualizat în funcție de tipul de afecțiune renală, dar și de complicațiile și co-morbiditățile pacientului.– Monitorizarea pacienților cu afecțiuni renale cronice, precum și a celor aflați în TSFR.– Cunoașterea și aplicarea normelor de bună practică în vigoare în specialitatea Nefrologie. +
STRUCTURA DETALIATĂ A PROGRAMULUI:MODULUL 1 – NEFROLOGIE – 20 luniMODULUL 14 – TRANSPLANT RENAL – 2 luniTEMATICA TEORETICĂ (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)1.Semiologia aparatului urinar3.Hipertensiunea arterială secundară de cauză renală5.Tulburările hidrice și electrolitice7.Mecanismele imunologice ale bolilor de rinichi9.Afectarea rinichiului în boli sistemice imunologice (lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă, sclerodermie, vasculite sistemice)11.Microangiopatiile trombotice13.Infecțiile de tract urinar15.Bolile chistice ale rinichiului17.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza19.Nefropatiile vasculare21.Injuria acută a rinichiului (inclusiv sindromul hepato-renal)23.Principiile de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi25.Transplantul renal:– Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilității– Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat– Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noțiuni de tehnică chirurgicală a transplantării– Evoluția rinichiului transplantat. Mijloace și metode de evaluare a grefei renale– Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare– Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament– Indicațiile, contraindicațiile; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale27.Abordul vascular pentru dializă: tipuri, complicații și tratamentb)Interpretare analize:– Gazometria sanguină– Electrocardiograma– Hemocultura– Fundul de ochi– Markeri ai infecțiilor cu virusuri hepatice și HIV– Hemoleucograma– Ionograma sanguină și urinară– Parametrii echilibrului acido-bazic– Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare– Lipidograma– Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare– Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, anticorpi anti-ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, factor reumatoid, crioglobuline celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti- citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A2– Probele de coagulare– Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, calcidiol, renină, ARP (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron– Investigațiile imagistice (radiografie cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorările imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)– Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice– Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore– Examenul bacteriologic al urinei– Probele funcționale glomerulare– Probele funcționale tubulare– Puncția biopsie renală – interpretarea rezultatelor anatomo-patologice– Lichidul de dializă peritoneală– Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, precum și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valoriABILITĂȚI DOBÂNDITE (comune pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient cu patologie reno-urinară.– să întocmească foaia de observație.– să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică; să modifice planurile în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; să întocmească epicriza.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.– să identifice complicațiile asociate scăderii filtratului glomerular în Boala cronică de rinichi (anemia de cauză renală, anomaliile metabolismului mineral și osos, acidoza metabolică, diselectrolitemiile, hiperhidratare, malnutriție) și să stabilească tratamentul adecvat al acestora– să știe singur să stabilească indicațiile și contraindicațiile TSFR, momentul inițierii acesteia în boala cronică de rinichi (BCR), injuria acută a rinichiului (IAR) sau alte afecțiuni care necesită epurare extrarenală (intoxicații, insuficiență cardiacă etc.) și să stabilească tipul de TSFR adecvat fiecărui pacient, precum și parametrii specifici în funcție de datele clinice și paraclinice ale pacientului.– să cunoască criteriile de adecvanța ale dializei.– să știe să monteze/să îngrijească/să extragă un cateter venos central (CVC) de dializă; să știe să supravegheze/să îngrijească pacientul cu cateter de dializă peritoneală (cateter Tenckhoff).– să știe modalitatea practică de efectuare a unei ședințe de hemodializă, hemoperfuzie, hemodiafiltrare, ultrafiltrare izolată, dializă peritoneală, plasmafereză; să cunoască și să recomande tratament pentru complicațiile acute ale ședinței respective.– să cunoască patologia, modul de urmărire și tratamentul cronic ale unui bolnav dializat cronic și ale unui pacient transplantat renal.– să știe să efectueze o puncție biopsie renală, să supravegheze pacientul după efectuarea puncției și să aplice sau să recomande un tratament în caz de complicații după puncție.– să cunoască investigațiile necesare înaintea unui transplant renal; să poată aprecia compatibilitatea între donator și primitor.– să cunoască indicațiile și contraindicațiile unui transplant renal de la donator viu sau de la donator în moarte cerebrală.– să cunoască complicațiile postoperatorii ale transplantului renal.– să știe să examineze un pacient care urmează a fi transplantat, să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică.– să știe să monitorizeze evoluția clinică și paraclinică a pacientului transplantat renal.– să știe să stabilească schema de tratament imunosupresiv la pacientul transplantat renal; să cunoască efectele adverse ale medicației imunosupresive.– să cunoască indicațiile puncției biopsie a grefei renale și să poată să o efectueze.– să stabilească diagnosticul pozitiv și indicația de supraveghere tip terapie acută nefrologică; să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic; să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.– să stabilească indicația și să monteze aparatul de monitorizare a parametrilor cardio-respiratori, injectomatul și oxigenoterapia.– să știe indicațiile intubării oro-traheale (IOT).– să știe să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.– să stabilească schemă de tratament la pacientul critic cu afecțiunile din tematică.MODULUL 2 – MEDICINĂ INTERNĂ – 4 lunia)Bronhopneumopatia obstructivă cronică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament2.Ulcerul gastro-duodenal – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament4.Hepatitele cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie6.Litiaza biliară – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații8.Cancere digestive (gastric, colo-rectal, de pancreas): diagnostic pozitiv (inclusiv stadializare), diagnostic diferențial, complicații10.Guta – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament12.Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații14.Mielomul multiplu – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.– să efectueze fără supraveghere electrocardiogramă și paracenteză.MODULUL 3 – REUMATOLOGIE – 2 lunia)Poliartrita reumatoidă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2.Vasculitele sistemice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient reumatologic.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.MODULUL 4 – PNEUMOLOGIE – 1,5 lunia)Astmul bronșic – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm2.Cancerul bronhopulmonar – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații4.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea spirometriei– Indicațiile și interpretarea gazelor sanguine– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografia cord-pulmon, tomografia computerizată toracică, RMN de torace– Indicațiile și interpretarea bronhoscopiei– Toracocenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului pleuralc)TEMATICA TEORETICĂ1.Cancerul de prostată3.Uretro-prostatita acută și cronică5.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea ultrasonografiei trans-rectale a aparatului urinar inferior– Indicațiile și interpretarea puncției biopsii de prostată– Indicațiile și interpretarea examenului de secreție prostatică– Interpretarea rezultatelor determinării antigenului specific prostaticc)TEMATICA TEORETICĂ1.Pericarditele – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament3.Boala cardiacă ischemică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5.Insuficiența cardiacă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament7.Boala arterială ocluzivă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament a afecțiunilor din tematică.– să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.– să cunoască potențialele efecte adverse renale ale administrării substanței de contrast în timpul coronarografiei sau angiografiei și să cunoască și să recomande măsuri de prevenție a acestei complicații.– să știe indicațiile și modul de efectuare a unei ECG.– să măsoare presiunea arterială.– să efectueze resuscitarea cardio-respiratorie.– să recomande tratamentul adecvat în urgențele hipertensive.– să utilizeze sistemele de monitorizare a semnelor vitale.– să prescrie și monitorizeze tratamentul anticoagulant oralMODULUL 7 – DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE – 2 lunia)Diabetul zaharat – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament2.Obezitatea – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, profilaxie4.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Stabilirea schemei de monitorizare a glicemiilor– Stabilirea schemei de antidiabetice orale– Stabilirea schemei de terapie insulinică– Tratamentul urgențelor hipo-și hiperglicemice– Prescrierea unui regim alimentar adecvatc)TEMATICA TEORETICĂ1.Îngrijirea pacientului cu MODS (sindromul de disfuncție multiplă de organe)3.Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic5.Abordul vascular pentru dializa în urgențăb)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic.– să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.– să știe indicațiile IOT.– să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.– să enunțe principiile de tratament la pacientul cu afecțiunile din tematică.– să recomande și să efectueze practic o ședință de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză; să recunoască complicațiile acute ale ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză și să recomande un tratament în urgență.MODULUL 10 – NEFROLOGIE PEDIATRICĂ – 1,5 lunia)Particularitățile anatomo-funcționale ale aparatului reno-urinar al copilului2.Particularitățile terapiei de supleere renală la populația pediatricăb)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament al afecțiunilor din tematică.– să cunoască particularitățile transferului de la nefrologie pediatrică la nefrologie adulți a persoanelor cu afecțiuni renale cronice debutate în copilărie.MODULUL 11 – BIOETICĂ – 0,5 lunia)Introducere în Bioetică – 2 oreMorala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiuDefinirea bioeticiiTeorii și metode în bioeticăConceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 oreDefinirea conceptelor de sănătate, boală, suferințăRolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc.)Relația medic-pacient I – 2 oreValori ale relației medic-pacientModele ale relației medic-pacientIV.Confidențialitatea în relația medic-pacientActe normative care reglementează relația medic-pacientGreșeli și erori în practica medicală – 2 oreDefinirea noțiunilor de greșeală și eroareManagementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăProbleme etice la începutul vieții – 2 oreLibertatea procreațieiEtica reproducerii umane asistate medicalVII.Probleme etice în stările terminaleEutanasia și suicidul asistatVIII.Donarea de organe de la persoana vieIX.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului umanStatutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioniPosibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeEtica cercetării pe subiecți umani – 2 orePrincipii etice în cercetarea pe subiecți umaniPopulații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umaniComitetele de etică a cercetăriib)Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Alternative ale jurământului lui HipocrateIII.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentăIV.Drepturile pacienților – reglementare legislativăV.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxisVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil să cunoască și să aplice principiile de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.MODULUL 12 – PATOLOGIA ABORDULUI VASCULAR – 1,5 luniLa alegerea medicului rezident și cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat, stagiul poate fi efectuat în secții de terapie acută nefrologică, ATI sau chirurgie cardio-vascularăTEMATICĂ TEORETICĂ1.Fistula arterio-venoasă dobândită: localizări, avantaje și dezavantaje, patologia fistulei arterio-venoase3.TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Examinarea fistulei arterio-venoase– Îngrijirea cateterului venos central– Montarea în urgență a unui cateter venos central temporar– Examinarea ultrasonografică a fistulei arterio-venoasec)TEMATICA TEORETICĂ1.Anatomia ultrasonografică normală a aparatului reno-urinar3.Ultrasonografia în nefropatiile tubulo-interstițiale5.Ultrasonografia în bolile ereditare, anomaliile congenitale ale aparatului urinar7.Ultrasonografia în boala cronică de rinichi9.Ultrasonografia în bolile chistice ale aparatului urinar11.Ultrasonografia tumorilor renale13.Ultrasonografia patologiei prostatei15.Ultrasonografia cu contrast în explorarea aparatului urinar (CEUS)17.Biopsia renală ghidată ultrasonograficb)● Venoase– Aspecte ecografice ale rinichiului la pacientului dializat și transplantat– Evaluarea ecografică în urgențele nefrologice● Colica renală● Leziunea acută de rinichi– Evaluarea ecografică a litiazei reno-ureterale– Evaluarea ecografică a tumorilor renale– Evaluarea ecografică a vezicii urinare● Malformații● Retenția cronică de urină● Formațiuni intravezicale (cheaguri, calculi, polipi, tumori)– Evaluarea ecografică a prostatei● Prostatita acută și cronică● Adenocarcinomul de prostataABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să identifice ultrasonografic elementele anatomice ale aparatului reno-urinar și să le diferențieze față de structurile de vecinătate.– să diferențieze între aspectul ultrasonografic normal și patologic al elementelor aparatului reno-urinar.– să recunoască ultrasonografic elementele de patologie, anomaliile de structură de la nivelul aparatului reno-urinar.– să efectueze singur examinarea ultrasonografică a aparatului reno-urinar.MODULUL 9 – OPȚIONAL – 1,5 luni9A. ENDOCRINOLOGIEa)Patologia glandei tiroide (hipertiroidie, hipotiroidie) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2.Diabetul insipid – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial4.TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile și interpretarea evaluării hormonale specifice afecțiunilor glandei tiroide– Indicațiile și interpretarea dozării parathormonului seric– indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ultrasonografie a glandei tiroide și glandelor paratiroide, scintigrafie paratiroidianăc)TEMATICĂ TEORETICĂ1.Accidente vasculare cerebrale: diagnostic pozitiv și diferențial, forme clinice3.TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Examenul clinic neurologic– Indicațiile și interpretarea explorărilor electrofiziologice neuromusculară: studiul de conducere nervoasă– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: tomografie computerizată, RMN; precauții înainte de administrarea substanțelor de contrastc)TEMATICA TEORETICĂ1.Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații3.Mielomul multiplu – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5.Cancerul renal- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicațiib)ABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient oncologic.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.9D. ULTRASONOGRAFIE GENERALĂa)Noțiuni de fizica ultrasunetelor2.Aspecte de patologie ultrasonografică a organelor abdominale: ficat, căi biliare, pancreas, splină, uter, ovare4.TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tehnica pregătirii pacientului pentru examinarea ultrasonografică a organelor abdominale– Tehnica examinării ultrasonografice a organelor abdominale (tipul de transductor adecvat, manipularea aparatului, planuri de examinare)c)
COMISIA DE NEFROLOGIE,PREȘEDINTE,Prof. Univ. Dr Tuță Liliana Ana +
Anexa nr. 1PROBA SCRISĂ (3 subiecte din tematica de pregătire medicală conexă și 7 subiecte din tematica de Nefrologie)II-III.PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)I.PREGĂTIREA MEDICALĂ CONEXĂ1.Astmul bronșic – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm3.TBC pulmonar – diagnostic pozitiv, diferențial, complicații5.Pleureziile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații7.Colita ulceroasă și boala Crohn – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații9.Pancreatitele acute și cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament11.Poliartrita reumatoidă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații13.Vasculitele sistemice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații15.Sindroamele mieloproliferative și limfoproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză, limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații17.Endocardita bacteriană subacută – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații19.Tulburările de ritm și de conducere – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament21.Hipertensiunea arterială esențială. Urgențele hipertensive – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament23.Embolia pulmonară. Tromboflebita – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații25.Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) – etiopatogenie, diagnostic și abordare terapeuticăB)Anatomia și fiziologia rinichiului2.Sindrom nefritic acut și cronic: patogenie, diagnostic4.Hipertensiunea arterială nefrogenă (reno-vasculară și reno-parenchimatoasă)6.Tulburările echilibrului acido-bazic8.Glomerulonefrite (GN) acute și subcute: GN proliferativă endocapilară, GN proliferativă extracapilară10.Nefropatia diabetică12.Afectarea rinichiului în disproteinemii14.Infecțiile de tract urinar16.Bolile chistice ale rinichiului18.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza20.Nefropatiile vasculare22.Boala cronică de rinichi: epidemiologie, diagnostic pozitiv, diagnostic etiologic, stratificare prognostică, patogenia progresiei și tratamentul de prevenire a progresiei24.Pregătirea pacientului cu Boală cronică de rinichi pentru terapia de substituție a funcțiilor rinichilor: indicații de inițiere, alegerea metodei TSFR, alegerea tipului de abord vascular26.Transplantul renal: indicații, evaluarea primitorului și donatorului, imunologia transplantului renal, principii ale tratamentului imunosupresor, complicații ale transplantului renal, monitorizarea pacientului cu transplant renalII-III.Un caz din tematica de pregătire medicală conexă/nefrologie.2.PROBA PRACTICĂInterpretarea uneia din următoarele investigații:1.Ionograma sanguină și urinară3.Lipidograma5.Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, anticorpi anti- ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.7.Testele de colestază hepatică9.Testele pentru HIV11.Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, calcidiol activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron13.Examenul bacteriologic al urinei15.Probele funcționale tubulare17.Radiografia toracică.19.Radiografia scheletului osos21.Fundul de ochi23.Hemocultura, coprocultura25.Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice27.Manevre/prescripții/indicații:1.Tehnica inserției unui cateter de hemodializă3.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)5.Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal – metodă7.Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal9.Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori11. +
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.● Loscalzo J, Longo DL, Fauci AS. Harrison. Manual de Medicină. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2014.● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines.● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner Rector's The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.● www.uptodate.com. +
Anexa nr. 2DOUĂ PROBE CLINICEIII.DOUĂ PROBE CLINICE1.Semiologia și explorarea aparatului urinar3.Sindrom nefrotic: patogenie, diagnostic5.Tulburările hidrice și electrolitice7.Nefropatii glomerulare primitive: nefropatie glomerulară cu leziuni minime, nefropatie membranoasă, glomeruloscleroză focală și segmentară9.Glomerulonefrite cronice: GN cu depozite mezangiale de IgA, GN membrano-proliferative, primitive și secundare11.Nefrita lupică13.Microangiopatiile trombotice15.Bolile rinichiului în sarcină17.Nefropatiile ereditare19.Nefropatiile tubulointerstițiale acute și cronice21.Injuria acută a rinichiului23.Metodele de epurare extrarenală25.Transplantul renalIII.Hemoleucograma2.Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare4.Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare6.Testele de citoliză hepatică8.Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice10.Echilibrul acido-bazic12.Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore14.Probele funcționale glomerulare16.Explorările imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN18.Radiografia tubului digestiv20.Electrocardiograma22.Exsudatul faringian24.Puncția biopsie renală26.Lichidul de dializă peritonealăPuncția biopsie renală2.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă4.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului6.Inițierea dializei peritoneale – parametrii8.Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului10.Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar +
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation's Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines.● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines/guidelines_commentaries.● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner Rector's The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.(la 13-07-2021,
Curriculumul de pregătire în specialitatea nefrologie a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 684 din 13 mai 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 13 iulie 2021
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
Definiția specialității: +
IntroducerePe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.
| ANUL I | MODUL 2 ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ) PEDIATRIE | ||||||||
| ANUL II | MODUL 5 OBSTETRICĂ (1 LUNĂ) | MODUL 7 PEDIATRIE (3 LUNI) MODUL 8 URGENȚE PEDIATRICE (2 LUNI) | |||||||
| ANUL III BOLI INFECȚIOASE | MODUL 11 CHIRURGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI) | MODUL 13 TERAPIE INTENSIVĂ NOU NĂSCUT(6 LUNI) | |||||||
| ANUL IV (2 SĂPTĂMÂNI) | MODUL 17 TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT(8 LUNI) | MODUL 19 ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ) | MODUL 20 TRANSPORT NOU-NĂSCUT (3 LUNI) (an 5) (9 LUNI) | ||||||
| ANUL I | ANUL III | ANUL V | 3 L | 3 L Boli infecțioase | Modul 15 Bioetică medicală | Modul 20 Transport neonatal | |||
| Modul 2 Ecografie Neonatală*) | Modul 5 Obstetrică | Modul 11 Chirurgie pediatrică | Modul 16 Elemente juridice medicale și malpraxis | Modul 21 Terapie intensivă neonatală (an5) | |||||
| Modul 3 Pediatrie | Modul 6 Genetică | Modul 12 Ortopedie pediatrică | Modul 17 Terapie intensivă neonatală (an4) | ||||||
| Modul 7 Pediatrie | Modul 13 Terapie intensivă neonatală (an3) | Modul 18 Follow up prematur | |||||||
| Modul 8 Urgențe Pediatrice | Modul 14 Ecografie Neonatală | Modul 19 Ecografie Neonatală | |||||||
| Modul 9 Neurologie pediatrică | |||||||||
| TOTAL | TOTAL | TOTAL | TOTAL | TOTAL | |||||
*) Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ecografie generală. +
Anul I – Modulul 1: Neonatologie – Nou-născutul sănătos și la termen – 3 luniNr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămânăNoțiuni de creștere și dezvoltare fetală2.Resuscitarea neonatală la sala de nașteri – noțiuni de bază4.Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină6.Îngrijirea nou-născutului sănătos8.Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică10.Criterii de externare a nou-născutului sănătos12. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul I – Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen și șold) – 1 lunăNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăCondiții de examinare ecografică2.Tipuri de transductor4.Ecografia șoldului6. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul I – Modul 3: Pediatrie – 8 luniNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăCreșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4.Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6.Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.Puncția pleurală – indicații.8.Constipația cronică și encoprezisul.10.Malformațiile congenitale de cord cianogene.12.Anemiile hemolitice dobândite.14.Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18.Sindromul nefrotic.20. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul II – Modulul 4: Neonatologie – Nou-născutul cu risc. – 3 luniNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăMonitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale2.Medicația maternă și efectele asupra fătului4.Anomaliile fetale frecvente6.Nou-născutul cu risc crescut – anticipare, evaluare, management, prognostic8.Nou-născutul din naștere multiplă10.Resuscitarea neonatală avansată12. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul II – Modulul 5: Obstetrică – Ginecologie – 1 lunăNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăFiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală și maternă în trimestrul 3.2.Fiziologia travaliului. Mecanismul dilatației.4.Prezentațiile distocice – craniene, pelviană, transversă.6.Operația cezariană.8.Monitorizarea fetală ante-și intrapartum, cardiotocografia.10.Restricția de creștere intrauterină.12.Nașterea înainte de termen.14.Sarcina multiplă.16. +
Obiective educaționale și abilități așteptate
+
Anul II – Modul 6: Genetică medicală – 1 lunăNr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămânăNOȚIUNI DE BAZĂ1.Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple3.Acizi nucleici – ADN și ARN5.Sinteza proteică – transcripția și translația7.Mutații genetice – mecanisme și efecte9.Legile lui Mendel și transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice – ereditatea mendeliană11.Expresia genică, expresivitatea și penetranță13.Ereditatea mitocondrială15.BOLI CROMOZOMIALE– Clasificare – tipuri de anomalii cromozomiale1.Aneuploidiia)gonozomale– Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile cromozomilor sexualiB.Mozaicismul cromozomial2.Deleții/duplicații cromozomiale – sindroame de (micro)deleție/(micro)duplicațiea)Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleție și microduplicațiec)Translocații cromozomialea)Cunoașterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocațiilorIII.Afecțiuni cu transmitere autozomala – dominantă/recesivăa)Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune autozomal recesivă2.Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor dominante și recesive legate de cromozomul Xb)Înțelegerea statusului de hemizigotIV.BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE– Amprentarea genomică și originea parentală– Cunoașterea etiologiei și tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare– Înțelegerea procesului de disomie uniparentalăVI.CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAȚIILE CONGENITALE– Clasificare anomaliilor congenitale – malformații, deformații, disrupții– Factori de mediu– Afecțiuni materne– Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare.– Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării.– Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare.– Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.VIII.TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR NEONATOLOGICE/PEDIATRICE1.Cariotipul constituționalb)Tehnici de citogenetică molecularăa)Tehnici de genetică molecularăa)Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification)c)Tipuri – secvențierea clasică (secvențierea Sanger) și secvențierea de nouă generație (Next Generation Sequencing, NGS)4. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul II – Modul 7: Pediatrie – 3 luniNr. ore practică: 30 ore/săptămânăFalimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și calorică.2.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.4.Proteinuria.6.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.8.Hipoglicemiile sugarului și copilului.10.Cetoacidoza și coma diabetică. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul II – Modul 8: Urgențe pediatrice – 2 luniNr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămânăEvaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.2.Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4.Anafilaxia.6.Hemoragia acută.8.Insuficiența hepatică.10.Coma și convulsiile.12.Abordarea pacientului politraumatizat.14. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul II – Modul 9: Neurologie pediatrică – 2 luniNr. ore practică: 30 ore/săptămânăExamenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4.Sindromul hipoton la sugar și copil.6.Fenomene paroxistice neepileptice.8.Malformațiile SNC.10.Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).12.Boli neuro-musculare.14.Afecțiuni cerebro-vasculare +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul III – Modul 10: Boli infecțioase – 2 luniNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăImunizări active și pasive.2.Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4.Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauză virală.6.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria. +
Obiective educaționale și abilități așteptate
+
Anul III – Modul 11: Chirurgie Pediatrică – 2 luniNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTraumatismele majore și politraumatismul.2.Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4.Stenoza hipertrofică de pilor.6.Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8.Malformațiile anorectale.10.Invaginația intestinală.12.Herniile diafragmatice.14.Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16.Litiaza urinară la copil.18.Fimoza și hipospadiasul.20.Coalescența labială și imperforația himenală.22.Tumori ovariene.24. +
Obiective educaționale și abilități așteptate
+
Anul III – Modul 12: Ortopedie Pediatrică – 1 lunăNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăPiciorul strâmb congenital.2.Patologia genunchiului.4.Displazia luxantă de șold.6.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.8.Torticolisul congenital.10.Luxații, entorse, fracturi.12. +
Obiective educaționale și abilități așteptate
+
Modulele 13, 17, 21 (Anul III, IV, V) – Neonatologie – Terapie intensivă neonatalăNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână1.Patologia aparatului cardiovascular3.Afecțiuni hematologice5.Nutriția neonatală7.Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliare9.Afecțiuni dermatologice11.Afecțiuni ORLPatologia aparatului respiratorTematică de curs:1.Tahipneea tranzitorie neonatală3.Hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului5.Sindromul de pierdere pulmonară de aer (pneumotorax, pneumomediastin)7.Boala pulmonară cronică (displazia bronho-pulmonară)9.Obiective educaționale și abilități așteptate:
| Obiective educaționale | |||||||||||||||||||||||||
| 1. Să cunoască și să descrie fiziologia respiratorie la nou născutul prematur și la cel la termen.3. Să cunoască mecanismele fiziopatologice întâlnite în patologia respiratorie neonatală.5. Să cunoască rolul surfactantului, indicațiile administrării (profilactic/curativ), precum și efectele adverse ale acestuia.7. Sa identifice manifestările clinice ale afecțiunilor respiratorii ale nou născutului.9. Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze modificările gazelor sanguine, în patologia respiratorie neonatală.11. Să cunoască tipurile de suport ventilator- non invaziv, convențional și cu frecvență înaltă, (avantajele și dezavantajele) precum și indicațiile acestora în funcție de patologia respiratorie.13. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al bolilor respiratorii. | • Să examineze și să evalueze nou născutul cu detresă respiratorie.• Să administreze surfactant (profilactic/curativ).• Să folosească interpretarea gazelor sanguine în monitorizarea și managementul suportului respirator și al oxigenoterapiei.• Să cunoască și să interpreteze aspectele imagistice (radiografia, ecografia pulmonară) normale și patologice în bolile respiratorii.• Să cunoască și să efectueze resuscitarea neonatală avansată.• Să cunoască și să efectueze puncția și drenajul pleural în sindroamele de pierdere de aer.• Să consilieze părinții cu privire la complicațiile și prognosticul bolilor respiratorii neonatale. 2.Cianoza neonatală2.Șocul neonatal4.Bolile cardiace congenitale6.Patologiile cardiace neonatale dobândite | Abilități 2. Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor cardiace congenitale, să recomande managementul terapeutic și să asigure consiliere parentală antenatală.4. Să cunoască factorii de risc, etiologia și diagnosticul diferențial al cianozei neonatale.6. Să cunoască indicațiile și rolul ECMO.8. Să cunoască indicațiile de transfer al pacientului cu boală cardiacă.10. Să cunoască și să utilizeze și să administreze medicația specifică. • Să monitorizeze saturația oxigenului pre și postductal, să efectueze și să interpreteze testul de hiperoxie.• Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze valorile tensiunii arteriale la nou născut.• Să indice și să interpreteze rezultatele imagistice (radiografice și ecocardiografice) în afecțiunile cardiace.• Să cunoască și să realizeze managementul terapeutic al bolilor cardiace duct-dependente.> tulburări de ritm;> șoc neonatal;> malformații cardiace cianogene.• Să cunoască, să indice și să administreze medicația specifică: volum expanderi, inotrop pozitivă, vasopresoare, antiaritmică, prostaglandine, vasodilatatoare pulmonare, anti-hipertensivă, simpatomimetice.• Să asigure consilierea parentală pentru nou născutul cu boală cardiaca congenitală sau dobândită.3.Leziuni perinatale hipoxic-ischemice2.Convulsiile neonatale4.Hemoragia intracraniană- intraparenchimatoasă6.Hemoragia intraventriculară8.Leucomalacia periventriculară10.Obiective educaționale și abilități așteptate:
|
Abilități 2. Să cunoască metodele screening auditiv utilizate la nou născutul prematur și la termen.4. Să cunoască complicațiile și prognosticul nou născutului diagnosticat cu surditate. • Să recomande follow-up-ul nou născuților cu teste de screening auditiv modificate. |
+
Anul III – Modul 14: Ecografie Neonatală – Ecografie Transfontanelară – 1 lunăNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăEcografia transfontanelară +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul IV: Modul 15: Bioetică medicală – 2 săptămâniTematică de curs:I.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Valori ale relației medic-pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Relația medic-pacient II – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.Tematica seminarilorI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore +
Anul IV: Modul 16: Elemente juridice medicale și malpraxis – 2 săptămâniTematică de curs:I.Relaționare și responsabilitate în practica medicală2.Tipuri de răspundere juridică a mediculuiII.Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis2.Legislația medicală – necesitate educațională recunoscută4.Malpraxis individualb)Drepturile pacientului – de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medicalIII.Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență2.Acordul pentru comunicarea datelor medicale4.Declarație privind comunicarea documentelor medicale6.Notificare privind încetarea acordării asistenței medicaleIV.Etapele procesului penal2.Statutul de funcționar public al medicului4.Comisiile de disciplină ale Colegiului MedicilorV.Locul și relevanța prevederilor legale în contextul practicii medicale din România2.Practica judiciară relevantă – 2 ore1.Procesul civil3.Medierea5.Protecția practicii medicale – 2 ore1.rolul legalb)tipuri de dauned)Forme alternative de protecție a practicii medicale +
Anul IV – Modulul 17: Neonatologie – Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modulul 13 +
Anul IV – Modulul 18: Neonatologie – Follow-up-ul nou-născutului prematur – 2 luniNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăImunizările recomandate prematurului2.Follow-up-ul oftalmologic al prematurului4.Follow-up-ul neurologic al prematurului6. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul IV – Modul 19: Ecografie Neonatală – Ecografie cardiacă și pulmonară – 1 lunăNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăEcografie cardiacă2. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul V – Modulul 20: Transport neonatal – 3 luniNr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămânăTransferul și transportul neonatal2.Organizarea echipei de transport4. +
Obiective educaționale și abilități așteptate:
+
Anul V – Modulul 21: Neonatologie – Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modul 13
| 1. Plasarea sondei nazo-gastrice/nazo-jejunale. |
| 3. Puncția arterială periferică. |
| 5. Aspirarea căilor respiratorii superioare. |
| 7. Masajul cardiac extern. |
| 9. Administrarea surfactantului. |
| 11. Puncția pleurală și drenajul pleural în sistem închis. |
| 13. Pericardiocenteza. |
| 15. Montarea și fixarea sondei urinare. |
| 17. Tehnica spălării mâinilor. |
+
Anexa nr. 1 +
Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea NeonatologiePROBA SCRISĂB.PROBA CLINICĂ – Nou-născutul prematurD.PROBA SCRISĂ1.Nou-născutul cu risc – clasificare, anticipare, evaluare, management și prognostic.3.Traumatismul mecanic la naștere.5.Nutriție parenterală.7.Nou-născutul din sarcina multiplă.9.Hidropsul fetal.11.Displazie bronhopulmonară.13.Tahipneea tranzitorie a nou-născutului.15.Hemoragia pulmonară neonatală.17.Apneea neonatală.19.Șocul neonatal21.Bolile hemoragice ale nou-născutului.23.Anemie neonatală.25.Hipo- și hiperglicemia neonatală.27.Anomalii ale calciului și magneziului seric.29.Erori metabolice înnăscute.31.Hiperbilirubinemia neonatală.33.Hemoragiile intracraniene. Leucomalacia periventriculară.35.Convulsiile neonatale.37.Probleme ortopedice neonatale.39.Urgențe chirurgicale neonatale.41.Infecții bacteriene și fungice neonatale.43.Retinopatia de prematuritate.45.Durerea și stresul neonatal.47.Anomalii vasculare în perioada neonatală.Bibliografie:1.Williams Obstetrică, ediția 24-a, Editura Hipocrate 2017 – capitolele 32, 33, 34, 353.D.Tehnica de spălare corectă a mâinilor2.● Ventilația cu presiune pozitivă cu balon pe mască● Masajul cardiac extern● Puncția pleurală; drenajul pleural în sistem închis; toracocenteza● Paracenteza (pentru extragerea lichidului de ascită)3.Fototerapia: indicații, complicații.5.Interpretarea rezultatelor investigațiilor paraclinice:● Examen radiologic● Electrocardiograma● Examen LCRVentilație asistată non-invazivă și invazivă: indicații, algoritmul de modificare a parametrilor de ventilație în funcție de patologie.8.Interpretarea curbelor de ventilație.10.Nutriția parenterală – periferică versus centrală: indicații, complicații, compoziție, concentrație soluții folosite.12.Corectarea hipotensiunii arteriale (șocul neonatal)14.Tratamentul insuficienței cardiace16.Managementul terapeutic al malformațiilor congenitale cardiace duct-dependente18.Utilizarea medicației indicate în resuscitarea neonatală (adrenalina, noradrenalina, volum-expanderi: SF, sânge total).20.(la 19-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea neonatologie a fost modificat de Litera c), Articolul I din ORDINUL nr. 4 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 19 februarie 2020
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIEÎn acest sens, va trebui efectuată de urgență o reevaluare a centrelor de formare din România, în vederea acreditării acestora pe plan național și ulterior pe plan european. Acest proces de evaluare și acreditare va trebui efectuat de o comisie mixtă formată din membri ai Comisiei de Neurochirurgie și reprezentanți ai MS. Procesul de evaluare și acreditare va viza existența dotărilor și echipamentelor minim necesare, numărului minim de medici care pot fi îndrumători de rezidențiat (4 medici primari incluzând și directorul de program din centrul respectiv, conform standardelor UEMS), paleta și numărul de intervenții chirurgicale efectuate, numărul de cazuri internate și tratate/an la nivelul secției/secțiilor, astfel încât centrele acreditate să ofere condiții cel puțin minimale pentru formarea în specialitatea de neurochirurgie. În eventualitatea în care la nivelul unei secții nu există toate condițiile pentru formarea completă, pot fi organizate centre prin asocierea a două sau mai multe secții din același centru sau din centre apropiate geografic, care să permită rotația rezidenților pentru completarea formării.Rolul rezidentului în sala de operație va fi crescut gradual, pe măsura acumulării cunoștințelor practice și teoretice, de la observator în sala de operație în primele săptămâni de formare, la Ajutor 2, în care participă efectiv în echipa operatorie la timpii de deschidere și închidere, având un rol din ce în ce mai activ. Următoarea etapă este cea de Ajutor 1, în care efectuează sub supraveghere deschiderea până la timpul lezional (cerebral sau vertebro-medular, după caz) precum și la închiderea plăgii operatorii. Pe măsura acumulării unei experiențe operatorii suficiente, rezidentul va efectua o serie de intervenții chirurgicale ca Operator sub supraveghere directă, aceasta presupunând prezența îndrumătorului în sala de operație pe toată durata intervenției chirurgicale. La finele programului de rezidențiat, rezidentul trebuie să fie capabil să realizeze o serie de intervenții chirurgicale ca Operator principal, în limita competenței conferite de examenul de specialitate, definite prin Anexa Barem de proceduri de specialitate. Este obligația Directorului de program de a se preocupa de o formare completă a rezidentului, dar în același timp este datoria rezidentului de a se preocupa de îndeplinirea baremului minim de proceduri chirurgicale de efectuat pe parcursul formării, barem fără de care nu poate fi acceptat pentru înscrierea la examenul de specialitate.Rezidenții vor fi implicați în managementul cazurilor pornind de la diagnostic, tratament chirurgical sau non-chirurgical, urmărirea postoperatorie și eventual la urmărirea periodică pe termen mediu și lung a pacienților, pentru a avea o înțelegere completă a managementului bolnavului neurochirurgical.● Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.● Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% fiind dedicat activităților practice, studiului individual și activității de cercetare.● Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE |
| MODULUL 1 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 2 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 3 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 4 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 5 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 6 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 7 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 8 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 9 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 10 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 11 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 12 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Modulul 13 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 14 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 15 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ |
| Total ore pregătire teoretică (Cursuri)* |
| Total ore pregătire practică ** |
* Cuprinde orele de cursuri naționale, internațion ale, participări la simpozioan e, con erințe, congrese, orele de cursuri practice, orele de work-shop organizate la nivel național sau internațional, demonstrații practice, cercetare.Structura programului +
Anul I: PRACTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ ȘI URGENȚE, CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE ÎN SPECIALITATE +
Modulul 1, anul I:Nr. ore curs: 601.● Examinarea bolnavului neurochirurgical;● Administrarea documentației medicale;● Noțiuni de Metodologia Cercetării Științifice;2.Acomodarea rezidentului cu profilul pacienților neurochirurgicali;b.Deprinderea tehnicilor de administrare a documentației medicale;d.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:a.Completarea corespunzătoare a documentației medicale;c.Însușirea și înțelegerea responsabilităților specifice specialității;e.Deprinderea metodologiei de cercetare științifică, a tehnicilor de elaborare și redactare a unei lucrări științifice. +
Modulul 2, anul I:Nr. ore curs: 201.Managementul căilor aeriene;b.Evaluarea primară și secundară a pacientului traumatizat;d.● Intubația orotraheală și nasotraheală● Aplicarea măștii laringiene● Verificarea aparatului de ventilație și setarea parametrilor de ventilație● Monitorizarea ECG● Cardiostimulare transtoracică● Cardioversie● Drenajul pleural cu ac și tub de dren● Paracenteza● Evaluarea și tratamentul de urgență a plăgilor● Otoscopia● Sondaj oro și nasogastric2.Examinarea pacienților, solicitarea de investigații paraclinice și aplicarea tratamentului în urgență;b.Cunoașterea principiilor de coordonare a fluxului pacienților într-un serviciu de urgență supraaglomerat.3.Managementul pacienților în situații de urgență;b.Identificarea pacienților care necesită manopere medicale de urgență;d.Însușirea principiilor de colaborare ca membru într-o echipă de reanimare cu sarcini specifice. +
Modului 3, anul I:Nr. ore de curs: 401.Metode moderne de diagnostic în chirurgie;b.Noțiuni de chirurgie laparoscopică;d.Pregătirea preoperatorie a bolnavului;f.Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie;h.● Efectuarea nodurilor chirurgicale (manual, cu ajutorul instrumentelor)● Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie● Sutura tendoanelor● Anastomozele vasculare● Angioplastia● Tehnici chirurgicale minim invazivei.Abordul transtoracic al coloanei vertebralek.Managementul de urgență al leziunilor vaselor mari2.Învățarea tehnicilor de bază în chirurgie;b.Ierarhizarea priorităților chirurgicale;d.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):a.Managementul și ierarhizarea priorităților chirurgicale în politraumă;c.Operația în echipă multidisciplinară. +
Modulul 4, anul I:Nr. ore curs: 40 ore1.Neuroanatomie și neurofiziologie;b.Farmacologie și farmacokinetică neurologică;d.Semiologia neurologică;f.● Stimularea magnetică transcraniană – interpretarea potențialelor evocate motoriiAccidentele vasculare cerebrale;h.Bolile degenerative ale creierului;j.Distoniile;l.Obiective educaționale:a.Managementul pacientului neurologic;c.Posibilități și perspective de tratament neurochirurgical în afecțiuni neurologice.3.Evaluarea corectă și completă a pacientului neurologic,b.Abilitatea de a evalua la nivel bazic investigațiile electrofiziologice. +
Modulul 5, anul I:Nr. ore curs: 201.Radiologie generalăb.● Examinare Angio-CT● Examinarea CT toraco-abdominalăc.Examinarea RMN nativăb.Contrastarea în examinarea RMNd.Examinarea RMN a coloanei vertebralef.Spectroscopia RMNh.Angiografia cerebralăe.Tratamentul endovascular al leziunilor vasculare cerebrale și spinale-principii și tehnicig.Ecografia cerebrală, a vaselor gâtului și transcranianăi.PET CT2.Însușirea noțiunilor de bază ale imagisticii cerebro-spinale normale;b.Aspecte de diagnostic diferențial;d.Posibilități și limite ale tratamentului endovascular actual.3.Rezidentul trebuie să cunoască aspectele radiologice, imagistice și funcționale normale;b.Să posede tehnicile de utilizare a ecografiei intraoperatorii;d.Să dețină cunoștințele necesare pentru un diagnostic neuroradiologic corect. +
Modulul 6, anul I:Nr. ore curs: 201.Anatomia ochiului și a orbitei;b.Examinarea paraclinică a ochiului (FO, AV, CV);d.Afecțiuni traumatice ale ochiului și orbitei;f.Afecțiuni vasculare ale orbitei;h.Tehnici chirurgicale specifice● Blefarorafia● Tarsotomia● Abordul subconjunctival2.Examinarea corectă a funcției vizuale și a motilității oculare;b.Stabilirea indicației terapeutice corecte.3.Examenul CV, FO, AV;b.Însușirea tehnicilor chirurgicale elementare. +
Modulul 7, anul I:Nr. ore curs: 201.Anatomia endoscopică a foselor nazale, rinofaringelui, sfenoidului;b.Tamponamentul anterior;d.Examinarea clinică ORL;f.Examinarea imagistică în sfera ORL● Ex. CT● Examen endoscopicAbordul endoscopic al hipofizei și etajului anterior al bazei craniului;i.Abordul transmastoidian;k.Obiective educaționale:a.Însușirea particularităților de diagnostic imagistic în sfera ORL;c.Evaluarea critică (avantaje și dezavantaje) a abordurilor chirurgicale de graniță;e.Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară.3.Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare;b.Acomodarea cu tehnicile endoscopice. +
Modulul 8, Anul I:Nr. ore curs: 201.Anatomia chirurgicală a viscerocraniului;b.Examinarea imagistică a pacientului cu leziuni ale viscerocraniului;d.Leziuni tumorale ale viscerocraniului;f.Leziuni inflamatorii ale viscerocraniului;h.Imobilizarea provizorie în patologia traumatică a viscerocraniului;j.Obiective educaționale:a.Însușirea noțiunilor teoretice de management ale leziunilor viscerocraniului;c.Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară.3.Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare;b.Acomodarea cu tehnicile chirurgicale maxilo-faciale. +
Anul II: NEUROCHIRURGIE +
Modulul 9, anul II:Nr. ore curs: 1501.● Anatomia patologică a leziunilor traumatice craniocerebrale;● Diagnosticul imagistic în traumatologia craniocerebrală;● Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale grave;● Leziuni intracraniene posttraumatice extraaxiale – hematoamele extradurale și subdurale;● Leziuni posttraumatice la nivelul fosei craniene posterioare;● Leziuni posttraumatice ale nervilor cranieni;● Fistule posttraumatice de lichid cefalorahidian;● Leziuni posttraumatice ale scalpului;● Prognosticul traumatismelor craniocerebrale;● Complicații vasculare în traumatismele craniocerebrale;● Epilepsia posttraumatică;● Sindromul posttraumatic;● Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la copii;● Traumatismul craniocerebral în cadrul politraumatismelor;● Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale acute;● Tratamentul chirurgical al fracturilor craniene;● Tratamentul chirurgical al fistulelor de lichid cefalorahidian;● Drenajul ventricular extern și monitorizarea presiunii intracraniene;2.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului cranio-cerebral;b.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale;d.Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivelul extremității cefalice.3.
+
Modulul 10, anul II:Nr. ore curs: 501.● Semiologia neurologică;● Semiologia motilității și a reflexelor, sindrom de neuron motor central și neuron motor periferic;● Fiziopatologia leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale;● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei;● Clasificări ale leziunilor traumatice ale coloanei;() Leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale() Leziuni traumatice ale joncțiunii toraco-lombare și coloanei lombare() Protocoale de diagnostic și tratament în traumatologia vertebro-medulară● Abordul posterior al coloanei vertebrale;● Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;● Tehnici de sinteză occiput – C2;● Tehnici de sinteză cervicală anterioară;● Tehnici de reconstrucție vertebrală;● Instrumentații pe cale posterioară toracală și lombară;● Recuperarea neuromotorie.Obiective educaționale:a.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme vertebro-medulare;e.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale
| Nr. Crt. | NUMĂR PROCEDURI | Optim | Abordul anterior al coloanei vertebrale cervicale cu leziune traumatică (ajutor I) | 6 | Abordul posterior al coloanei vertebrale C1-C2 cervicale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I) | 4 | Abordul posterior al coloanei vertebrale C3-C7 cervicale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I) | 6 | Abordul posterior al coloanei vertebrale toracale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I) | 4 | Abordul posterior al coloanei vertebrale lombare cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I) | 6 | Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I) | 4 | Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I) | 4 | Corporectomie cu reconstrucție vertebrală (ajutor I) | 4 | Vertebroplastia percutana transpediculara (ajutor I) | 4 + Modulul 11, anul III:Nr. ore curs: 2001.● Tumori intramedulare;● Tumori ale cozii de cal;● Tumori vertebrale cu extensie epidurală, tumori ale unghiului costo-vertebral și ale spațiului retroperitoneal;● Discopatia vertebrală toracală;● Stenoza canalului rahidian (constituțională și dobândită), mielopatia vertebrală;● Osteomielita vertebrală, spondilodiscita (cu germeni piogeni și cea specifică);● Diformitățile coloanei vertebrale;● Afecțiuni traumatice și netraumatice ale nervilor periferici;● Fuziunea imagistică și neuronavigația;● Neuromonitorizarea în chirurgia spinală;● Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;● Abordul lateral extracavitar al coloanei vertebrale (toracal și lombar);● Abordul antero-lateral retroperitoneal al coloanei vertebrale;● Abord anterior transoral;● Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare;● Abord transcutan transpedicular al coloanei vertebrale;● Tehnici de sinteză occiput – C2;● Tehnici de reconstrucție vertebrală;● Tehnici endoscopice de chirurgie spinală;● Osteotomia cervicală și lombară;● Manifestări clinice în traumatismele sistemului nervos periferic;● Leziunile plexului brachial;● Patologia infecțioasă vertebro-medulară() Spondilodiscita specifică și nespecifică() Osteita() Abcesul spinal și paravertebralObiective educaționale:a.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici;e.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale
Modulul 13, anul V:Nr. ore curs: 1281.Traumatismele cranio-cerebrale la copil● Mecanisme traumatice● Traumatismele cranio-cerebrale la sugar și copil mic (0 – 3 ani)● Plăgile cranio-cerebrale● Complicațiile infecțioase posttraumaticeTraumatismele vertebro-medulare la copil● Mecanisme traumatice● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei vertebralePatologia tumorală la copil● Procese expansive intracraniene supratentoriale● Procese expansive intracraniene la sugar și copil mic (0 – 3 ani)● Tumori intradurale, subdurale, ale cozii de cal la copiiPatologia infecțioasă cerebrală la copil● Abcesul cerebrale.● Cisticercozaf.● Simptomatologia pacientului cu hidrocefalie internă● Drenajul ventriculo-peritoneal● Alte tipuri de drenaje● Neuroendoscopia în hidrocefalieAnomalii congenitale și de dezvoltare● Malformații cerebrale congenitale● Defecte congenitale ale craniului și scalpului● Chisturi arahnoidiene intracraniene● Anomalii ale joncțiunii craniovertebrale● Malformații disrafice spinale● Spasticitatea congenitală la copiiMalformațiile cerebrale vasculare la copil● Anevrisme intracraniene● CavernoameObiective educaționale:a.Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;c.Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică;e.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:Barem de proceduri chirurgicale
Modulul 15. Anul VI:Nr. ore curs: 200PATOLOGIA VASCULARĂ1.● Fiziologia și fiziopatologia circulației cerebrale și a fluxului sangvin cerebral;● Hemoragia subarahnoidiană: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament;● Vasospasmul cerebral în hemoragia subarahnoidiană;● Hematomul intraparenchimatos primar;● Tromboza sinusurilor venoase și a venelor cerebrale;● Malformații arteriovenoase de fosa cerebrală posterioară;● Malformații arteriovenoase durale;● Cavernoamele cerebrale supratentoriale;● Fistulele arteriovenoase cerebrale;● Malformații arteriovenoase spinale;● Revascularizația cerebrală;● Anevrismele infecțioase;● Embolizarea malformațiilor arterio-venoase cerebrale și spinale, indicații, detalii tehnice;● Bolile vasculare cerebrale la copil – aspecte particulare;● Principii generale de tehnică în chirurgia vasculară, aparatură și instrumentație specific;● Abordul anevrismelor de arteră comunicantă posterioară;● Abordul anevrismelor de arteră oftalmică;● Abordul anevrismelor de arteră pericaloasă;● Anevrismele intracavernoase;● Abordul transsylvian al anevrismelor de vârf de arteră bazilară;● Abordul far-lateral al anevrismelor circulației posterioare;● Abordul cavernoamelor cerebrale supratentoriale;● Abordul cavernoamelor de trunchi cerebral;● Abordul MAV subtentoriale;● Tehnici de revascularizare cerebrală;● Craniectomia decompresivă fronto-temporo-parieto-occipitală pentru ramolismentul ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii;NEUROCHIRURGIE SPECIALĂTehnici neurochirurgicale complexe:● Abordul chirurgical al tumorilor de regiune pineală() Abordul supracerebelor infratentorial() Abordul transcalos● Abordul chirurgical al tumorilor de etaj anterior() Abordul endoscopic extins transnazal() Abordul fronto-orbito-zigomatic● Abordul tumorilor de etaj mijlociu() Abordul sinusului cavernos() Abordul translabirintic() Abordul presigmoidian● Abordul jocțiunii craniocervicale() Abordul transoral() Abordul lateral● Aborduri chirurgicale pentru leziunile de trunchi cerebral● Realitatea virtuală în training-ul neurochirurgical2.Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al pacienților cu patologie cerebro-vasculară;b.Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și endovasculară a pacienților cu leziuni vasculare neurochirurgicale;d.Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu patologie cerebro-vasculară.3. |
PROCEDURA CHIRURGICALĂ | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Minim | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1. | 4 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2. | 4 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 3. | 0 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 4. | 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 5. | 3 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 6. | 3 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 7. | 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 8. | 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 9. | 1 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 10. | 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 11. | 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 12. | 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În anul VI rezidentul va avea o activitate intensificată de operator, poate fi introdus pe linia I de gardă, sub supraveghere, va fi responsabilizat ca Rezident Șef, fiind implicat în organizarea activității clinice a rezidenților, alături de Directorul de program. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Însușirea cunoștințelor teoretice necesare pentru a asigura un diagnostic clinic și imagistic corect și complet al pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, în vederea stabilirii tratamentului/tratamentelor optim pentru cazul în speță;2.Învățarea modalităților de stabilire a unei relații medic-pacient bazată pe respect reciproc, compasiune, înțelegere, umanism, încredere, în vederea formării nu doar a unui profesionist competent ci și a unui medic dedicat misiunii sale.4.Deprinderea metodologiei de cercetare și documentare științifică, însușirea dorinței de perfecționare teoretică și practică continuă. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate, neîndeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor, dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neîndeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate.Examenul final pentru obținerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie se va susține la finele anului VI. +
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
EXAMENUL FINAL:Comisie locală pentru proba practicăPORTOFOLIU DE ACTIVITATEPentru admiterea în examenul de specialitate, candidatul trebuie să prezinte comisiei Portofoliul de Activitate.Verificarea Baremului minim de proceduri chirurgicale (Anexa 1)1.2.Verificarea Carnetului de Rezident1.4.Evaluarea examenelor de etapă, evaluarea corecției capitolelor deficitare1.6.2.Examen teoretic tip grilă cu pondere majoritară de întrebări din aspecte clinice și tehnici chirurgicale (75 – 80%), restul noțiuni fundamentale.2.1.1.Examenul scris se va da pentru toate centrele la aceeași dată și oră, subiectele fiind unice pe țară elaborate de o comisie națională formată din membrii centrelor de pregătire, după modelul examenului de rezidențiat.2.1.3.Proba scrisă va începe în momentul distribuirii subiectelor în toate sălile de examen.2.1.5.Corectarea grilelor se va face pe loc, prin scanare.2.1.7.EXAMENUL PRACTIC CLINIC3.1.Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie vertebro-medulară4.Proba se desfășoară în sala de operație, pe un caz real;4.2.Proba practică va continua în sala de operație începând cu poziționarea pacientului, trasarea inciziei, până la completarea extradurală a procedurii chirurgicale sau descoperirea elementului subliniat în subiectul de examen (dura mater cerebrală, dura mater spinală, rădăcina nervoasă, hernie de disc, descoperirea plexului brahial etc.);4.4.Comisia poate întrerupe în orice moment procedura chirurgicală;4.6.Pentru promovarea examenului și obținerea Titlului de Medic Specialist în specialitatea Neurochirurgie media finală trebuie să fie de minim 7. +
TEMATICA DE EXAMENNEUROANATOMIE CHIRURGICALĂ6.SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ ȘI NEUROCHIRURGICALĂ8.INVESTIGAȚII IMAGISTICE ÎN NEUROCHIRURGIE10.TRAUMATOLOGIA VERTEBRO-MEDULARĂ12.TUMORILE CRANIO-CEREBRALE14.PATOLOGIE INFECȚIOASĂ ȘI PARAZITARĂ NEUROCHIRURGICALĂ16.PATOLOGIA VASCULARĂ NEUROCHIRURGICALĂ18.PATOLOGIA NERVILOR PERIFERICI20. +
BibliografieSchmidek and Sweet – Operative Neurosurgical Techniques – ultima ediție;Neurochirurgie – Vol. VI, Tratat de Chirurgie – ultima ediție. +
LISTA PROCEDURILOR CHIRURGICALE PENTRU EXAMENUL DE SPECIALITATECraniotomie – volet frontal unilateral2.Craniotomie – volet fronto-orbito-zigomatic4.Craniotomie – Volet pterional6.Craniotomie pentru abord occipital supratentorial al regiunii pineale8.Craniotomie pentru abord subtemporal10.Craniotomie/craniectomie pentru abord cerebelos unilateral12.Craniotomie/craniectomie pentru abord suboccipital median14.Craniectomia decompresivă unilaterală16.Abord cervical anterior subaxial C3-C718.Laminotomie cervicală posterioară20.Laminectomie toracală22.Laminectomie lombară24.Abord interlaminar cu fenestrație lombară inferioară26.Rahisinteza dorsală extrapediculară28.Drenajul ventriculo-peritoneal30. +
Anexa nr. 1
+Anexa nr. 2DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROCHIRURGIE2.1.Are competența de a efectua singur următoarele proceduri neurochirurgicale:● Întreaga gamă de proceduri chirurgicale în traumatologia cranio-cerebrală● Biopsia ghidată imagistic pentru procesele expansive intracranienene cu localizare supratentorială● Proceduri chirurgicale de tratament al tumorilor spinale extradurale● Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor degenerative disco-ligamentare cervicale și lombare● Tratamentul prin exoneuroliza și transpoziție a nervilor perifericiPoate efectua ca operator sub directa supraveghere:● Proceduri chirurgicale și instrumentație în patologia traumatică vertebro-medulară● Procedee chirurgicale de tratament al unor leziuni de fosă posterioară, precum Malformația Chiari I, ablația leziunilor chistice, chistelor epidermoide de fosă posterioară● Tratamentul hidrocefaliei prin ventriculo-cisternostomie● Tratamentul tumorilor supratentoriale și infratentoriale la vârsta pediatricăPoate fi doar asistent operator, până la obținerea competențelor suplimentare prin stagii de pregătire complementare, cursuri și work-shopuri practice, în țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare sau după promovarea examenului de medic primar, în următoarele patologii:● Tumori complexe de bază de craniu● Tumori intraventriculare● Tumori de joncțiune cranio-spinală● Tumori intramedulare● Instrumentația în tumorile vertebrale● Tratamentul chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale● Endarterectomia● Tratamentul chirurgical al epilepsiei● Tratamentul chirurgical al tumorilor la vârsta pediatrică● Tumori și proceduri de reinervare prin anastomoze nervoase.Competența poate fi depășită doar în condiții de urgență, cu scopul salvării vieții pacientului sau al prevenirii unui handicap neuro-motor major.Obligații● Medicul specialist are obligația de a asigura tratamentul de urgență al pacienților cu leziuni neurochirurgicale traumatice care pot pune în pericol viața pacientului, în conformitate cu ghidurile terapeutice acceptate pe plan internațional;● Are obligația de a solicita supravegherea directă pentru cazurile la care are competențe limitate sau de a îndruma pacientul spre un centru cu experiența necesară tratamentului specific al pacientului;● Are obligația de a-și asigura o permanentă actualizare a cunoștințelor profesionale, în concordanță cu progresele realizate în domeniul neurochirurgical;● Are obligația de a respecta regulamentele de ordine interioară a instituției în care își desfășoară activitatea;● Are obligația de a oferi pacientului toate informațiile legate de tratament, de posibilitățile terapeutice existente în serviciul în care își desfășoară activitatea, de alternativele terapeutice, atât prin prisma literaturii de specialitate cât și al experienței personale;● Are obligația de a respecta dorința pacientului de a solicita o a doua opinie.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare a obținerii titlului de medic specialist● Chirurgia spinală, în limitele competențelor menționate la 3.1.2.4.● Tehnici de chirurgie a bazei craniului în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici complexe de chirurgie spinală oncologică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;● Tehnici chirurgicale de tratament al durerii în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
| PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM | ||
| Vicepreședintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Vlad Alexandru Ciurea | ||
| Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ion Poeată | ||
| Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Adrian Bălașa | ||
| Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Sergiu Stoica | ||
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEADEFINIȚIE: Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe ale sistemului nervos.1.2. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.3.Stagiul de medicină internă – 6 luni1.3.2.Stagiul de psihiatrie – 2 luni1.3.4.Stagiul de neurologie – 2 ani și 8 luni și 2 săptămâni1.3.6.Stagiul de bioetică – 2 săptămâni1.4.STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.1.1.Ateroscleroza și aterotromboza(2)Infarctul miocardic acut(4)Aritmiile cardiace(6)Valvulopatii(8)Sincopele(10)Bolile cardiovasculare congenitale(12)Insuficiența cardiacă(14)Bolile aortei(16)Bolile venelor periferice(18)Bolile maligne ale tubului digestiv(20)Hepatite acute și cronice(22)Bolile colecistului și căilor biliare(24)Encefalopatia hepatoportală; insuficiența hepatică(26)Insuficiența renală acută și cronică(28)Bolile renale tubulo-interstițiale majore(30)Infecțiile urinare(32)Tulburările hidro-electrolitice(34)Astmul bronșic(36)Cancerul bronhopulmonar(38)Hemostaza și tulburările de coagulare(40)Anemiile megaloblastice(42)Gamopatiile monoclonale(44)Purpura trombocitopenică(46)Hiperglicemia tranzitorie(48)Dislipidemiile(50)Cetoacidoze(52)Imunologie clinică – noțiuni fundamentale(54)Sarcoidoza(56)Lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, dermatomiozita(58)Șocul cardiogen(60)Baremul activităților practice1.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) – 203.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică – 100 cazuri5.Interpretarea rezultatelor de la toracocenteză – 157.Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor – 109.Interpretarea oscilometriei – 5010.Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie – 10 pe manechin și 5 pe viu12.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică – 2014.STAGIUL DE DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC1.4.2.1.Examenul radiologic clasic cu și fără contrast al structurii cerebrale și medulare 1 săptămână(2)Imagistica prin rezonanță magnetică – 2 săptămâni(4)Angiografia cerebrală și spinală digitalizată – 2 săptămâni1.4.2.2.(1)Mielografia cu substanță de contrast – interpretare – 5(3)IRM a structurilor nevraxiale și periferice – interpretare – 30(5)STAGIUL DE PSIHIATRIE1.4.3.1.Noțiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice(2)Tulburări psihiatrice organice(4)Psihopatii și stări psihopatoide(6)Terapia psihotropă1.4.3.2.Examinarea unor bolnavi psihiatrici-502.Aplicarea unor teste de evaluare a QI-154.STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.4.1.Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și vertebromedulare(2)Elemente de diagnostic și tratament în malformațiile vasculare cranio-cerebrale și vertebro-medulare(4)Metode chirurgicale de tratament funcțional în tulburări motorii și în durere(6)Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală și vertebro-medulară(8)Elemente de neuropatologie și procesele expansive1.4.4.2.Tomodensitometria cerebrală și medulară- interpretare -502.Investigații radioizotopice în neurologie (SPECT, PET) – interpretare – 54.Mielografia cu substanță de contrast- interpretare – 206.Examenul clinic al unui traumatizat cranio – cerebral – 108.Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut pre și postoperator – 3010.STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.5.1.Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos.(2)Elemente de neuropsihofarmacolgie; manifestări neurologice secundare terapiei neurotrope și psihotrope(4)Semiologia motilității și a reflexelor– Organizarea generală a sistemelor care controlează mișcarea– Semiologia unității motorii– Sindromul de neuron motor central– Sindromul de neuron motor periferic– Semiologia extrapiramidală– Semiologia cerebeloasă– Semiologia reflexelor– Mișcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile(6) Examinarea și patologia funcției auditive– Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociate– Nervul vag (X) și structurile asociate– Nervul spinal (XI) și structurile asociate– Nervul hipoglos (XII) și structurile asociateSemiologia funcțiilor vegetative– Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, funcții, examinare clinică și de laborator, diagnostic– Sindroamele hipotalamo-hipofizare– Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare)(8)Funcțiile nervoase superioare– Funcțiile cognitive– Somatognozia– Apraxiile– Agnoziile– Dominanța cerebrală– Limbajul și tulburările sale(10)Algiile craniene și faciale– dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului– nevralgia de trigemen– migrena– algiile craniene și faciale– cefaleea(12)Sd. de hipotensiune intracraniană(14)Patologia nervilor periferici– principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice– leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni)– mononeuropatiile– polineuropatiile– mononeuropatiile multiplex– poliradiculoneuropatiile (acute și cronice)– tumorile nervilor periferici(16)Siringomielia și malformațiile atlanto-occipitale(18)Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante ale sistemului nervos(20)Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene(22)Distoniile musculare(24)Sindroamele neurocutanate și alte tulburări de dezvoltare ale sistemului nervos central. Facomatozele, neurofibromatozele(26)anatomia și fiziologia circulației cerebraleb.bolile arterelor cervico-cerebrale și spinaled.hemoragia subarahnoidianaf.ischemia cerebrală și spinală: fiziopatologie, accidente vasculare cerebrale și spinale (AIT și infarcte cerebrale și spinale)g.tromboflebitele cerebrale(27)tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare)b.complicații neurologice în bolile hemato-oncologiced.Traumatismele craniene și vertebro-medulare(29)Tulburările cognitive: tulburarea cognitivă moderată (MCI), tulburările cognitive vasculare (VCI), sindromul demențial și bolile demențiale(31)Canalopatiile sistemului nervos(33)Manifestări neurologice în tulburări ereditare de metabolism(35)Patologia musculară(37)Complicații neurologice iatrogene(39)Baremul activităților practice1.Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală -1003.Radiografia simplă de craniu – 1005.Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral și vertebro-medular- 607.Tomodensitometrie cerebrală și medulară – 1009.Stimularea magnetică transcraniană – interpretarea potențialelor evocate motorii11.Principalele explorări neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG) și electroneurografia – interpretare – 10013.Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice – 501.4.6.ELECTROENCEFALOGRAFIE Tematica lecțiilor de conferință și baremul de activități practiceBazele neurofiziologice ale EEG2.Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje)b.Tehnici speciale de înregistrare,transmisie și monitorizared.Artefacte3.Glosar de termeni EEG5.EEG la adultul normal în stare de veghe7.EEG la copilul normal9.Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente.11.Electrogeneza activității electrice epileptice Descărcare neuronală, epileptică, epileptica interictală, epileptica ictalaEEG în epilepsiea.Video-EEGc.EEG în diagnosticul și diagnosticul diferențial al epilepsiilore.EEG psihozelor la epilepticig.EEG în prognosticul epilepsiilor14.EEG în boli vasculare cerebrale16.EEG în neuroinfecții18.EEG în demențe20.Polisomnografia: tehnică, interpretare1.4.6.2.Date generale despre unitatea motorie2.Structura joncțiunii neuromusculare4.Principii de bază ale electrodiagnosticului6.Metodologie:A)studiul conducerii nervoase motorii – viteze de conducere motorie, analiza potențialului de acțiune muscular compus (CMAP)b)aspecte particulare:– dispersia temporală și anularea fazelor– blocul de conducere– factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologicid)reflexul de clipireB)tehnici de înregistrareb)activitatea spontană normalăd)analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențialC)Electrodiagnosticul în bolile neuromuscularea. leziuni demielinizanteb.leziunile preganglionared.miopatiif.Potențiale evocate somato-senzitive: tehnică și metode de înregistrare stimularea membrului inferior – nervul tibial posteriorPotențiale evocate vizuale tehnica și metode de înregistrare interpretarea anomaliilor PEV: patologia nervului opticPotențiale evocate de trunchi cerebral (auditive) tehnică și metode de înregistrare interpretarea anomaliilor PEA: patologia nervului acustic1.4.6.3. aparatura utilizată utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNCExamenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale1.Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral– aspectul normal– stenoza/ ocluzia arterei carotide interne– sindromul de furt subclavicular– stenoza/ocluzia de arteră vertebrală– disecțiile arteriale3.Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat. Stagiu practic: 30 examinări extracraniene, 20 examinări transcranieneMODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.7.1.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii.3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie.3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV.Consimțământul informat.2.Relația medic-pacient minor.4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort.3.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2.Tratamente inutile în practica medicală.4.Îngrijirile paliative.VIII.Donarea de organe de la cadavru.2.Etica alocării de resurse în transplant.IX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.Terapia genică.6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.1.4.7.2.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.Rolul comitetelor de etică din spitale.V.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.
DURATA 4 ANIA.● MEDICINĂ INTERNĂ 6 LUNI● PSIHIATRIE 2 LUNI● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE în NEUROLOGIE 3 LUNI● NEUROLOGIE 2 ANI 8 LUNI 2 SĂPTĂMÂNIAnul II: stagiu de neurologie (12 luni)stagiul de explorări funcționale în neurologie (3 luni)stagiul de psihiatrie (2 luni)Anul IV: stagiu de bioetică (2 săptămâni)B.–- +
PROGRAMUL DE PREGĂTIRE PENTRU SPECIALITATEA DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului SănătățiiA.Scopurile pregătiriiC.Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatricăE.ExaminăriA.În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare, din anul 1996, după separarea neuropsihiatriei infantile în neurologie pediatrică și psihiatrie a copilului și adolescentului.Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților de Pediatrie, Neurologie (adulți), Psihiatria Copilului și Adolescentului, ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Neurologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior. Înscrierea și aprobarea pentru parcurgerea celei de a doua specialități este acordată de Comisia de Neurologie și Neurologie Pediatrică a MSF impreună cu MSF.Neurologia Pediatrică necesită un studiu îndelungat (care este în fapt separat de pediatria generală) datorită volumului enorm de informație care trebuie parcursă, precum și datorită progreselor rapide înregistrate în ultimii ani în toate subdomeniile neurologiei pediatrice.Conținutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform Curriculei Europene de Neurologie Pediatrică, elaborate de Boardul EPNS (European Pediatric Neurology Society), și acceptată de EAP (European Academy of Pediatrics), ramura pediatrică a UEMS, precum și de Boardul de Neurologie, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa și pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa.construirea bazei de cunoștințe în legatură cu funcția neurologică normală și anormală la copil;b.Pregătirea rezidenților se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare – a se vedea punctul E.)d.Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale și multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenților de neurologie pediatrică.f.B.Cunoștințele de neurologie pediatricăNivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast și în același timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puțin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică (de exemplu Aicardi, Swaimann).B.2.B.3.Îngrijire multidisciplinară– Înțelegerea avantajelor și limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecțiune neuropediatrică.– Înțelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupațională, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori și asistenții sociali pentru evaluare, tratament, recuperare– Cunoașterea metodelor folosite de alte specialități medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii și adolescenți, chirurgul ortoped.– Tranziția îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulțiB.5.Aspecte etice– Etica cercetării la copii– Procedura consimțământului informat– Convenția Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și alte proclamații relevanteB.7.Aptitudini academice– Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate– Pregătirea unui manuscris– Aptitudini de prezentare oralăB.9.Conducere – înțelegerea și aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinarăB.12.Educație– Autoeducație continuă și învățarea altoraC.Specialități pediatrice 18 luni:I.1.Pediatrie acuți în secții de terapie intensivă – 3 luniI.3.Boli infecțioase pediatrie – 2 luniI.5.Psihiatrie pediatrică – 2 luniII.Neurologie pediatrică – 3 ani, din care:III.1.Neurologie pediatrică – 2 ani 8 luni 2 săptămâniIII.3.Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate, vor fi considerate ca și submodule obligatorii; rezidenții vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatrică neurologie adulți, neurochirurgie și vor însoți pacienții la investigațiile/tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică. Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, impreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.Neuroimagistică (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)b.Investigații neurofiziologice, altele decât EEG: EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurologie pediatrică)d.Noțiuni de recuperare – reabilitare pediatrică (submodul în cadrul modulului: neurologie pediatrică)Specialități pediatriceI.1.Creștere și dezvoltare2.Malnutriția protein-calorică4.Diabetul zaharat; Obezitate, Cașexie, Boli de nutritive și metabolism6.Infecții respiratorii inferioare: traheobronșită, bronșiolită acută8.Pneumonii acute. Pleurezii10.Cardiopatii congenitale cianogene și necianogene12.Tulburări de ritm și de conducere cardiacă14.Șocul în pediatrie. Hipertensiunea arterială16.Boala celiacă. Fibroza chistică, Sindromul de malabsorbție; Alergii și Intoleranțe alimentare18.Parazitozele intestinale20.Afecțiuni hepatice22.Boli de collagen, artrită reumatoidă24.Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii)26.Tumori solide (cu excepția tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. Retinoblastom, sarcoame osoase și de țesuturi moi, hepatoblastom28.Intoxicații acute30.Sifilis congenital, sindrom TORCH32.Elemente de stomatologie [cronologia erupției dentare, profilaxia cariei dentare, tulburări de eruptive și distrofii dentare, malformații bucomaxilofaciale]34.Triajul urgențelor majore pediatrice [Pediatric Assesment Triangle] și Evaluarea cardiorespiratorie rapidă36.Consultul interdisciplinar în pediatrie – reglementări legale și abordare practică/telemedicine, videoconferință etc38.Baremul activităților practice1.Măsurători antropometrice și interpretarea acestora la vârste diferite3.Examen otoscopic5.Recoltări de sânge venos7.Înregistrări și interpretări EKG9.Măsurătoarea tensiunii arteriale la diverse vârste11.Măsuri de asepsie, atisepsie la copil13.Administrarea medicației inhalatorii15.I.2.Curs BLS și PALS2.Perspectiva anestezistului asupra statusului epileptic – tratament, monitorizare4.Bilanțul hidric și metabolic/caloric; calculul perfuziilor endovenoase și stabilirea ritmurilor de administrare a PEV6.Terapia durerii la copil8.Îngrijiri paleative la copilul în fază terminală10.Suportul vital pediatric – introducere, menținere criterii de întreruperePuncția osoasă2.Intubația oro-traheală, nazo-traheală, masca laringiană, dispositive pentru menținerea patenței căii aeriene [pipa Guedel]4.Masajul cardiac6.Montarea sondei naso-gastrice/tehnica de gavaj și tehnica de spalatură gastrică8.Monitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arterială, temperature10.I.3.Nou-născutul la termen, prematur și dismatur: particularități morfologice și funcționale, incidente fiziologice, îngrijirea în maternitate, alimentație, aprecierea vârstei gestaționale2.Reanimarea neonatală4.Malformații SNC6.Sindromul de detresă respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatală8.Terapia hidroelectrolitică neonatalăOxigenoterapia2.Nutriție enterală, parenterală4.I.4.Imunizări active și pasive2.Afectarea neurologică în sepsis4.Encefalitele bacteriene, virale6.Infecția cu virus varicelo-zosterian8.Infecția cu virusuri gripale și paragripale10.Manifestări neurologice în infecțiile cu enterovirusuri (poliomielita, Cocksakie)12.RabiaExamenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase2.Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR4.Însușirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil6.I.5.Semiologie neurochirurgicală2.Malformații vertebromedulare4.Hidrocefalia. Craniostenozele6.Hematoame cerebrale8.Traumatismele craniocerebrale și vertebromedulare10.Hemoragiile intracraniene12.Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase și nervilor periferici14.Baremul activităților practice1.Asistarea la intervenții neurochirurgicale:– drenajul ventriculoperitoneal și ventriculocardiac– intervenții pentru craniostenoze– cura meningoencefalocelului și a meningomielocelului– ablația unei tumori cerebrale– intervenții pentru malformații vasculare cerebrale3.Examinarea bolnavilor cu afecțiuni neurochirurgicale, întocmirea foilor de observație, îngrijiri curenteStagiul de psihiatrie pediatrică – 2 luniTematica lecțiilor conferință1.Clasificarea deficiențelor, incapacităților și dizabilităților; clasificarea tulburărilor psihice3.ADHD5.Tulburările afective7.Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive9.Tulburarea de conversiune11.Întârzierile mintale13.Tulburările vorbirii și limbajului. Tulburări de învățare15.Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaționale, educaționale și psihopedagogice, consilirea familieiExamenul psihiatric și întocmirea foii de observație2.Aprecierea dezvoltării motorii și psihice4.Cunoașterea baremului comisiei de expertiză medico-legală și a comisiei de evaluare a incapacității și de orientare școlară și profesionalăNeurologie adulți – 6 luniTematica lecțiilor conferință1.Anatomia și fiziologia sistemului nervos periferic3.Anatomia și fiziologia organelor de simț5.Sindroame extrapiramidale7.Sindroame de trunchi cerebral9.Sindroame medulare11.Sindromul de neuron motor central13.Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni15.Lichidul cefalorahidian normal și patologic17.Tumorile cerebrale și diagnosticul lor topografic19.Baremul activităților practiceÎntocmirea de foi de observație clinică și consemnarea evoluției:– pacienți cu sindroame vasculare cerebrale– sindroame de trunchi cerebral– sindroame ataxice– sindroame de neuron motor periferic– sindroame ale organelor de simț– sindroame extrapiramidale– alte afecțiuni– puncții lombare– puncții venoase și instituirea unei perfuzii– interpretarea examenului LCR– prezentare de cazuriIII.EEG – 3 luniTematica lecțiilor conferință1.Electrozi EEG: descriere, montare/montaje.3.Metode de stimulare: hiperventilație, SLI, sunet, somn, medicamente.5.Modalitatea de citire a EEG-ului – etape. Interpretarea EEG. Formularea unui buletin EEG. Definiții, glosar de termeni.7.Activitatea EEG la copil pe grupe de vârstă (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-10 ani, 11-16 ani)9.EEG anormal– recunoașterea anomaliilor nespecifice– recunoașterea anomaliilor epileptiforme intercritice (vârful, unda ascuțită, polivârfuri, complexul vârf-undă classic, CVU lent, CVU rapid).– Recunoașterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente în epilepsia copilului (criza tonică, absența tipică, criza focală, criza mioclonică, spasme infantile, Sd. Lennox-Gastaut, Epilepsia generalizată idiopatică, Epilepsia parțială beningă).11.Aspectul EEG în tumorile cerebrale13.Efectul unor medicamente asupra EEGMontarea practică a electrozilor2.Recunoașterea artefactelor EEG4.Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice intercritice6.Recunoașterea descărcărilor periodice EEG8.III.2.Anatomia și fiziologia sistemului nervos la copil – particularități2.Particularități ale semiologiei neurologice pediatrice4.Patologie prenatală ce determină afectare neurologică6.Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor genetice – sindrom Down și alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate – sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică – sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkata – sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental8.Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale:– craniostenoze nonsindromice și sindromice– impresiunea bazilară– foramen magnum îngustat– dislocația atlantoaxială10.Sindroame neurocutanate:– scleroza tuberoasă Bourneville– neurofibromatoza– sindrom Sturge-Weber– ataxia-teleangiectazia– alte sindroame neurocutanate12.Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central13.1.afectări ale organitelor subcelulare– boli lizozomale● sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatică, b. Austin, b. Krabbe)– mucolipidoze● sialidoza I– tulburări ale metabolismului glicoproteinelor – manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza– boli peroxizomiale – s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkatab.Boli heredodegenerative– leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) – leucodistrofia sudanofilică (b. Pelizaeus – Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander– boli cu afectare predominentă a substanței cenușii – ceroidlipofuscinoze– boli cu afectare difuză a sistemului nervos central – distrofia neuroaxonală difuză– boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali – coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, boli neurodegenerative cu acumulare intracerebrală de fier, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali– s. Gilles de la Tourette– tremorul esențial– epilepsiile miocloniceprogresive, inclusiv – b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiana ereditară– boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral și măduvei spinării (degenerescente spinocerebeloase) – ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu-Sjogren, paraplegia spastică familială– s. Rett14.Boli inflamatorii parainfecțioase și de origine imunologică– encefalomielita diseminată acută– coreea acută Sydenham, lupusul eritematos diseminat și alte vasculite, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic– boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse– ataxia cerebeloasă acută și subacută (s. opsoclonus-mioclonus)– complicațiile neurologice ale imunizării15.Boli neuromusculare– bolile de corn anterior medular – atrofii musculare spinale (tip 1 – Werdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 – Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale)– boli ale nervilor periferici● neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I – Charcot – Marie-Tooth, II, III, IV)● neuropatii dobândite acute și cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene și exogene toxice)– boli musculare primare● distrofii musculare progresive și congenitale● miopatii congenitale● miopatii metabolice● miopatii asociate cu boli sistemice și tulburări endocrine– boli ale joncțiunii neuromusculare (miastenia și sindroamele miasteniforme)18.Tumori ale sistemului nervos central – cerebrale și medulare20.Epilepsia, statusul epileptic și convulsiile ocazionale22.Boli cerebrovasculare– malformații vasculare ale sistemului nervos: malformații arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene– boli arteriale ocluzive cerebrale și ale sistemului venos– encefalopatia hipertensivă24.Hipertensiunea intracraniană benignăAnamneza și examenul clinic la copiii cu boli neurologice2.Examenul fundului de ochi4.Potențiale evocate – interpretare6.Examenul vitezelor de conducere nervoasă – interpretare8.Radiografii craniene – interpretare10.Tomografie computerizată cerebrală – interpretare12.Echografie transfontanelară – interpretare14.Examenul microscopic și biochimic al LCR efectuat în urgență16.Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene18.Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil20.III.3.Neuroimagisticăb.Studii electrofiziologice, altele decât EEG; EMG, VCN, Potențiale evocated.Noțiuni de recuperare – reabilitare pediatricăeuroimagistica este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie de adulțiTematicaRezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:1.Aspecte imagistice ale malformațiilor craniocerebrale congenitale3.Aspecte imagistice ale infecțiilor SNC5.Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale6.Explorarea imagistică a epilepsiei copilului și a bolilor cerebrovasculare pediatrice8.Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilărieiBaremul activităților practice1.Prezentări de cazuri – patologie malformativă, metabolică, degenerativă și de mielinizare3.Prezentări de cazuri – traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară5.b.Noțiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăți fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în țesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra țesuturilor. Tipuri de transductori utilizați în examinarea craniană la sugari2.Principalele secțiuni utilizate în ETF. Indicațiile ETF. ETF – tehnica examinării și pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut și sugar – indicații. Limitele și dezavantajele ETF în diagnosticul afecțiunilor intracraniene la nou-născut și sugar4.Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut și sugar6.Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut și sugar.8.Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut și sugar2.Prezentări de cazuri – hidrocefaliile la nou-născut și sugar4.Prezentări de cazuri – hemoragiile cerebrale la nou-născut și sugarStudii electrofiziologice altele decât EEG: EMG, VCN, potențiale evocate (în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie adulți)Tematica lecțiilor conferință1.Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii și senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) și inferioare (femural, sciatic, sural)3.Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculară spontană5.Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice7.Patologia de mușchi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placă neuromusculară: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert9.Potențiale evocate auditive, somatosenzitive și motoriiInterpretarea traseului EMG2.Interpretarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice4.d.Introducere în neurogenetică2.Encefalopatii cu aberații cromozomiale4.Genetica în boli metabolice6.Genetica în boli neurocutanateRecunoașterea clinică a principalelor boli neuropediatrice genetice2.e.Recuperarea funcțională – definiție, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul – clasificare internațională. Boala, deficiență incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcționale.2.Aprecierea motricității spontane, dirijate și provocate în cadrul bilanțului dezvoltării neuromotorii a sugarului4.Tratamentul kinetic în paraliziile cerebrale:– Metode– Indicații6.Diagnosticul precoce al paraliziei cerebrale8.Terapia ocupațională (ergoterapia). Evaluare10.Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice12.Readaptarea socială: educația în familie, învățământul normal și special, profesionalizarea în scoli speciale, sportul adaptat, protecția socialăAprecierea motricității provocate la copilul 0-1 an2.Stabilirea unui program de tratament copii cu paralizie cerebrală4.Stabilirea unui program de terapie ocupațională în sindroamele ataxicePentru fiecare modul/submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv. +
Anexa nr. 1
NEUROLOGIE PEDIATRICĂlunisaptămâniSpecialități pediatrice – 18 luni:I.1.ATI pediatric – 3 luniI.3.Boli infecțioase pediatrie – 2 luniI.5.Psihiatrie pediatrică – 2 luniII.Neurologie pediatrică – 3 ani, din care:III.1.Neurologie pediatrică – 2 ani 8 luni 2 săptămâniIV.Neuroimagistică (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)b.Investigații neurofiziologice altele decât EEG; EMG, VCN, potențiale evocate (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurologie pediatrică)d.Noțiuni de recuperare – reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatricăFiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator.Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Coordonatorul stabilește destinația fiecărui rezident.Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secției de neurologie pediatrică. Toate activitățile practice cuprinse în baremul minimal de activități practice trebuie parcurse sub supravegerea îndrumătorului.Nu intră în atribuțiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicații către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav).Caietul rezidentuluiFiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităților practice și teoretice desfășurate de acesta.În timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel putin 1 sau 2 proiecte de cercetare.E.Rezidenții vor fi repartizați în centrele de pregătire considerate eligibile de către CPPMFPS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrică (Anexa 1) .Centrele formatoare*)*) Centrul formator trebuie acreditat de către Comisia de acreditare.Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilități clinice și didactice în care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrică).b.Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenți de Neurologie Pediatrică. Acesta este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică având cea mai înaltă funcție didactică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici și Unități formatoare pentru desfășurarea tuturor modulelor rezidențiatului.E.2.E.3.Îndrumător poate fi:– orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică și Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcționează într-un centru acreditat;– orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.Îndrumătorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare.Raportul număr rezidenți/număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1.F.Considerăm ca evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenților.Evaluarea finalăRezidenții trebuie să susțină un examen final ce cuprinde o probă teoretică scrisă, 2 cazuri practice și o probă paraclinică.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE +
IntroducerePe toată durata pregătirii în specialitatea Obstetrică-Ginecologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în echipa de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicilor titulari de gardă. Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși ca titulari în echipa de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență și cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitate la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge.Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte).Probă scrisă (10 subiecte)2.Proba clinică Ginecologie4.La examenul de medic specialist:● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).Parcursul de pregătire în rezidențiatul specialității Obstetrică-Ginecologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:1.
Modulul 1: Obstetrică-Ginecologie, Pregătirea de bază – anii I, II, III, IV, 36 luniNr. ore practică: 2160 oreTematică:OBSTETRICĂ1.● Noțiuni de endocrinologie a reproduceriiSarcina normală● Fiziologia maternă● Îngrijirea prenatalăDiagnosticul prenatal4.Boala trofoblastică gestațională6.Complicații medicale și chirurgicale în sarcină8.● Genetică● Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum● Suferința fetală9.● Prezentațiile distocice● Nașterea vaginală operatorie● Hemoragia postpartum10.Afecțiuni hipertensive în sarcină12.Nașterea înainte de termen14.Patologia anexelor fetale● Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical16.● Complicațiile puerperaleUrgențe vitale în obstetrică● Sepsisul și șocul în obstetrică● Colapsul matern peripartumGINECOLOGIE1.● Durerea pelvinăInfecțiile ginecologice3.Endometrioza5.Patologia benignă și preinvazivă ginecologică● Patologia benignă și preinvazivă a tractului reproducător inferior● Tumorile ovariene și tubare7.MenopauzaObiective educaționale1.Cunoaștințe teroretice și practice cu privire la diagnosticul și managenmentul patologiei gineco-obstetricale.3.Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei gineco-obstetricale și orientarea către un centru superior a cazurilor care depășesc competențele și posibilitățile centrelor de nivel inferior.3.Elementele generale OG:● Cunoașterea elementelor anatomice și fiziopatologice ale afecțiunilor● Diagnosticul pozitiv susținut de date clinice și de laborator● Cunoașterea criteriilor de internare și de externare pentru afecțiunile respective● Managementul durerii● Comunicarea cu pacientul și aparținătorii, inclusiv consimțămîntul informat, și comunicarea adecvată în echipă● Înțelegerea consecințelor socio-psihologice, de comportament sexual și familial ale bolii și tratamentului propusAsistența prenatală● Diagnostic ecografic (folosind ecografia inclusiv Doppler), noțiunile sunt cuprinse în modulul de ecografie obstetricală (vezi Modulul de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală).1.Localizarea sarcinii3.Numărul feților5.Corionicitatea7.Prezentația9.Evaluarea lichidului amniotic11.● Informare și consiliere1.Sarcina la adolescente3.Sarcina și obezitatea5.HTA preexistentă și cea indusă de sarcină7.Incompetența cervicală9.Colestaza în sarcină11.Interpretarea testelor de depistare a anomaliilor cromozomialeSarcina cu localizare neprecizată2.Avortul recurent4.Sângerarea în trimestrele 2-36.Starea de purtător pentru Streptococul grup B8.Traumatisme abdominal minor în sarcină10.Diabet gestațional12.Polihidramnios14.Diminuarea activității fetale16.Ruptura prematură aspontană a membranelor18.Sarcina supramaturată20.III.● Indicații de tratament:1.● Principii generale de tratament1.Contracțiile uterine debutate prematur (nașterea prematură)3.Starea febrilă intrapartum5.Anamneza uterului post-cezariană7.Mastita postpartum9.Accidentele trombo-embolice11.● Abilități specifice de tratament:a)Cerclajul colului uterin: 3b)Asistența naștere necomplicată: 502.Ventuza obstetricală 10-204.Naștere în pelvină* 56.Cezariana 208.Cezariana pe paciente obeze 0-10La punctele b)-n) sunt necesare minim 10-15 manevre (de fiecare punct)Pentru suferința fetală1.pH scalp fetal*3.Cezariana în urgențăd)Pentru ruptura uterină: cezariana în urgențăf)Pentru hemoragia postpartum:1.Suturile hemostatice pentru atonia uterină (B-Lynch)*3.Pentru retenția placentară: extracția manuală și instrumentalăi)Traumatisme tract genital: tehnici de reparare chirurgicalăk)Epiziotomia: epiziorafiam)Rupturile perineale grad 1-2-3: suturao)IV.Anomalii vulvare – biopsie2.Anomalii uterine și anexiale – ecografie, laparoscopie diagnostică4.Anomalii mamare – ecografiePlanificare familiala, contracepția la adultul sănătos2.Endometrioză4.Hipermenoree6.Septul vaginalBolile cu transmitere sexuală2.Durerile abdominale și pelvine4.Dismenoreea6.Hemoragiile disfuncționale8.Scurgerile vaginale anormale10.Fibroamele uterine12.Endometrioza14.Chistul de glanda Bartholin16.● Abilități de tratament specifice:1.Recoltarea probelor cervico-vaginale: 503.Curetajul biopsic: 155.Chistul de glandă Bartholin: marsupializare – 57.Chistul de ovar: chistectomie prin laparoscopie sau laparotomie9.Sindrom aderențial pelvin: adezioliză prin laparoscopie sau laparotomie (intervențiile de la punctele 3, 8-10 se regăsesc și în cadrul modulului de Laparoscopie)V.Disfuncția sexuală2.Mutilarea genitală4.Durerea pelvi-abdominală acută la fetițe6.Traumatismul vulvar, vaginal, perineal și/sau rectal la copii8.● Abilități specifice de diagnostic: patologia ginecologică la copii● Examinarea de specialitate la copii● Principii generale de tratament: tratamentul BTS la adulți, adolescenți și copiiVI.● Evaluarea fertilității și subfertilității masculine și feminine● Tehnici de prezervare a fertilitățiiAmenoreea primară2.● Abilități specifice pentru diagnostic – nr. total 50 manevre din următoarele, minim 1 din fiecare categorie1.Monitorizarea răspunsului la tratament: ecografie transvaginală cu numărarea și măsurarea foliculilor3.● Informare și consiliere1.Probabilitatea specifică fiecărui tratament pentru sarcină normală, avort și sarcina ectopică● Abilități generale pentru tratament:1.Sindromul de hiperstimulare ovariană: abord inițial, tratament în urgențăUroginecologie și patologia planșeului pelvin● Identificarea patologiei: recunoașterea necesității trimiterii la specialist de fizioterapie sau alte competențe pentru incontinența urinară de efort/imperiozitate● Indicații generale de tratament:1.Repararea vaginală compartiment medianProlaps uterin: aplicarea și urmărirea pesarului; colpocleizis* 10* realizat măcar în condiții de simulatorCistocel: reparare vaginală simplă 103.VIII.● Abilități specifice de diagnostic:1.Leziuni premaligne cervicale colposcopie 20● Abilități specifice de tratament:1.Abilitățile specifice de diagnostic și tratament se regăsesc și în cadrul modulului de Colposcopie.Gineco-oncologie● Identificarea patologiei1.Atitudinea în reacții atipice ale pacientei la informare● Abilități specifice de diagnostic1.Leziunile maligne și premaligne ale endometrului – prin biopsie endometrialăCancerul de ovar2.Recurența sau progresia patologiei oncologicePatologia mamară● Identificarea patologiei:1.Riscul genetic în cancerul de sân3.● Abilități specifice de diagnostic: examenul clinic al sânului1.Mastodinie +
Modulul 2: Obstetrică – Ginecologie, Elemente de competență – anul V, 5 luniNr. ore practică: 300 oreTematică:I.● Elemente diagnostice generale:1.Frica de naștere și abordul traumei psihice post-partum3.Abuzul de toxice5.● Abilități specifice de diagnostic1.Fluxul anormal pe cerebrala medie – prin evaluarea Doppler3.Anomaliile congenitale – ecografia avansată de screening5.● Informații și consiliere1.Consultarea interdisciplinară în problemele psiho-sociale complexe ale sarciniiBolile hipertensive asociate sarcinii2.Sarcina multiplă4.Depresia postpartumStagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare cu medici care dețin atestatul de Medicină Materno-fetală, sub îndrumarea acestora.Ginecologia benignă● Stabilirea indicației de tratament, aspecte psiho-sociale ale durerii pelvine croniceContracepția: sterilizarea histeroscopică și laparoscopică2.Fibromul uterin rezistent la tratament conservator: histerectomia laparoscopică4.Endometrioza stadiul 1-2: tratament laparoscopic6.Aderențe pelvine: adezioliza laparoscopicăMedicina reproducerii: infertilitate și reproducerea umană asistată● Identificarea patologiei1.Biopsie testiculară cu extracție spermatozoizi3.Diagnosticul preimplantator● Elemente generale de tratament:1.Stimularea în inseminarea intrauterină (IIU)3.Hiperproactinemia5.● Abilități specifice de tratament1.Sindrom de hiperstimulare ovariană: paracentezăStagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu sau clinici universitare care au parteneriate cu entități medicale private de tratament al infertilității.Uroginecologie și anomaliile de planșeu pelvin● Identificarea patologiei: bolile neurologiceAnomalii de tonus și motilitate ale planșeului pelvin și ridicătorilor anali – evaluare palpatorie clinică; ecografie endo-anală● Abilități specifice de tratament:1.Prolaps uterin:● Histerectomie vaginalăMedicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire îl uroginecologie.V.Leziuni premaligne și maligne vulvare – vulvoscopie cu biopsie2.Dureri genitale și de penetrare, vaginism – examen ginecologic educativAspecte psiho-sociale ale maladiilor vulvo-vaginale2.Aspecte psiho-sociale ale violenței sexualeDermatoza vulvară2.Aspecte medicale ale violenței sexualeCondilomatoza genitală – excizie chirurgicală2.VI.Persistența unor probleme vaginale sau vulvare – cistoscopie/vaginoscopieHemoragia vaginală pre-pubertală2.● Indicații de tratament1.● Elemente generale de tratament1.Durerea vulvo-vaginală3.Durerea acută abdominală5.Pubertatea prematură7.Anomaliile menstruale (inclusiv amenoreea primară)9.Patologii vulvo-vaginale (de ex. lichen scleros)Corpi străini vulvari sau vaginali: vaginoscopie cu înlăturarea corpilor străiniGineco-oncologie● Abilități specifice de diagnostic1.Cancerul ovarian – calcularea indicelui de risc de malignitateLeziuni premaligne ale colului – conizații (abilitate cuntificată în comun cu modulul de colposcopie)2.Anexectomia profilactică la cazuri cu mutații genetice – anexectomia prin laparoscopie, anexectomia prin laparotomieGineco-oncologie sau Chirurgie oncologică.VIII.Leziuni mamare precanceroase sau cancer – biopsie cu ac fin, biopsie mamară (asistat)Recurența sau progresia cancerelor de sân2.Genetica cancerului mamar● Elemente generale de tratament1.Mastodinie3.● Abilități specifice de tratament1.Abcesul mamar post-partum – puncția și drenarea abcesuluiStagiul aferent acestui submodul se va desfășura clinici de Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală și Radiologie și imagistică – Senologie imagistică. +
Modulul 3: ULTRASONOGRAFIE OBSTETRICALĂ ȘI GINECOLOGICĂ, anii I – IV, 2 luni (2 săptămâni/an)Nr. ore practică 120Conținutul tematicii aferente fiecărui an de pregătire este în concordanță cu declarația internațională de consens cu privire la Curriculum-ul de pregătire ultrasonografică în cadrul programelor de rezidențiat, adoptată recent de principalele societăți internaționale de specialitate: International Society of Ultrasound îl Obstetrics and Gynecology (ISUOG), American Institute of Ultrasound îl Medicine (AIUM), Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM), Society of Diagnostic Medical Sonography (SDMS), American Congress of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Society of Radiologists îl Ultrasound (SRU), American College of Radiology (ACR), Council on Resident Education in Obstetrics and Gynecology (CREOG) [Abuhamad A, and all, Obstetric and gynecologic ultrasound curriculum and competency assessment in residency training programs: consensus report. Ultrasound Obstet Gynecol, 2018]Formarea teoretică, care cuprinde aspecte tehnice ale echipamentelor, imagistică și raportare. Noțiunile teoretice vor fi acumulate din predare, prin intermediul manualelor și/sau e-learning.2.Tematică1.● Modurile ultrasonografiei (Modulurile B, M, Doppler, bidimensionale (2D), tridimensionale (3D)● Artefactele ultrasonografice● Penetrarea ultrasunetelor și bioefectele în funcție de puterea acustică.● Efectele reglării adâncimii asupra câmpului examinat și a dimensiunii imaginii.● Rolul focalizării pentru obținerea unei rezoluții optime în zona de interes.● Introducerea datelor pacientelor înaintea începerii examinării.Aspecte ale examinării ultrasonografice● Poziționarea corectă a pacientelor și folosirea soluțiilor de contact (geluri speciale).● Manipularea corectă a sondei și orientarea imaginii.● Transmiterea adecvată a rezultatelor examinării ultrasonografice către alți specialiști în medicină.● Indicații pentru evaluarea ecografică în primul trimestru.● Vezicula vitelină.● Numărul embrionilor/feților.● Evaluarea criteriilor ce definesc sarcina oprită în evoluție în primul trimestru.● Evaluarea ultrasonografică a sarcinii ectopice tubare ampulare.● Aspectele ecografice ale sarcinii molare.● Parametrii biometriei fetale în trimestrele II și III.● Evaluarea localizării placentei.● Corionicitatea și amnionicitatea în sarcinile multiple.Anomalii placentare● Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei praevia și al placentei jos inserate.● Metode de diagnostic pentru polihidramnios.Examinarea uterului negravid● Indicațiile evaluării ecografice pelvine.● Caracteristicile chisturilor ovariene simple.2.● Localizări atipice ale sarcinii ectopice (interstițială, ovariană, cervicală, abdominală și a sarcinii implantată la nivelul cicatricii post cezariană).● Rolul monitorizării ecografice în cazul feților cu creștere discordantă.● Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei accreta.● Evaluarea ecografică a patologiei endometriale.Evaluarea ecografică a anexelor uterului● Caracteristicile ecografice ale chisturilor ovariene hemoragice și evolutia acestora (scala de gri și Doppler color).● Caracteristicile ecografice ale teratoamelor mature (scala de gri și Doppler color).● Caracteristicile ecografice ale hidrosalpinxului.● Caracteristicile ecografice ale acumulărilor fluide peritoneale.● Caracteristicile ecografice ale torsiunii anexiale.Submodul 3 (An 3)Ecografia în trimestrele II și III● Anatomia normală a craniului fetal și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a toracelui fetal și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a abdomenului fetal și malformațiile frecvente.● Anatomia normală a scheletului fetal și malformațiile frecvente.● Diagnosticul ecografic al hidropsului fetal.● Rolul ecografiei în evaluarea secvenței anemie-policitemie și a restricției de creștere intrauterină selectivă fetală la feții monocorionici.● Clasificarea anomaliilor uterine congenitale (caracteristici 2D și 3D)● Aspecte ecografice predictive pentru cancerul ovarian.● Aspecte ecografice în endometrioză.4.Testarea abilităților presupune evaluarea prin interpretarea imaginilor, filmelor sau a examinării în timp real, stabilite prin programe individuale.Evaluarea abilităților: submodul 1 (an 1)a.Lungimea cranio-caudala embrio-fetalăc.Evaluarea extremităților fetalee.Circumferința cranianăg.Lungimea diafizei femuralei.Indicele de lichid amniotick.Evaluarea abilităților submodul 2 (an 2)a.Lungimea canalului cervical (abord transabdominal)c.Măsurătorile uteruluie.Evaluarea transvaginală a uteruluig.Evaluarea abilităților submodul 3 (an 3)a.Craniu: planul transtalamicc.Fața: buza superioară și șanțul nazo-labiale.Fluxul de ejecție ventricular stângg.Abdomen: secțiunea de circumferință abdominalăi.Abdomen: inserția cordonului ombilicalk.Pelvis: vezica urinarăm.Coloana vertebrală: axialo.Formularea unui raport ecografic ginecologic4.Fața: profil facialb.Imaginea de trei vase și traheeb.Doppler artera ombilicalăd.Sonohisterografia cu substanță de contrastModulul de Ultrasonografie obstetricală și ginecologică din cadrul programului de rezidențiat corespunde unei competențe de asistență medicală primară, în care investigația ecografică este privită ca facând parte din examenul clinic al pacientului și corespunde nivelului de începător în domeniul ultrasonografiei. Acest nivel de competență presupune ca examinatorul să aibă cunostințe de bază, dobândite în timpul modulului de ultrasonografie în obstetrică și ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate. +
Modulul 4: Chirurgie generală, anul I, 4 luniNr. ore practică: 240 oreTematică:1.Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical3.Îngrijirea postoperatorie5.Abdomenul acut chirurgical● apendicita acută● pancreatita acută● peritonita acută difuză● ocluzia intestinală● abdomenul acut în sarcină (particularități)7.Șoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic9.● resuscitarea cardio-respiratorieObiective educaționale1.Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului chirurgical.3.Capacitatea de a diagnostica și a institui terapia de urgență în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situația când necesită terapie complexă.3.● Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de pregătire preoperatorie și îngrijire postoperatorie, terapie intensivă – reechilibrare complexa parenterala și cardio-respiratorie.● Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între chirurg și ginecolog și pot fi impicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă din domeniul ginecologiei și obstetricii.Tehnici chirurgicale elementare:● Incizia: 10● hemostaza – pensare ligaturare: 302.● efectuat: 3Visceroliza:● asistat: 205.6.7.8.9. +
Modulul 5: Gineco-oncologie, anul I, 2 luniNr. ore practică: 120Tematică1.● Cancerul vulvar● Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial. Sarcoamele uterine● Cancerul de trompa uterinăCunoașterea metodelor de diagnostic paraclinic și stadializare a cancerului mamar:● Mamografia, ecografia, puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului.Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:● histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian● tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii și tehnica), mastectomia radicală modificată (operația Patey)4.Chimioterapia: principii, indicații, scheme de tratament, complicații6.Obiective educaționale1.Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare.3.Capacitatea de relaționare cu specialitățile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia și chirurgia oncologică, precum și de a orienta cazul către un centru competent în situația când necesită terapie complexă.3.Chiuretaj bioptic: 102.Mamografia: 104.Ecografia pelvină în tumori genitale: 206.Realizare protocol de stadializare în cancere genito-mamare: 50Histerectomie radicală: 39.Limfadenectomie pelvina, biopsii ganglionare: 311. +
Modulul 6: Endocrinologie reproductivă, anul II, 1 lunăNr. ore practică: 60Tematică1.● Investigații paraclinice în endocrinologia ginecologică:– temperatura bazală– examenul mucusului cervical– sexul genetic– sexul cromozomial– dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari și a prolactinei– dozarea hormonilor gonadotropi corionici– dozarea hormonilor estrogenici– dozarea hormonilor progesteronici– dozarea hormonilor androgenici– explorarea funcției ovariene– explorarea funcției tiroidiene și corticosuprarenaliene– radiografia de șa turcească– examenul fundului de ochi și acuității vizuale– explorări radioizotopice– reflexograma ahilianăDiagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:● patologia ovariană primară● patologia diferențierii sexuale● sindromul galactoree-amenoree3.● tratamentul cu progesteron și progestative de sinteză● tratamentul cu hormoni androgeni2.3. +
Modulul 7: Genetică Medicală, anul II, 1 lunăNr. ore practică: 60Tematică1.Elemente de teorie genetică– Cromozomii umani– Diviziunea celulară – meioza– Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple– Mozaicism cromozomial – clasificare și management– Acizi nucleici – ADN și ARN– Replicarea ADN– Sinteza proteică – transcripția și translația– Gena – structură și funcție– Mutații genetice – mecanismele și efecte– Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică– Transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice– Heterogenitatea genetică (locus, alela)– Expresia genică, expresivitatea și penetranța– Transmiterea multifactorială (interacții intergenice, interacții genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)– Ereditatea mitocondrială3.Boli monogenice– Epidemiologie– Ereditatea mendeliană– Efectele biologice ale mutațiilor genetice și patologiile asociate– Elemente de patologie clinică– Prognostic– Risc de recurență– Diagnosticul prenatal al unor afecțiuni monogenice5.Tehnici de screening și diagnostic prenatal – indicații, tehnică, posibile complicații– Markeri biochimici– Ecografia fetală – markeri ecografici (ecografia de trimestru I și II) și posibila lor asociere cu diferitele afecțiuni genetice– Amniocenteza– Biopsia din vilozități coriale– Cordocenteza– Biopsia tisulară fetală– Diagnostic de laborator – metode, rate de eșec și de eroareObiective educaționale: Deprinderea recunoașterii afecțiunilor genetice și stabilirea managementul de caz în familiile cu istoric de boală genetică.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Genetică medicală. +
Modulul 8: Neonatologie, anul II, 1 lunăNr. ore practică: 60Tematică1.Nou-născutul prematur, definiție, clasificare, particularități morfo-funcționale și de adaptare la naștere3.Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspirație de meconiu, hemoragia pulmonară5.Resuscitarea neonatală la sala de nașteri7.Patologie neurologică neonatală9.Particularități ale nou-născutului din sarcina multiplă și ale sarcinilor cu FIV2.Recunoașterea și implementarea principiilor de reanimare neo-natală2.Cunoașterea și descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur și la cel la termen4.Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou-născut6.Cunoașterea indicațiilor administrării de surfactant și efectele adverse8.Cunoașterea condițiilor care pot duce la obstrucția căilor respiratorii10.Cunoașterea complicațiilor și managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu (SAM)3. +
Modulul 9: Bioetică, anul II, 2 săptămâniNr. ore seminarii: 30Tematică1.● Contextul apariției bioeticii● Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii2.● Conceptele de sanatate, boala și suferința în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.● Paternalism versus autonomie● Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateRelația medic-pacient II● Consimțamântul informat● Relația medic-pacient minor5.● Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice6.● Dileme etice în avort● Probleme etice în clonarea reproductivăProbleme etice la finalul vieții● Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină● Tratamente inutile în practica medicală● Îngrijirile paliativeProbleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane● Donarea de organe de la cadavru● Etica alocării de resurse în transplantProbleme etice în genetică și genomică● Eugenia și discriminarea pe baza geneticii● Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală● Terapia genică10.● Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani● Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaționale● Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiințificăIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2.● Alternative ale juramântului lui Hipocrate3.● Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă4.● Drepturile pacienților – reglementare legislativă5.● Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis6.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10. +
Modulul 10: Elemente juridice medicale și malpraxis anul II, 2 săptămâniNr. ore practică: 30Tematică1.● Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale2.● Apariția legislației medicale moderne în România● Domenii de aplicare a legislației medicale:● Malpraxis instituțional3.● Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic● Solcitare privind comunicarea documentelor medicale● Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală4.● Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate● Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului5.● Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medicalPractica judiciară relevantă● Soluționarea cauzelor penale● Procedura civilă extrajudiciară● Procedura cercetării disciplinareProtecția practicii medicale● Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală– rolul legal– limite– tipuri de daune– retroactivitatea2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)● Să cunoască principiile și situațiile care antrenează răspunderea juridică (civilă, penală și disciplinară) a medicului● Să poată identifica vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis +
Modulul 11: UROLOGIE – UROGINECOLOGIE, anul V, 2 luniNr. ore practică 120Tematică
| Tema |
| Evaluarea și instrumentarea aparatului urogenital Anatomia pelvină – organe genitale interne și externe Anatomia planșeului pelvic Investigația imagistică a aparatului uro-genital Urodinamica |
| Diagnostic și tratament în prolapsul urogenital și incontinența urinară |
| Complicațiile chirurgiei vaginale și pelvine |
| Patologia uroginecologică în evoluția sarcinii |
| Fistulele urogenitale |
| Vezica hiperactivă, LUTS (Lower Urinary Tract Symptoms)-include infecțiile urinare |
Baremul activităților practice1.Diagnosticul clinic și paraclinic al incontinenței urinare (de efort, prin imperiozitate, mixtă, de cauză neurologică, prin insuficiență sfincteriană intrinsecă, de cauză iatrogenă)3.● cura cistocelului cu țesuturi native● procedee pentru compartimentul mediu – plicatura ligamentelor uterosacrate● nr. proceduri din fiecare tip: 2- operator principal4.● nr. procedure: 8 – asistent operator principalProcedee de tratament chirurgical al IUE cu țesuturi native● nr. procedure: 2 – operator principal6.Tehnici de chirurgie vaginală aplicate în patologia uterină sau anexială asociată prolapsului uterovaginal – histerectomia totală pe cale vaginală, histerectomia subtotală pe cale vaginală, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pe cale vaginală. Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei necesitatea unor proceduri conexe vaginale a căror necesitate trebuie aleasă în funcție de patologia ginecologică asociată.● histerectomie vaginală totală sau subtotală:● nr procedure: 8 – asistent operator principalTraumatismele vezicii urinare – lezarea intraoperatorie a vezicii urinare (circumstanțe de risc, recunoaștere, tehnici de cistorafie) – efectuate ca operator principal sau asistent operator principalDezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertența intraoperatorie a vezicii urinare.Traumatismele ureterului – lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanțe de risc, recunoaștere, conduită)● cunoașterea teoretică a tehnicilor chirurgicale în cazul lezării ureterului (tehnici de reimplantare ale ureterului în vezică, tehnici de refacere a continuității ureterale în functie de sediul leziunii) – participarea la aceste intervenții ca ajutor principal10.2.Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal și a patologiei uroginecologice.2.Trebuie să aibă capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Medicii rezidenți vor putea practica metodele diagnostice neinvazive de explorare a aparatului uro-genital și vor deprinde cunoștiințele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate atunci când necesită investigații invazive. În urma stagiului de uroginecologie vor putea sa stabilească un diagnostic corect al tulburărilor de statică pelvică. La finalul stagiului vor avea cunoștințele necesare pentru stabilirea planului terapeutic și îndrumarea pacientului către specialiști cu competență în uroginecologie.Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între urolog și ginecolog și pot fi implicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă în domeniul ginecologiei.Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Uroginecologie.
+Modulul 12: COLPOSCOPIE, anul V, 1,5 luniNr. ore practică 90Tematică1.● Tehnica examinării pacientei: poziția pacientei● Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)● Prelevarea de probe pentru testarea HPV● Respectarea recomandărilor naționale pentru screening oncologic2.● Determinarea vizibilității zonei de transformare (ZT)● Recunoașterea unor structuri vasculare anormale● Examinarea ZT cu acid acetic● Utilizarea speculum-ului endocervical● Examinarea vaginului cu acid aceticTrăsăturile colposcopice ale cervixului normal● Recunoașterea epiteliului scuamos original● Recunoașterea epiteliului metaplazic● Recunoașterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză4.● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt● Leziunile intraepiteliale vaginale (VaIN)● Nivelul epiteliului anormal● Infecția cu HPV, inclusiv condiloma accuminata● Polipi cervicali benigniProceduri practice● Analgezie locală● Biopsii vaginale țintite● Menținerea sub control a sângerărilor locale post-biopsiceMăsuri organizatorice● Rezultatele documentării. Arhivarea datelor7.● Obținerea acordului în mod corect● Comunicarea eficientă cu ceilalți specialiști în domeniuManevre● poziționarea pacientei pentru examenul colposcopic● reglarea aparatului pentru obținerea unei imagini optime din punct de vedere al calității și dimensiunilor2.● prelevarea frotiurilor citologice și efectuarea acestora● testul de impregnare cu lugol● examinarea colposcopică și interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât și a fundurilor de sac, pereților vaginali și valvei● prescrierea și efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.Activități practice fiecare cursant va învăța în timpul stagiilor să efectueze:● examinări colposcopice,● biopsierea exocervixului cu biotomul sau ansa diatermică,● conizații sau excizii ale zonei de transformare cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP, LLETZ).Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcție de numărul de aparate disponibile.● În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 50 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competență în colposcopie. Efectuarea acestor examinari este obligatorie, se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea și condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență.2.Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal și lezional, descrierea gradului și localizării leziunilor precanceroase,2.Cunoașterea și consilierea cu privire la prevenția cancerului de col uterin.3.● Abilitatea de diagnosticare corectă a patologiei cervicale● Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor tractului genital inferior. +
Modulul 13: HISTEROSCOPIE, anul V, 1,5 luniNr. ore practică 90Tematică1.● embriologia aparatului genital feminin● histologia tractului genital inferior și a uteruluiExaminarea histeroscopică● istoric, baze morfologice● etapeHisteroscopia diagnostică● tehnică● indicații și contraindicații4.● minoră: tehnici, indicații, contraindicații5.● selecția cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului6.● tehnică7.● tehnică8.● tehnici9.● tehnici10.● tehnici11.Manevre● Poziționarea pacientei● pregătirea mediilor de distensie2.● Dilatația colului uterin● Recunoașterea structurilor cavității uterineActivități practice● În perioada de pregătire individual se va efectua personal un numar de 50 histeroscopii sub supravegherea unui medic cu competența în histeroscopie● Rezecție de polip perhisteroscopic● SinechiolizaObiective educaționale1.Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni.3.● Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor endocavitare.● Medicii care au absolvit stagiul de Histeroscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de histeroscopie nu vor putea practica tehnici complexe histeroscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în histeroscopie. +
Modulul 14: LAPAROSCOPIE ÎN GINECOLOGIE, anul V, 3 luniNr. ore practică 180Tematică1.● Chirugia laparoscopică – principii generale, avantaje, dezavantaje, indicații, contraindicații.● Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică: probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obținerea competenței (atestatului de pregătire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice și obținerea acordului informat.Bazele fiziopatologice ale laparoscopiei● Principii generale și particularități ale chirugiei laparoscopice, deosebiri față de chirurgia clasică deschisă● Efectele farmacologice ale CO2 (locale și sistemice).3.● Tipuri de instrumente uzuale (abord, tăiere, disecție, prehensiune, electrocoagulare, etc.)● Caracteristici tehnice și modalități de utilizare ale diferitelor instrumente.4.● Chirurgia laparoscopică ultrasonică și utilizarea laserilor (indicații, avantaje, dezavantaje, alternative).Evaluarea preoperatorie a bolnavelor, indicațiile și contraindicațiile abordului laparoscopic.● Abordul laparoscopic– Sala de operații laparoscopice (organizare)– Dispozitivul operator în intervențiile laparoscopice ginecologice (diagnostice sau operatorii)– Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziționarea trocarelor, finalizarea intervenției.– Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.6.● Patologia inflamatorie genitală– Patologia anexială inflamatorie– Tehnici și posibilități chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană● Sindromul aderențial în chirurgia laparoscopică– Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică– Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenții chirurgicale în antecedente, și de diagnostic a aderențelor intraabdominale.– Sindromul aderențial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecție laparoscopică, incidente și complicații specifice.● Incidente, accidente și complicații în chirurgia laparoscopică ginecologică– Incidente, accidente, complicații tehnice prin nefuncționarea sau funcționarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.– Incidente și accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilități de evitare a acestora.– Incidente, accidente și complicații ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicații generale și anestezice.– Incidente, accidente și complicații chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilități terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.– Complicații postoperatorii (imediate și tardive) în chirurgia laparoscopică ginecologică– Conversia la laparotomie.Baremul activităților practice● Manevre în chirurgia laparoscopică ginecologică1.Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.3.Instrumentar specific laparoscopic.5.Modalități de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente și accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic (grade de libertate tehnică manevrării instrumentelor laparoscopice).7.Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra și extracorporale, utilizarea firelor preînnodate.9.Evaluarea și pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervențiilor chirurgicale laparoscopice.11.Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.13.Tehnica manevrării telescopului și obținerea unei imagini de calitate în concordanță cu intențiile operatorului.15.Tehnici de disecție laparoscopică (disecție instrumentară cu instrumente de tăiere, disecția boantă, hidrodisecția).17.Lavajul și aspirația cavității peritoneale.19.Sutura breșelor parietale.Tehnica explorării pelviene și abdominale (laparoscopia diagnostică ca etapă inițială a oricarei tehnici chirurgicale).2.Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.4.Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.6.Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, și fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.8.Tehnici chirurgicale conservatoare și radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecție parțială a ovarelor și drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.10.Incidente, accidente, complicații în chirurgia laparoscopică12.Conversia la laparotomie.În cadrul pregătirii practice sunt prevăzute următoarele etape:– etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori– etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menționată în programa analitică de curs.– etapa pregătirii și antrenamentului individual pe simulator.– etapa clinică – participarea efectivă a cursanților la intervențiile chirurgicale alături de formator.– video-transmisia intervențiilor chiurgicale în sala de curs (pentru restul cursanților ce nu intră efectiv în intervenție), cu posibilități interactive între operatori și observatori. +
Competențe generale și aptitudini specialeCompetențele generale și aptitudinile speciale ce vor fi exersateÎngrijiri acordate pacientului● Examinați pacientul în ansamblu, respectați diversitatea și acordați îngrijiri medicale personalizate● Încredințați pacientului decizia de a alege și de a semna consimțământul informat, creeând un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale și preferințele pacientului● Deciziile medicale trebuie să fie în concordanță cu standardele etice și drepturile femeiiMunca în echipă● Colaborați respectuos cu ceilalți medici, asistente, moașe și contribuiți la un mediu de muncă sigur și constructiv● Concentrați-vă pe performanțele în echipă având în vedere standardele medicale și aspectele legale● Înțelegeți și adaptați-vă la diversitate, dezvoltare și inovație● Puneți în balanță beneficiile pacientului, dar și costurile necesare● Asigurați intimitate și comfort pacienților în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical și context.Dezvoltare personală și profesională● Continuați studiile în domeniu și încercați să fiți un model● Acordați, cereți și acceptați feedback-ul, reflectați asupra lui și folosiți-vă de el pentru îmbunătățiri● Contribuiți la progresele în domeniul sănătății prin cercetare, educație și facilitarea implementării de metode inovative. +
Comunicarea și formarea aptitudinilor psiho-socialeÎndrumari preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esențial în dobândirea capacităților de comunicare și abilităților psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversație cu pacientul, respectându-i în același timp autonomia, de a puncta toate punctele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat și de a chestiona sexualitatea în contextul obstetrical și ginecologic.Un alt aspect al comunicării privește rolul medicului în echipă. Colaborarea și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerințe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informațiilor medicale în mod constant: fișa de observație a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca și informații medicale ci și ca documente medico-legale. +
Formarea și evaluarea abilităților de comunicare și psiho-socialeFormarea abilităților psiho-sociale și de comunicare oralăJocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă șansa de a practica diferite situații medic-pacient și munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final și pot conduce la un managment mai bun al pacienților în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale și non-verbale și impresia per ansamblu trebuie luate în considerare. Este esențială furnizarea unui feedback într-un mod structurat și care să aibă în vedere și personalitatea stagiarului.Evaluarea abilităților bio-psiho-sociale și de comunicareObservarea directă reprezintă cea mai bună metodă de predare și evaluare a abilităților de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât și cea non-verbală. Alți membri ai echipei medicale și chiar pacienții pot contribui la evaluare prin feedbackul oferit. Dacă nu este posibilă observarea directă, înregistrarea video a întâlnirii medic-pacient poate fi necesară. +
Anexa nr. 1PROBA SCRISĂB.PROBA CLINICĂ GINECOLOGIED.A.Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale1.Noțiuni de endocrinologie a reproducerii (2, pg. 400-435)2.Fiziologia maternă (1, pg. 46-72)2.Îngrijirea prenatală (1, pg. 168-189)4.Avortul (1, pg. 350-371)4.Hemoragiile obstetricale antepartum (3, pg. 335-347)6.Ecografia în obstetrică și ginecologie (1, pg. 194 – 222), (4, pg. 805-833)8.Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală (1, pg. 127-151)2.Teratologie (1, pg. 240-255)4.Restricția de creștere fetală (1, pg. 874-884)6.Moartea fetală (1, pg. 661-666)9.Nașterea normală (3, pg. 351-360)2.Anomalii ale travaliului (3, pg. 391-406)4.Analgezia și anestezia în obstetrică (3, pg. 557-563)6.Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului (1, pg. 624-635)10.Afecțiuni hipertensive în sarcină (1, pg. 728-770)12.Nașterea înainte de termen (1, pg. 829 – 855)14.Patologia anexelor fetale1.Lichidul amniotic (1, pg. 231-238)16.Lehuzia fiziologică (1, pg. 668 – 679)2.Urgențe vitale în obstetrică1.Embolia cu lichid amniotic (5, pg. 243-257)3.Sindroame în ginecologie1.Durerea pelvină (2, pg. 304-328)19.Sarcina extrauterină (2, pg. 198-215)21.Anomaliile congenitale ale organelor genitale (2, pg. 481-503)23.Patologia benignă și preinvazivă ginecologică1.Tumorile uterine (2, pg. 246-261)3.Patologia benignă și preinvazivă a sânului (2, pg. 333-345)25.Cancerul de col uterin (2, pg. 769-789), (6, pg. 287-298)2.Cancerul vaginal (2, pg. 808-815)4.Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian (2, pg. 853-874), (8, pg. 29-40; Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale (2, pg. 879-894)6.Ginecologie pediatrică (2, pg. 382-397)27.Evaluarea cuplului infertil (2, pg. 507-526)29.Contracepție și sterilitate (2, pg. 132-149 și 152-164) +
BibliografieWilliams Obstetrică, Ed. a 24-a, Tratat F. Cunningham, Kenneth Leveno, Steven Bloom, Catherine Spong, Jodi Dashe, Barbara Hoffman, Brian Casey, Jeanne Sheffield, Coordonatorul ediției în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu. Editura Hipocrate, București, 2017.2.Tratat de chirurgie, Ed. a II-a, Vol. V Obstetrică și Ginecologie, sub redacția Irinel Popescu, Constantin Ciuce, Coordonator: Gheorghe Peltecu, Editura Academiei Romane, București, 2014.4.Urgențele obstetricale intrapartum, Editori: Gheorghe Peltecu, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, George Iancu, Editura Academiei Române, 2017.6.Tratat de patologie malignă a endometrului, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Iulian Brezean, Marius Craina, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, București, 2019.8.PROBA PRACTICĂ1.Monitorizarea cardiotocografică3.Aplicația de forceps în OP, OS, OIDA, OISA5.Versiunea internă7.Operația cezariană9.Lacerațiile cervicale și perineale postpartum11.Colposcopia13.Chiuretajul uterin15.Histeroscopia diagnostică17.Histeroscopia operatorie (rezecție de polip, miom tip 0-1, <4 cm)19.Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale sânului21.Anexectomia23.Histerectomia abdominală în patologia benignă a uterului25.Marsupializarea/excizia de chist/abces (vulvar)27.Inserție de DIU29.(la 14-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 1.850 din 11 decembrie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 14 februarie 2020
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEADEFINIȚIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni ale globului ocular și anexelor globului ocular.1.2. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.3.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.3.2.Stagiul de neurologie: 1 lună1.3.4.Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună1.3.6.Stagiul de oftalmologie: 43,5 luni1.4STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ1.4.1.1.Asepsia și antisepsia2.Anestezia– generalități– anestezia locală– anestezia generală– anestezia la copil4.Arsurile6.Barem de activități practice: Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.2.1.Anatomia căilor optice2.Modificări neurologice ale diametrului pupilar4.Scleroza multiplă6.Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene8.Barem de activități practice: Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.3.1.Tomografia computerizată: tehnica și interpretare2.Câmpul vizual în tumorile cerebrale4.Barem de activități practice Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE1.4.4.1.Anatomia pleoapelor2.Chirurgia tumorilor palpebrale4.Epicantusul6.Blefarosalazisul, dermatosalazisul.1.4.4.2.1.5.TEMATICĂ CURS (10 ore)I.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Valori ale relației medic-pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Relația medic-pacient II-1.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții-1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane –1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică-1.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.6.Tematica lecțiilor conferință (700 ore)2.Fiziologia vederii: optica geometrică, funcțiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină și întuneric, vederea în culori– structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe căilor vizuale– mișcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mișcările de convergență; mișcările de origine vestibulară4.Explorarea acuității vizuale. Examenul refracției oculare. Examenul subiectiv și obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată6.Examenul funcțional al retinei– examenul câmpului vizual (metode cinetice, statice)– examenul simțului cromatic, adaptometria– ecografia globului ocular și orbitei – tehnică, interpretare– angiofluorografia oculară – tehnică, interpretare– electrofiziologie oculară– electroretinografia, statica și dinamica (ERG)– potențiale evocate vizuale: (PEV)– electrooculograme (EOG)8.Patologia anexelor globului ocular– bolile regiunii sprâncenoase,dermatoze, inflamații, afecțiuni congenitale10.Patologia aparatului lacrimal– anatomia și fiziologia aparatului lacrimal– semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal– anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament)– aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale)– căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori– patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală)– tumorile aparatului lacrimal12.Patologia conjunctivei– anatomie, fiziologie, semiologie– anomalii congenitale ale conjunctivei– conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare– afecțiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament)– tumori conjunctivale (principii diagnostice și de tratament)14.Patologia sclerei– anatomia, fiziologia, semiologia normală și patologică– anomalii congenitale ale sclerei– afecțiuni inflamatorii: episclerita, sclerita– degenerescente, pigmentare sclerală, stafilom16.Patologia cristalinului– anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului– anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziție, sindroame generale cu anomalii cristaliniene)– caracterele congenitale (etiopatogenie, clinica, element al unui sindrom general)– cataractele câștigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, secundară)– principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câștigată– modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații18.Corpul vitros– anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros– anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal– afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreana– chirurgia vitrosului20.Patologia retinei– anatomie, fiziologie, semiologia retinei– anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare, vasculare)– afecțiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase)– retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase)– dezlipirea de retină regmatogenă și secundară– heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale– degenerescențe tapeto-retiniene– tumorile benigne și maligne ale retinei22.Căile optice intracraniene– anatomie, fiziologie– sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice– leziunea căilor optice retrochiasmaticea)cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale24.heterotropii – strabism manifest concomitentb)Onco-oftalmologia– metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale anexelor globului ocular– principii de tratament26.Terapia locală oculară– terapia generală în afecțiunile oculare28.Patologia oculară și cefaleea– cefaleea cu semne oculare– migrena oftalmică– examenul oftalmologic în cefalalgie30.Ochiul și hemopatiile32.Bolile de sistem – complicații oculare34.Bolile infecțioase și patologia oculară36.Ochiul și alergia38.Lasere în oftalmologie40.Baremul activităților practiceA.Skiascopia și examenul subiectiv al refracției2.Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme4.Examenul câmpului vizual6.Examenul biomicroscopic8.Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale10.Examenul vederii binoculare12.Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar)14.Adaptometria16.Electroretinografia și interpretarea ei18.Angiografia cu fluoresceină20.Exoftalmometrie22.Tematica demonstrațiilor de intervenții chirurgicale (barem minimal de tehnici)1.Chalazionul3.Blefarorafia5.Corectarea entropionului (senil, cicatricial, spastic)7.Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare9.Extirpare sac lacrimal11.Alungirea musculară, scurtare și retropoziție mușchi drept13.Iridectomia optică15.Trabeculectomia, trabeculotomia, goniotrepanatia17.Discizia capsulei19.Enucleația globului ocular21.Chirurgia dezlipirii de retină 4 ani– CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 1 lună– NEUROLOGIE (I.3) 1 lună– CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE (I.5) 1 lună– OFTALMOLOGIE (I.7) 31,5 luni
–- +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE MEDICALĂ
de pregătire în specialitatea oncologie medicalăDefiniția specialității:
| Oncologia medicală este specialitatea care se ocupă cu studiul apariției și dezvoltării neoplaziilor |
• oncologia clinică – studiază principalele forme de cancer (atât factori de risc, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, tratamentul specific medical, cât și monitorizarea pacienților).1.2.Etapa de angajare, luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)2.2.a)Oncologie:
| Chirurgie oncologică (I.11) | 1 lună |
| Hematologie (I.12) | 3 luni |
| Radioterapie (I.13) | 4 luni |
| Oncologie medicală (I.14) | 36 luni |
| Anul I | Anul II | Anul III | Anul IV | Anul V | |||||||||||
| I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 | I.14 | I.14 |
3.Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicului șef de secție, a medicilor primari recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, pentru aptitudinile didactice și pentru calitățile etice și morale.Cerințele minime necesare unui centru de oncologie de pregătire a medicului rezident sunt următoarele:– asigurarea unui raport de paturi/rezident: 5-7/1;– șeful secției trebuie să fie medic primar în specialitatea oncologie medicală;– apartenența la o comisie de indicație terapeutică (medic oncolog medical, chirurg oncolog, radioterapeut, morfopatolog, imagistician).La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU).Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea și evaluările de etapă în credite, activitatea în cadrul programelor de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. +
Modulul 1. Medicină internă Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualExplorarea clinică, de laborator și imagistică a bolnavilor pulmonari2.Astmul bronșic: etiologie, diagnostic și tratament4.Pneumopatiile bacteriene: etiologie, diagnostic și tratament6.T.B.C. pulmonară: etiologie, diagnostic și tratament8.Pneumoconiozele: etiologie, diagnostic și tratament10.Chisturile pulmonare: etiologie, diagnostic și tratament12.Explorarea clinică, paraclinică și de laborator a ficatului14.Hepatitele cronice: etiologie, diagnostic și tratament16.Icterele: etiologie, diagnostic și tratament18.Hipertensiunea portală: etiologie, fiziopatologie, diagnostic și tratament20.Colecistitele: etiologie, diagnostic și tratament22.Diabetul zaharat: etiologie, diagnostic și tratament24.Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn): etiologie, diagnostic și tratament26.Insuficiența renală: etiologie, patogenie, diagnostic și tratament28.Boli de colagen: etiologie, diagnostic și tratament30.Baremul activităților practice:1.Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 100 de ecografii3.Interpretarea oscilometriei: 20 de buletine5.Interpretarea rezultatelor explorării funcționale: renale, hepatice și pancreatice: 100 de buletine7.Paracenteze: 10 manevre (efectuare)9.Obiective educaționale:– dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim, individualizat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază +
Modulul 2. Cardiologie (I.2)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăMecanisme de reglare a hemodinamicii2.Insuficiența cardiacă4.Insuficiența mitrală și stenoza mitrală6.Hipertensiunea arterială8.Sincopa cardiacă10.Arteriopatii periferice12.Baremul activităților practice:– EKG – 50 de buletine – efectuare și interpretare– EKG de efort – 50 de teste – efectuare și interpretare– Monitorizarea ambulatorie a TA – 300 de teste – efectuare și interpretare– Ecografie cardiacă: 120– Puncții arteriale și venoase – 300 de manevre (efectuare)– Cardioversii electrice: 50 de manevre (efectuare)– Reanimare cardiorespiratorie: 10– Program de consultații în ambulatoriu: 2 zile/săptămânăRezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de cardiologie– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cardiac, să diagnosticheze, să stabilească planul terapeutic al cardiopatiilor frecvente și să stabilească indicația de investigație specială în cazul celorlalte cardiopatii.– Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).– Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea. +
Modulul 3. Neurologie (I.3)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăExamenul clinic neurologic2.Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale4.Accidente vasculare cerebrale hemoragice6.Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral8.Tulburările de somn10.Obiective educaționale:– deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic;– recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist. +
Modulul 4. Terapie intensivă (I.4)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăComele2.Tratamentul tulburărilor echilibrului acidobazic4.Tratamentul tulburărilor hidroelectrolitice6.Circulația extracorporeală8.Organizarea echipei de resuscitare10.Evaluarea și tratamentul bolnavului cu status imediat postoperator12.Baremul activităților practice:– Intubația orotraheală: 10 pe manechin și 3 la pacient– Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20– Tehnica masajului cardiac: 30 pe manechin și 5 pe viu– Reechilibrare acidobazică: 60 profile/interpretare și dirijarea echilibrării în 20 de cazuri– Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile/interpretare și dirijarea echilibrării în 20 de cazuriRezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de anestezie și terapie intensivă +
Modulul 5. Medicină de laborator (I.5)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăCunoașterea testului biologic cu semnificație în formularea diagnosticului, a stadializării, a deciziei terapeutice și a monitorizării pacientului neoplazic2.Principiile metodelor de laborator (PCR – polymerase chain reaction, western/southern/northern blot, tehnica culturii celulare) relevante pentru interpretarea adecvată a biomarkerilor4.Frecvența analizei de laborator în diferite contexte clinice, cunoașterea limitelor metodelorRezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de medicină de laborator +
Modulul 6. Anatomie patologică (I.6)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăClasificarea histologică și codificarea morfologică a tumorilor2.Clasificarea histogenetică a tumorilor4.Forme macroscopice ale tumorilor6.Tumorile țesutului conjuctiv benigne și maligne8.Tumorile mezoteliale10.Limfoamele maligne12.Baremul activităților practice:1.Tehnica amprentei: 303.Interpretarea rezultatelor buletinelor histopatologice pentru cancerele: mamare, pulmonare, colului uterin, ovariene, tubului digestiv, țesuturilor moi: 100Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de medicină de laborator– Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze buletinul histologic și să îl explice pacientului.– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute buletinul histologic cu membrii comisiei de indicație terapeutică.– Rezidentul trebuie să identifice discrepanța între diagnosticul histologic și elementele clinice și să discute neconcordanța cu medicul anatomopatolog. +
Modulul 7. Genetică (I.7)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăNoțiuni de genetică indispensabile înțelegerii bolii neoplazice maligne:– Definiția și rolul genei– Mutațiile genetice: dobândite și germinale– Tipurile de gene corelate cu dezvoltarea cancerului:– gene supresor tumorale: BRCA1, BRCA2,p53, TP53;– oncogene: Her2, familia RAS;– gene reparatorii ale ADN-ului– Factorii care determină mutații: tutunul, radiațiile UV, virușii, vârsta2.Testul genetic pentru aprecierea riscului de apariție a cancerului: mamar, ovarian, gastric, al colonului, tiroidian, renal, al prostatei, al pancreasului; a melanomului; a sarcomului4.Terapia țintită – medicina personalizată: definiție, indicație +
Modulul 8. Bioetică (I.8)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăIntroducere în bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Obiective educaționale – Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală de zi cu zi +
Modulul 9. Radiodiagnostic și imagistică medicală (I.9)Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăPrincipiile generale de radiodiagnostic2.Explorarea radiologică convențională4.Tomografia computerizată:– principiile, limitele și costul asociat tomodensitometriei (tomografie computerizată); relevanța expunerii la iradiere corelat cu vârsta și prognosticul bolii pacientului; relevanța riscurilor asociate mediului de contrast pe bază de iod– diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare și secundare cerebrale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare și mediastinale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice– diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale– diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale6.Principiile, limitele și costul asociat RMN; relevanța prezenței dispozitivelor medicale implantabile, a sarcinii, a claustrofobiei, a riscurilor asociate mediului de contrast bazat pe gadoliniumInterpretarea radiografiilor standard:– scheletale: 100– toraco-pleuro-pulmonare: 200– esofagiene: 30– gastrice: 100– colorectale: 50– aparat urinar: 50– mamografie: 25– căi biliare: 502.Utilizarea RMN în principalele localizări ale neoplaziilor maligne4.Rezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de imagistică medicală: +
Modulul 10. O.R.L. (I.10)Tematica lecțiilor conferință:1.Metode de explorare rinosinusală3.Tumori maligne rinosinusale5.Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui7.Tumorile parafaringiene9.Anatomia, fiziologia și fiziopatologia laringelui11.Tumorile benigne laringiene13.Tumorile glandei tiroide15.Metode de explorare traheobronșică17.Anatomia, fiziologia și fiziopatologia urechii19.Terapia tumorilor maligne din sfera O.R.L.Obiective educaționale:– cunoașterea anatomiei, fiziologiei și fiziopatologiei regiunilor anatomice din sfera O.R.L.;– cunoașterea modalității diagnostice și terapeutice în cazul tumorilor maligne din sfera O.R.L. +
Modulul 11. Chirurgie oncologică (I.11)Tematica lecțiilor conferință:– Rolul și limitele chirurgiei oncologice – în momentul diagnosticului inițial al bolii neoplazice– Evaluarea preoperatorie a bolnavului neoplazic – aprecierea oportunității gestului chirurgical– Abordul chirurgical (clasic și minim invaziv/laparoscopic) al neoplaziilor maligne – cu intenție de radicalitate/paleație: digestive, ginecologice, urologice, cutanate și de părți moi: indicație, moment, timpi chirurgicali, sacrificiul de organ, tipuri de anastomoze– Indicațiile prezervării de organ, a intervenției chirurgicale reconstructive, a secvenței chirurgicale în contextul terapiei multimodale a bolii neoplazice maligne– Riscurile și beneficiile intervenției chirurgicale – ca tratament curativ sau adjuvant radio – sau/și chimioterapiei; influența tratamentului neoadjuvant asupra acestora– Tratamentul complicațiilor chirurgicale la pacientul neoplazic– Îngrijirea postoperatorie a bolnavului neoplazic– Decizia momentului și modului monitorizării pacientului neoplazic– Evaluarea impactului intervenției chirurgicale asupra calității vieții pacientului neoplazic– Comunicarea deciziei terapeutice pacientului neoplazic și familiei acestuia– Managerierea reacțiilor psihologice comune unei perioade de criză și etapei finale de viață a pacientului neoplazic– Importanța trialurilor prospective, a colectării țesutului tumoralBaremul activităților practice:– Accesul vascular la pacienții neoplazici– Hemostaza provizorie și definitivă– Puncția aspirativă/biopsie a tumorilor– Puncția/Lavajul peritoneal(ă)– Puncția pleurală– Îngrijirea stomiilor: intestinale, colice, urinareRezultate așteptate:– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de chirurgie oncologică– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic – să stabilească planul de investigații și terapeutic, să stabilească indicația și momentul intervenției chirurgicale, să interpreteze rezultatul anatomopatologic asociat unui gest chirurgical efectuat în scop diagnostic sau terapeutic, să înțeleagă consecințele intervențiilor chirurgicale asupra evoluției imediate și la distanță a pacientului neoplazic, să coreleze momentul operator cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice, să discute în mod critic opțiunile terapeutice/recomandările cu colegii și cu pacienții. +
Modulul 12. Hematologie (I.12)Tematica lecțiilor conferință:1.Sindromul mieloproliferativ acutLeucemii mieloide acuteSindromul mieloproliferativ cronicLeucemia granulocitară cronicăTrombocitemia esențială2.Sindromul limfoproliferativ acutLeucemii acute limfoblasticeSindromul limfoproliferativ cronicLeucemia limfatică cronicăBoala HodgkinBoala WaldenstromMielomul multipluSindromul mielodisplazic (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)Baremul activităților practice1.Medulograma, tehnică și interpretare: 503.Obiective educaționale:– cunoașterea evaluării, diagnosticului și tratamentului pacienților cu boli de sânge (anemii, sindroame mielo-proliferative, limfoame, discrazii ale celulelor plasmatice);– cunoașterea importanței abordului terapeutic multimodal al pacienților cu leucemii: tratament hematologic, tratamentul oncologic, transfuzii, tratamentul bolii infecțioase, transplant medular, îngrijiri de nursing;– cunoașterea entităților morfologice, citogenetice și moleculare de leucemii, conform clasificării WHO, în scopul evaluării prognosticului și selecției tratamentului adecvat;– cunoașterea implicațiilor psihosociale a diagnosticului și tratamentului leucemiilor;– cunoașterea problemelor specifice îngrijirii pacientului supus transplantului cu celule stem alogenice, ale identificării și tratamentului bolii grefă – contra – gazdă și ale infecțiilor bolii de imunosupresie;– cunoașterea existenței diferitelor subtipuri patologice de limfoame Hodgkin;– cunoașterea tratamentului multimodal al pacienților cu limfom Hodgkin în diferite stadii evolutive;– cunoașterea existenței heterogenității enorme ale subtipurilor de limfoame non-Hodgkin;– cunoașterea asocierii limfomului non-Hodgkin cu virusul imunodeficienței umane (HIV), cu imunosupresia și cu virusul hepatitei C;– cunoașterea existenței diferitelor tipuri biologice și patologice de discrazii ale celulelor plasmatice: gamapatia monoclonală, boala Waldenstrom, macroglobulinemia, plasmocitomul, mielomul multiplu, POEMS (polineuropatie, organomegalie, endocrinopatie, proteina monoclonală, modificările cutanate) și leucemia celulelor plasmatice;– cunoașterea indicației terapeutice în fiecare stadiu al bolii hematologice și a efectelor adverse ale tratamentului discraziilor celulelor plasmatice;– cunoașterea criteriilor de diagnostic ale celor mai frecvente neoplazii mieloproliferative: policitemia vera, trombocitemia esențială, mielofibroza primară;– cunoașterea opțiunilor terapeutice, a rolului suportiv, a tratamentului simptomatic, a rolului agenților antitrombotici;– cunoașterea valorii și riscului tratamentului citoreductiv, cu interferon, al iradierii splenice, al splenectomiei, al transplantului alogenic și al tratamentului paleativ în neoplaziile mieloproliferative;– recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimiterea la specialist. +
Modulul 13. Radioterapie (I.13)Tematica lecțiilor conferință:1.Surse de radiațiiPrincipii de bază privind momentul, doza, fracționarea și tipul de iradiereIndicațiile radioterapiei curative și efectele adverse ale acesteiaBeneficiile și toxicitatea radioterapiei cu intenție paleativăDiferențe ale toleranței diferitelor organe/țesuturi față de iradiereInteracțiunea radioterapie – terapie sistemică: tipul și severitatea toxicității asociate4.Principiile de bază ale Brahiterapiei și ale terapiei cu agenți radionuclizi6.Indicațiile, riscurile și beneficiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplaziceBaremul activităților practice 1.2.3.Radioterapia tumorilor bronhice Plan de tratament, iradierea exclusivă, postoperatorie, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeuticăRadioterapia limfoamelor maligne Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică Radioterapia neoplasmelor mamarePlan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeuticăRadioterapia neoplasmelor colului uterin Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie/brahiterapia neoplasmului colului uterin, indicația terapeutică, inclusiv a cazurilor particulareRadioterapia neoplasmelor corpului uterinIradierea externă/brahiterapia endocavitară9.10.11.12.13.Rezultate așteptate: – Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de radioterapie– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic, să stabilească planul de investigații și terapeutic, să stabilească indicația și momentul radioterapiei, să înțeleagă consecințele radioterapiei, să coreleze momentul iradierii cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice. – Rezidentul va fi capabil să informeze pacientul și familia acestuia asupra diferitelor opțiuni de radioterapie, asupra riscului/beneficiului acestora, precum și asupra tehnicilor de planificare, administrare și control al dozei de iradiere. +
Modulul 14. Oncologie medicală (I.14)Tematica lecțiilor conferință: 1.1.1.Imunologia tumorală – componentele tumorale și celulare ale sistemului imun; – acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun;– interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor. 1.3.Cercetare clinică, incluzând statistica (1 oră) – design-ul și desfășurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției: studii de fază I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competente; – criteriile pentru definirea răspunsului la tratament;– instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții; – bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor; – evaluarea și gradarea toxicității; – rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică;– obținerea consimțământului informat al pacienților; – instruirea în ceea ce privește redactarea granturilor și informații asupra mecanismelor de susținere a cercetării clinice; – cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei; – învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale; scrierea articolelor. Obiective educaționale:– aplicarea în mod obiectiv a modelelor existente referitoare la mecanismele moleculare/celulare ale bolii;– cunoașterea modului de acțiune a medicației specifice, a semnificației biomarkerilor, a efectelor adverse și a dezvoltării rezistenței la tratamentul cu aceasta;– cunoașterea principiilor de bază ale sistemului imun, înțelegerea interrelației existente între sistemul imun al gazdei și tumoră, cunoașterea mecanismelor operaționale în cadrul strategiilor imunoterapiei;– cunoașterea testelor de screening specific bolilor neoplazice;– cunoașterea factorilor de risc genetici, demografici și de mediu cu rol în oncogeneză;– cunoașterea translatării unui concept științific într-un trial clinic structurat țintit.2.2.1.Proceduri de stadializare – sistemele de stadializare: TNM, Ann Arbor, FIGO;– modalitățile de apreciere a răspunsului tumoral;– RECIST – criterii de evaluare a răspunsului tumorilor solide – în scopul uniformizării atitudinii centrelor de tratament; – criteriile clasificării Lugano (criteriile Cheson) pentru evaluarea răspunsului terapeutic al limfomului malign;– criteriile de răspuns Choi ale tumorilor gastrointestinale (GIST);– indicațiile procedurilor de evaluare clinică și imagistică (radiologice și de medicină nucleară) pentru diagnosticul, stadializarea și monitorizarea pacienților neoplazici.2.3.Chirurgia: – indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice;– cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratament; – indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament; – riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/și chimioterapia; – cunoașterea complicațiilor postoperatorii. 2.3.2.Chimioterapia:– indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei și în cazul recidivelor neoplazice;– utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator; – importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici;– aprecierea comorbiditatii individualizat în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici;– cunoștințe de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferite citostatice; – profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ. 2.3.4.Terapia biologică: – acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; – spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia;– conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite, cum sunt anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară și terapia genică. 2.3.6.Măsuri suportive 2.3.6.1.1.Infecțiile și neutropenia:– principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și febrei neutropenice în neoplasme maligne;– tratamentul și prevenția infecțiilor; indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici. 2.3.6.1.3.Trombocitopenia: – indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară; – opțiuni privind prepararea și administrarea acestor produse.2.3.6.1.5.Limfedemul:– fiziopatologia, profilaxia și managementul limfedemului.2.3.6.1.7.Sindromul de venă cavă superioară/inferioară:– diagnosticul și tratamentul sindromului de VCS/VCI;2.3.6.1.9.Patologia cavității orale:– mucozita (orală și gastrointestinală): diagnosticul diferențial mucozita infecțioasă/mucozita asociată chimioterapiei; prevenție și tratament;– problemele dentare;– xerostomia/hiposalivația.2.3.6.1.11.Complicațiile și toxicitatea asociate bolii urologice:– fiziopatologia și tratamentul toxicității renale, ale obstrucției ureterale și uretrale, ale incontinenței, ale hematuriei, ale fistulei vezico-vaginale, vezico-enterice.2.3.6.1.13.Complicațiile și toxicitatea asociate bolii neurologiceSimptomatologia asociată sistemului nervos central: cefalee, contracții musculare, encefalopatie, afectarea funcției cognitive – corelația cu agenții terapeutici2.3.6.1.15.Complicațiile și toxicitatea corelată cu organele genitaleEfectele hormonale: menopauza indusă de terapia antineoplazică – simptome și tratamentConservarea fertilității: cauzele infertilității corelate cu terapia antineoplazică; tehnici de crioprezervare gonadicăComplicațiile și toxicitatea cutanată – indusă de agenții chimioterapici, de agenții cu țintă moleculară, de agenții imunologici– Extravazarea subcutanată – diagnosticul și tratamentul efectului vesicant; strategiile de prevenție ale extravazării– Alopecia – agenții etiologici; indicația înghețării scalpului („scalp cooling“) 2.3.6.1.18.Complicațiile scheletale: fiziopatologie, simptomatologie, tratament2.3.6.1.20.Sindroamele paraneoplazice:– fiziopatologia celor mai frecvente sindroame paraneoplazice și tratamentul acestora.2.3.6.1.22.Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali 2.3.7.1.Alte simptome: anorexie, cașexie, deshidratare, fatigabilitate – fiziopatologie si tratament2.3.7.3.Reabilitarea: – rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator;– rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție. 3.2.1.• factorii de risc, istoria naturală și stadializarea cancerelor ORL;• înțelegerea rolului chimioterapiei și al anticorpilor monoclonali în stadiul bolii avansate; 2.2.• patogeneza cancerelor bronhopulmonare;• factori de risc (fumatul, factori de mediu etc.); • prevenția cancerelor pulmonare (fumatul, chemoprevenție); • diagnostic (simptome, semne clinice, citologia sputei, imagistică medicală, biopsie, imunohistochimie); • tratament: – cancer pulmonar nonmicrocelular: 1.carcinom in situ;3.stadiul IIIA-IIIB: tratament combinat chimio-radioterapie, chirurgie;5.chimioterapie: (i) prima linie; (ii) a-II-a linie; (iii) a-III-a linie etc.;b)c)stadiul localizat:a)iradierea profilactică cerebrală;2.prima linie chimioterapie;b)tratamentul metastazelor cerebrale;• reabilitare pulmonară postrezecție și/sau radioterapie;3.3.Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.3.2.• patogeneză, histopatologie, factori genetici și moleculari (leziuni precursorii, polipi adenomatoși gastrici), factori nutriționali (vitamina B12/anemia pernicioasă), stil de viață (expunere la tutun, expunere ocupațională, infecții cu Helicobacter pylori);• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică, endoscopie, biopsie);• tratament:• tumori nerezecabile și metastatice: chimioterapie, anticorpi monoclonali, radioterapie;3.3.3.• patogeneză, sindroame genetice (polipoză adenomatoasă familială, cancere colorectale ereditare nonpolipozice etc.), histopatologie;• prevenție (modificarea stilului de viață, chemoprevenție – AINS, colectomie);• colonoscopie virtuală;• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică, endoscopie, biopsie);• tratament:• cancer colorectal stadiul II: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;• cancer colorectal metastazat și recidivat:– chirurgie – metastaze regionale rezecabile; recidive anastomotice;– chimioterapie – perfuzii regionale, chemoembolizare, chimioterapie sistemică; tratament țintit molecular adresat mutațiilor K-Ras, N-Ras, B-Raf;– radioterapie;• urmărire postterapeutică;3.3.4.Cancerele hepatobiliare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)Rolul scorului Child-Pugh, al modelului bolii hepatice în fază terminală (MELD – Model for End – Stage Liver Disease) și al criteriilor Milan în decizia terapeuticăCancerul de pancreas (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, radioterapia, urmărire postterapeutică)3.4.Cancerul renal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, rolul inhibitorilor de checkpoint, urmărire postterapeutică)3.4.2.Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic – rolul ganglionului santinelă, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.4.4.• patogeneză, histopatologie (neoplazie intraepitelială), factori genetici, factori de risc;• screening: PSA (velocitate, PSA), tușeul rectal, ecografie transrectală;• stadializare – TNM; prognostic – scor Gleason, ADN, PSA;• boală limitată la organ: observație; radioterapie – radioterapie externă, brahiterapie, izotopi radioactivi; chirurgie, criochirurgie, hormonoterapie – neoadjuvant, adjuvant;• boală metastatică: chirurgie, radioterapie, hormonoterapie (precoce vs. întârziată, tratament antiandrogenic, agoniști GnRH, blocadă androgenică maximală etc.), chimioterapie, tratament cu bisfosfonați; radioizotopi; urmărire: PSA, imagistică (scintigrafie osoasă); tratament suportiv (funcție sexuală, incontinență urinară, proctită, diaree, polakiurie, osteoporoză, hot flashes);3.5.• patogeneză, histopatologie (seminoame, nonseminoame), caracteristici genetice și moleculare (sindromul Klinefelter);• localizări (testicul, mediastin, retroperitoneu, epifiză);• stadializare și prognostic:– stadializare TNM/tipuri histologice/markeri tumorali;– stadializare clinică vs. chirurgicală;• stadiul IV (chimioterapie, chirurgie);tumori nonseminomatoase:• stadiile I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie);• recăderi tardive;• monitorizare postterapeutică (markeri tumorali, imagistică);• aspecte speciale (teratomul, markeri serici fals-pozitivi, sanctuare biologice, a doua tumoră malignă, tumori testiculare nongerminale).3.6.Cancerul ovarian:• epidemiologie;• prevenție:• ooforectomie profilactică la femeile cu risc crescut;• screening;• stadializare (FIGO), factori prognostici – histopatologie, volum rezidual, vârstă;• tratament:• stadiul I: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;• boală metastatică sau recidivată:– chimioterapie – cazuri Pt sensibile, cazuri Pt rezistente, cazuri Pt refractare; agenți antiangiogenici; inhibitori ai polimerazei poli ADP riboza – inhibitori PARP, radioterapie;• monitorizare postterapeutică;• probleme speciale:• cancere nonepiteliale;• tumori cu celule germinale (diagnostic, tratament);• tumori ale trompelor uterine;• tumori peritoneale primare.Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.6.3.Cancerul vaginal (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.6.5.Cancerul mamar:• epidemiologie;• prevenție:• chemoprevenție (tamoxifen etc.);• screening:• examinarea sânilor (autoexaminarea, examinarea de către medic);• screening genetic;• diagnostic:• managementul unei mase palpabile;• tehnici de biopsie: puncție cu ac fin; puncție biopsie; disecție axilară (completă, ganglion santinelă);• stadializare și factori prognostici:• stadializare TNM/tip histopatologic/receptori hormonali;• carcinom in situ – lobular, ductal;• cancer local-avansat și inflamator – tratament multimodal;• boală metastatică: chirurgie, radioterapie, tratament sistemic, hormonoterapie chimioterapie: monoterapie vs. tratament multimodal; tratament cu anticorpi monoclonali;• tratament suportiv: • reinserție socială/• limfedem;• simptome ale menopauzei/• menopauză precoce;• cancerul de sân în timpul sarcinii;• cancerul de sân la femei foarte tinere;• boala Paget a sânului.3.8.Sarcoame osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, osteosarcom, sarcomul Ewing, condrosarcomul și cordomul, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.8.2.Tumorile stromale gastrointestinale: istorie naturală – existența wild-type GIST (tumoră stromală gastrointestinală) asociate cu cKIT/receptorul A al factorului de creștere derivate plachetar (PDGFRA); clasificare prognostică, obiectivele intervenției chirurgicale în boala localizată, terapie țintită molecular; evaluarea răspunsului tumoral la agenții țintiți molecular – criteriile RECIST3.9.Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic – particularități – 1. localizare anatomică: cutanată, noncutanată/ uveală, mucozală, cu origine neprecizată; 2. leziunile nepigmentare; 3. profilul molecular; 4. sindroame paraneoplazice; evoluție; indicație terapeutică; principalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică)3.9.2.Tumorile sistemului neuroendocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică – tumori funcționale/nefuncționale; sindroamele moștenite: MEN-1, MEN-2, von Hippel – Lindau, scleroza tuberoasă, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, rolul analogiilor de somatostatină, urmărire postterapeutică)3.11.Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică – rolul markerilor tumorali serici epiteliali, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)3.13.Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncăRezultate așteptate:– Rezidentul trebuie să fie capabil să relateze prezentarea de caz a pacientului neoplazic.– Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze anamneza și examenul fizic în cazul diferitelor entități patologice, inclusiv al subtipurilor de boală neoplazică malignă.– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute strategiile de management, în scopul de a selecta secvența terapeutică optimă.– Rezidentul trebuie să fie capabil să prescrie diferiți agenți chimioterapici, cu țintă moleculară și imunologici, având în vedere comorbiditatea asociată.– Rezidentul trebuie să fie capabil să opteze pentru tratament neoadjuvant sau adjuvant.– Rezidentul trebuie să fie capabil să indice tratamentul în funcție de statusul markerilor moleculari.– Rezidentul trebuie să fie capabil să cupleze efectele adverse ale agenților chimioterapici, cu țintă moleculară și imunologici.– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute cu pacientul strategiile preventive.– Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze rezultatele unui trial clinic și să le aplice clinicii de zi cu zi, în sensul conceptului de medicină bazată pe dovezi.Proba scrisă: 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.14.II.Proba practică:a)de interpretare a unei/unui explorări biologice/examen imagistic/examen anatomopatologic/examen genetic asociat(e) unei localizări tumorale.Baremul de manevre, tehnici și activități practice
| Competențele practice minime acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculumul de pregătire. |
Drepturile și obligațiile medicului specialist în oncologie medicalăCompetența profesională intrinsecă specialității
| Medicul specialist oncolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculumul modulelor de pregătire, competențe care intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară. |
(la 20-02-2020, Curriculumul prevede un număr de 520 de ore didactice pe 5 ani de studii universitare, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.
Curriculumul de pregătire în specialitatea oncologie medicală a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 3 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 20 februarie 2020
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OTO-RINO-LARINGOLOGIE și CHIRURGIE CERVICOFACIALĂ +
Definiția specialității:
+
Structura programuluiEtapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).2.CHIRURGIE GENERALĂ – Modul 2 – 3 luniPNEUMOLOGIE – Modul 5 – 1 lunăCHIRURGIE OMF – Modul 9 – 2 luniBIOETICA – Modul 12 – 0,5 luniNEUROCHIRURGIE – Modul 14 – 1 lună
OTORINOLARINGOLOGIE ȘI CHIRURGIE CERVICO-FACIALĂ – Modulele 1, 3, 6, 8, 11, 15, total 44,5 luniNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:I.Proceduri diagnosticea)FUNCȚIA AUZULUI:– Audiogramă în câmp liber– Teste cu diapazonul– Impedanță– Audiogramă tonală– Audiogramă vocală– Audiogramă supraliminară– Teste audiometrice obiective:● potențiale evocate auditive, BERA– Audiologie pediatrică:● metode de screening● metode subiectiveFUNCȚIA VESTIBULARĂ:– Nistagmus spontan– Nistagmus indus:● nistagmus pozițional● electronistagmografie● videonistagmografieFUNCȚIA NERVULUI FACIAL– Teste topodiagnostice (testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian, etc)– Teste neurofiziologice:● teste de stimulare nervoasăe)Tratament nechirurgicalTratamentul medicamentos și manevre terapeutice pentru:● patologia infecto-inflamatorie a urechii (otite externe/medii/labirintite) cronică și de urgență● tinitus● pareză/paralizia nervului facialTratament chirurgical– Anestezie locală și regională– Managementul othematomului– Excizia osteoamelor conductului auditiv extern– Extragerea corpilor străini– Polipi ai conductului auditiv– Recoltare biopsii– Timpanotomie– Plasare aeratoare timpanice– Miringoplastie și timpanoplastie– Antrotomie– Mastoidectomie (simplă, modificată, radicală)– Malformații auriculare– Plăgile regiunii temporale, conductului auditiv extern– Tumori ale urechii externe și mediiNas și sinusuri paranazaleCunoștințe fundamentale în:A.EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Rinoscopia anterioară și posterioară;– Endoscopia nazo-sinuzală (include sinusoscopia);– Microscopia nazo-sinuzală (documentarea fotografică)– Elemente de estetică a feței– Recoltarea corectă de exudat nazal/secreție cavumb)IMAGISTICĂ– CT;– RMN;– Angiografie;– Radiografii uzuale;d)Tratament nechirurgical– Tratament medicamentos pentru patologia infecto-inflamatorie cronică și de urgență a nasului și sinusurilor paranazale– Imunoterapie specifică (desensibilizare);– Tratamentul reacțiilor anafilactice;C.Tratament chirurgical +
Nas● Cauterizare nazală;– Îndepărtare de corp străin endonazal;– Polipectomie nazală;– Chirurgia cornetelor nazale cu instrumente reci/LASER/radiofrecvență, etc.– Reducere și imobilizarea osoasă în fracturile nazale;– Incizia și drenajul abceselor;– Septoplastie;– Închiderea perforațiilor septale;– Hematom septal;– Rinoplastia;– Corecția malformațiilor (atrezie coanală, fistule etc);– Prelevarea de probe biologice – biopsii– Îngrijiri postoperatorii +
Sinusuri paranazale● Abord prin rinotomie laterală;– Abordul combinat al rinobazei;– Tratamentul leziunilor traumatice nazo-sinuso-faciale– Leziuni de țesuturi moi faciale– Proceduri de decompresie orbitară;– Tratamentul combinat al complicațiilor rinosinusaleLaringe și traheeCunoștințe fundamentale în:A.EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ (ADULȚI ȘI COPII)– Laringoscopie indirectă (cu oglinda)– Laringofibroscopie cu endoscop flexibil– Traheo-bronhoscopie endoscopică– Laringoscopie directă– Microlaringoscopie– Videostroboscopie– Analiza percepțională și acustică a vocii● evaluarea timpului maxim de fonație– Prelevări pentru evaluare microbiologică– Aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică– Biopsii endolaringiene (indirectoscopic, fibroscop canal de lucru, microlaringoscopie suspendată)– Biopsii endotraheale și endobronșice– Electromiografia laringeluib)Tratament nechirurgical– Aplicații de soluții topice la nivelul laringelui– Tratamentul cu aerosoli– Tratament medicamentos în patologia infecto-inflamatorie– Terapie logopedică– Reeducarea vocalăC.● chirurgia malformațiilor laringo-trahealeCavitatea bucală, faringe și esofag cervicalCunoștințe fundamentale în:A.EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Inspecție și palpare la nivelul cavității bucale și orofaringelui– Rinoscopia posterioară– Hipofaringoscopie cu optică rigidă sau flexibilă– Esofagoscopie cu optică rigidă sau flexibilă– Biopsia formațiunilor tumorale ale cavității bucale, faringelui și esofagului– Gustometria– Teste funcționale pentru disfagie– Evaluarea pacientului cu sindrom de apnee obstructivă în somn (endoscopia de somn, poligrafia respiratorie și polisomnografia)b)Tratament nechirurgical– Terapia cu inhalații– Tratamentul medicamentos al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase a cavității bucale și faringelui– Reabilitarea pacientului cu tulburări de deglutiție și disfagieC.● parafaringian și retrofaringian– Corectarea malformațiilor● Fren lingual● Incluziuni chistice la nivelul planșeului bucal/val palatin● Criptoliza LASER/RadiofrecvențaPatologia cervico-facialăCunoștințe fundamentale în:A.EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Inspecția și palparea regiunii cervico-faciale– Investigarea nervilor cranieni● clinică– Teste funcționale ale glandelor salivare– Puncție aspirativă bioptică echoghidatăb)Tratament nechirurgical– Tratament medicamentos al patologiei infecto-inflamatorii latero-cervicale (abcese, flegmoane, adenite acute, etc)– Tratamentul plăgilor cervicale– Chimio-radioterapie (indicații, urmărirea pacientului, complicații)C.● chistului branhial– Incizia și drenajul abceselor și flegmoanelor cervicale– Chirurgia tumorilor benigne cervicale– Extirparea ganglionilor limfatici cervicali (biopsie ganglionară)– Cervicotomie laterală (exploratorie sau pentru tumori latero-cervicale și parafaringiene)– Limfadenectomie cervicală (funcțională, radicală, selectivă, etc)– Extirpare tumorilor cervicale (țesuturi moi, vasculare, de origine nervoasă, etc)– Chirurgia glandelor salivare:● extirparea glandei submandibulare● biopsia glandelor salivare minore– Chirurgia vaselor latero-cervicale (ligaturi vasculare arteriale sau venoase – arteră carotidă externă, arteră carotidă internă, arteră linguală, arteră facială, venă jugulară internă etc)– Chirurgia glandei tiroide– Chirurgie plastică și reconstructivă cervico-facială● lambou prin alunecare și rotație– Reconstrucție plastică extinsă● lambou miofascial● lambou microvascular● proceduri statice● blefaroplastie● otoplastie● injectare toxină botulinică +
Modulul 2, CHIRURGIE GENERALĂ, 3 luniNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:a.Tehnici de drenajc.Tehnica pansamentuluie.Profilaxia infecțiilor tetaniceg.Tehnici de anestezie loco-regionalăl.Resuscitarea cardiorespiratoriek.Arsurile (criterii de evaluare diagnostică, conduită terapeutică)m.Examenul unui bolnav traumatizato.Principii de tratament în politraumatismeq.Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)s.Urgențele în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)2.deprinderea unor competențe teoretice și practice legate de patologia chirurgicală de bază, noțiuni legate de traumatologia țesuturilor moi și a oaselor, vindecarea plăgilor, principii de tratament în patologia supurativă acută;3.Sutura și îngrijirea plăgilor – 50ii.Asistența la chirurgie reconstructivă vasculară – 2iv.Asistența în manevre de extracție corpi străini esofagieni, dilatații esofagiene, ablație diverticuli esofagieni, montare gastrostome de alimentație – 10 +
Modulul 4, NEUROLOGIE, 1 lunăNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:a.Accidente vasculare cerebrale și implicațiile în patologia ORLc.Aspecte neurologice în patologia ostructivă de somne.Obiective educaționale.a.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)a.CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare)c.Noțiuni minimale de electrofiziologie cu implicații în patologia ORL +
Modulul 5, PNEUMOLOGIE, 1 lunăNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:a.Patologia traheei: Stenozele traheale iatrogene. Tumori traheale. Corpul străin traheo-bronșicc.Obiective educaționale:a.Rezultate așteptate:a.anestezii locale – 10c.bronhoscopii terapeutice (bronhoaspirații, biopsii, corpi străini) – 2 +
Modulul 7, ORL Pediatrie, 4 luniNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:a.Patologia inflamator-infecțioasă nazo-sinusală, faringiană, otomastoidiană și laringiană la copiic.Hipoacuziile neurosenzoriale – diagnostic și reabilitare auditivă (proteze auditive convenționale și implantabile)2.Deprinderea elementelor particulare de diagnostic și tratament în patologia pediatrică ORL sus-menționatăb.Indicațiile protezelor auditive convenționale și implantabile în populația pediatrică3.Diagnostic în patologia ORL pediatric – 40b.Adenoidectomie – 20ii.Extracție corpi străini traheobronșici – 4iv.Antroaticotomie – 5c.Asistarea medicului îndrumător la chirurgia de implant cohlear – 1 +
Modulul 9, CHIRURGIE OMF, 2 luniNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:a.Traumatisme oro-maxilo-facialec.Patologia orală inflamatorie și oncologicăe.Obiective educaționale:a.diferite abilități practice legate de traumatologia țesuturilor moi faciale și a oaselor în special fracturile tip Le Fort;c.Elemente de diagnostic și tratament ale sinuzitelor odontogene, în special cele iatrogene (corpi străini, chirurgia de implant dentar, etc.)3.Examene clinice OMF – 20b.Asistența la cazuri de traumatologie oro-maxilo-facială în condiții de urgență – camera de gardă – 10d.Asistența la cazurile de patologie tumorală în sfera OMF – 10 +
Modulul 10, Oftalmologie, 1 lunăNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:a.Patologia căilor lacrimalec.Obiective educaționalea.Indicațiile chirurgiei transnazale în patologia inflamatorie-infecțioasă orbitoculară3.Cateterisme căi lacrimale – 10b.Asistență la diagnosticul și tratamentul patologiei inflamatorii orbito-oculare – 30 +
Modulul 12: BIOETICĂ, 0,5 luniNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualTematică. 1. Introducere în bioetică – 2 ore 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore 3. Relația medic-pacient – 4 ore 4. Greșeli/erori în practica medicală – 2 ore 5. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore 6. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore 8. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore 9. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore 2.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). +
Modulul 13, CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ, 1 lunăNr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:a.Principii și tehnici de reconstrucție cervico-faciale utilizând grefe autologe și heterologe.c.Obiective educaționale:a.Deprinderea principiilor și tehnicilor de chirurgie plastică facială (otoplastie, rinoplastie).3.Asistarea medicului îndrumător care efectuează tehnicile chirurgicale sus-menționate – 10b.Deprinderea noțiunilor elementare de îngrijire a plăgilor regiunii cervico-faciale – 10 +
Modulul 14, anul II, 1 lună, NEUROCHIRURGIENr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individualTematica:a.Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și bazi-craniene.c.Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală.2.capacitatea de a diagnostica principalele afecțiuni cu indicație terapeutică neurochirurgicală;b.Rezultate așteptate:a.Efectuarea sub supraveghere a tehnicilor chirurgicale de graniță ORL-neurochirurgie (rinobaza, otobaza) +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:● Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.Portofoliul la finalul pregătirii cuprinde un număr de proceduri nechirurgicale/chirurgicale executate independent conform tabelului:
| Procedura chirurgicalăexecutate independent | |||||||
| Tamponament nazal anterior și posterior | III | 2 | |||||
| Extragere de corpi străini nazali | III | 5 | |||||
| Polipectomie nazală | III | 5 | |||||
| Turbinoreducții cu LASER sau radiofrecvență | III | 3 | |||||
| Incizie-drenaj flegmon periamigdalian | III | 2 | |||||
| Adenoidectomie | III | 5 | |||||
| Laringoscopie directă | III | 2 | |||||
| Bronhoscopie | III | 5 | |||||
| Antroaticotomie | III | 10 | |||||
| Biopsii în sfera ORL | III | Număr de proceduri | 30 | ||||
| Timpanogramă | III | 100 | |||||
| Prelevare exudate nazale | III | 10 | |||||
| Examen clinic vestibular cu videonistagmoscopie | IIIaltele decât cele de mai susa asistat sau a fost asistat | ||||||
| I-III + Examenul de medic specialist: |
Da | Da | Nu | Nu | Da | Nu + Tematica de examen medic specialist2. Anatomia și fiziologia faringelui4. Anatomia și fiziologia urechii6. Malformații în ORL – diagnostic precoce și posibilități terapeutice8. Metode de explorare ale cavității bucale și faringelui10. Metode de explorare a urechii12. Metode de explorare a esofagului14. Urgențele faringiene (traumatismele faringelui – mecanice și fizico-chimice, corpii străini faringieni)16. Urgențele oto-mastoidiene (traumatismele urechii și a osului temporal, surditatea brusc instalată, traumă sonoră acută, vertijul periferic acut, paralizia facială periferică, corpii străini auriculari)18. Urgențele cervicale (traumatismele părților moi cervicale, hemoragii cervicale, supurațiile cervicale)20. Patologia infecto-inflamatorie acută a cavității bucale și a faringelui (stomatite, glosite, amigdalite și faringite acute)22. Patologie infecto-inflamatorie acută otomastoidiană (otita medie acută, otomastoidită acută a adultului și copilului)24. Patologia infecto-inflamatorie acută a glandelor salivare26. Patologia infecto-inflamatorie cronică a cavității bucale și a faringelui28. Patologia infecto-inflamatorie cronică otomastoidiană.30. Patologia tumorală benignă rinosinusală32. Patologia tumorală benignă a laringelui34. Patologia tumorală benignă a glandei tiroide36. Patologia tumorală benignă a esofagului38. Patologia tumorală malignă rinosinusală40. Patologia tumorală malignă a laringelui42. Patologia tumorală malignă a glandei tiroide44. Patologia tumorală malignă a esofagului cervical46. Patologie tumorală cervicala48. Patologia chirurgicală a bazei de craniu (rino- și otobază, orbită, căi lacrimale și spații profunde)50. Clasificarea, evaluarea și principiile de tratament ale tulburărilor vocii (elemente de foniatrie și fonochirurgie)52. Algiile cranio-cervico-faciale54. Sindromul de apnee obstructivă în somn (diagnostic, etiopatogenie, principii de tratament)56. Otoscleroză |
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)2. Chirurgia cornetelor nazale4. Chirurgia sinuzitei etmoidale (include tehnici chirurgicale endoscopice)6. Amigdalectomia8. Micro-laringoscopia suspendată (include tehnici chirurgicale cu instrumente reci și LASER-C02 asistată)10. Esofagoscopia12. Ligatura arterei carotide primitive14. Ligatura arterei linguale16. Ligatura arterei temporale superficiale18. Laringectomia totală20. Montare aerator transtimpanal22. Mastoidectomia radicală (tehnică deschisă „canal wall-down”)
2.Competența profesională intrinsecă specialitățiiUrmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)2.2.Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist2.3.1.Chirurgia Oncologică în ORL2.3.3.Audiologie2.3.5.Foniatrie2.3.7.Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:–PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Nume, prenume: Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OTORINOLARINGOLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
Obiectivele programuluiRecunoașterea modificărilor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar;2.Evaluarea necesarului de tratament ortodontic la nivel individual și social4.Aplicarea de proceduri ortodontice interceptive;6.Colaborarea în tratamentul interdisciplinar al pacienților, inclusiv în tratamentul chirurgical ortognatic și al tulburărilor cranio-mandibulare;8.Revizuirea, înțelegerea și evaluarea literaturii de specialitate dar și medicale de interes pentru specialitate;10.Folosirea oportunităților disponibile pentru îmbunătățirea competențelor profesionale și de educație medicală continuă pe tot parcursul vieții.CARACTERISTICI GENERALE1.1.Candidații pentru pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială trebuie să fie absolvenți ai programului de studii universitare de licență în medicină dentară;1.3.Pregătirea teoretică și practică se va efectua sub îndrumarea cadrelor didactice de predare ale Facultăților de Medicină Dentară acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății (formatori/îndrumători în rezidențiat) și va fi condusă, supravegheată și controlată de șeful de disciplină, în calitate de coordonator de pregătire în rezidențiat;1.5.Programul de pregătire în rezidențiat prevede încadrarea și prezența cu normă întreagă a rezidenților. Programul de bază presupune 75% din timpul disponibil și trebuie să fie completat (pentru restul de 25%) de activități suplimentare, care vor varia în funcție de de fiecare instituție în parte și de nevoile rezidenților. Astfel de activități includ: cursuri speciale, activitate clinică și de cercetare suplimentară, evaluarea tratamentelor ortodontice, participarea la cursuri susținute de profesori invitați, întâlniri științifice etc.;1.7.Curriculumul de pregătire prevede un număr minim de 200 de ore didactice pe an de studiu, la care se adaugă minim 40-50 de ore de studiu individual. Pentru studiul individual, rezidenții sunt obligați să aloce un număr considerabil de ore din timpul lor (de exemplu, pentru fiecare oră de curs, este necesară o medie de două ore de studiu individual);1.9.Rezidenții trebuie să trateze pacienții sub supravegherea permanentă a îndrumătorilor/coordonatorilor;1.11.Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor practice, după caz, se realizează la finalul fiecărui modul de pregătire;1.13.Baremul minimal al activității de pregătire practică se regăsește în caietul de stagiu, care monitorizează pregătirea medicului rezident și, în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestările științifice și de educație medicală continuă, alte activități;2.3.Etapa administrativ-organizatorică: constituirea dosarului de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și/sau clinica unde a fost repartizat, instructajul și repartizarea rezidenților de către coordonatorul de rezidențiat și stabilirea programului de activitate: 1 săptămână.3.2.CONȚINUTUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIATUL DE ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ CU DURATA DE 3 ANIPregătirea în cadrul rezidențiatului de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se realizează prin cursuri, seminarii, stagii clinice, prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, participare la manifestări științifice etc. Tematica acestora este următoarea:4.1.DISCIPLINE BIOLOGICE ȘI MEDICALE GENERALE; 5 luni (200 ore)1.Creșterea și dezvoltarea normală a feței și componentelor aparatului dento-maxilar;1.2.Procesele de organo și morfogeneză – normal și patologic;1.4.Genetică: 1/2 lună (20 ore)2.1.Diagnosticul pre și postnatal al anomaliilor craniofaciale;2.3.Consilierea genetică.3.Leziuni orale premaligne și maligne;3.2.Fiziopatologia glandelor salivare;3.4.Biologie celulară și moleculară, imunologie și microbiologie: 1/2 lună (20 ore).4.1.Formarea și proliferarea țesuturilor;4.3.Erupția dentară și răspunsurile structurilor parodontale;4.5.ORL și Logopedie: 1/2 lună (20 de ore)5.1.Fenomenologia funcției respiratorii (normal și patologic);5.3.Funcția fonatorie; normal și patologic6.Psihologia copilului, adolescentului și adultului6.2.Potențialul și limitele impuse de modificările de comportament6.4.Impactul aspectului facial asupra stimei de sine6.6.Metodologia cercetării științifice și biostatistică: 1 lună (40 ore)7.1.Designul cercetării: componența eșantionului și criterii pentru grupul de control7.3.Metodele statistice utilizate în cercetare și proceduri/modalități de prelucrare a datelor7.5.Sănătate orală: 1/2 lună (20 ore)8.1.Analiza datelor și interpretarea critică a rezultatelor8.3.Indicii de estimare a nevoii de tratament ortodontic; atitudinea ortodontului în raport cu necesitatea de tratamentB.Procesele de creștere și dezvoltare la nivelul extremității cefalice (normal și patologic) – (50 ore)1.1.Tipuri și modalități de creștere la nivelul aparatului dento-maxilar; centre de creștere ale scheletului cranio-facial1.3.Aprecierea/evaluarea proceselor de creștere și dezvoltare; variația individuală;1.5.Dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic) – (50 ore)2.1.Factorii care influențează dezvoltarea dentiției2.3.Dinamica dezvoltării arcadelor dentare2.5.Investigația în Ortodonție și ODF (100 ore)3.1.Examen clinic (extra și intraoral)3.3.Alte examene (clinice și/sau complementare)Investigația radiologică– indicații și contraindicații, importanța și oportunitatea investigației radiologice, limite, riscuri– metode radiologice utilizate în ortodonție– modificările patologice care pot fi diagnosticate radiologic– cefalometrie (identificarea pe teleradiografie a structurilor anatomice relevante, trasarea principalelor contururi și planuri pe teleradiografie, analize cefalometrice), limitele și analiza lor.Biomecanica ortodontică (80 ore)4.1.Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale4.3.Relația dintre capacitatea de adaptare a țesuturilor și rezultatele măsurilor de ortopedie dentofacială4.5.Modificări post-tratament ortodontic5.Proprietăți, compoziție și utilizări ale materialelor folosite în Ortodonție5.2.Reguli pentru alegerea corectă a materialelor ortodonticeC.Etiologia și epidemiologia anomaliilor dento-maxilare (20 ore)1.1.Influențele nefavorabile ale factorilor de mediu și interceptarea acestora2.Etiopatogenia anomaliilor dentare și dento-maxilare: factori filogenetici, ontogenetici, ereditari, endocrini, metabolici, funcționali, loco-regionali, obiceiuri vicioase, patologia zonei de sprijin etc.)2.2.Compresiunea de maxilar (clasa II/1): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament2.4.Ocluzia deschisă: terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament.2.6.Dizarmonia dento-alveolară (DDA): forme clinice, clasificare, terminologie, etiopatogenie, semne clinice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament2.8.Diagnosticul în Ortodonție și ODF (115 ore)3.1.Consilierea, după o examinare sumară, cu privire la fezabilitatea tratamentului, necesitatea analizei mai detaliate și a planificării tratamentului precum și trimiterea către alte specialități pentru evaluare și tratament3.3.Principii de evaluare a diagnosticului ortodontic4.Principiile, obiectivele și particularitățile tratamentului ortodontic (în funcție de vârstă, anomalie, reactivitatea organismului etc.)4.2.Evaluarea gravității și prognosticului anomaliilor dento-maxilare; Stabilirea strategiei de tratament, a măsurilor terapeutice, a momentului începerii tratamentului, a succesiunii etapelor de tratament și a prognosticului, precum și estimarea duratei tratamentului4.4.Realizarea planului de tratament pentru diferite tipuri de anomalii dentare și dento-maxilare4.6.Variații individuale ale răspunsului organismului la terapia ortodontică4.8.Efectele iatrogene ale tratamentului ortodontic; modificări dentare, parodontale, durere4.10.Contenția și recidiva (40 ore)5.4.Tipuri și modalități/alternative de contenție ortodontică; durata contenției.5.6.Literatura de specialitate (15 ore)6.1.Decelarea aspectelor esențiale pentru ortodonție în literatura de specialitate6.3.APARATE ORTODONTICE/TEHNICI ORTODONTICE: 7 1/2 luni (290 ore)1.Aparatele ortodontice funcționale: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații3.Aparatele ortodontice fixe (parțiale și poliagregate): părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații.5.Dispozitive de ancorare scheletală7.Aparate de contenție: indicații și contraindicații, design, potențial și limite.9.PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE: 2 1/2 luni (100 ore)1.Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte1.2.Importanța tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus)1.4.Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea și/sau intercepția anomaliilor dento-maxilare1.6.Tratamentul ortodontico-chirurgical: 1/2 lună (20 ore)2.1.Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită intervenții chirurgicale ortognate2.3.Indicația, momentul și aplicarea de tratament multidisciplinar al DLMP2.5.Tratamentul ortodontico-protetic: 1/2 lună (20 ore)3.1.Indicații și limite ale tratamentului asociat ortodontico-protetic3.3.Tratamentul ortodontico-parodontal: 1/2 lună (20 ore)4.1.ASPECTE PARTICULARE ÎN TERAPIA ORTODONTICĂ: 2 luni (85 ore)1.Supravegherea evoluției sistemului dentar și a permutării dentare (decelarea stărilor patologice)1.2.Măsuri și modalități de intercepție ortodontică: indicații, particularități2.Indicații și aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult2.2.Disfuncția craniomandibulară (25 ore)3.1.Măsuri generale și specifice de tratament a disfuncției craniomandibulare3.3.Posibilele implicații ale tratamentului ortodontic în cazul disfuncțiilor craniomandibulareG.Etica profesională și legislație specific: 1 săpt. (10 ore)1.1.Standarde etice care se aplică în relațiile cu pacienții, personalul auxiliar și colegi1.3.Greșeli și erori în practica medicală1.5.Managementul sănătății și siguranței în practica ortodontică; managementul cabinetului; aspecte ergonomice ale practicii ortodontice: 1 săpt. (10 ore)2.1.Echipamente și instrumente necesare în practica ortodontică; Metode de sterilizare a instrumentelor ortodontice2.3.Controlul substanțelor periculoase pentru sănătatea pacienților și a personalului.2.5.STAGIU CLINIC/PRACTIC (va fi adaptat nivelului de pregătire și în concordanță cu abilitățile dobândite):– Evaluarea pacienților prin investigații clinice și paraclinice– Diagnosticarea anomaliilor dentare și dento-maxilare– Analizarea și evaluarea oportunității terapiei ortodontice; monitorizarea cazurilor clinice– Stabilirea obiectivelor terapeutice și a planului de tratament; stabilirea priorităților terapeutice– Efectuarea de manopere clinice și tehnice la pacienții cu anomalii dento-maxilare inclusiv participarea în cadrul echipelor terapeutice interdisciplinare (tratamente asociate și interdisciplinare)– Aplicarea și repararea diverselor aparate ortodontice– Participarea la activități de cercetare științifică medicală– Participare la diverse manifestări științifice naționale și internaționale– Primirea/predarea cazurilor clinice aflate în tratament către rezidenții din anul IBAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE– 10 cazuri clinice tratate (cu documentația completă) certificate de formatorul de rezidențiat sau doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul Ortodonției și ODF– 20 de cazuri clinice cu foaie de observație completată integral: examen clinic, analiza de model, evaluare radiologică (inițială, intermediară, finală), diagnostic, obiective terapeutice, plan de tratament etc. – o parte din ele preluate de la rezidenții care termină pregătirea și o altă parte, începute de acesta și care la finalul rezidențiatului vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe pregătirea– Pacienți noi luați în evidență și tratament – minim 3 pacienți/an.– Pacienți preluați în tratament/pacienți în curs de tratament: (evaluare, reevaluare, soluții terapeutice.) – minim 5 pacienți– Prezentări de cazuri – minim 3 prezentări de cazuri/an.– Referate științifice: minim 2/an.– Prezență la cursuri și seminarii – minim 70%.– În plus, medicul rezident trebuie să prezinte periodic evoluția tratamentelor și a stadiului acestora, propuneri de planuri de tratament pentru cazurile selectate precum și reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul perioadei de pregătire prin rezidențiat +
ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRECazuistica va cuprinde o varietate cât mai mare de anomalii dentare și dento-maxilare astfel încât prin diagnosticul, planificarea și supravegherea tratamentului, medicul rezident să poată dovedi:– cunoștințe de specialitate adecvate– însușirea metodelor și mijloacelor terapeutice necesare tratamentului ortodontic în măsura în care acesta se impune– capacitatea de individualizare a măsurilor terapeutice aplicate în raport cu situația specifică a fiecărui caz în parte2.Prezentarea de cazuri:Într-o prezentare concisă și clară, rezidentul trebuie să acorde o mare importanță diagnosticului și discuțiilor asupra cazurilor clinice, inclusiv asupra modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să-și exprime opinia, să prezinte planul de tratament și soluțiile terapeutice alternative, prioritizarea obiectivelor terapeutice, evaluarea prognosticului și aprecierea rezultatului obținut. Cazurile tratate multidisciplinar (chirurgie ortognată) vor trebui să conțină descrierea etapelor terapeutice; etapa chirurgicală va fi documentată prin suprapunerea teleradiografiilor pre- și postoperatorii. Medicul rezident poate furniza orice alte informații pe care le consideră necesare pentru notarea de către comisie.6.Activități de îndrumare – Cursuri, seminarii (67%)
| 6.1.1 Activitatea practică clinică și preclinică | 2000 ore | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 6.1.2 Planificarea tratamentului ortodontic | 220 ore | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentului ortodontic6.1.3.2 Reevaluarea cazurilor în curs de tratament în momentul preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul stagiuluiStudiu individual (33%)
După încheierea studiilor și obținerea titlului de medic specialist medicii ortodonți vor acumula puncte de pregătire în cadrul programelor de educație medicală continuă (EMC), conform legislației aprobate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și de Colegiul Medicilor Dentiști din România. 7.Stagiul clinic de ortodonție: 3 aniII.Discipline biologice și medicale generale: 5 luniII.2.Subiecte ortodontice generale: 10 luniII.4.Proceduri de tratament interdisciplinare: 2 1/2 luniII.6.Discipline conexe pentru pregătirea ortodontică 1/2 lună
|
5 | 9 | Ortopedie și Traumatologie | 36 luni și 2 săptămâni | 18 ore/lună | Chirurgie generală | 6 luni | 18 ore/lună | Chirurgie Vasculară | 2 luni | 16 ore/lună | Neurochirurgie | 2 luni | 16 ore/lună | Chirurgie Plastică și Reconstructivă | 2 luni | 16 ore/lună | Chirurgie Toracică | 2 luni | 16 ore/lună | Ortopedie și Traumatologie Pediatrică | 6 luni | 18 ore/lună | Bioetică | 2 săptămâni | 10 ore/săptămână | Chirurgie Artroscopică | 3 luni | 18 ore/lună1.3.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).1.3.2.Stagiul de Ortopedie și Traumatologie: 3 ani și 2 săptămâni (anii I, II, III, IV și V).1.3.4.Stagiul de Neurochirurgie: 2 luni (anul III)1.3.6.Stagiul de Chirurgie toracică: 2 luni (anul III)1.3.8.Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni (anul V)1.3.10.Stagiul din anul V se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferință, în efectuarea de intervenții chirurgicale, participarea la activitatea științifică a serviciului, pregătirea pentru examenul de atestare ca specialist. | ||||||||||||||||
| ANUL I | ANUL III | ANUL V | 6 | 12 | 2 | 6 | ½ | 6 | 2 | 3 | 2 | 6 | 8 | ||||||||||||||||||||||||||||||||
| Chirurgie Toracică | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Ortopedie și Traumatologie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1.4.STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – ANUL I-II-III-IV, 28 luniNumăr ore curs: 500 ore1.4.1.1.Biomecanica aparatului locomotorII.● Fiziologia și fiziopatologia articulară – embriologie, clasificare funcțională articulară, fiziopatologie;III.Traumatologie1.Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale3.Fracturile claviculei și scapulei5.Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului; sindromul de retracție, ischemia Volkmann7.Fracturile cotului9.Fracturile oaselor mâinii și degetelor; entorsele și luxațiile mâinii și degetelor11.Luxațiile șoldului13.Fracturile masivului trohanterian15.Fracturile extremității distale a femurului17.Luxațiile genunchiului19.Fracturile rotulei21.Fracturile maleolare și ale pilonului tibial23.Fracturile calcaneului25.Fracturile coloanei vertebrale27.Fracturile deschiseV.Diformități: etiopatogenie, genetică, diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor2.Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin4.Condrodistrofii genotipice6.Osteopatii de carență8.Osteonecrozele aseptice10.Poliomielita – sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin12.Tumorile osului (generalități)14.Tumorile maligne primitive și secundare ale scheletului16.Scoliozele: etiopatogenie, clinică, tratament18.Stenoza degenerativă de canal rahidian20.Patologia lombo-sacrată22.Paralizia de plex brahial24.Luxația congenitală a șoldului26.Diformități statice ale antepiciorului28.Coxartroza30.Fracturile, luxațiile și instabilitățile oaselor carpului32.Micozele aparatului locomotor34.Tuberculoza osteo-articulară1.Osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mânăVII.Principii generale de amputație: amputațiile membrului toracic și pelvin2.Bioinginerie mecanicăVIII.Medicina fizică și de recuperare1.4.1.2.Semiologia aparatului locomotor1.Semiologia umărului3.Semiologia mâinii5.Semiologia șoldului7.Semiologia picioruluiII.Tematica demonstrațiilor clinice, paraclinice, de laborator și operatorii1.Examenele paraclinice în ortopedie● radiografie, tomografie axială computerizată, rezonanța magnetică, ecografie● examen de laboratorExaminarea unor bolnavi cu diformități congenitale4.Examinarea unor bolnavi cu osteomielită6.Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielită8.Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase10.Examinarea unor bolnavi cu patologie degenerativă discovertebrală (hernie discală cervicală și lombară, spondilolistezis, stenoză degenerativă de canal rahidian)12.Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital14.Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor16.Demonstrații în sala de operație, gips, ambulator, contravizite, gărzi1.● intervenții asupra tendoanelor și capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, tenoplastia● intervenții asupra oaselor: decorticarea osteo-periostică, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia● amputații și dezarticulații de membreSala de gips● aparate gipsate pentru imobilizarea membrelor toracice și a membrelor pelvine3.● examenul clinic și radiologic, indicații terapeutice● aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate și urmărite în clinicăServiciul de gardă● acordarea primului ajutor la camera de gardă și rezolvarea în urgență a traumatismelor de către medicul rezident de gardă sub supravegherea cadrului didacticBaremul de tehnici de investigație și tratament ortopedico-chirurgical1.Extensia transscheletică (supracondiliană, transcalcaneană): 303.Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare: 205.Reducerea și imobilizarea luxației de umăr: 107.Aparatul ghipsat pelvi-pedios: 109.Aparat ghipsat cu camera liberă în fractura de calcaneu: 1011.Reducerea luxației de șold: 513.Amputații, dezarticulații degete, incizii panariții: 1015.Cura chirurgicală a fracturii de rotulă: 1017.Artrodeza tibio-astragaliană: 319.Trepanoevidarea în osteite cronice: 1021.Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc: 2523.Amputații coapsă: 325.Stabilizarea rahidiană transpediculară: 327.Abordul anterior al corpilor vertebrali: 21.4.2.Număr ore practică: 450 oreTematica lecțiilor conferință de sinteză1.Principii generale și actualități în osteosinteză3.Indicații și contraindicații în artroplastia șoldului cu proteză cimentată sau proteză necimentată5.Actualități în tratamentul fracturilor deschise7.Imagistica în ortopedie (radiografie, RMN, TAC, ecografie)9.Antibioterapia în ortopedie și traumatologie11.Evoluția artroplastiei totale a șoldului, perspective de viitor13.Mersul normal și patologic15.Instrumentații segmentare în diformitățile coloanei vertebrale17.Problemele osteogeriatriei19.Inegalitățile membrelor inferioare – cauze, prognostic, tratament21.STAGIUL DE CHIRURGIE ARTROSCOPICĂ – ANUL V, 3 luniNumăr ore curs: 54 ore1.4.3.1.artroscopia – istoric, actualități, perspective, aparatura artroscopică2.meniscectomia artroscopică, sutura artroscopică a meniscului, meniscoplastia (transplantul de menisc), diagnostic, indicații, rezultate4.locul artroscopiei în sinovitele genunchiului (biopsie artroscopică, sinovectomie artroscopică, tehnica, posibilități, limite, rezultate)6.osteocondroza disecantă a genunchiului – diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate8.luxația recidivantă de rotulă – posibilitățile și limitele actuale ale artroscopiei genunchiului (coordonate diagnostice și terapeutice comparativ cu intervențiile prin artrotomie)10.incidente, accidente și complicații în artroscopia genunchiului12.anatomia și biomecanica umărului, indicațiile și tehnica artroscopiei umărului – căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice, posibilități, limite, rezultate14.luxațiile recidivante și instabilitatea umărului tehnici artroscopice16.sinovitele cotului, condromatoza cotului18.sindromul canalului carpian – posibilități de tratament artroscopic, tehnică, rezultate20.sindromul labrumului cotiloidian – diagnostic clinic, confirmare imagistică, tratament22.artroscopia intervertebrală (discală) coloană lombară, toracică, cervicală – indicații, tehnică, posibilități de tratament artroscopic, limite, rezultate1.4.3.2.Participarea directă pentru antrenament tehnica triangulație, tehnica efectuării nodurilor, manevre chirurgicale prin simulare pe "fantome" genunchi și umăr – 102.Sutura meniscală și meniscectomia parțială genunchi – 54.Ligamentoplastia ligamentului încrucișat anterior – 26.Artroscopia diagnostică a umărului – recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice – 28.Sutura artroscopică a rupturii coafei rotatorilor – 110.STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – ANUL I, 6 luniNumăr ore curs: 105 ore1.4.4.1.Principii generale de asepsie și antisepsie chirurgicală2.Plăgile – fiziopatologie, principii de tratament4.Abdomenul acut – generalități6.Traumatisme abdominale deschise (plăgi)8.Ocluzia intestinală10.Pancreatita acută12.Patologia biliară chirurgicală14.Herniile16.Patologia traumatică renală – diagnostic, principii terapeutice18.Șocul traumatic20.Politraumatisme1.4.4.2.Incizii abcese și flegmoane: 102.Suturi primare și secundare plăgi: 304.Hernii: 56.Suturi intestinale: 31.4.4.3.Fiziologie – 15 ore1.4.4.5.STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ – ANUL III, 2 luniNumăr ore curs: 32 ore1.4.5.1.Ischemia acută periferică – etiopatogenie, fiziopatologie, diagnostic, tratament2.Sutura vasculară – indicații, tehnică4.Arteriopatii obstructive6.Insuficiența venoasă cronică8.Politraumatisme cu componentă vasculară10.Căile uzuale de abord în chirurgia vasculară12.Baremul activităților practice1.Arteriografia – interpretare: 103.Sutura vasculară: 55.Plastia vasculară cu grefă: 17.STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE – ANUL III, 2 luniNumăr ore curs: 32 ore1.4.6.1.Traumatisme cranio-cerebrale2.Fracturile mielice ale coloanei vertebrale – diagnostic, indicații terapeutice4.Abordul anterior al coloanei vertebrale – indicații, căi de abord, tehnica6.Abordul anterior al coloanei toracale (costo-transversectomia transpleurală)8.Tumorile vertebrale10.Herniile discale lombo-sacrate12.Baremul activităților practice1.Puncții rahidiene suboccipitale: 33.Neurorafie: 25.Laminectomia: 21.4.7.Număr ore practică: 96 oreTematica lecțiilor conferință1.Traumatismele tendoanelor flexoare ale mâinii3.Sindroamele de canal carpian5.Flegmoanele mâinii7.Tehnici de chirurgie plastică în osteită (lambouri musculare pediculate)9.Maladia Dupuytren11.Baremul activităților practice1.Plastii cutanate cu lambouri rotaționale: 33.Lambouri musculare pediculate: 35.Toaleta plăgilor: 57.STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ – ANUL III, 2 luniNumăr ore curs: 32 ore1.4.8.1.Traumatismele toracice închise – diagnostic, principii terapeutice2.Patologia peretelui toracic- torace în carenă, torace infundibuliform4.Toracotomia – indicații, tehnica6.Tumorile peretelui toracic1.4.8.2.Drenajul pleural: 42.Puncții pleurale: 44.Manevre de prim-ajutor în plăgile pleuro-pulmonare: 31.4.9.Număr ore practică: 315 oreTematica lecțiilor conferință1.Traumatisme vertebro-medulare3.Traumatisme obstetricale ale extremității cefalice și membrelor5.Fractura de humerus7.Dezlipirile epifizare9.Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene și falange11.Fracturile de femur13.Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene și falange15.Entorsele și luxațiile membrului inferior17.Tulburări ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfecta și exostoza osteogenică)19.Artrogripoza21.Luxația congenitală de umăr23.Clinodactilia25.Polidactilia27.Aplazia razei externe a antebrațului29.Luxația congenitală de șold31.Piciorul strâmb congenital33.Osteocondropatii localizate35.Osteomielita acută37.Retracțiile musculare iatrogene39.Infirmitate motorie periferică41.Pectus carinatum43.Baremul activităților practice1.Extensia continuă – 33.Alungirea tendonului achilian – 105.Cura sindactiliei – 57.Chirurgia piciorului strâmb varus equin – 109.Cura chistului sinovial popliteu – 511.Osteotomiile de bazin – 213.Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi – 415.STAGIUL DE BIOETICĂ – ANUL V, 2 săptămâniNumăr ore curs: 20 oreTematică curs (20 ore)I.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Valori ale relației medic-pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Relația medic-pacient II – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.Tematica seminariilorI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.11.● seminarii lunare asupra temelor dezbătute la lecțiile conferință de ortopedie din anul I-IV● examen final (premergător examenului de medic specialist)Aceste examene și seminarii se desfășoară în unitățile în care are loc pregătirea. + Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în Pedodonție se face prin examen final.În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist în Pedodonție. * – Având în vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat în practica clinică de rutină, NU trebuie înțeles că, în cursul stagiilor aferente unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifică acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atenție particulară patologiei specifice modulului și se va organiza pregătirea teoretică specifică (cursuri, referate, prezentări de cazuri). + +
COMPETENȚE GENERALE ȘI APTITUDINI SPECIALE +
Competențele generale și aptitudinile speciale ce vor fi exersate● Comunicați într-un mod respectuos, ascultați pacientul și încercați să acordați încredere● Demonstrați capacitatea de a conduce un caz medical și de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului● Facilitați luarea deciziilor medicale între specialități, recunoscând și luând în considerare și expertiza medicală adiacentă● Demonstrați calitatea de lider, în mod special în situații criticePractica bazată pe principiile sistemului● Înțelegeți și lucrați în mod eficient în organizațiile din domeniul sănătății, respectând legile aferente● Lucrați conform ghidurilor și standardelor de sănătate, și puneți în aplicare normele de siguranță a pacienților● Efectuați triajul și prioritizarea pacienților luând în considerare resursele disponibile● Recunoașteți-vă capacitățile personale și limitările● Continuați să vă îmbunătățiți ascultarea empatică cât și comunicarea eficientă și clarăÎndrumările preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esențial în dobândirea capacităților de comunicare și abilităților psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversație cu pacientul, să îi respecte în același timp autonomia și de a puncta toate elementele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat.Un alt aspect al comunicării privește rolul medicului în echipa. Colaborarea și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerințe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informațiilor medicale în mod constant: fișa de observație a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca și informații medicale ci și ca documente medico- legale.Formarea abilităților psiho-sociale și de comunicare orală prin jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă șansa de a practica diferite situații medic-pacient și munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final și pot conduce la un management mai bun al pacienților în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare, diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale și non-verbale și impresia per ansamblu trebuie luate în considerare. +
TEMATICA – EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIEPROBA SCRISĂII-III.PROBA PRACTICĂI.Fiziopatologia calusului.2.Fracturile claviculei și ale omoplatului.4.Leziunile traumatice ale articulațiilor – entorse, luxații, plăgi articulare.6.Fracturile extremității proximale a humerusului.8.Fracturile diafizei humerale.10.Traumatismele articulației cotului (fracturi, luxații, entorse).12.Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului.14.Fracturile coloanei vertebrale.16.Luxația traumatică a șoldului.18.Fracturile masivului trohanterian.20.Fracturile extremității distale a femurului.22.Fracturile platoului tibial.24.Fracturile maleolare și ale pilonului tibial.26.Fracturile calcaneului28.Luxațiile piciorului.30.Leziunile traumatice ale mușchilor și tendoanelor.32.Osteomielita acută și cronică.34.Tumorile benigne.36.Tumorile maligne osoase secundare.38.Deviațiile coloanei vertebrale (scolioza, cifoza, cifoscolioza).40.Fractura deschisă: fiziopatologie, clasificare, principii terapeutice actuale.42.Tuberculoza articulației coxo-femurale.44.Osteonecroza (osteocondroza, necroza aseptică a capului femural juvenilă și a adolescentului).46.Sechele de poliomielită: generalități, șoldul, genunchiul și piciorul paralitic, membrul toracic paralitic.48.Luxațiile congenitale coxo-femurale.50.Pseudartroza congenitală a tibiei.52.Gonartroza.54.Amputații: principii, indicații, tehnică, sediu de elecție.II.Osteosarcomul, fibrosarcomul și condrosarcomul membrelor.2.Tumoarea cu celule gigante.4.Osteonecrozele aseptice.6.Cifozele.8.Sechelele dupa poliomielita.10.Reumatismul inflamator cronic.12.Epifizioliza.14.Coxartroza.16.Osteoartropatii endocrine.18.Tuberculoza vertebrala.20.Tuberculoza genunchiului.22.Gonartroza.24.Deformațiile dobândite ale piciorului.26.Boala degenerativă discală (hernii discale, stenoza de canal rahidian)III.Luxația scapulo-humerală recenta2.Luxația acromio-claviculara.4.Fracturile diafizei humerale.6.Fracturile cotului.8.Ruptura tendonului bicepsului brahial.10.Fracturile oaselor mâinii12.Luxațiile cotului14.Fracturile coloanei vertebrale.16.Fracturile colului femural.18.Fracturile masivului trohanterian.20.Pseudartroza septica și aseptica dupa fracturile femurului.22.Calusurile vicioase post-fracturare24.Leziunile meniscului genunchiului.26.Leziunile aparatului extensor al genunchiului.28.Fracturile închise ale gambei.30.Calusurile vicioase post-fracturare ale membrului inferior.32.Osteitele post-traumatice ale membrelor34.Fracturile maleolare și ale pilonului tibial.36.Fracturile oaselor piciorului38.Rupturile tendonului ahilian.40.PROBA OPERATORIE1.Osteosinteza fracturilor diafizei humerale3.Ostesinteza fracturilor diafizare ale oaselor antebrațului5.Osteosinteza fracturilor de masiv trohanterian7.Osteosinteza fracturilor de platou tibial9.Osteosinteza fracturilor maleolare11.Sutura coafei rotatorilor13.Intervenții chirurgicale pentru disjunctia acromio-claviculara15.Artroplastia soldului17.Osteotomiile in tratamentul gonartrozei19.Dubla artrodeza mediotarsiana și subastragaliana.21.Meniscectomia artroscopica23.Sutura de menisc – tehnici, indicații25.Ligamentoplastia intraarticulara în tratamentul leziunilor ligamentului încrucișat anteriortehnica artroscopica.27.Capsulotomia posterioară a genunchiului.29.Aplicarea unui fixator extern- classic,Ilizarov,etc31.Stabilizarea rahidiană transpediculară33.Discectomia și decompresia mieloradiculară +
BIBLIOGRAFIETRATAT DE CHIRURGIE, vol II – ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE sub red. Dinu M. Antonescu, Irinel Popescu, Editura Academiei Române, 2012 ISBN: 978-973-27-2186-52.D. Antonescu – Elemente de ortopedie și traumatologie (curs), UMF C. Davila Buc., 200B ISBN 97B-S441-00-S4.Dinu M. ANTONESCU – PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR vol 2-Ed Medicală ISBN 97B-B9-0SS9-B, ISBN 97S-97B-B9-064S-B(la 02-02-2022,
Curriculumul de pregătire în specialitatea ortopedie și traumatologie din Anexă a fost modificat de Litera a), Articolul I din ORDINUL nr. 61 din 12 ianuarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 02 februarie 2022
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
Definiția specialității:
– CURRICULUM ORTOPEDIE PEDIATRICĂ 2017 –Structura stagiilor: Perioada de rezidențiat în ortopedie pediatrică durează 6 ani și cuprinde stagiul de ortopedie pediatrică 3 ani, chirurgie pediatrică 3 luni, ortopedie și traumatologie 1 an și 9 luni, bioetică 2 săptămâni, ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare 2 săptămâni, artroscopie 3 luni, chirurgie plastică 3 luni, chirurgie vasculară 2 luni, neurochirurgie 3 luni.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.
Modul 1
Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI
12 luni
ORE DE CURS
80 ore
Anul 2
Modul 4
Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI
12 luni
ORE DE CURS
80 ore
Anul 4
Modul 6
Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI
1/2 lună
ORE DE CURS
20 ore
Modul 7
Ecografie de șold
NUMĂRUL DE LUNI
1/2 lună
ORE DE CURS
10 ore
Modul 8
Artroscopie
NUMĂRUL DE LUNI
3 luni
ORE DE CURS
20 ore
Modul 9
Chirurgie plastică
NUMĂRUL DE LUNI
3 luni
ORE DE CURS
20 ore
Modul 10
Chirurgie vasculară
NUMĂRUL DE LUNI
2 luni
ORE DE CURS
10 ore
Modul 11
Neurochirurgie
NUMĂRUL DE LUNI
3 luni
ORE DE CURS
20 ore
Anul 6
Notă:Pentru rezidenții de ortopedie pediatrică este suficient modulul de ecografie de șold la nou născut și sugar. Nu este cazul a se adauga separat stagiul de ecodiagnostic mio-osteo-articular. Noțiunile necesare sunt incluse în stagiu de Ortopedie pediatrică și permit efectuarea de ecografie de șold în cadrul diagnosticării displaziei/luxației congenitale de șold și a sinovitei de șold.1.1.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.2.Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor.1.2.2.METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILORProgramul de învățământ se va desfășura conform:● Curriculum-ului general de ortopedie pediatrică (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu.● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu.EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Chirurgie pediatrică, Ortopedie și traumatologie, etc.), precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi:– examen scris și/sau oral, nota minimă: 7– certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentuluiRezidenții aflați deja în pregătire vor susține examenul de specialitate conform tabelului:
An începere rezidențiat
An susținere examen
2013
2017 (5 ani)
2014
2018 (5 ani)
2015
2019 (5 ani)
2016
2020 (5 ani)
Curriculum de pregătire Ortopedie Pediatrică:1.● Particularități morfo-funcționale ale aparatului locomotor la copil● Entorse – generalități– Entorsă de gleznă– Entorsă de genunchi– Entorsă de umăr– Entorsă interfalangiană● Fracturi – generalități– Dezlipiri epifizare– Fracturi deschise– Fractura de claviculă– Fracturile humerusului (1/3 proximală + diafizare)– Fracturile cotului:– Supracondiliene– Epicondil medial– Condil lateral– Olecran– Col și cap radial– Fracturi complexe– Fracturile antebrațului (diafizare +1/3 distală)– Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene, falangelor– Fractura Monteggia-Stănciulescu– Sindromul Volkmann– Fracturile bazinului– Fracturile femurului– Fracturile genunchiului– Fracturile gambei– Fracturile gleznei– Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene, falangelor– Traumatismele coloanei vertebrale– Politraumatisme● Apofizita tibială anterioară (maladia Osgood-Schlatter)● Apofizita posterioară a calcaneului (maladia Sever)● Maladia Freiberg● Cifoza dorsală juvenilă (maladia Scheuermann)● DISPLAZII SCHELETALE● Displazia spondilo-epifizară● Achondroplazia● SINDROAME CU MANIFESTĂRI ORTOPEDICE● Sindromul Marfan● Sindromul Down● Artrogripoza● Osteogeneza imperfectă● INFECȚII OSOASE● Osteomielita● Tuberculoza osteoarticulară● ARTRITA REUMATOIDĂ JUVENILĂ● AFECȚIUNI NEURO-MUSCULARE● Paralizia cerebrală● Atrofia musculară spinală● Poliomielita● Tumori osoase benigne– Chistul osos esențial– Chistul osos anevrismal– Displazia fibroasă– Defectul osos cortical și fibromul nonosifiant– Granulomul eozinofil– Tumora cu mieloplaxe– Exostoze osteogenice și maladia exostozantă● GÂT– Torticolisul muscular– Sindromul Klippel-Feil● Scolioza congenitală– Cifoza– Spondilolistezisul și spondiloliza● MALFORMAȚIILE MEMBRELOR – clasificări● Cot– Luxația congenitală de cap radial● Mână– Clinodactilia– Camptodactilia– Megalodactilia– Ectrodactilia completă transversală– Amputațiile congenitale din maladia amniotică– Polidactilia– Sindactilia– Malformațiile policelui● MEMBRE PELVINE– Mersul șchiopătat la copil– Inegalități de lungime– Diformități angulare● Genu varum● Genu valgum– Vicii de rotație ale membrelor pelvine● Torsiunea de tibie– Retracția iatrogenă de cvadriceps● Genunchi– Hiperextensia congenitală de genunchi– Contractura congenitală în flexie a genunchiului– Luxația congenitală de genunchi– Luxația congenitală de patelă– Instabilitatea patelo-femurală– Meniscul discoid– Osteocondrita disecantă a genunchiului– Chistul popliteu● Picior– Metatarsus adductus– Piciorul tal valg– Piciorul plat– Piciorul în serpentină– Piciorul varus equin– Talusul vertical– Coalescența tarsiană– Piciorul cav– Hallux valgus– Polidactilia– Sindactilia– Macrodactilia– Mersul pe vârfuri– Alte diformități piciorBaremul activităților practice1.Extensia continua – 33.Alungirea tendonului achilian percutan – 105.Transplatări tendinoase – 57.Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană – 59.Cura chistului sinovial – 511.Osteotomiile de bazin – 213.Epifiziodeze și hemiepifiziodeze tranzitorii – 1015.Police în resort 317.2.Tematica stagiului de chirurgie pediatrică +
URGENȚE ABDOMINALEInvaginația intestinalăSindrom aderential postoperatorHernii abdominale interne strangulate (inclusiv hernii diafragmatice)Stenoza hipertrofică de pilorMalformații intestinale, atrezii și stenoze intestinaleIleus meconialPeritonita primitivă/secundarăMeckelita acutăPiosalpinxSarcina extrauterină ruptă (hemoperitoneu în absența unui traumatism)Traumatisme abdominaleTraumatisme splenice-rupturi și contuzii spleniceRupturi și avulsii mezentericeHemoragia digestivă superioarăVarice esofagiene-hipertensiunea portalăDiverticul MeckelBoli inflamatorii intestinale (B. Crohn, RCUH) – urgențe medico-chirurgicaleGastrosckizisExtrofia de vezică/cloacăCelulita parietală – nou născutFlegmoane și abcese cu diferite localizări +
URGENȚE UROLOGICETraumatisme renale și ale căilor renale:Hematomul retroperitonealObstrucția căilor urinare:Supurații renale/perirenale +
URGENȚE TORACICESupurații Pleuro-pulmonarePerforația esofagiană postingestie de corp străinRetenția intraesofagiană corp străin +
TEMATICA STAGIULUI DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIEBiomecanica aparatului locomotorII.ImagisticăIV.Amputații și protezare– Principii generale de amputație– Amputațiile membrului toracic și pelvin– Generalități asupra protezelor și ortezelor– Protezele și ortezele membrului toracic și pelvin– Bioinginerie mecanicăV.Tuberculoza osteo-articulară– TBC osteoarticulară generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă, osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mână +
TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE VASCULARĂ– Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice– Disecția aortei– Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului– Ischemia viscerală: acută, cronică diagnostic și tratament– Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral: diagnostic și tratament– Sindromul de crosă aortică– Insuficienta circulatorie vertebrobazilară– Sindromul de furt arterial sangvin– Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice, diagnostic și tratament– Ischemia acută periferică: embolia tromboză, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie– Ischemia critică– Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă– Traumatisme vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice: diagnostic, tratament.– Boala trombembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic: profilaxie, diagnostic, tratament– Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături– Accesul vascular– Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor– Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).– Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): toracotomia posterolaterala, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia partiala.– Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenții operatorii asociate: simpatectomia lombară + splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia.– Chirurgia canalului toracic.– îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat– Tumorile vasculare. +
TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ– Biologia injuriei și reparării– Cicatrizarea normală și patologică– Reconstrucția nervilor periferici – principiile reconstrucției– Indicațiile reconstrucției nervilor periferici– Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici– Anastomozele vasculare microchirurgicale– Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)– Chirurgia arsului– Sechele cicatriceale postocombustionale (geneză, prevenire, tratament chirurgicale)– Arsuri asociate cu traumatisme– Degerături (fiziopatologie, clinică, tratament)– Principii și tehnici de chirurgie plastică– Grefele de piele– Lambouri dermograsoase pe circulației întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate– Lambouri dermograsoase pe axiale– Lambouri fasciocutanate– Lambouri musculare și musculocutane +
TEMATICA PENTRU STAGIUL DE ECOGRAFIE DE ȘOLD A NOU NĂSCUTULUI ȘI SUGARULUI PENTRU SCREENINGUL DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE– Conceptul de displazie de dezvoltare a șoldului– Embriologia și anatomia șoldului– Noțiuni de genetică și date statistice– Luxația de dezvoltare a șoldului – complicație evolutivă a displaziei de dezvoltare a șoldului– Tratamentul displaziei de dezvoltare a soldului– Principiul metodei examinării ultrasonografice– Anatomia și semiologia în examinarea ultrasonografică a șoldului– Metoda Graf de examinare ecografică a șoldului la nou născut– Modificări patologice ale examenului ultrasonografic al șoldului– Urmărirea pacientului cu șold patologic +
Baremul activităților practice– Examinarea ultrasonografica a soldului la nou născut și sugar pentru displazia de dezvoltare– Evaluarea corectitudinii unei imagini ultrasonografice de sold– Măsurarea parametrilor (unghiurile alfa și beta) pe imagini ecografice de șold +
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniIntroducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I- 2 ore Valori ale relației medic-pacientPaternalism versus autonomieDreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateRelația medic-pacient II – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Ortopedie Pediatrică – 6 ANI
Anul I
Ortopedie pediatrică
12 luni
Anul II
Chirurgie pediatrică
3 luni
Ortopedie și traumatologie
9 luni
Anul III
Ortopedie pediatrică
12 luni
Anul IV
Ortopedie și traumatologie
12 luni
Anul V
Bioetică
1/2 luna
Ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare
1/2 luna
Artroscopie
3 luni
Chirurgie plastică
3 luni
Chirurgie vasculară
2 luni
Neurochirurgie
3 luni
Anul VI
Ortopedie pediatrică
12 luni
Președinte Comisia de Ortopedie pediatrică +
Fișa postului și limitele competentelor medicului rezident de Ortopedie Pediatrică (activități medicale pentru care răspund medicii rezidenți)Anul II– suturi per secundam, per terta– reduceri ortopedice și imobilizare în aparat gipsat– prezentarea de lucrări la congrese și conferințe naționale– ajutor pe poziția 3 și 4 la intervențiile chirurgicale– prescripția de rețete la sfatul medicului îndrumător– evaluarea și reevaluare pacienților care se prezintă la camera de gardă– efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonatorAnul IV– evaluarea radiografiilor și imagisticii bolnavilor pentru aplicarea lor în practică cu acordul medicului îndrumător– intervenții chirurgicale pentru fracturile metafizodiafizare– relaxare medială și alungire tendon Achile la pacienții cu infirmitate motorie cerebrală– aplicarea metodei PonsetiAnul VI– toate intervențiile trecute în curicula de pregătire sub supravegherea medicului șef de gardă sau a medicului coordonator și avizul șefului de clinică.
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIEDEFINIȚIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte și puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialități, și un domeniu social.1.2.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.3.Stagiul de pediatrie generală – 3 ani și 4 luni și 2 săpt. – din care:1.3.1.1.Stagiul de diabet: 2 luni1.3.1.3.Stagiul de neurologie pediatrică: 2 luni1.3.1.5.Stagiul de ecografie generală: 3 luni1.3.1.7.Stagiul de neonatologie – 1 an și 7 luni – din care:1.3.2.1.Stagiul de chirurgie și ortopedie pediatrică: 2 luni1.3.3.1.3.1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea creșterii și dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.(2)"Falimentul" creșterii (failure to thrive)(4)Malnutriția protein-energetică și proteică(6)Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carențial)(8)Deficitele oligomineralelor(10)Urgențele pediatrice majore:– abordarea copilului în stare gravă (the acuttely ill child)– stopul cardiorespirator – resuscitarea cardiorespiratorie– șocul caloric și hipotermia– intoxicațiile acute (inclusiv intoxicațiile acute medicamentoase)– înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale– șocul– insuficiența respiratorie acută– insuficiența cardiacă– insuficiența hepatică acută– sindroamele hemoragice– sindroamele de deshidratare acută– insuficiența renală acută– hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut– stările comatoase– convulsiile(12)Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerările genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea.(14)Reumatismul articular acut.(16)Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată.(18)Infecțiile tractului respirator superior. Otita medie acută. Mastoidita. Otita medie cronică(20)Pneumoniile acute bacteriene. Bronhopneumonia. Pleureziile – Pneumotorax(22)Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia).(24)Stomatitele, glositele și cheilitele(26)Hepatitele cronice și ciroza hepatică(28)Colestazele neo-natale (atrezia și hipoplazia căilor biliare intrahepatice, hepatita neonatală)(30)Corpi străini în căile respiratorii(32)Pneumoniile cronice(34)Supurațiile pulmonare(36)Fibroza interstițială pulmonară cronică(38)Malformații congenitale de cord cianogene(40)Pericarditele(42)Tulburări de ritm și conducere(44)Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)(46)Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice și neimunologice)(48)Anemiile sideroblastice(50)Neutropeniile congenitale și dobândite(52)Sindroame hemoragice:– purpurele vasculare– trombocitopenii● prin insuficiența de producere la nivelul medular(54)Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie(56)Urgențe oncologice la copil(58)Limfoamele maligne Hodgkiniene și non Hodgkiniene la copil(60)Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil(62)Proteinuria la copil(64)Glomerulonefritele rapid progresive(66)Sindroamele nefrotice(68)Insuficiența renală cronică – Mijloace de epurare extrarenală – dializă.(70)Litiazele urinare la copil(72)Nanismul hipofizar și acromegalia(74)Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil(76)Anomalii ale diferențierii sexuale(78)Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente(80)Evaluarea neurologică a nou-născutului, sugarului și copilului(82)Baremul activităților practice1.Puncții și recoltări venoase la sugar și copil (50)3.Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale (50)5.Paracenteze (10)7.Puncții lombare (10)9.Puncții osoase (3)11.Examene de laborator executate personal în urgență– ex. LCR (25)– ex. citologic și biochimic al urinii (25)– ex. sânge periferic (25)13.Examenul fundului de ochi (10)15.Interpretarea următoarelor probe:– ex. Rg. toracică (100)– ex. Rg. schelet (50)– ex. Rg. cranian (30)– ex. Rg. gastro-intestinal (tranzit Ba – irigografie) (10)– urografie (ureterocistografie) (10)– hemograma (50)– mielograma (5)– probe funcționale respiratorii (20)– probe hepatice (50)– probe renale (1000) probe de digestie (50)– interpretarea EKG (30)STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUITematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Etapele dezvoltării neuropsihice(3)Retardul mental(5)Enurezisul și encoprezisul(7)Nevrozele copilului(9)Autismul și alte psihoze majore ale copilului(11)Reacțiile psihice ale copilului în fața unei boli cronice și sprijinul psihologic acordat copilului și familiei(13)Anorexia nervoasă și alte perturbări ale senzației de foame-sațietate la adolescentTeste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale: practicare și interpretare a 50 testeMetode de recuperare și supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatricăSTAGIUL DE DIABETOLOGIETematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Explorarea metabolismului lipidic la copil(3)Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(5)Acidocetoza și coma diabetică(7)Hiperuricemiile(9)Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copiluluiEfectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)2.Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică (10)4.Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)6.1.3.2.3.Vaccinarea B.C.G.(2)Diagnosticul radiologic în pneumoftiziologie(4)Explorarea funcțională respiratorie la copil(6)Tuberculoza pulmonară primară și secundară(8)Infecțiile mycobacteriene netuberculoase(10)Malformațiile bronhopulmonare(12)Baremul activităților practice1.Tehnica IDR-PPD (20)3.Interpretatea examinării Rg în TBC (20)5.1.3.1.4.Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului(2)Malformații ale SNC(4)Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale(6)Boli degenerative ale SNC(8)Tumori ale SNC(10)Convulsiile ocazionale și epilepsia(12)Paroxisme cerebrale neconvulsivante(14)Sindromul hipoton la sugar și copil(16)Ataxia(18)ComeleEfectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (10)2.Examenul fundului de ochi (10)4.1.3.1.5.Leucemiile acute și cronice.(2)Baremul activităților practice1.3.1.6.La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:– indicații și limite ale explorării ecografice– pregătirea pacientului pentru examinare– alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată– alegerea ferestrei de explorare adecvate– reglarea echipamentului (sistemul de "gain", compensarea în timp a ecourilor– TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume– obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie– recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora– deosebirea stării de "organ normal" de cea de "organ patologic" prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice– precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic– documentarea imaginilor– redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare;– recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală. +
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ(învățământ teoretic)TRUNCHIUL COMUN
TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ PE SPECIALITĂȚI(completarea trunchiului comun)
Nr.
Numărul ore
Fizica ultrasunetelor
2.
1
Echipamente, imaginea ultrasonografică
4.
2
Secțiuni elementare
6.
4
Arborele biliar
8.
2
Splina
10.
2
Tubul digestiv
12.
2
Peritoneu și anexe
14.
2
Total
Tema cursului/Ore de curs Internă
Nefrologie
Urologie
2
2
2
0
0
0
0
1
2
3
2
2
3
2
0
2
2
2
3
1
2
3
3
3
1
4
4
1
1
1
18
18
18 Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcție de specialitatea consideratătematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale.2.tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo-paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot4.tematica prelegerilor de ecografie intervențională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament. +
BAREM DE MANUALITĂȚI – ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)Explorarea ecografică, fiind o investigație "în timp real" și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de "standardizare" a acestor imagini, componenta "operator" dependentă a metodei este deosebit de importantă.Realizarea acestui deziderat presupune:a)existența unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute. Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de "stagii de manualitate" trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;c)existența unei "biblioteci de imagini" cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Această "bibliotecă", cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.A.Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:– pornirea aparatului– selectarea tranasductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii și reducerea artefactelor– măsurători pe imagine– salvarea imaginii– structura și redactarea unui buletin ecografic2.Sistemul venos port– evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)Colecistul– evidențierea colecistului– identificarea componentelor anatomice– măsurarea lumenului și pereților– identificarea raporturilor anatomice principaleSpațiul retroperitoneal– aorta● identificare în secțiuni longitudinale și transversasle● precizarea raporturilor aortei abdominale● identificarea vaselor emergente– țesutul grăsos retroperitoneal● identificare și caracterizareSplina● identificarea și măsurarea splinei● precizarea elementelor vasculare componente● identificarea elementelor componente* sinus● identificarea ureteruluiLojele suprarenaliene● identificarea lojelor suprarenaliene● măsurarea glandelor suprarenaleTubul digestiv● identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subțire și gros)● identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidianăOrgane aflate la nivelul micului bazina)● evacuarea și măsurarea perețilorb)● precizarea lobilorc)● măsurare● evaluarea ecostructuriiovare● identificarea și măsurarea ovarelorB.CORDUL, PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)a.se aplică următoarelor specialități:I.NEFROLOGIEIII.VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)● identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată colorse aplică următoarelor specialități:I.GASTROENTEROLOGIEIII.PEDIATRIEV.ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ– tiroida, paratiroida, glande salivare (parotida, submandibulara, sublinguala) limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii– axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii pereților– fosa supraclaviculară și suprasternală– identificarea structurilor anatomiceSe aplică următoarelor specialități:I.NEFROLOGIEIII.UROLOGIEECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ– identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și asistemului ventricular– identificarea principalelor structuri anatomice (substanța albă și cenușie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)Se aplică următoarelor specialități:PEDIATRIE5.se aplică următoarelor specialități:I.GASTROENTEROLOGIEIII.PEDIATRIEV.Alte aplicații specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialități, întrucât implică dobândirea unor noțiuni teoretice suplimentare. Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:– Algoritmuri de diagnostic– Tubul digestiv-noțiuni avansate– Prostata și veziculele seminale– Ecografie interventională– Progrese în ultrasonografie1.3.1.7.PARTEA TEORETICĂ1.Interacțiunea ereditate – mediu în etiologia bolilor;b.Mutațiile: cauză majoră de boală;d.Abordarea genetică în relația medic – pacient.2.Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.4.Retardul mental și retardul mental legat de X.6.Genetica bolii canceroase.8.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.10.PARTEA PRACTICĂ1.Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:a.Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;c.Sfatul genetic;4.Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);b.STAGIUL DE NEONATOLOGIETematica lecțiilor conferință (250 ore)1.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).3.Suferința fetală acută în timpul travaliului și asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. Complicațiile (sindromul post-asfixic), consecințele și prognosticul hipoxiei la naștere. Șocul neonatal.5.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.7.Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.9.Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.11.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo-funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.13.Sarcina multiplă – patologie specifică.15.Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.17.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. Chirurgia cardiacă la nou-născut.19.Bolile primare miocardice la nou-născut.21.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.23.Atrezia de esofag și fistula eso-traheală.25.Enterocolita ulcero-necrotică.27.Encefalopatia hiperbilirubinemică.29.Anemiile neonatale: etiologia, diagnosticul, tratamentul și complicațiile. Evoluția și prognosticul.31.Bolile hemoragice ale nou-născutului (coagulopatii congenitale și dobândite, trombocitopenii și trombopatii).33.Ambiguitatea genitală la nou-născut.35.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.37.Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament, hiperglicemiile neonatale.39.Hiponatremiile și hipernatremiile în perioada neonatală.41.Hipomagneziemia la nou-născut.43.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.45.Suferința cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigațiile paraclinice.47.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.49.Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.Cateterismul arterei și venei ombilicale – 50Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu – 250Intubația traheală – 10 cu GN <1000 g, 25 cu gn 1500 g. Tehnici de ventilație asistată.Instalarea unei perfuzii în venele periferice – 50Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – 20Fototerapia.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut – 200Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut – 200Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup – 200Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală – 200Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală – 200Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului la termenRecomandari în alimentația naturală a nou-născutului (scheme de alimentație, educația mamei, contraindicații, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).NB! Locul instruiriiCoordonatorii de instruire în rezidențiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASETematica lecțiilor conferință (40 ore)(1)Imunizările active și pasive(3)Infecția HIV și SIDA la copil(5)Meningitele acute virale și bacteriene(7)Diareile acute virale și bacteriene(9)Tetanosul(11)Salmonelozele tifoidice(13)Poliomielita(15)Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice(17)Rubeola(19)Rujeola(21)Scarlatina(23)Infecțiile rikettsiene(25)Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)(27)Baremul activităților practiceEfectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (30)Examenul microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare (20)Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100)STAGIUL DE CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂTraumatismele majore (inclusiv traumatismele craniocerebrale)(2)Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil(4)Stenoza hipertrofică de pilor(6)Stenozele esofagiene congenitale și fistulele esotraheale(8)Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală(10)Patologia diverticulului Meckel(12)Malformațiile anorectale(14)Invaginația intestinală(16)Peritonitele primitive și secundare(18)Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi(20)Litiaza urinară la copil(22)Criptorhidia și torsiunile testiculare(24)Hidrocelul(26)Torsiunea anexială la copil(28)Hemostaza plăgilor(30)Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale (de părți moi) și al colecțiilor profunde(32)Tratamentul local în arsuri(34)Baremul activităților practice1.Însușirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)3.Însușirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)5.Tehnica tușeului rectal (20)7.Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)9.Însușirea tehnicilor de denudare și cateterism venos la sugar și copilul mare (10)11.Însușirea tehnicilor de incizie și drenaj ale colecțiilor superficiale (10)13.Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență la un copil politraumatizat (2)MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III.Paternalism versus autonomieDreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateRelația medic – pacient II – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic – pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
5 ANI
+
ANUL I
ANUL III
ANUL V 6 luni Genetică 1 lună 5 luni 8 ½ luni 12 luni 2 luni Hematologie 2 luni și adolescentului
Neonatologie
ortopedie 2 luni 2 luni pediatrică
Bioetica
2 luni 2 luni 3 luni
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 1.2.● Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea Pedodonție se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației pentru pregătirea medicilor rezidenți.3.4.● Conținutul programului cuprinde atât dezvoltarea experienței clinice, incluzând practica în clinică/spital într-un procent de 50%, cât și activitate de studiu și cursuri academice (40%) și realizarea unui proiect de cercetare individuală (10%), ale cărui rezultate să fie publicate într-o revistă națională/internațională de profil.● Completarea programei de bază necesită 75% din timpul de pregătire specificat. Timpul suplimentar rămas poate fi ocupat de activități suplimentare (elective).● Evaluarea se realizează zilnic în cadrul seminariilor și o evaluare de etapă (în credite) de 1-2 ori pe an de către cadrul didactic responsabilul de stagiu și de cadrul didactic îndrumător al rezidențiatului.● Proiectul de cercetare individual va fi prezentat, la finele rezidențiatului, sub forma unei teze/lucrări de absolvire.● Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore într-o perioadă de 3 ani (Anexa 1).STRUCTURA STAGIILOR DE PREGĂTIRE5.1.Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat● Discipline fundamentale: 1 lună● Radiologie: 1 lună● Pedodonție: 28 luni● Endodonție: 1 lună● Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lunăAnul I● Pedodonție: 9 luni● Sănătate publică orală: 1/2 lună● Radiologie: 1 lunăAnul II● Pedodonție: 10 luni● Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună● Protetică: 1/2 lunăConținutul pregătirii în rezidențiatul de Pedodonție5.3.1.Baremul minimal al activității de pregătire● Documentația completă a cel puțin 5 cazuri tratate integral de medicul rezident (Anexa 2) .● Planificarea tratamentelor pentru cazurile selectate● Activități de cercetare științifică finalizate prin cel puțin un studiu propriuConținutul și durata stagiilor pe ani de studiu +
ANUL I +
PEDODONȚIE 9 luni (120 ore)Subiecte pedodontice de bază 4 lunia.● Ordinea și cronologia erupției dinților temporari și permanenți● Factori genetici și de mediu care influențează odontogenezab.● Manifestările clinice care însoțesc în mod normal erupția dinților temporari (fenomenul de "teething")● Erupția precoce și întârziată: terminologie, forme clinice, diagnostic și tratamentActivități practice: 5 ore– Recunoașterea dinților pe modele, pacienți și radiografii– Determinarea vârstei dentare pe modele, Rx, pacienți Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referateManagementul comportamentului copilului și adolescentului (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Frica, anxietatea, fobia în cabinetul stomatologic. Tipare comportamentale la copil și adolescent. Scale de evaluare a comportamentului● Imobilizarea de protecție: fizică, mecanică. Dispozitive de imobilizareActivități practice: 6 ore– Evaluarea nivelului fricii utilizând diferite scale– Aplicarea practică a diferite metode de management comportamental pe pacienți– Evaluarea rezultatelor tratamentului pe termen scurt și lungB.Etiologia afecțiunilor orale la copil și adolescent (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Rolul gazdei, al microorganismelor cariogene, al dietei și al timpului în producerea cariei dentare● Factorii etiologici principali, secundari și favorizanți ai traumatismelor dento-parodontale la copil și adolescentStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referateExaminarea pacientului pediatric (8 ore)Cursuri conferință 3 ore● Metodologia întocmirii fișei de observație clinică● Rolul examenului clinic complet exobucal și endobucal● Metode moderne de investigare (transiluminarea, magnificația, evaluarea riscului la carie, Rx digitala, tehnologia LASER, FOTI etc.)Aplicarea în practică a metodelor enumerate anteriorDiagnosticul pedodontic (38 ore)Cursuri conferință 16 ore:● Diagnosticului cariei severe precoce a copilăriei● Diagnosticul cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturid.● Obținerea acordul informat al părintelui cu privire la tratamentul de urgență, tratamentul definitiv curativo-profilactic.Activități practice: 5 ore +
ȘTIINȚE FUNDAMENTALE 1 lunăGenetică 1/2 lună (12 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Principii genetice esențiale● Sindroame genetice în care este implicată extremitatea cefalicăActivități practice: 8 oreb.● Anomalii de dezvoltare ale capului și gâtului (mecanism de producere)Activități practice: 8 ore– Prezentare de imagini microscopice +
RADIOLOGIE 1 lună (24 ore)● Principii de radiobiologie și protecție, inclusiv siguranța operatorului și a pacientului, dozele maxime admise, ecranarea pentru operatori. Particularizarea tehnicilor imagistice în funcție de vârsta pacientului.● Tehnici moderne de imagistică utilizate în PedodonțieActivități practice: 16 ore +
SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ 1/2 lună (12 ore)● Anchete epidemiologice observaționale și experimentaleStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate +
BIOETICĂ 1/2 lună (20 ore)● Relația medic- pacient: consimțământul informat● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practice +
ANUL II +
PEDODONȚIE 10 luni (152 ore)Particularitățile dinților temporari și permanenți imaturi și implicațiile lor clinico- terapeutice 18 oreCursuri conferință 6 ore:● Particularitățile morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile clinico- terapeuticeRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateTratamentul cariei cu tipar neobișnuit (caria severă precoce a dinților temporari) 20 oreCursuri conferință 6 ore:● Tratamentul profilactic al cariei severe precoce a copilărieiRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateParticularitățile tratamentului cariei simple la dinții temporari și permanenți imaturi 20 oreCursuri conferință 6 ore:● Principii generale de prepararea a cavităților și particularizare pe tipuri de cavități● Tehnica Atraumatică Restauratoare (ART): definiție, indicații, principii de tratament, tehnică de lucruRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateParticularitățile tratamentului cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturi 32 oreCursuri conferință 14 ore:● Coafajele (indirect, direct, natural): definiție, indicații, avantaje, materiale, tehnică de lucru● Pulpectomia vitală (parțială, totală): definiție, indicații, avantaje, material, tehnică de lucruRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referatePrincipii și metode de prevenire a cariei dentare (10 ore)Cursuri conferință: 4 oref.● Metode de prevenire și tratamentActivități practice: 16 oreg. +
ORTODONȚIE 2 luni (48 ore)● Diagnosticul anomaliilor dento-maxilare● Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilareț indicații și metode de realizareActivități practice: 28 ore +
ANUL III +
PEDODONȚIE 9 luni (128 ore)Bolile parodonțiului marginal și ale mucoasei orale la copil și adolescent 24 oreCursuri conferință 8 ore:● Diagnosticul și tratamentul bolilor parodonțiului marginal la copil și adolescentRecezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referateProceduri de tratament interdisciplinarea.● Atitudinea terapeutică complexă, interdisciplinară a copiilor cu dizabilitățiRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateTratamentul pedodontico-chirurgical (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Indicațiile, contraindicațiile și particularitățile extracției la copil● Indicațiile tratamentului pedodontic și chirurgical sub anestezie generalăActivități practice: 6 ore– Efectuarea manoperelor terapeutice specificec.● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic în parodontopatiid.● Necesitatea tratamentului ortodontic interceptiv● Atitudinea terapeutică față de angrenajul invers● Menținătorul de spațiuActivități practice: 20 ore– Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru prevenirea apariției sau agravarea anomaliilor dento-maxilare– Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru a stabili momentului al inițierii tratamentului ortodontic (trimitere la ortodont)– Pregătirea pacientului în vederea inițierii tratamentului ortodonticTratamentul pedodontico-protetic (14 ore)Cursuri conferință 6 ore:● Conceperea și conducerea tratamentului protetic la pacienții în creștere● Mijloace și tehnici protetice indicate la pacienții pediatriciActivități practice: 8 ore +
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ 1 lună (24 ore)● Accidente și complicații majore ale erupției dentare● Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.Recenzii ale articolelor de specialitate +
ENDODONȚIE 1 lună (24 ore)● Diagnosticul afecțiunilor pulpare și ale parodonțiului apical la dinții permanenți maturiRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate +
PROTETICĂ 1/2 lună (12 ore)● Restaurări protetice în cazuri complexePregătire practică și prezentări de caz: 8 ore +
PARODONTOLOGIE 1/2 lună (12 ore)● Criterii de diagnostic în boala parodontalăRecenzii ale articolelor de specialitate +
Anexa nr. 1
STAGIULUI DE PEDODONȚIE PE TIPURI DE ACTIVITĂȚI
Activități desfășurate sub îndrumare (63%)
Ore de activitate practică și clinică
2160 ore
Planificarea tratamentelor
150 ore
Seminarii privind evaluarea tratamentelorReevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenți aflați la sfârșitul stagiului +
Anexa nr. 2Cazurile trebuie să acopere un spectru larg de boli2.● semne clinice și simptomatologie care să susțină adecvat diagnosticul3.● documentația la finalizarea cazurilor (aceleași)4.● comentariile asupra cazurilor sunt de o mare importanță în notația finală5.● tratamentul aplicat trebuie să fie adaptat problematicii fiecărui caz în parte.● medicul rezident are posibilitatea să-și exprime opinia cu privire la soluțiile de tratament clasice și moderne propuse● la cazurile cu rezolvări multidisciplinare rezidentul trebuie să prezinte obiectivele tratamentului interdisciplinar separat pentru fiecare disciplină implicată în parte și o documentație de început și de final adecvată (modele, Rx, fotografii)Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat morfo-funcțional și estetic.7.● să se limiteze la aspectele importante oferite de cazul clinicDocumentația și descrierea cazurilor să fie redactată în 3 exemplare:● originalul pentru președintele comisiei (conține toate documentele originale)9. +
Anexa nr. 3Sănătate publică oralăExamen scris
Anul II
Pedodonție
Examen scris
Prezentări de cazuri
Examen practic
Referat
Ortodonție
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
Anul III
Pedodonție
Examen final (4 probe)
Chirurgie oro-maxilo-facială
Examen scris
Endodonție
Prezentare caz
Protetică
Examen practic
Parodontologie
(STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ)
PEDODONȚIE
28 LUNI
(I.1) (II.1)(III.1)
DISCIPLINE FUNDAMENTALE
1 LUNĂ
(I.2)
SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ
½ LUNĂ
(I.3)
BIOETICĂ
½ LUNĂ
(I.4)
RADIOLOGIE
1 LUNĂ
(I.5)
ORTODONȚIE
2 LUNI
(II.2)
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
1 LUNĂ
(III.2)
ENDODONȚIE
1 LUNĂ
(III.3)
PROTETICĂ
½ LUNĂ
(III.4)
PARODONTOLOGIE
½ LUNĂ
(III.5)
(la 06-07-2017,
Anul
Anul I
Anul II
Anul III
Stagiul
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
II.1
II.2
III.1
III.2
III.3
III.4
III.5
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE a fost introdus de Punctul 3 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
Definiție:Curriculum de pneumologie propus, reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul HERMES 2008 ("European Curriculum Recommendations for Training în Adult Respiratory Medicine") http://hermes. ersnet. org/uploads/Document/ee/WEB_CHEMIN_4258_1237469227. pdfORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.1.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.2.Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor.1.2.2.STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIATAnul 1
METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILORProgramul de învățământ se va desfășura conform:● Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (Anexa 1) ,● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu,EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Medicină internă, Cardiologie, Terapie intensivă, Explorări funcționale respiratorii speciale etc.), și la fiecare 6 luni pentru stagiul de pneumologie generală, precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi:– examen scris și/sau oral, nota minimă: 7– certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului +
Pneumologie generală
6 luni
Medicină internă
6 luni
ANEXĂ
(Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiatSTAGII DE MEDICINĂ INTERNĂ ȘI SPECIALITĂȚI MEDICALE1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1.Pielonefrite acute și cronice3.Insuficiența renală cronică5.Gastritele7.Diagnosticul sindroamele diareice cronice9.Pancreatitele11.Diagnosticul icterelor13.Hepatitele cronice15.Litiaza biliară17.Sindromul leucopenic19.Leucozele acute21.Diagnosticul sindroamelor hemoragice23.Colagenozele și spondilita anchilopoetică25.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Medicină Internă cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 100 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite afecțiuni de preferință boli renale, digestive și sistemice.1.Endoscopie digestivă superioară (A/I): 103.Ecografie abdominală (A/I): 505.Coagulograme (I): 507.Teste funcționale hepatice (I): 100STAGIUL DE CARDIOLOGIE (obligatoriu, 3 luni)2.1.Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă2.Cardiopatii congenitale4.Patologia miocardului: miocardite și cardiomiopatii6.Endocardite infecțioase8.Boala tromboembolică venoasă10.Insuficiența cardiacă, șocul cardiogen12.Tratamentul antiplachetar, antitrombotic, fibrinolitic2.2.Electrocardiogramă (E/I): 502.Scintigrafie miocardică (I): 54.3.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Monitorizarea hemodinamică3.Resuscitarea fluidică5.Edemul pulmonarcardiogen7.Ventilația mecanică9.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice11.Hipertermia și hipotermia13.Nutriția parenterală și enterală3.2.Intubația oro-traheală (E): 10 (manechin), 3 (viu)2.Echilibrul hidro-electrolitic (I): 40, (E – reechilibrare):104.Sondaj vezical (E): 206.Cateter arterial (E): 58.4.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Rinite și rinosinuzite alergice; polipoza nazală3.Astmul cu hipersensibilizare la AINS5.Reacții de hipersensibilitate la medicamente7.Orientarea diagnostică în eozinofilie9.Teste cutanate prick și intradermice ca metode diagnostice în alergologie11.Determinarea IgE specifice ca metodă de diagnostic în alergologie13.Imunoterapia specifică cu extracte alergenice4.2Teste cutanate prick (E): 102.IgE specifice serice (I): 10STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (obligatoriu, 3 luni)5.1.Diagnosticul stărilor febrile2.Tratamentul antimicrobian (clase, spectru, efecte adverse, principii)4.Meningite6.Diareea acută; infecția cu Clostridium difficile8.Infecții nosocomiale10.Infecția HIV12.Principii de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale5.2.Puncție rahidiană (E/I): 102.Frotiuri colorație Gram (E/I): 25STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (obligatoriu, 1 lună)6.1.Oncogeneza – principii generale2.Principii de stadializare oncologică4.Principii de terapie sistemică (citotoxică, biologică)6.Principii de chirurgie oncologică8.Abordul multidisciplinar în cancer10.Cancerul pulmonar12.Cancerul de col uterin14.Melanomul malign16.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Oncologie Medicală cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 20 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite cancere, de preferat toracice.1.Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (E):10STAGII DE SPECIALITATE1.Tematica lecțiilor conferință (400 ore) – vor acoperi toate cele 5 dimensiuni descrise mai jos (care se intersectează în diferite puncte):A – structura și funcția aparatului respiratorC – simptome și semne respiratoriiE – modalități terapeutice și de prevențieSTRUCTURA ȘI FUNCȚIA APARATULUI RESPIRATORA.1.Dezvoltarea și îmbătrânirea aparatului respiratorA.3.FiziopatologieA.5.GeneticăA.7.MorfopatologieA.9.Biologie molecularăA.11.BOLI ALE ALE APARATULUI RESPIRATORB.1.AstmulB.1.2.BPOC (Bronhopneumopatia cronică obstructivă)B.1.4.Stenoza traheobronsice maligne și benigneB.1.6.Disfuncția corzilor vocaleB.1.8.Refluxul gastro-esofagianB.2.Cancerul pulmonarB.2.2.Mezoteliomul malignB.2.4.Tumori benigne intratoraciceB.2.6.Tumori ale peretelui toracicB.2.8.LimfomB.3.Infecții de tract respirator superiorB.3.2.Pneumonia comunitarăB.3.4.Pneumonia la imunodeprimatB.3.6.Pleurezia parapneumonică și empiemulB.3.8.Micoze pulmonareB.3.10.Viroze respiratorii epidemiceB.4.Tuberculoza pulmonarăB.4.2.Tuberculoza la imunodeprimatB.4.4.Tratamentul tuberculozei în situații speciale (TB MDR/XDR, coinfecție TB-HIV etc.)B.4.6.Monitorizarea tratamentului în TB sensibilă și TB chimiorezistentă MDR/XDRB.4.8.Organizarea Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al TuberculozeiB.4.10.Reglementări naționale și ale Organizației Mondiale a Sănătății în legătură cu tuberculoza ca boală infecto-contagioasăB.4.12.BOLI VASCULARE PULMONAREB.5.1.Hipertensiunea pulmonară primarăB.5.3.Vasculitele și hemoragia pulmonară difuzăB.5.5.BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIUB.6.1.Sindromul disfuncției reactive de căi aeriene (RADS)B.6.3.Pneumonita de hipersensibilitateB.6.5.Boli legate de poluarea în spații închise ("indoor pollution")B.6.7.Boli/Patologia cauzată de consumul de tutunB.6.9.Boala legată de scufundăriB.7.SarcoidozaB.7.2.Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP)B.8.Boli induse de medicamenteB.8.2.Boli determinate de radioterapieB.9.Injuria pulmonară inhalatorieB.9.2.INSUFICIENȚA RESPIRATORIEB.10.1.Boli pulmonare obstructiveB.10.3.Boli de perete toracicB.10.5.BOLI PLEURALEB.11.1.ChilotoraxulB.11.3.FibrotoraxulB.11.5.BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)B.12.1.Boli neuromusculareB.12.3.Hernia diafragmaticăB.13.MediastinitaB.13.2.PneumomediastinulB.14.ColagenozeB.14.2.Boli abdominaleB.14.4.ObezitateaB.14.6.ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTAREB.15.1.Dischinezia ciliară primarăB.15.3.Malformții congnitale traheo-bronho-pulmonareB.16.AstmulB.16.2.TuberculozaB.16.4.Boli pulmonare restrictiveB.16.6.BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE)B.17.1.AstmulB.17.3.AnafilaxiaB.18.Bronșita eozinofilică non-astmaticăB.18.2.Sindromul hipereozinofilicB.18.4.PATOLOGIA SOMNULUIB.19.1.Sindromul de apnee centrală în somnB.19.3.IMUNODEFICIENȚEB.20.1.Sindromul imunodeficienței dobânditeB.20.3.Boli induse de medicamenteB.20.5.Imunodeficiența post transplantB.21.Histiocitoza pulmonară cu celule LangerhansB.21.2.Proteinoza pulmonară alveolarăB.21.4.SIMPTOME ȘI SEMNEC.1.1.Wheezing-ulC.1.3.DisfoniaC.1.5.ExpectorațieC.1.7.HemoptiziaC.1.9.Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, edemele, nicturia, somnolența diurnăC.1.11.Anomalii descoperite la palpare și percuțieC.1.13.PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORIID.1.1.Pletismografie – interpretareD.1.3.Evaluarea gazelor sangvine și oximetria – efectuare și interpretareD.1.5.Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie – efectuare și interpretareD.1.7.Măsurarea complianței – interpretareD.1.9.Măsurarea ventilație/perfuzie – interpretareD.1.11.Studii de somn – efectuare și interpretareD.1.13.ALTE PROCEDURID.2.1.Analiza componentelor aerului expirat (NO, CO, condensat)D.2.3.Analiza sputei induseD.2.5.Testare cutanată la alergeneD.2.7.ToracentezaD.2.9.Pleuroscopia (toracoscopia medicală)D.2.11.Biopsia pulmonară transbronșicăD.2.13.Ecografia endobronșică (EBUS)D.2.15.BronhografieD.2.17.Tehnici de bronhoscopie intervențională: bronhoscopie în fluorescență, brahiterapie, radioterapie endobronșică, laserterapie, crioterapie, terapie fotodinamică, protezare bronșicăD.2.19.Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologieD.2.14.Radioscopia pulmonarăD.3.Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)D.3.2.ElectrocardiogramăD.3.4.EcografieD.3.6.Testarea microbiologicăE.1.Terapii medicamentoase sistemice/inhalateE.1.2.Alte terapii sistemice antitumoraleE.1.4.OxigenoterapiaE.1.6.Resuscitarea cardiopulmonarăE.1.8.Drenaj pleural intercostalE.1.10.Îngrijirea la domiciliuE.1.12.Reabilitarea pulmonarăE.1.13.Tratamentul dependenței de tutunE.1.15.Barem minimal de activități practice (include stagiile de explorări funcționale respiratorii speciale și endoscopie bronșică)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Pneumologie cu paturi, din care cel puțin 12 luni într-o secție de pneumologie cu compartiment TB. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 25 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) pe lună de stagiu, cu diferite boli respiratorii. Din perioada stagiului de pneumologie generală o durată de minim 3 luni rezidentul trebuie repartizat într-o structură ambulatorie – dispensar de pneumologie-TB unde va fi implicat direct în îngrijirea a minim 60 de pacienți pe lună de stagiu. Rezidentul va fi repartizat în gărzi de pneumologie linia a 2-a din anul 3, și în gărzi linia 1-a din anul 4 (obligatoriu în anul 5). Repartiția în gărzi se face cu acordul coordonatorului de rezidențiat și în condițiile legii. Este obligatorie efectuarea a minim 30 de gărzi linia 2-a și 30 de gărzi linia 1-a pe perioada stagiului de pneumologie generală sau a stagiilor de specialitate (grupul B) efectuate în secții de pneumologie.1.Pletismografie corporală (I): 503.Gazometrie arterială (E/I): 505.Test de mers 6 minute (E/I): 1007.Poligrafie cardiorespiratorie (E/I): 209.Testare cutanată prick la alergene (E/I): 1011.Toracenteză/Biopsie pleurală oarbă pe ac (E): 5013.Biopsie endobronșică/Lavaj bronhoalveolar/Biopsie pulmonară transbronșică/EBUS:1015.Radiografie toracică (I): 30017.Anchetă epidemiologică a cazului de tuberculoză (E/I): 2019.Managementul efectelor adverse ale tratamentului antituberculos (E): 2021.Operare date în registrul de tuberculoză: evaluare pacienți (A): 20MODUL DE MEDICINĂ BAZATĂ PE DOVEZI ȘI CERCETARE CLINICĂ (obligatoriu)Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore) și a unor seminarii și lucru individual (20 ore) pe parcursul stagiului de pneumologie generală, în cadrul stagiului propriu-zis.Tematica lecțiilor conferință (30 ore)1.Formularea de întrebări clinice pertinente3.Evaluarea critică a dovezilor din literatură5.Design-ul unui studiu epidemiologic (observaționale, intervenționale); studiul clinic randomizat7.Noțiuni fundamentale de bună practică clinică (ICH-GCP)9.Conceperea și redactarea unui articol științific și a unei prezentări științifice1.1.2.Evaluarea critică a unui studiu clinic din literatură (E): 52.Efectuarea unei cercetări științifice și a unei prezentări științifice și/sau a unui articol științific (E):11.2. +
TEMATICĂ CURS (20 ore)Introducere în Bioetică (2 ore)1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore)1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I (2 ore)1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală (2 ore)1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții (2 ore)1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani (2 ore)1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică +
TEMATICĂ SEMINARII (20 de ore)Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică (2 ore)II.Jurământul lui Hippocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hippocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)VIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore)X.STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (obligatoriu, 3 luni)2.1.Fiziologia respirațieiA.1.VentilațiaA.3.Fluxul sanguin și metabolismulA.5.Transportul gazelor prin sângeA.7.Controlul ventilațieiA.9.Teste funcționale respiratoriiB.1.Rezistența căilor aerieneB.3.Teste ale mușchilor respiratoriB.5.Difuziunea prin membrana alveolo-capilarăB.7.Testarea la efortC.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de explorări funcționale respiratorii care să permită în mod ideal accesul rezidentului la: spirometrie, măsurarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară, pletismografie corporală, testare cardiopulmonară la efort, provocare bronșică la metacolină/histamină.3.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Controlul infecțiilor în sala de bronhoscopie3.Anestezia locală în bronhoscopie5.Fibrobronhoscopia: indicații, contraindicații, tehnică, precauții, accidente și incidente7.Metode de prelevare: biopsia bronșică, brosaj, aspirat bronșic, lavaj bronhoalveolar9.Alte metode diagnostice3.2.Pentru baremul minimal de activități practice vezi 12-13 de la stagiul de pneumologie generalăSTAGIUL DE IMAGISTICĂ TORACICĂ (obligatoriu, 3 luni)4.1.Biologia radiațiilor, elemente de siguranță în radiologie2.Anatomia radiologică toracică normală4.Mediastinul și hilurile pulmonare6.Cancerul pulmonar primitiv și metastatic8.Bolile pulmonare infiltrative difuze10.Bolile pleurale, diafragmatice și de perete toracic4.2.1.Interpretarea unei tomografii computerizate toracice (A/I): 803.Interpretarea unei scintigrafii pulmonare/PET (I): 105.Tematica lecțiilor conferință (10 ore)1.Toracoscopia diagnostică și terapeutică3.Principii de chirurgie toracică oncologică5.Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de chirurgie toracică cu acces la toracoscopie diagnostică. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 pacienți cu intervenții chirurgicale toracice.Instalarea unui dren pleural (E): 82.Toracoscopie diagnostică și/sau terapeutică (A): 46.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Hemoptizia masivă3.Principii de ventilație mecanică5.VNI în insuficiența respiratorie acută hipercapnică (exacerbare BPOC, obezitate hipoventilație, boli neuromusculare și de perete toracic, alte tipuri)7.Monitorizarea VNI în insuficiența respiratorie acută9.VNI de lungă durată la domiciliu11.Clearance al căilor aeriene și administrare de medicație inhalatorie sub VNI13.Oxigenoterapia cronică la domiciliu15.Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de terapie acută respiratorie sau alternativ în secție/compartiment de terapie intensivă generală care permite accesul rezidentului în special la bolnavi cu insuficiență respiratorie și ventilație non-invazivă. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 15 de pacienți cu insuficiență respiratorie acută.Instalarea și monitorizarea oxigenoterapiei acute (E): 20 (minim 10 cu IR hipercapnică)2.Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipoxemică (E): 54.Fibrobronhoscopie sub VNI (E): 57.Tematica lecțiilor conferința (50 ore)1.Respirația în timpul somnului3.Insomnia5.Sindromul de apnee-hipopnee obstructivă în somn (SAHOS)7.Sindromul picioarelor neliniștite și mișcările periodice în somn9.Parasomnii11.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de somnologie. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 30 de pacienți cu tulburări de somn din care minim 10 cu tulburări respiratorii legate de somn (majoritatea pacienților fiind ambulatori sau cu internare de zi).Polisomnografie asistată în laborator (E/I): 102.Test de latență multiplă a somnului (E/I): 54.Actimetrie (E/I): 206.Titrare APAP (E/I): 108.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Evaluarea și selecția pacienților cu boli respiratorii cronice pentru reabilitare pulmonară3.Educația pacientului și a familiei5.Antrenamentul fizic (inclusiv al mușchilor inspiratori)7.Evaluarea nutrițională și suportul nutrițional9.Terapia comportamentală11.Reabilitarea pulmonară în alte boli respiratorii cronice13.Reabilitarea pulmonară în terapia acută respiratorie și în terapie intensivă15.Călătoria la pacientul cu boli respiratorii cronice severe17.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de reabilitare pulmonară. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 de pacienți pentru reabilitare pulmonară din care minim 8 cu BPOC și minim 50 de ședințe de antrenament fizic.STAGIUL DE DISPENSAR PNEUMOLOGIE -TB (obligatoriu, 3 luni)9.1.Structura organizatorică a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT)2.Instituții cu responsabilități în implementare PNPSCT și atribuțiile lor4.Tehnica vaccinării BCG și testării la tuberculină5.Circuitul informațional a datelor de tuberculoză7.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-un dispensar de pneumologie-TB din structura unui spital clinic implicat în programul de rezidențiat. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 60 de pacienți cu patologie pulmonară TB și nonTB.
PNEUMOLOGIE – 5 ANI +
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI-CONFERINȚĂ
Președinte Comisia de Pneumologie(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CADRU GENERALScopul rezidențiatului este dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru profesarea psihiatriei. Procesul de învățare se bazează pe cursuri-conferință, seminarii, activitate practică și studiu individual.Ca specialitate medicală, Psihiatria are unele particularități privind modul de abordare a pacienților, interacțiunea cu diverse instituții și organizații de profil, condițiile sociale, implicațiile legale și costurile legate de îngrijiri.Schimbările globale la nivel politic, economic și social impun o permanentă adaptare la noile cerințe, fapt care nu se poate materializa fără deținerea unor cunoștințe solide de specialitate și dezvoltarea abilităților personale în acest sens.Coordonatorul de rezidențiat în psihiatrie are următoarele responsabilități:– aprobă repartizarea rezidenților pe stagii și module de pregătire– stabilește programul cursurilor teoretice și lectorii adecvați în funcție de tematică– stabilește programul de activități practice al rezidenților, în colaborare cu responsabilii de stagiu și supervizorii– analizează activitatea rezidenților pe baza evaluărilor și rapoartelor responsabililor de stagiu și supervizorilor– organizează sesiunea de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice la sfârșitul fiecărui an de rezidențiatSupervizorul interacționează direct cu rezidentul în cadrul activității medicale zilnice și are următoarele responsabilități:– stabilește activitățile curente ale rezidentului în colaborare cu responsabilul de stagiu– instruiește rezidentul cu privire la sarcinile zilnice și monitorizează nemijlocit activitatea acestuia– discută cu rezidentul eventualele dificultăți întâmpinate de acesta în legătură cu pregătirea– transmite responsabilului de stagiu evaluarea activității rezidentului și recomandările privind activitatea viitoare a acestuiaExperiența se bazează pe acumularea cunoștințelor teoretice și aplicarea acestora în practică. Interacțiunea directă și supervizată cu pacienții, conștientizarea limitelor de competență la un moment dat, autoevaluarea obiectivă și acceptarea recomandărilor de la colegii mai experimentați sunt principalele metode de învățare care au demonstrat eficiență în formarea profesională de succes.Evaluarea progresului rezidentului se face prin mai multe metode:– Examene scrise: evaluează cunoștințele teoretice, integrarea acestora într-un raport scris, încadrarea în limitele de timp stabilite– Observarea și notarea diferitelor activități practice specifice: evaluează cunoștințele practice, modul de aplicare a cunoștințelor teoretice, capacitatea de adaptare la diverse situații, comportamentul general în mediul de lucru– Discuția rezultatelor teoretice și practice cu elaborarea de recomandări individuale: evaluează capacitatea de autoanaliză critică, acceptarea feedback-ului, ameliorarea punctelor slabe– Feedback de la pacienți și colegi: facilitează comunicarea și capacitatea de adaptare– Discuțiile informale cu supervizorii și coordonatorii: evaluează capacitatea de inițiativă, formularea ideilor și propunerilor
CURSURI CONFERINȚĂ ȘI STAGII PRACTICE +
ANUL 1BIOETICĂ: 0,5 LUNI +
ANUL 2MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂPSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNI +
ANUL 3PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂPSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ +
ANUL 4PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI +
ANUL 5 +
Anul 1 +
PSIHIATRIE GENERALĂ: 11, 5 LUNINoțiuni teoretice:– Semiologia psihiatrică– Sursele de informație privind istoricul complet al pacientului– Tehnicile de bază ale interviului psihiatricNoțiuni teoretice:– Principalele tulburări psihiatrice (psihotice, afective, anxioase, cognitive, organice, abuz de substanțe, personalitate)– Sistemele de diagnostic ICD și DSM (avantaje și limitări)– Factorii bio-psiho-sociali cu rol predispozant, declanșant, precipitant și agravant al tulburărilor psihiatrice majoreNoțiuni teoretice:– Principalele explorări paraclinice utile în psihiatrie (indicație, riscuri, limitări, valoare diagnostică, utilitate individuală tip cost-beneficiu)Noțiuni teoretice:– Principalele terapii biologice cu beneficiu în psihiatrie (clase de medicamente, acțiune farmacologică, indicații, contraindicații, efecte adverse, interacțiuni medicamentoase, raporturi risc-beneficiu și cost-beneficiu, ghiduri și protocoale de prescriere +
BIOETICĂ: 0,5 LUNINoțiuni teoretice:– Conceptele de sănătate, boală și suferință– Relația medic-pacient– Conceptele de greșeală și eroare medicală– Probleme etice în ciclurile vieții +
Anul 2 +
NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNINoțiuni teoretice:– Principalele boli neurologice cu interes în psihiatrie (epilepsiile, accidentele vasculare, boala Parkinson, sindroamele extrapiramidale etc.)Noțiuni teoretice:– Tomografia computerizată (CT)– Rezonanța magnetică nucleară (RMN și fRMN)– Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)– Electroencefalografia (EEG) +
MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂNoțiuni teoretice:– Urgențele vitaleNoțiuni teoretice:– Patologia psihiatrică în bolile somatice +
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNINoțiuni teoretice:– Înțelegerea particularităților culturale și socialeNoțiuni teoretice:– Deosebirea dintre spectrul normal și patologic al emoțiilor și comportamentelor– Efectele pe termen lung ale abuzului sau neglijenței în dezvoltarea copilului– Legislația specifică în domeniu protecției copilului și adolescentuluiNoțiuni teoretice:– Particularitățile examinării somatice – abordare, consimțământ, factori etiologici, nivel de dezvoltare normal și patologic– Principalele investigații paracliniceNoțiuni teoretice:– Dezvoltarea fizică și psihică normală– Impactul biologic, psihologic, social și cultural asupra dezvoltării– Strategiile parentale, teoria atașării, tipuri de atașament și tulburări asociate– Dezvoltarea temperamentului și impactul lor asupra prezentării clinice– Principalele tulburări mintale ale copilului și adolescentului– Principalele sisteme de diagnostic (ICD și DSM) – avantaje și limităriNoțiuni teoretice:– Urgențele psihiatrice (agitație psihomotorie, suicid, tulburări psihotice acute, abuzul de substanțe etc.)– Urgențele medicale +
PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNINoțiuni teoretice:– Îmbătrânirea normală și patologică– Demențele și alte tulburări psihiatrice la vârstnici +
ADICȚII ȘI ABUZ DE SUBSTANȚE: 3 LUNINoțiuni teoretice:– Tipurile de substanțe cu potențial adictiv (nicotina, alcoolul, drogurile, medicamentele) +
Anul 3 +
PSIHOTERAPIE: 6 LUNIInterpretarea fenomenologiei clinice din punct de vedere psihologic2.Dezvoltarea inteligenței emoționale în interacțiunea cu pacienții și colegii4.Evaluarea progresului psihoterapiei la un pacient6.Scopul modului de psihoterapie este dezvoltarea capacităților de comunicare emoțională, dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru indicarea și aplicarea unor intervenții și tratamente psihologice și psihoterapeuticeSub supervizarea unui psihoterapeut cu experiență, rezidenții vor dezvolta capacitatea de a aplica cel puțin două forme de psihoterapie de bază, atât pe termen scurt, cât și lung. Evaluarea unui caz încheiat va fi urmată de recomandări punctuale privind activitatea viitoare a rezidentului. +
PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂNoțiuni practice:– Tehnici de abordare a pacientului cu patologie psihosomatică– Identificarea factorilor psihici care pot influența evoluția unei boli somatice– Identificarea factorilor somatici care pot influența evoluția unei boli psihice +
PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNINoțiuni practice:– Evaluarea și recomandarea tipului de asistență comunitară după caz– Relația cu echipa multidisciplinară +
PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂNoțiuni practice:– evaluarea pacientului cu implicații medico-legale– Participarea la comisiile de expertiză +
Anul 4 +
PSIHIATRIE DE URGENȚĂ: 6 LUNINoțiuni practice:– Evaluarea riscului auto- și heteroagresiv imediat și pe termen lung– Abordarea pacienților susceptibili în condiții de siguranță și profesionalism– Elaborarea rapidă a unui plan de reducere a conflictului și riscului de agresiune– Colaborarea cu echipa terapeutică pentru implementarea acestui plan de măsuri– Indicarea și folosirea în condițiile legii a procedurilor de limitare a libertății pacienților la risc (izolare și contenție) +
PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI +
Anul 5 +
PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNINoțiuni teoretice:– Principalele forme de psihoterapieNoțiuni teoretice:– Principiile și regulamentele de bună practică medicală– Particularitățile documentației psihiatriceNoțiuni teoretice:– Bolile mintale cronice și severe (tipuri, istoric și evoluție, prognostic, intervenții terapeutice)– Particularitățile de abordare a cazurilor cronice– Conceptele de remisiune, recădere, recuperare în cursul tulburărilor mintale croniceNoțiuni teoretice:– Modul de structurare a interviului psihiatric– Modul de identificare a nevoilor pacientului și nivelului de conștientizare a acestora– Cunoașterea limitelor de competențăNoțiuni practice:– Cunoașterea rolurilor și competențelor membrilor echipei terapeuticeComportament general, management personal, educație medicală continuă și cercetare2.Înțelegerea și respectarea limitelor consultației4.Dezvoltarea unei alianțe terapeutice care să permită îngrijirea eficientă a pacientului6.Acceptarea diversității, individualității și libertății de exprimare8.Comportament lipsit de discriminări și prejudecăți10.Capacitatea de inițiativă în limitele de competență12.Capacitatea de corectare a greșelilor identificate14.Capacitatea de a accepta supervizarea clinică și critica obiectivă16.Capacitatea de evaluare critică a literaturii de specialitate și implementare a informațiilor obținute în practica zilnică18.Înțelegerea cercetării și rolului acesteia în dezvoltarea medicală20.Recunoașterea influenței bolilor și stress-ului asupra propriei persoane
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.Învață tehnicile de comunicare cu pacientul.b.Învață modul de elaborare a diagnosticului.d.Participă în linia de gardă cu aprobarea coordonatorului de rezidențiat.f.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.h.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.2.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.b.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.d.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.b.Se implică progresiv și sub supervizare în procesul clinic și terapeutic.d.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.f.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.Formulează diagnosticul și conduce managementul de caz, sub supervizare.b.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.d.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.f.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.5.Conduce independent examinarea psihiatrică, formulează diagnosticul și stabilește planul de management al cazului.b.Solicită supervizare în funcție de complexitatea cazului.d.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).f.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.h.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1.2.1.Curriculumul prevede un număr de minim 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.1 credit = 25 ore de instruire.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, acivitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiuAnul I clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului -12 lunicursul informativ în specialitate -10 lunipsihiatrie adulți – 6 luniAnul III, IV și V stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital de zi, ambulator comunitar, psihoterapie, expertiză medico-legală psihiatrică, bioetică.● prezentări de cazuri● investigații de laborator, imagistice● supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)Activitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală, CT, RMN).Psihiatrie adulți – 6 luni (100 ore)– pregătire teoretică:● cursuri care abordează tematica psihiatriei de adulți. Aceasta va fi în acord cea existenta în Uniunea Europeană. Tematica ce va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:– diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice– particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități– psihofarmacologie, psihiatrie biologică– pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general:● tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului● training în aplicarea de scale de evaluare● activitate la patul bolnavului● activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)Anul III:Psihiatrie forensică – 1 lună (20 ore)● pregătire teoretică– legislația existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament și absența conștiinței bolii constituie a ajuns sub incidență medico-legală,– aspecte legate de etică și drepturile omului● pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respective, centre de zi, ambulator de specialitate sau locuințe protejate– participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)– familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinicPsihiatria adicțiilor – 2 luni (40 ore)● pregătire teoretică– abuzul și dependența de substanțe psihoactive– intoxicația acută și sevrajul– managementul terapeutic al uzului de substanțePsihiatrie de legătură – 6 săptămâni (30 ore)● pregătire practică desfășurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicaleManagement sanitar – 1 lună (20 ore) +
TEMATICĂ CURS (20 ore)Introducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică +
TEMATICA SEMINARIILORIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetica și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Anul IV:Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului – 6 luni (120 ore)● pregătire teoretică:– cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale și familiale sistemice, terapii specifice pentru pacienții cu tulburări de spectru autistÎntârzierile mintale– Întârzierea mintală ușoară– Întârzierea mintală medie– Întârzierea mintală severă– Întârzierea mintală profundă2.Tulburări specifice de dezvoltare a deprinderilor școlare– Tulburări specifice de învățare a scrisului– Tulburări specifice de învățare a cititului– Tulburări specifice de învățare a calculului matematic– Tulburări mixte de învățare a abilităților școlare4.Tulburări mixte de dezvoltare (școlare și motorii)6.Tulburări emoționale și de conduită cu debut specific în copilărie8.Tulburarea de conduită– Tulburarea de conduită datorată unui anume context familial– Tulburarea de conduită nesocializată– Tulburarea de conduită socializată– Tulburarea de conduită provocatoare/sfidătoare10.Tulburări emoționale cu debut specific în copilărie– Tulburarea cu anxietate de separare– Tulburarea fobic-anxioasă a copilului– Tulburarea cu anxietate socială a copilului– Tulburarea cu gelozie în fratrie12.Tulburarea ticurilor– Ticuri tranzitorii– Ticuri cronice motorii sau vocale– Ticuri combinate – vocale și multiple ticuri motorii (sindromul Gilles de le Tourette)14.Schizofrenia și tulburarea schizotipală la copil și adolescent16.Psihozele schizoafective la copil și adolescent18.Depresia și tulburările depresive la copil și adolescent20.Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent22.Tulburarea de conversie la copil și adolescent24.Tulburarea datorată stresului post-traumatic26.Tulburările dezvoltării sexualității28.Comportamentul autoagresiv la copil și adolescent30.Tulburări psihice întâlnite la copil și adolescent, consecință a uzului și abuzului de substanțe psihoactive32.Tulburări psihice induse de substanțe de natură toxică la copil și adolescent34.Tulburări psihice asociate bolilor neurologice ale copilului și adolescentului36.Tulburări psihice în tumorile cerebrale la copil și adolescent38.Tulburări psihice în endocrinopatii la copil și adolescent40.Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice42.Principii de psihoterapii individuale și de grup44.Principii de expertiză medico-legală și evaluare a stării de sănătate a copilului și adolescentului cu tulburări psihice46.Sănătate minatală, psihoigiena și profilaxie48.Principii de etică și deontologie medicală psihiatrică50.Principii ale cercetării științifice psihiatriceInterviuri psihiatrice2.Întocmirea foii de observație4.Urmărirea și redactarea evoluției pacienților6.Redactarea de epicrize și documente de externare8.Prezentări de cazuri clinice10.Interpretări ale investigațiilor paraclinice12.Alcătuirea de programe de terapie14.Participarea la elaborarea și redactarea de comunicări științifice
Anul I
Psihiatria copilului și adolescentului
12 luni
Anul II
Pediatrie
3 luni
Psihiatrie adulți
6 luni
Anul III
Psihiatrie comunitară
4luni
Psihiatrie de urgență
2 luni
Psihiatrie forensică
1 luna
Bioetică
2 săptămâni
Anul IV
Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului
6 luni
Stagiul de "Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului" se face în colaborare cu Catedra de Psihiatrie Adulți
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Asistă și contribuie la completarea foii de observație a pacientului.d.Asistă și participă la stabilirea investigațiilor de laborator și imagistice precum și la interpretarea rezultatelor acestora.f.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.h.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.j.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.2.Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.În cadrul stagiilor de pregătire își completează cunoștințele referitoare la patologia pediatrică sau afecțiuni neurologice ce modifică dezvoltarea funcțiilor psihice.d.Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului.f.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).h.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.j.În anul III de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c.Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul serviciilor de psihiatrie comunitară (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical).e.Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare.g.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.i.Art. 13 (4) "rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale".Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).k.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.m.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare.c.Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare.e.Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfășoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice).g.Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.i.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.k.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.5.Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Întocmește foaia de observație a pacientului.d.Stabilește independent intervenția psihoterapică și psihofarmacologică.f.În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).h.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.j.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).l.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.n.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. +
TEMATICA pentru concursul de medic specialist și de ocupare de post specialitatea PSIHIATRIE PEDIATRICĂPROBA SCRISĂII-III.PROBA PRACTICĂI.Clasificarea modernă a tulburărilor psihice ale copilului și adolescentului ICD-10, DSM-V (13, 14)2.Neuromediatori și neuroreceptori cerebrali (2)4.Suferința cerebrală pre-, peri- și postnatală și consecințele sale în plan psihopatologic (1, 5, 8, 17, 18)6.Senzații, percepții, reprezentări și tulburările lor (7)8.Memoria și tulburările de memorie (7)10.Limbaj și comunicare, tulburările de vorbire, limbaj și comunicare (7)12.Procesele afective și tulburările lor (7)14.Conduite pulsionale și tulburările lor (7)16.Conștiința și tulburările de conștiință (7)18.Sindroame psihopatologice (7)20.Întârzierile mintale (1, 3, 13, 14)22.Tulburările schizoafective (3, 13, 14)24.Tulburările de personalitate (1, 3, 13, 14)26.Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii și limbajului (1, 13, 14)28.Tulburări specifice ale dezvoltării motorii (1, 13, 14)30.Enurezisul și encoprezisul (1, 13, 14)32.Balbismul (1, 13, 14)34.Somnul și tulburările de somn (5, 13, 14, 16)36.Tulburările de conduită și delincvență infanto-juvenilă (1, 13, 14)38.Tulburările anxioase la copil și adolescent (1, 13, 14)40.Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent (1, 13, 14)42.Manifestări psihopatologice secundare consumului de substanțe psiho – active (1, 3, 11, 13, 14, 19, 21)44.Deprinderi și impulsuri patologice (1, 13, 14)46.Tulburările psihice de natură infecțioasă la copil și adolescent inclusiv sifilisul și SIDA (3, 5)48.Embriopatii, fetopatii și tulburări psihice post suferință obstetricală (1, 5, 16, 17, 18)50.Tulburări psihosomatice la copil și adolescent (1, 5)52.Tulburări psihice în epilepsia copilului și adolescentului (3, 5, 16)54.Tulburări psihice în traumatismele cranio-cerebrale (3, 5)56.Comportamentul autoagresiv și suicidul la copil și adolescent (1, 5, 11)58.Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice (16, 17)60.Convulsiile la copil (16, 17)62.Principii ale intervenției preventive în tulburările psihice ale copilului și adolescentului (1, 5)64.Metode psihologice de tratament. Psihoterapiile, terapiile ocupaționale, educaționale, psihopedagogice, de joc, cognitive etc. (1, 5, 6)66.Urgențele psihiatrice. Principii de intervenție în criză (1, 3, 4, 5, 11)II-III.IV.Interpretarea unei electroencefalograme.2.Principiile probelor de evaluarea inteligenței și interpretarea lor (WISC, Raven).4.Principiile probelor de evaluare a memoriei și interpretarea unei probe.6.Evaluarea nivelului dezvoltării psihice a unui copil sub vârsta de 6 ani (Portage, Bint-Simon).8.Principiile probelor de evaluare în tulburările de dezvoltare (ADI-R, ADOS)10.Elaborarea unui program de intervenție în criză – pentru suicid, stare comatoasă, criză de agitație cu comportament agresiv, stare depresivă. +
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIEDobrescu I. – Manual de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, ed a II-a, Ed. Total Publishing, 20162.Prelipceanu D. – Psihiatrie Clinică, Ed Medicala 20134.Milea S., Meila P. -Tratat de pediatrie vol.6, Ed. Medicală 19886.Predescu V. – Psihiatrie vol. 1, Ed. Med., 19898.Stahl S. M. – Psihofarmacologie, Ghidul prescriptorului, Ed. Medicala Callisto, 201210.Sadock B, Sadock V., Kaplan Sadock – Manual de buzunar de psihiatrie clinică, ed. a 3-a, Lippicot Williams Wilkins Ed. Med., 200112.American Psychiatric Publishing – DSM V Manual de Diagnosticare și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, Ed. Medicala Callisto, 201614.Arseni C., Român I. – Atlas Clinic de Electroencefalografie, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 198616.Popescu V. – Neurologie pediatrică vol.1+2, Ed. Teora, Buc., 200118.Prelipceanu D. – Ghid de tratament în abuzul de substanțe psiho-active, ed. a 2-a, Ed. Infomedica, 200220.Felicia I. – Toxicomaniile copiilor și adolescenților, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", Cluj, 2004 +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ NEOBLIGATORIEKaufman DM – Clinical Neurology for Psychiatrists, Elsevier Inc., 20132.Stahl S. M. – Prescriber's Guide, Cambrige University Press, 20144.Sadock B.D., Sadock V. A. MD – KaplanandSadock's ConciseTextbook of Child and Adolescent Psychiatry 1 st Edition, Lippincott Williams Wilkins, 20096.(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Specialitatea: Radiologie – Imagistică MedicalăDiagnostic radioimagistic = medicul radiolog trebuie să cunoască noțiunile clinice de bază, să cunoască în detaliu, să înțeleagă și să descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convențională, ecografie, CT, IRM) care sunt potrivite și indicate pentru patologia specifică, să cunoască principiile de caracterizare și stadializare a afecțiunii, să stabilească diagnosticul pozitiv și să formuleze diagnostice diferențiale. +
Capitolul IPrincipii ale tehnologiilor imagistice +
Partea 1Radiologia convențională1.Interacțiunea dintre radiația X și materie, rolul acesteia în obținerea și calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convențională; mecanisme de producere a radiației X și a imaginilor; structura, rolul și funcționarea filtrelor și colimatorilor.3.Principiile radioscopiei; indicațiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică; tehnici de îmbunătățire a calității imaginii și de reducere a radiației în radioscopie.5.Dozimetrie; Kerma, doza de energie absorbită (Gray), doza efectivă (Sievert) – definire și explicare; biologia radiațiilor – iradiere, efecte biologice; efectul asupra dozei și calității imaginii pe care îl are modificarea kV și mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii și minimizarea dozei efective.7.Valoarea relativă și indicațiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe și sisteme; indicațiile pentru folosirea substanțelor de contrast radioimagistice. +
Partea a 2-aTomografia computerizată (CT)8.Scara unităților Hounsfield, principiul de centru al ferestrei și de lărgime a ferestrei; setările optime de centru și lărgime de fereastră pentru diverse organe și țesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse organe normale și procese patologice.10.Protocoale de examinare CT pentru diverse organe și procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor și kernel-urilor (filtrelor) de reconstrucție; dozimetria CT.12.Valoarea relativă și indicațiile examinării CT a diverselor organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast CT pentru diverse organe și sisteme. +
Partea a 3-aImagistica prin rezonanță magnetică (IRM)13.Principiile de realizare și principalele aplicații diagnostice pentru secvențele IRM convenționale (T2, T1, STIR, FLAIR, alte secvențe de inversiune-recuperare, T2 star (T2*) și susceptibilitate); aspectul țesuturilor, organelor și a proceselor patologice în aceste secvențe.15.Principiile imagisticii de difuzie și a imagisticii de difuzie tensoriala.17.Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H, 31P, 13C.19.Indicațiile de folosire a substanțelor de contrast RM în studiul diverselor organe și sisteme; contraindicațiile absolute în IRM; modalități de examinare a pacienților cu contraindicații relative; noțiuni de siguranță în relație cu mediul RM în ceea ce privește pacienții și personalul medical.21.Valoarea relativă și indicațiile examinării RM pentru diverse organe și sisteme. +
Partea a 4-aEcografia (ultrasonografia)22.Principiile emisiei ultrasonice continue și pulsate; focalizarea și divergența fasciculului ultrasonor; modurile A, B, TM; rezoluția spațială și temporală a imaginilor ecografice, implicații în formarea imaginilor.24.Transductoare: descriere, recunoaștere, utilizare în relație cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate față de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic ecografic.26.Artefactele în ecografia în scară gri și ecografia Doppler: cauze, descriere, modalități de eliminare. Efectele termice și mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitație.28.Valoarea relativă a examinării ecografice; indicațiile pentru diverse organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici, tridimensional, elastografie. +
Partea a 5-aSubstanțele de contrast29.Fundamentele bolusului de contrast și a ratei constante de administrare; fiziologia excreției renale a substanței de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos.31.Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate și identificarea pacienților; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauțiile la pacienții diabetici tratați cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, aspecte clinice și factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienții cu risc. +
Partea a 6-aInformatica imagistică33.Principiile elementare ale procesării și postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție);35.Metode de analiză și procesare a imaginii (reconstrucții și analiza 2D și 3D, fuziune de imagine, realitate virtuală, realitate augmentată, analiza funcțională și diagnostic asistat de calculator); principiile afișării imaginii; calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării); principiile cuantificării (imagistica cantitativă – ROI, curbe de activitate în timp și analiza factorială); principiile de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detectori, netezire, segmentare, reconstrucție, fuziune, înregistrare și afișare). +
Partea a 7-aNoțiuni de imagistică moleculară36.Principiile contrastului țintit; noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular; ținte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară.38.Principiul, analiza și procesarea imaginilor PET. +
Capitolul IIRadioprotecție39.Riscurile expunerii la radiații ionizante în proceduri medicale – definire și descriere; efectele stocastice, deterministice și teratogene ale radiațiilor ionizante.41.Componentele cheie ale programelor de asigurare și management al calității în radioimagistica medicală. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiațiilor Xîn scop medical. +
Capitolul IIINeuroradiologie +
Partea 1Anatomie43.Anatomia radioimagistică a scheletului cranian și vertebral.45.Anatomia radioimagistică a canalului rahidian și conținutului său (corpurile vertebrale, canalul spinal, discurile intervertebrale, sacul dural, cordonul medular, cauda equina, rădăcinile nervilor spinali).47.Variantele anatomice cerebrale și spinale și diferențierea lor de patologie. +
Partea a 2-aAnomalii congenitale și de dezvoltare49.Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanței albe din parenchimul cerebral la prematur; leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută severă și după hipoxie prelungită.51.Diagnosticul radioimagistic, inclusiv manifestările extracraniene și caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I, neurofibromatozei tip II, sclerozei tuberoase, bolii Sturge-Weber, bolii von Hippel-Lindau și ale sindroamelor neurocutanate mai rare. +
Partea a 3-aNeurovascular52.Diagnosticul radioimagistic și clinica AVC de etiologie venoasă/tromboza venoasă intracraniană.54.Diagnosticul radioimagistic și parametrii hemodinamici specifici la pacienții cu vasospasm.56.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare intracraniene: tipuri, caracteristici radioimagistice și abordare terapeutică la malformații arteriovenoase, fistule durale arteriovenoase, hemangioame cavernoase și fistule de sinus carotido-cavernos.58.Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al teleangiectaziilor capilare intracraniene. +
Partea a 4-aNeurotrauma60.Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural, hematomului subdural, hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică și al contuziilor parenchimului cerebral.62.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului și bazei de craniu, inclusiv ale osului temporal. +
Partea a 5-aTumori intracraniene64.Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea și gradele OMS ale astrocitoamelor/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene, astrocitomului pilocitic, astrocitoamelor cu celule gigante.66.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide și rabdoide (ATRT), papiloamelor și carcinoamelor de plexuri coroide, limfoamelor primare și secundare cerebrale.68.Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice, meningioamelor atipice/meningiosarcoamelor/hemangiopericitoamelor.70.Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni, incluzând schwanomul de nerv vestibular/"neurinomul de acustic"/schwanoamele de nerv trigemen și nerv facial.72.Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus, tumorilor de orbită, tumorilor de craniu și bază de craniu. +
Partea a 6-aBoli neurinflamatorii, infecțioase și neurodegenerative73.Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple, diferențierea dintre leziunile demielinizante ale substanței albe și modificările substanței albe, corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de leukodistrofie cerebrală.75.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson și encefalopatia hepatică.77.Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicațiile specifice meningitei.79.Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase și tuberculoamelor intracraniene; infecțiilor cerebrale congenitale, inclusiv cu toxoplasma, rubeola, citomegalovirus și herpes simplex.81.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor cerebrale cu HIV și al complicațiilor specifice acestora.83.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-/chimioterapie). +
Partea a 7-aHidrocefalie84.Producerea, fluxul și resorbția LCR; clasificarea și diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR.86.Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a șunturilor și a ventriculostomiei de ventricul III. +
Partea a 8-aColoana vertebrală87.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferențele dintre fracturile vertebrale stabile și instabile.89.Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea medulară.91.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare spinale și ale siringo/hidromieliei.93.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebrală; hernia de disc; complicațiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza și spondiloliza; afecțiunile fațetelor articulare. +
Capitolul IVRadioimagistica capului și gâtului +
Partea 1Anatomia capului și a gâtului94.Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale scheletului facial, bazei craniului, nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial.96.Anatomia descriptivă, radioimagistică și clasificarea stațiilor limfoganglionare din regiunea capului și a gâtului. +
Partea a 2-aAnomalii congenitale98.Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos, chisturilor branhiale și al chisturilor timusului, al neurofibromatozei tip I și al fibromatozei Colli.100.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavității orale și orofaringelui (chistul dermoid și epidermoid, limfangiomul și glanda tiroidă linguală). +
Partea a 3-aOsul temporal101.Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al tumorilor de os temporal și al tumorilor unghiului ponto-cerebelos.103.Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie, leziuni tumorale) și al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului și al cauzelor de tinitus vascular. +
Partea a 4-aBaza craniului, scheletul facial și nervii cranieni104.Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaură jugulară (tumoră glomică/paragangliom, pseudoleziunile de bulb jugular, diverticulul de bulb jugular, bulbul jugular dehiscent, schwannomul și meningiomul); patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei pterigopalatine.106.Diagnosticul radioimagistic și clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicații și consecințe terapeutice.108.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecțioase și inflamatorii ale mandibulei, osului maxilar și a bazei craniului; modificări asociate osteomielitei și patologiei dentare.110.Diagnosticul radioimagistical patologiei nervilor cranieni. +
Partea a 5-aOrbita111.Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom, gliom optic/chiasmal, hemangiom orbitar și tumori mixte benigne a glandei lacrimale); tumorilor maligne ale orbitei (melanom ocular, limfom orbital, carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale). +
Partea a 6-aGlandele tiroidă, paratiroide și spațiul visceral113.Cunoașterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide.115.Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical și al diverticulului Zenker. +
Partea a 7-aNas, nazofaringe și sinusuri paranazale116.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale nasului și sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale – papilom inversat, angiofibrom juvenil, hemangiom, osteom, displazie fibroasă, carcinom cu celule scuamoase, adenocarcinom, melanom, esthesioneuroblastom și limfom).118.Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt, inflamații, infecții, neoplasme). +
Partea a 8-aSpațiul masticator, spațiul parotidian și spațiul carotidian119.Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor și inflamațiilor spațiului parotidian (parotidită, oreion, abcese, sindromul Sjogren și leziuni benigne limfoepiteliale la pacienții cu HIV); litiazei parotidiene; tumorilor benigne și maligne ale spațiului parotidian.121.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spațiului carotidian (ectazia arterelor carotide, anevrismul/pseudoanevrismul arterei carotide, disecția arterei carotide și tromboza venoasă jugulară); diagnosticul radioimagistic al tumorilor spațiului carotidian (paragangliom, glomus vagal, schwannom, neurofibrom). +
Partea a 9-aCavitatea orală, orofaringele, spațiul retrofaringian122.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale cavității orale și glandelor salivare minore.124.Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar, OPT, cone-beam CT). +
Partea a 10-aHipofaringele, laringele și ganglionii limfatici cervicali125.Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale, laringocelului și traumatismelor laringiene.127.Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive, supurații, boala Kimura, boala Castleman); patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame, metastaze). +
Capitolul VRadiologia toracelui128.Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator, mediastinului, pereților toracici și diafragmei.130.Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal, pleural, alveolar, interstițial, bronșic, vascular).132.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice.134.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat.136.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși.138.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile cu localizare mediastinală.140.Diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari.142.Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare și de căi respiratorii. +
Capitolul VIRadiologia cordului și vaselor sanguine144.Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CT/coronarografia-CT și cardio-RM; principiile ECG – gating și bolus-tracking.146.Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor cardiovasculare.148.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită valvulară.150.Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) pozitiv și diferențial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite; diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat și bolile renale.152.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a pericardului.154.Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei.156.Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare.158.Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice.160.Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA): parametrii de achiziție relevanți pentru CTA, inclusiv substanțele de contrast folosite și tehnicile de reconstrucție; dozele de radiații pentru CTA și metodele de reducere a acestora; avantajele și dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă.162.Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass, al protezelor valvulare, aortice, postintervenții chirurgicale ventriculare, după pericardectomie. +
Capitolul VIIRadiologia gastrointestinală și abdominală164.Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase – sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.166.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.168.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro-duodenală.170.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.172.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare.174.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei.176.Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală și gastro-intestinală. +
Capitolul VIIIRadiologia aparatului urinar și genital masculin177.Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncțional parenchimal, hipertrofia de coloană Bertin, lobulația fetală, lipomatoza sinusului; criterii de diferențiere față de patologie.179.Urografia intravenoasă: indicații, selecția metodei, selecția agentului de contrast, doza, momentul expunerii, indicații pentru compresiunea ureterală și furosemid; nefrotoxicitatea substanțelor de contrast iodate: fatori de risc, măsuri și metode de a reduce riscul, precauții la pacienții diabetici; utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc: precauții; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, noțiuni clinice, factori de risc.181.Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare și obstrucției urinare.183.Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice.185.Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale și vasculare.187.Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare și uretrei.189.Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcționale a vezicii urinare: obstrucția în evacuare (sindromul de stază), incontinența vezicală, refluxul vezico-ureteral.191.Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamații, hiperplazia benignă, tumori maligne.193.Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie, traumatisme, tumori, impotența, priapismul.195.Diagnosticul radioimagistic al chistelor, traumatismelor și insuficienței suprarenaliene. +
Capitolul IXRadiologia în obstetrică și ginecologie197.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn și uter didelf.199.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale și al endometriozei.201.Diagnosticul radioimagistic al uterului operat.203.Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide.205.IRM fetal – principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale.207.Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne și maligne (la adult și copil).209.Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității.211.Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin și pelvin. +
Capitolul XRadiologia aparatului locomotor (musculoscheletală) +
Partea 1Noțiuni generale213.Indicațiile, contraindicațiile și pericolele potențiale (în special legate de radiații) ale procedurilor și tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal. +
Partea a 2-aTraumatisme acute și cronice215.Diagnosticul radioimagistic al vindecării și complicațiilor fracturilor și dislocărilor, inclusiv pseudartroza, vindecarea întârziată, necroza avasculară, distrofia simpatică reflexă/sindromul complexului dureros regional, miozita osifiantă.217.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza.219.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului superior, incluzând fracturile humerale, fracturile și dislocările de cot, de braț proximal și distal, de încheietură a mâinii și la nivelul mâinii.221.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul șoldului, femurului, tibiei și fibulei, articulației gleznei și piciorului distal.223.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale încheieturii mâinii, inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular.225.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane și ligamente. +
Partea a 3-aInfecții227.Diagnosticul radioimagistical infecțiilor TBC ale sistemului musculoscheletal.229.Noțiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecțiilor rare (ex: lepra, brucelloza) și al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus).231.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor țesuturilor moi și ale infecțiilor asociate HIV. +
Partea a 4-aTumori și leziuni pseudotumorale232.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluzând ostecondromul, encondromul, condroblastomul, fibromul condromixoid și condrosarcomul (central și periferic).234.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice și reticuloendoteliale, incluzând tumora cu celule gigante, histiocitoza cu celule Langerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing, limfomul și leucemia), mielomul/plasmocitomul.236.Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase și ale țesuturilor moi.238.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă, incluzând lipomul și liposarcomul; neuronală, incluzând neurofibromul și schwanomul; vasculară, incluzând hemangiomul.240.Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul, sarcoamele de țesuturi moi. +
Partea a 5-aAfecțiuni hematologice241.Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluzând drepanocitoza și talasemia și al mielofibrozei. +
Partea a 6-aAfecțiuni metabolice, endocrine și toxice242.Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar și secundar (incluzând insuficiența renală cronică).244.Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densității osoase) și fluorozei. +
Partea a 7-aAfecțiuni articulare245.Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare, inclusiv artrita reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artropatiile enteropatice, artritele infecțioase (piocianică și tuberculoasă).247.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluzând ganglionii, condromatoza sinovială, sinovita pigmentară; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor, incluzând piciorul diabetic, articulațiile Charcot, pseudo-Charcot (induse de steroizi).249.Diagnosticul radioimagistic al complicațiilor protezării de șold și genunchi. +
Partea a 8-aAfecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice (a se vedea și cap. XII, partea a 7-a)Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor sclerozante ale osului, incluzând osteopetroza, melorheostoza și osteopoikiloza.251.Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei. +
Partea a 9-aAfecțiuni diverse253.Diagnosticul radioimagistic al calcificărilor/osificărilor de țesut moale. +
Capitolul XIRadioimagistica senologică255.Indicațiile și contraindicațiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie, ecografie, RM, medicină nucleară; avantaje și limite; noțiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD, tomosinteză și alte aplicații ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei și spectroscopiei RM, substanțele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast) – avantaje, indicații potențiale și limite.257.Semiologie mamografică, ecografică și prin rezonanță magnetică a sânului.259.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne.261.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelații imagistico-patologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noțiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic și morfopatologic mamar, clasificarea biomoleculară a cancerului de sân, subtipuri genetice, factori histologici de prognostic.263.Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice: formațiune mamară palpabilă, mastodinie, traumatism mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretant/sângerând, retracție cutanată sau mamelonară, adenopatie axilară.265.Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale, precum și a leziunilor mamare maligne concomitente (homo- sau contralaterale). Avantajele și dezavantajele examenului RM mamar preoperator.267.Indicațiile tratamentului chirurgical conservator și ale ganglionului santinelă și diagnosticul radioimagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducție/augmentare mamară și reconstrucție).269.Noțiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablație prin radiofrecvență, crioablație, electroporeză etc.) în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare.271.Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicațiile pentru consiliere genetică, riscuri și beneficii populaționale și individuale ale screeningului, inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening, perioadă de screening, definiția cancerului de interval, rate de supraviețuire și de mortalitate, prevalență versus incidență, supradiagnostic și supratratament. +
Capitolul XIIRadiologie pediatrică +
Partea 1Generalități272.Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably Achievable"), a cerințelor de radioprotecție și a dozelor de iradiere, precum și aplicarea acestora în pediatrie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiații ionizante.274.Indicațiile și contraindicațiile administrării substanțelor de contrast, precum și stabilirea dozajului acestora, la copii și nou-născuți. +
Partea a 2-aCreier și măduva spinării276.Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare și intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară.278.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii și adolescenți.280.Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii și adolescenți.282.Diagnosticul radioimagistic în ischemie/accidente vasculare la sugari, copii și adolescenți.284.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocel, sinus dermal, malformațiile măduvei spinării. +
Partea a 3-aCap și gât286.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.288.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.290.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii. +
Partea a 4-aTorace292.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronșic și toracelui (sechestrația pulmonară, displazia chistică adenomatoidă, emfizemul lobar, atrezia bronșică) la sugari, copii și adolescenți.294.Diagnosticul radioimagistic în aspirația de corp străin la sugari, copii și adolescenți.296.Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari, copii și adolescenți.298.Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari, copii și adolescenți.300.Diagnosticul radioimagistic în complicațiile afecțiunilor metastatice ale plămânului la sugari, copii și adolescenți.302.Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală, paralizia/pareza diafragmatică și eventrația ("relaxarea") diafragmatică, la sugari, copii și adolescenți. +
Partea a 5-aCardiovascular304.Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii și adolescenți.306.Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți.308.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile vasculare și tumorile vasculare la sugari, copii și adolescenți. +
Partea a 6-aAbdomen309.Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut și în pneumoperitoneu la nou-născut.311.Diagnosticul radioimagistic în: malformațiile ano-rectale la nou-născuți; boala Hirschprung la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.313.Diagnosticul radioimagistic în: malrotația intestinală la sugari, copii și adolescenți; ocluzia gastrointestinală (obstrucția mecanică și ileusul dinamic), obstrucția intestinală acută, invaginația intestinală și volvulusul la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.315.Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari, copii și adolescenți.317.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliară, chistul de coledoc, tumorile hepatice benigne) și ale circulației portale la sugari, copii și adolescenți.319.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile pancreatice la sugari, copii și adolescenți.321.Diagnosticul radioimagistic în: malformații renale, cum sunt rinichiul în potcoavă, duplicațiile, ectopia sau fuziunile; malformațiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica și uretra) la sugari, copii și adolescenți.323.Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral și anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micțională.325.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hematologice la sugari, copii și adolescenți.327.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile ginecologice specifice vârstei pediatrice. +
Partea a 7-aAparat locomotor (musculoscheletal)329.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor congenitale ale umărului, incluzând deformitatea Sprengel.331.Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a soldului la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.333.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei și piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliției tarsale.335.Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic și aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari, copii și adolescenți.337.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari, copii și adolescenți.339.Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă, la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii și adolescenți. +
Partea a 8-aDiverse340.Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I și scleroza tuberoasă) la sugari și copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans. +
Capitolul XIIIRadiologie intervențională +
Partea 1Angiografia/flebografia diagnostică341.Tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă; tehnicile de inserție în zona inghinală a ghidului, tecii și cateterului; hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile, tecile și cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncție arteriala, cum ar fi cea brahială, axilară sau radială.343.Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale și subclavie.345.Principiile aortografiei globale toracice, abdominale.347.Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei.349.Tipurile/rata de complicații pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum și tratarea lor; modalitățile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard și tratamentul medicamentos asociat. +
Partea a 2-aIntervenții vasculare350.Complicațiile și rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioare/inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterica superioară/inferioară).352.Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele și porturile pentru dializă; indicațiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară și subclavie; tehnica pentru intervențiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie și stentare venoasă; indicațiile, posibilele riscuri și complicațiile venoplastilor și stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie și stentare.354.Indicațiile pentru embolizarea (supra-) selectivă: hemoragiile acute, tratamentul tumoral local, tratamentul MAV; noțiuni elementare de Oncologie Intervențională (chemoembolizarea convențională/cu microparticule, chemoinfuzia locală, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice); tehnica de angiografie și embolizare (supra-) selectivă; materialele pentru embolizare (temporare/definitive) și tehnica (catetere, microcatetere, ghiduri); riscurile, posibilele complicații/reacții adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenționale în leiomiomatoza uterină și aspecte radioimagistice post procedură.356.Indicațiile pentru efectuarea șuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica și complicațiile TIPS. +
Partea a 3-aBiopsie și termoablație357.Tehnicile de ablație termică ale diferitelor organe. +
Partea a 4-aAspirație de fluide și drenajul abceselor pe cale percutană359.Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenții fibrinolitici utilizați la pacienții cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor pe cale percutană și îngrijirea postprocedurală.361.Tehnica trocarului și tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situațiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului, momentul scoaterii cateterului și urmărirea pacientului. +
Partea a 5-aIntervenții hepato-biliare362.Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană, precum și tehnica intervenției; complicațiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenții hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la complicații, toaleta cateterului și urmărirea pacientului. +
Partea a 7-aIntervenții genito-urinare364.Procedurile de ghidaj ecografic/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicațiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului și îndepărtarea acestuia. +
Partea a 8-aIntervenții diverse366.Biopsia de aspirație cu ac fin, ghidată ecografic sau CT, a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni. +
Bibliografie:Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România – (sub red) Dudea Sorin M. – Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate -Vol I, Vol II, Ed. Medicală București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8
– Revizie 2 iulie 2016 –
Îndrumător de abilități practice, competențe și aptitudini
pentru specialitatea radiologie – imagistică medicală, înPrincipii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție (6 luni)I.A.Abilități practice– Alegerea substanței de contrast optime pentru indicațiile clinice uzuale în toate tipurile de imagistică– Efectuarea tratamentului de urgență pentru reacțiile adverse la substanțele de contrast– Identificarea pacienților cu risc de nefrotoxicitate– Luarea de măsuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast– Cunoașterea precauțiunilor la diabeticii tratați cu Metformin ce necesită administrarea de contrast iv– Cunoașterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate– Identificarea pacienților cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene– Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologică– Alegerea parametrilor optimali pentru aplicațiile comune CT– Alegerea secvențelor optimale RM pentru indicațiile comune de RM– Alegerea traductorului corespunzător pentru organul examinat– Alegerea parametrilor optimali în ecografie și evaluare Doppler– Obținerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului2.Radioprotecție1.Competențe și aptitudini– Să verifice permanent calitatea imaginii, pentru a recunoaște și corectă defectele tehnice– Să evite expunerea nenecesară la pacientele gravide.– Să comunice pacientului riscurile și beneficiile iradierii în cazul investigațiilor programate.– Să-și asume responsabilitatea pentru alegerea și efectuarea investigației care să iradieze cel mai puțin pacientul pentru obținerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicația.– Să-și asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici și protocolul de investigare în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului.– Să-și asume responsabilitatea adoptării unui protocol individualizat optim în procedurile înalt iradiante (CT, radiologie intervenționala).– Să supervizeze procedurile de control al calității echipamentelor.– Să aplice regulamentele organizaționale, locale, naționale și internaționale privind radioprotecția.PRACTIC – în cele 6 luni aferente modulului I, rezidentul asistă la efectuarea și interpretarea a cel puțin:– 350 examinări de radiologie convențională diverse– 200 examinări ecografice diverse– 150 examinări CT diverse– 100 examinări IRM diverseRadiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine (9 luni)II.A.Abilități practice– Să aleagă și să efectueze subsupraveghere tehnică de examinare cea mai potrivită în funcție de problematica clinică și indicația clinicianului.– Să realizeze examinarea ecografică a pacienților cu pleurezii.– Să efectueze sub supraveghere toate postprocesările imaginilor din examinările CT/RM din patologia toracică (indicații particulare).– Să optimizeze și să adapteze protocolul CT în patologia toracică în vederea unui management corect al expunerii medicale a pacientului.– Să recunoască și să indice modificările de plasament în cazul dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică.2.Radiologia cordului și vaselor sanguine1.Competente și atitudini– Să justifice examinările imagistice diagnostice în evaluarea cardio-vasculară– Să aleagă metoda optimă în evaluarea bolilor cardio-vasculare– Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înainte de a efectua procedurile imagistice diagnostice– Să aleagă protocoalelor imagistice optime în evaluarea cardio-vasculară: radiografica standard, ecografică, CT și IRM– Să aplice protocoalelor și procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere în examenele radioimagistice cardio-vasculare– Să supravegheze personalul tehnic în vederea obținerii unor imagini adecvate diagnosticului în toate metodele radio-imagistice utilizate în evaluarea cardiovasculară– Să formuleze rezultatele evaluărilor radiografice în patologia cardiovasculară în corelație cu indicațile clinice comune și rare– Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-CT și angio-CT în corelație cu indicațiile clinice curente– Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" ale examinărilor de cardio-CT și ACT în cazurile clinice rare– Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-RM și angio-RM în corelație cu indicațiile clinice curente– Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" a examinărilor de cardio-RM ai ARM în cazurile clinice rare– Să-și cunoască limitele personale și să obțină atunci când este necesară a ajutorului unui expert (medic specialist radiolog) în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculară– Să identifice rezultatele urgente și/sau a unor "descoperiri" neașteptate la examenile imagistice cardiace și vasculare și comunicarea acestor rezultate în timp util și în mod corect– Să comunice cu pacienții și rudele lor, în scopul de a explica concluziile examinărilor imagistice cardiace și vasculare– Să comunice cu medicii clinicieni "trimițători" pentru a discuta rezultatele evaluărilor radio-imagistice cardiace și vasculare– Să participe la conferințe multi-disciplinare, inclusiv oncologice în patologia cardiacă și vascularăPRACTIC – în cele 9 luni aferente modulului II, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:– 400 examinări radiografice pentru patologie toracică, mediastinală, evaluarea circulației pulmonare– 120 examinări CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plămân, pleură, mediastin)– 50 examinări angio-CT de vase mari (protocoale pentru disecție/anevrism aortică, embolie pulmonară, sdr de VCS, angioCT periferic)– 20 examinări cardio-CT/coronaro-CT– 40 examinări ecografice pentru patologie pleurală/detectarea lichidului în pericard/evaluarea dimensiunilor cavităților cardiace– 40 examinări ecografice vasculare periferice (artere/vene)– 20 examinări IRM pentru afecțiuni cardio-RM– 10 examinări IRM pentru afecțiuni toraco-pleuro-mediastinaleRadiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie (12 luni)III.A.Abilități practice– Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcție de contextul clinic dat– Capacitatea de a alege materialul de contrast optim și utilizarea acestuia în funcție de tehnica imagistică și contextul clinic– Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior, cu substanță de contrast (pozitivă, dublu contrast)– Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire– Capacitatea de a efectua o clismă baritată, cu contrast simplu, în dublu contrast– Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului, și de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal– Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominală și de a adapta în funcție de caz, tipul de contrast injectat i.v., doza și rata de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, cu o doză cât mai mică posibil– Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominală și de a adapta în funcție de caz (protocol specific pentru ficat, căi biliare, pancreas, splina, retroperitoneu median etc.) eventuala utilizare a tipului de contrast injectat i.v., a dozei și ratei de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, coloangiopancreatografia-RM, și cuantificarea încărcării cu grăsime/fier a ficatului– Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subțire, rectului și canalului anal și de a o adapta la individ/context clinic, inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal– Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal și să identifice diferite porțiuni (stomac, duoden, intestin subțire, apendice și colon)– Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienți cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală– Capacitatea de a efectua sub supraveghere, examinări ecografice cu contrast ale ficatului– Să asiste și să efectueze colonografie-CT și enterografie-CT– Să efectueze post-procesarea de bază și avansata pentru studii imagistice abdominale, reconstrucții MIP, MinIP, VRT, 3D instrumente de analiză a vaselor, reconstrucții endolumenale și imagini de fuziune– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere, biopsii ale tumorilor abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic– Să asiste și/sau sadreneze, sub supraveghere, abcese abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere intervenții biliare percutanate– Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar– Să asiste la procedurile de ablație ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic și/sau CT– Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice și mezenterice superioare– Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială în tumorile hepatice– Să asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale– Să asiste și/sau să efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic2.Radiologia aparatului urinar și genital masculin1.Competențe și atitudini– Să justifice examinările imagistice urogenitale– Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea patologiei în imagistica urogenitală– Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat– Să aleagă parametrii optimi pentru radiografie, UIV, US inclusiv Doppler, CT și RM– Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor– Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologică, inclusiv aplicarea contrastului, poziționare, rezoluție spațială și temporală, cu atenție sporită pentru reducerea dozei– Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologică, incluzând aplicarea contrastului i.v., rezoluției spațiale și temporale– Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să fie obținute imagini optime ale sistemului urogenital– Să analizeze calitatea examinărilor uroradiologice și să elaboreze strategii pentru ameliorarea calității imaginilor– Să interpreteze și să formuleze rezultate pentru radiografii, UIV, US inclusiv Doppler, și sub supraveghere pentru CT și RM în patologia urogenitală– Să formuleze sub supraveghere rezultate a unor studii oncologice în radiologia urogenitală, în acord cu standarde internaționale aplicabile la situația specifică (RECIST, WHO)– Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretare și formularea rezultatelor în uroradiologie– Să identifice modificări neașteptate sau care indică urgență în imagistica urogenitală și să comunice acestea în mod adecvat și la timp– Să comunice cu pacienții și cu familiile acestora în mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale– Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenitalIII.C.Abilități practice– Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice și obstetricale– Alegerea substanței de contrast funcție de tehnica imagistică, elementele de semiologie clinică și vârsta pacientei– Efectuarea ecografiei transabdominale și/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică și la gravide– Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei– Planificarea examinării CT pentru patologia ginecologică și obstetricală cu o doză de iradiere cât mai mică– Planificarea examinării IRM pentru patologia ginecologică și obstetricală, să decidă injectarea sau nu a substanței de contrast și să efectueze pelvimetrie la pacienta gravidă– Să observe și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii și drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital2.IV.Neuroradiologie1.Competențe și atitudini– Justificarea examenelor de diagnostic imagistic și/sau proceduri intervenționale cerebrale și spinale– Alegerea celei mai potrivite metode în evaluarea anomaliilor cerebrale și spinale– Comunicarea cu pacientul în vederea obținerii consimțământului prealabil informat pentru diagnosticul imagistic și al procedurilor intervenționale cerebrale și spinale– Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinările radiologice, ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale– Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiații pentru examinările radiologice și CT cerebrale și spinale– Schitarea unui algoritm imagistic rapid (în scop de "time saving") și definirea procedurilor imagistice standard la pacienții cu AVC– Schitarea protocoalelor imagistice și procedurilor standard de operare pentru examinările CT cerebrale și spinale, inclusiv administrarea optimă a contrastului i.v., poziționarea, rezoluția spațială și temporală– Supravegherea și instruirea personalului tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor optime cerebrale și spinale– Aprecierea calității examenelor imagistice în neuroradiologie și elaborarea strategiilor pentru a îmbunătăți calitatea imaginii– Interpretarea radiografiilor, examenelor ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale– Descrierea examenelor cerebrale oncologice în concordanță cu standardele internaționale (ex. Criteriile RANO) aplicabile fiecărei situații în parte– Aprecierea limitelor proprii și solicitarea unei asistente în interpretarea și elaborarea rezultatului imagistic cerebral și spinal– Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgență în examinările cerebrale și spinale și comunicarea acestora în timp util– Comunicarea cu pacienții și rudele acestora în vederea explicării descoperirilor imagistice cerebrale și spinale– Participarea și/sau managerierea unor conferințe multidisciplinare/comisii oncologice/conferințe neurovasculare pentru boli ale SNC și măduvei spinăriiIV.B.Abilități practice– Să aleagă examinarea imagistică optimă în funcție de situația clinică în imagistica capului și gâtului– Să aleagă mediul de contrast cel mai adecvat și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică și situația clinică– Să efectueze studiile funcționale dinamice, inclusiv video fluoroscopie și a mecanismului de deglutiție– Poziționarea corectă în investigarea imagistică ale craniului, ale sinusurilor, baza craniului, și oasele faciale, inclusiv secvențe speciale– Să efectueze explorarea ecografică inclusiv ecografie Doppler a gâtului, limbii, tiroidei, paratiroidelor, ganglionilor limfatici și glandelor salivare– Planificarea unei examinări CT a capului și gâtului cu adaptarea protocolului la situația individuală în ceea ce privește mediul de contrast intravenos, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast, cu o doză de iradiere cât mai scăzută posibil– Planificarea unei examinări CT a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică individuală în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială– Planificarea unei examinări IRM a regiunii capului și gâtului și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențialului de mediu intravenoasă de contrast, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast și rezoluția spațială– Planificarea unei examinări IRM a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială– Să aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului și gâtului, folosind ecografia, CT și IRM, în conformitate cu rolul lor clinic și limitele metodei– Să realizeze post-procesări adecvate a imaginilor în explorarea capului și gâtului (MPR, MIP, MinIP, 3D, analiza vasculară, endoscopie virtuală și de fuziune)– Să efectueze radiografii dentare intra și extra-orale2.V.Abilități practice– Să efectueze, sub supraveghere, tehnici de cateterizare de bază– Să efectueze, sub supraveghere, arteriografii ale arterelor periferice– Să efectueze, sub supraveghere, drenaje ghidate imagistic ale abceselor– Să efectueze sub supraveghere, nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate– Să efectueze, sub supraveghere, biopsii eco-ghidate (cel puțin ale structurilor superficiale)– Să fie sigur în justificarea indicațiilor și să dețină cunoștințe aprofundate ale contraindicațiilor pentru procedurile de radiologie intervențională uzuale– Să poată trata reacțiile alergice, atât minore cât și majore la substanțele de contrast iodate– Să efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotecției în sala de radiologie intervențională– Să cunoască tehnicile de hemostaza în zona inghinală– Să trateze posibilele complicații post-angiografie din zona inghinală– Să efectueze îngrijirile pre- și post-procedurale corecte– Să interpreteze rezultatele de ecografie Doppler, incluzând atât examenele arteriale cât și venoase-uzuale, inclusiv Doppler carotidian, Doppler hepatic, renal și al vaselor membrelor inferioare– Să execute tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă prin abord retrograd/anterograd, introducerea ghidului, a tecii și cateterului în zona inghinală– Să facă hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și prin folosirea dispozitivelor uzuale de închidere– Să efectueze puncții arteriale cu abord alternativ brahial/axilar– Să poată folosi ghidurile, tecile și cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostică– Să execute tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, road-mapping și tehnici de pixel shift– Să efectueze angiografii periferice ale membrelor superioare/inferioare– Să efectueze angiografii viscerale: mezenterice, hepatice, splenice, gastrice, renale– Să efectueze aortografii globale toracice– Să efectueze aortografii globale abdominale– Să efectueze, sub supraveghere, angiografii ale arterelor carotide, vertebrale și subclavii– Să efectueze flebografii membre superioare/inferioare și vena cava inferioară– Să efectueze tratamentul de îngrijire post-procedural, pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular– Să interpreteze testele de coagulare pre-procedurale și să corecteze anomaliile– Să facă, sub supraveghere, procedurile uzuale de angioplastie percutana, cum ar fi angioplastia renală, angioplastii iliace și femuro-poplitee, prin abord anterograd și/sau retrograd– Să aleagă corect medicația și dozele în timpul angioplastiei– Să efectueze, sub supraveghere, stentări arteriale, prin abord anterograd și/sau retrograd– Să facă îngrijirea post-procedurală după stentarea arterială– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, flebografii și stentări venoase– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, implantarea filtrului de venă cava permanent/temporar– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, embolizari selective, pentru indicații cum ar fi hemoragii acute, tratament tumoral local, tratamentul MAV– Să trateze în mod eficient sindromul post-embolizare– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS)– Să execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane, inclusiv biopsii cu ac fin– Să identifice căi de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmează să fie biopsiate, drenajul abceselor– Să trateze complicațiile uzuale ale biopsiilor, cum ar fi pneumotoraxul și hemoragia– Să observe și/sau să execute sub supraveghere drenaj toracic, aspirarea de lichid și drenajul abceselor– Să prescrie tratamentul antibiotic înainte de drenajul abceselor– Să execute tehnicile cu trocar și Seldinger de introducere a cateterelor– Să execute, sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine– Să execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane– Să execute, sub supraveghere, drenaje/decompresii biliare percutane2.VI.Abilități practice– Să realizeze examinări ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afecțiuni comune– Să planifice examinarea CT a pacienților cu afecțiuni musculo-scheletale și să adapteze protocolul conform situației individuale, cu cea mai mică doză de iradiere rezonabilă, conform principiului ALARA– Să planifice examinarea IRM a pacienților cu afecțiuni musculoscheletale și să adapateze protocolul situației individuale– Să realizeze postprocesarea imaginilor achiziționate, incluzând reformatări multiplanare (MPR) și maximum intensity projections (MIP)– Să realizeze, sub supravegherea unui superior, injectarea intraarticulară sub ghidaj imagistic a contrastului IRM/CT pentru realizarea artrografiilor– Să aleagă cea mai utilă metodă imagistică de examinare în concordanță cu situația clinică dată– Să aleagă cel mai potrivit mediu de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu tehnica imagistică utilizată și cu problema musculoscheletală investigată– Să realizeze studii funcționale, dinamice ale articulațiilor și coloanei vertebrale– Să realizeze o poziționare corectă la radiografii pentru coloana vertebrală și extremități, inclusiv incidente speciale– Să realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal– Să realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal, în cazuri ușoare.– Să observe și/sau să realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal în cazuri mai complexe– Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, conform principiului ALARA– Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, în privința rezoluției spațiale și a utilizării potențiale a contrastului intravenos– Să realizeze injectarea intraarticulară de substanță de contrast, inclusiv în șold, umăr sau articulația pumnului, în vederea realizării artro-RM sau artro-CT– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere discografii, injecții interfatetare articulare și vertebroplastii– Să realizeze cu încredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale, incluzând reformatări multiplanare (MPR), maximum intensity projection (MIP), minimum intensity projections minIP) și imagini de fuziune2.VII.Abilități practice– Să facă o anamneză detaliată a pacienților referitor la patologia mamară și a factorilor de risc relevanți– Să facă un examen clinic corespunzător al sânului, axilei și structurilor asociate– Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică– Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă a chistelor care necesită evacuare– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic) și biopsie percutană (tru-cut) sub ghidaj ecografic– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic, ecografic sau RM– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic– Să efectueze tratamente minim invazive (aspirație) în cazul abceselor mamare– Să efectueze corelații imagistico-patologice în afecțiunile mamare– Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector și să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta– Să participe la interpretarea mamografiilor de screening, cu discutarea cazurilor și urmărirea acestora până la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening)2.VIII.Abilități practice– Organizarea și supervizarea realizării corecte a radiografiilor, explorărilor CT și IRM pentru nou-născuți, sugari și copii.– Realizarea poziționării corecte pentru radiografii la nou-născuți, sugari și copii.– Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix– Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă– Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori.– Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal.– Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală.– Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale.– Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută.– Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale.– Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie.– Urmărirea și/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari, copii și adolescenți– Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tubului digestiv, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Efectuarea corectă a reducereii invaginației intestinale– Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tractului urinar, inclusiv uretrocistografia micțională, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și adaptarea examinării în funcție de situația individuală și de vârstă, utilizând adecvat dozele de iradiere, respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obținerii informației necesare (principiul ALARA)– Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, cu adaptarea examinării în funcție de situațiile individuale și de vârsta pacientului, și luând de asemenea în considerare rezoluția spațială, eventualitatea necesității sedării și potențiala utilizare a substanțelor de contrast intravenoase– Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice, incluzând: reformatări multiplanare (MPR), proiecție de intensitate maximă (MIP), proiecție de intensitate minimă (MinIP), fuziunea imaginilor și aplicații de analiză vasculară2.Participarea la 20 de ședințe de discutări de cazuri cu prezentarea a cel puțin 10 cazuri.Interpretarea a 300 de radiografii.Efectuarea nemijlocită a 50 de ecografii și observarea/participarea la încă 200 (incluzând examinări abdominale, toracale, transfontanelare, scrotale, de părți moi, articulare, vasculare, în particular în caz de invaginație, volvulus, stenoza hipertrofică de pilor, stenoze duodenale, apendicită, displazie de șold, sinovita, patologie scrotală și testiculară, adenopatii, traumatisme, patologie neonatală cerebrală).Efectuarea nemijlocită a 10 de examinări IRM și observarea/participarea la încă 40 (incluzând examinări cranio-cerebrale, vertebrale, pelvine, abdominale, de membre și articulații, cardio-vasculare, în particular în caz de patologie tumorală, patologie neurologică și neurochirurgicală, traumatisme articulare, osteonecroza aseptică).IX.CunoștințeDe a descrie principiile fizice de bază incluzând structura atomică, radioactivitatea și dezintegrări radioactive.De a înțelege principiile cuantificării studiilor PET inclusiv valoarea standardizată a captării (SUV)De a înțelege principiile fizice de bază ale dispozitivelor hibride PET-CT, SPECT-CT, PET-IRMDe a înțelege aspectele legate de radioprotecția în medicina nucleară și imagistica hibridă, inclusiv dozimetria pacientului, dozimetria personalului, contaminare radioactivă, monitorizare, variante de echipamente, controlul calității și managementul securității/riscurilor.AbilitățiDe a efectua, sub supraveghere, administrarea radiofarmaceuticelor pentru următoarele tipuri de examinări scintigrafice: osoase, renale, pulmonare de ventilație și perfuzie (V/Q), tiroidiene, paratiroidiene, cu leucocite marcate, cardiace.De a aplica criteriile adecvate și indicațiile pentru procedurile de medicina nucleară și imagistică hibridă, sub supravegherea unui specialist de medicină nuclearăDe a comunica cu pacienții în vederea informării acestora despre procedura care li se va efectua și de a obține acordul informal înaintea efectuării procedurilor de medicină nucleară sau imagistică hibridăDe a aplica, sub supraveghere, metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicină nucleară sau imagistică hibridă.De a-și aprecia limitele și a identifica momentul adecvat când este necesar de a cere asistență în interpretarea și elaborarea rezultatelor examinărilor de medicina nucleară sau imagistică hibridă.De a comunica cu pacienții și aparținătorii acestora în vederea explicării rezultatelor examinărilor scintigrafice, sub supraveghere.Notă:Modulul IX "Imagistica hibridă":1.Modulul se poate efectua numai în Centrele Universitare care fac dovada că dețin sau că pe raza teritorială există sisteme imagistice hibride (în sistemul public sau privat)3.Modulul opțional (4 luni)– la alegere, oricare din modulele II – IX– se urmărește consolidarea competențelor și abilităților practice aferente modulului care este repetat– activitatea practică aferentă acestui modul reprezintă proporția pentru 4 luni a activității practice aferente modulului care este repetat.
Program de desfășurare a stagiilor practice în cadrul
În acord cu programa de pregătire în specialitate – revizie 2 iulie 2016
Modul nr.
Denumire modul
Stagiu nr.
Conținut
Durată modul (luni)
Durată stagiu (luni)
Observații
I
Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție
1
Tema A. Radiologie convențională și CT radiologie convențională
6
1,5
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
2
Tema A. Radiologie convențională și CT -CT
1,5
3
Tema B. Ecografie și IRM – ecografie
1,5
4
Tema B. Ecografie și IRM -IRM
1,5
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 1 și 2, respectiv subiectele 1- 42.
II
Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine
5
Radiologie convențională și CT
9
5
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
6
Ecografie și IRM
4
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 5 și 6, respectiv subiectele
III
Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie
7
Radiologie convențională
12
1
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
8
Ecografie
4
9
CT
4
10
IRM
3
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 7, 8 și 9, respectiv subiectele 164-212.
IV
Neuroradiologie, radioimagistică capului și gâtului
11
CT
9
3
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
12
IRM
5
13
radiologie convențională și ecografie
1
Examen evaluarea cunoștințelor – tematica capitol 3 și 4, respectiv subiectele 43-127
V
Radiologie intervențională
14
radiologie intervențională
3
3
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 11, respectiv subiectele 255-271.
VIII.
Radiologie pediatrica
18
Radioimagistică pediatrică
6
6
X.
Opțional
20
La alegere, oricare dintre modulele II -VIII
4
4
Defalcarea pe stagii și succesiunea acestora se face în funcție de modulul ales, proporțional fata de modului inițial.
PROIECT
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.h)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).j)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l)În anul II de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:a)Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.e)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.g)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.i)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.f)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.h)Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. +
Articolul 13(3)Rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru aceasta activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legalei)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.k)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
PROIECT +
Tematica examenului de specialitate – radiologie – imagistică medicalăPrincipii fizice și tehnice ale radiologiei convenționale (subiectele 1-5)2.Principiile fizice și tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8-12)4.Artefactele în IRM; substanțele de contrast în IRM; valoarea și indicațiile IRM (subiectele 19-21)6.Substanțele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de acțiune, reacții adverse, profilaxie (subiectele 29 – 32)8.Noțiuni de imagistica moleculară (subiectele 36 – 38).10.Anatomie radioimagistică neuroradiologică (subiectele 43 – 48)12.Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 – 59)14.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 64 – 72)16.Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 – 86)18.Anatomia radioimagistica a capului și gâtului; diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului și gâtului (subiectele 94 – 100)20.Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroidă, paratiroide și spațiului visceral, nasului, nazofaringelui, sinusurilor paranazale, hipofaringelui, laringelui și ganglionilor limfatici cervicali, (subiectele 113 -118, 125 – 127)22.Anatomia radioimagistică a toracelui; tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 – 130)24.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice; afecțiunilor pleurale; afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat (subiectele 133 – 135)26.Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare și de căi respiratorii (subiectele 138, 143)28.Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari (subiectele 140, 141)30.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă; patologia congenitală și dobândită valvulară; cardiomiopatii; miocardite; boli cardiace asociate diabetului zaharat și bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv, (subiectele 148 -151)32.Diagnosticul radioimagistic în: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare și inferioare (subiectele 155 – 158)34.Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale sistemului digestiv și glandelor sale anexe; Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice și de postprocesare utilizate în evaluarea sistemului digestiv și a glandelor sale anexe; indicații și contraidicații ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv, (subiectele 164 – 166).36.Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subțire și gros (subiectele 170, 171)38.Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal (subiectele 167, 174, 175).40.Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor; litiazei urinare și obstrucției urinare (subiectele 178, 181, 182).42.Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar; nefropatiilor medicale și vasculare. Transplantul renal: apect radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor. (subiectele 185 – 187)44.Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului și scrotului; patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală (subiectele 192 -194)46.Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin și a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine (subiectele 197, 198)48.Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum; abdomenului acut la gravide. Pelvimetria IRM – principii și măsurători. IRM fetal – principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. (subiectele 203 – 206)50.Anatomia radioimagistica, variante anatomice și tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicații, contraindicații, pericole); diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute și cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 – 226).52.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor și leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 – 240).54.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor articulare și al altor afecțiuni a aparatului locomotor (al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes și boala Scheuermann; calcificărilor/osificărilor de țesut moale) (subiectele 245 – 249, 253, 254).56.Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, variantelor anatomice și induse fiziologic ale sânului; semiologie elementară imagistica senologică; lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme) (subiectele 257 – 259)58.Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice; al patologiei mamare la grupe particulare de pacienți (bărbați, copii, adolescente, sarcina, lactație); evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale și a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 -266).60.Principii privind explorarea radioimagistica în patologia pediatrica; noțiuni de dezvoltare anatomică în copilărie; principiul ALARA, cerințe de radioprotecție și aplicarea lor practica; valoare, indicațiile și algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la vârstă pediatrică; particularități ale administrării substanțelor de contrast la copii (subiectele 272 – 275)62.Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui și a aparatului cardiovascular la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 292 – 308)64.Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor și a sindroamelor neurocutanate la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 329 -340)66.Principii și tehnici de radioimagistica intervențională vasculară (subiectele 350-356)68.Principii și tehnici de radioimagistica intervențională nevasculară; intervenții hepato-biliare, intervenții genito-urinare, biopsia cu ac fin a nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 – 366). +
Bibliografie:Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România – (sub red) Dudea Sorin M. – Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate – Vol I, Vol II, Ed. Medicala București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOTERAPIE
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEADEFINIȚIE: Radioterapia (oncologia radiologică) este specialitatea medicală clinică independentă care utilizează radiația ionizantă, singură sau în combinație cu alte metode terapeutice în tratamentul pacienților cu cancer sau alte boli.1.2. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.3.Etapa de angajare, luare în evidentă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.3.2.Stagiul de oncologie medicală – 5 luni1.3.4.Stagiul de anatomie patologică – 2 luni1.3.6.Stagiul de bioetică – 2 săptămâni1.3.8.CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore).1)Diagnosticul ecografic.3)Diagnosticul R.M.N.5)Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C.și anexe2.Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feței4.Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui.6.Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui.8.Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui.10.Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar.12.Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului.14.Diagnosticul imagistic ai cancerului hepatic și al căilor biliare intrahepatice.16.Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului.18.Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian și anal.20.Diagnosticul imagistic al cancerului sânului.22.Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin.24.Diagnosticul imagistic al cancerului renal.26.Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei.28.Diagnosticul imagistic al cancerului de părți moi.30.Diagnosticul imagistic al metastazelor.32.Diagnosticul imagistic în limfoame nehodgkiniene.34.Diagnosticul imagistic în leucemii1.4.1.2.Interpretarea radiografiilor standard:– scheletale: 100 toraco-pleuro-pulmonare: 200– esofagiene: 10 gastrice: 10– colorectale: 50– aparat urinar: 50 mamografii: 200– căi biliare: 102.Scintigrafia hepatică: tehnică, interpretare: 504.Scintigrafia renală: tehnică, interpretare: 506.Scintigrafia pulmonară; tehnică, interpretare: 308.Interpretarea computer tomografiei cu RMN – cranio-facial, cervical, toracic (cutie și coloană dorsală) și abdomino-pelvin: 501.4.2.Tematica lecțiilor conferință (150 ore):1)Biologia moleculară a cancerogenezei– Transducția semnalului– Ciclul celular.– Genele cancerului– Genele reparatorii– Genele de detoxifiere– Oncogene– Gene tumoral supresoare3)Citostatice – generalități.– Clasificarea citostaticelor.– Modalități de acțiune a citostaticelor.– Indicațiile tratamentului citostatic.– Efecte secundare. CompLicații. Rezistența la tratamentul citostatic.– Strategia terapeutică și locul chimioterapiei.– Alegerea citostaticului optim. Valoarea polichimioterapiei.– Mod de administrare a tratamentului citostatic.5)Modul ORL – oncologie (sinteza din 8 secțiuni de curs) examenul clinic ORL tumorile maligne de rinofaringe tumorile maligne ale hipofaringelui, ale limbii și esofagului cervical tumorile maligne ale foselor nazale și ale sinusurilor feței1.4.2.2.Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer; examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare și conducerea tratamentului: 100.2.Tehnica recoltării secrețiilor pentru examenul citologic:20.4.Tehnica puncției aspirative cu ac fin (ganglioni, tumori superficiale, mamare, etc):506.STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ1.4.3.1.Biologia și morfologia celulei canceroase.2)Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne și maligne4)Tumorile epiteliale.6)Tumorile țesutului gras8)Tumorile țesutului osos10)Tumorile vasculare12)Tumorile țesutului mezotelial14)Tumorile țesutului melanoformator16)Baremul activităților practiceA.Demonstrarea cariotipului normal2.PRELEVAREA Și INTERPRETAREA ÎN EXAMINĂRILE DE CITOLOGIE ONCOLOGICĂ1.Prelevarea și examinarea frotiurilor de sânge periferic3.Prelevarea și examinarea frotiurilor de spută5.Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid asciticC.Tumorile benigne și maligne epiteliale:50 examinări de fiecare tip.2.Tumorile benigne și maligne ale țesutului hematoformator: 20 examinări de fiecare tip.4.Tumorile benigne și maligne disembriopiazice: 5 examinări de fiecare tip.1.4.4.Programul de pregătire (600 ore) Infrastructura și aspecte organizatorice Directorul programului de pregătire a rezidenților răspunde de administrarea, structura, conținutul programului și asigură respectarea acestuia în conformitate cu criteriile curriculei. Organizează întâlniri regulate cu stafful de învățământ pentru revizuirea obiectivelor și a desfășurării programului. Pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare este esențial nivelul ridicat al staffului de învățământ. Membrii acestui staff trebuie să desfășoare o parte considerabilă din timpul lor de activitate profesională în cadrul programului de învățământ. Instituția de învățământ trebuie să aibă acces la un laborator de radiobiologie, la tehnici imagistice curente, la laborator de anatomie patologică și genetică. Trebuie să dispună de servicii adecvate de oncologie medicală, chirurgie oncologică și alte servicii specializate în oncologie. Rezidenții trebuie să aibă acces la literatura de specialitate. Fiecare cursant va completa un caiet de lucrări (log-book) standardizat în care va consemna experiența proprie și care acoperă programul de pregătire în specialitate. Directorul de program revizuiește acest caiet împreună cu cursanții cel puțin de două ori pe an. Programul de pregătire Programul modular de pregătire în științe fundamentale prevăzut de ESTRO cuprinde următoarele capitole mari:1.Biologia cancerului Terminologia și tehnici de biologie moleculară (1) Genetica cancerului (1) Transmiterea semnalului (1)1.2. Mecanismul de acțiune a imunoterapiei (1) Mecanismul de acțiune a terapiei genice (1)Radiobiologie Interacțiunea radiației cu materia vie la nivel molecular (1) Efecte celulare, mecanismul morții celulare (1) Curbe de supraviețuire celulară (1) Sisteme tumorale solide și sisteme leucemice (2) Raport doză-timp-fracționare, LET, diferite modalități de iradiere și evaluarea lor în practică clinică (2) Evaluarea răspunsului tumoral (2) Factori predictivi ai răspunsului la iradiere (2)Bazele fizicii radiațiilor Structura atomului și nucleului (1) Definiția și descrierea radioizotopilor (1)Fizica aplicată în radioterapie Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a tubului de raze X (1) Descrierea sistemelor de colimare specializate (2) Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a ciclotronului (1) Descrierea planului de tratament inclusiv 3D, a simulării virtuale și a simulării CT și aplicarea practică a acestora (2) Specificarea volumului țintă și a dozei absorbite în radioterapia externă (2) Aplicarea algoritmului calculării dozei în iradierea 2D (2) Principiile, aspectele tehnice și aplicarea RT conformaționale, a RT cu intensitate modulată, a RT stereotactice și a tratamentului cu particule (1)Radioprotecție Principiile radioprotecției, inclusiv ALARA (1) Riscul inducției tumorilor secundare (1) Definirea și discutarea echivalenței factorului de pondere doză-țesut (1) Legislația europeană și națională (2)1.7. Determinarea volumului țintă în practica clinică (2)1.8. Definirea și evaluarea controlului tumoral și a toxicității (2) Descrierea diferitelor tipuri de trialuri și a rolului lor (1) Teste de semnificație (2) Specificitate/ sensitivitate/ validitate/putere Nivele de evidență (1) Bazele managementului și economiei în radioterpie Estimarea costurilor (2)2.Epidemiologia cancerului (1) Epidemiologia descriptivă Epidemiologia experimentalăEtiologia cancerului (1) Factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali) Factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)Evoluția naturală a cancerului (1)2.4. Bazele genetice ale invaziei și metastazării Rolul mecanismelor imune în apărarea antitumorală.2.5. Reguli de clasificare2.6. Clasificarea markerilor tumorali2.7.2.8. Rolul chirurgiei în diagnosticul cancerului Principiile tratamentului chirurgicalBazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1) Cinetica celulară Rezistența la citostatice Indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei Clasificarea citostaticelor Principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazicePrincipiile tratamentului hormonal în oncologie (2) Principalele efecte ale hormonilor în cancer Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia canceruluiDecizia terapeutică (2) Obiectivele tratamentului în cancer și alegerea modalităților terapeutice Principii generale de oncologie pediatricăInfecțiile în cancer (2)2.13.Urgențele în oncologie (2)2.15. Tratamentul durerii în cancerTratamente paleative în cancer (2)2.17.Aspecte de psiho-oncologie (2)2.19.Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populației3. Fiecare rezident trebuie să însușească cunoștințe teoretice (1) respectiv cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică.: Cap și gât (2)– Laringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Cavitate bucală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Orofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Hipofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Nazofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Limba (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Nas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Sinusuri paranazale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Glande salivare (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Tiroida (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ochi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) Plămân/Mediastin (2)– Cancer bronho-pulmonar non-small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Cancer bronho-pulmonar small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Tumori mediastinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Mezoteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Timom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) Tumori Cutanate (2)– Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Alte tumori cutanate decât melanomul (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) Ginecologie (2)– Col uterin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Endometru (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ovar și trompe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Vagin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Vulvă (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) Tumori oftalmice/orbitare (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) Sistem nervos central (2)– Glioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Meningioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Măduva spinală(epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Baza de craniu (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) Paliații (2) Metastaze cerebrale Sindrom de venă cavă Sindroame hemoragice Tumori ale copiilor (1) PortofoliuDate personale2.Rezultatul evaluărilor periodice și a aprecierilor făcute de îndrumători și directorul de program4.Publicații, articole, postere, abstracte la care rezidentul a fost autor, documente care atestă prezentările făcute de rezident6.Activități speciale desfășurate pe parcursul rezidențiatului8. Caietul de lucrări practice Caietul de lucrări practice revizuit de către directorul de program cel puțin de două ori pe an se consideră o modalitate de evaluare a rezidentului. Este totodată o modalitate de asumare a responsabilității îndrumătorului diferitelor stagii pentru perioada de pregătire a rezidentului.Cap și gât2.Plămân/Mediastin4.Tegument6.Ginecologie8.Limfoame și leucemii10.Tumori cu punct de plecare necunoscut12.Alte experiențe practice (ex. Pediatrie, Tumori oftalmice, Boli benigne) Curricula de pregătire în radioterapie acceptată pe plan european reprezintă un pas important spre armonizarea învățământului medical în Europa, în vederea accesului egal al pacienților la îngrijire medicală de cel mai înalt nivel. Responsabilitatea implementării recomandărilor europene revine autorităților locale și/sau naționale de învățământ.1.4.4.2.Planuri de tratament pentru următoarele localizări: Cancer cutanat: 10– Cancer al S.N.C.– Cancerul glandelor salivare: 10 Cancerul orofaringelui: 25– Cancerul hipofaringelui: 20– Cancerul laringelui: 60 Cancerul esofagului: 5 Cancerul renal: 5– Cancerul vezicii urinare: 20 Limfom Hodgkin și limfom nonHodgkin– Cancerul tiroidian: 5 Tumori rare, localizări diferite: 102.Prezentare cazuri clinice: 20-40 Examinări parțiale în timpul stagiului: radiobiologie La sfârșitul anului II brachiterapie + ginecologie oncologică1.4.5.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Valori ale relației medic-pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Relația medic-pacient II- 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoană vie3.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore Caietul de monitorizare Caietul de monitorizare (European Log-book) pentru pregătirea în radioterapie se consideră u n instrument de bază în colectarea informațiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învățământului de radioterapie și este principalul element de evaluare.
RADIOTERAPIESTAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ RADIOTERAPIE (1.1) 2 LUNICHIRURGIE ONCOLOGICĂ(I.3) 3 LUNIIMAGISTICĂ (CT, RMN, SCINTIGRAFIE) (1.5) 6 LUNIRADIOTERAPIE (1.7) 2 ANI ȘI 5 1/2 LUNI
ANUL II
ANUL IV
I.1
1.3
1.5
1.7
1.7 Curriculumul de pregătire în specialitatea radioterapie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE +
Definiția specialității:managementul reabilitării persoanelor de toate vârstele care prezintă condiții de sănătate dizabilitante și comorbiditățile acestora, cognitivă (incluzând comportamentul), participarea (incluzând calitatea vieții) cât și modificarea factorilor personali și de mediu. Funcționării (CIF-OMS) constituie referința principală ca instrument și ca taxonomie. Interacțiunile dintre componentele CIF 
Cu toate că partea de "Medicină Fizică" a specialității se menține, cele două părți care mai înainte se considerau a fi separate, "Medicina Fizică" și "Medicina de Reabilitare" evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală.• Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acțiuni sau sarcini;
Referințe:World Health Organization Geneva, International Clasification of Functioning, Disability and Health 2001- tradus în limba română2.World Report on Disability – tradus în limba română, WHO 20114.Stucki G, Zampolini M, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the system-wide implementation of the ICF in Physical and Rehabilitation Medicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J Phys Rehabil Med 2016. (Accepted for publication[ABW1])6.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.5
15
Medicină Fizică și de Reabilitare
27 1/2 luni
5 ore/săptămână
Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică
5 luni
5 ore/săptămână
Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal
2 luni
5 ore/săptămână
Electromiografie
2 luni
5 ore/săptămână
Imagistică medicală
2 luni
5 ore/săptămână
Neurologie
5 luni
5 ore/săptămână
Cardiologie
3 luni
5 ore/săptămână
Reumatologie
2 luni
5 ore/săptămână
Chirurgie plastică
2 luni
5 ore/săptămână
Ortopedie-Traumatologie
2 luni
5 ore/săptămână
Pneumologie
2 luni
5 ore/săptămână
Geriatrie
2 luni
5 ore/săptămână
Neurochirurgie
2 luni
5 ore/săptămână
Medicină Sportivă
1 lună
5 ore/săptămână
Bioetica
2 săptămâni
5 ore/săptămână
1200
4800
Structura programului +
Modulul 1, anul I, III, IV, V: Medicină Fizică și de ReabilitareNr. ore practică. 2200Tematică. +
Curriculum de studii și cunoștințe teoretice pentru adulți și copii.Precizare: Modulul 1 de Medicină Fizică și de Reabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămâni în anul III sau IV în Balneoterapie și se va desfășura într-o stațiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează.Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MFR)A.1.Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății – OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.A.3.Diagnosticul în MFRA.5.Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR – totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.A.7.Evaluarea calității vieții QoL în MFRA.9.Stimularea Electrică Funcțională Neuromusculară (FES); BiofeedbackA.11.Orteze și proteze.A.13.Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.A.15.Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.A.17.Rolul Medicinei Alternative/Complementare în MFR (medicina manuală, managementul durerii, etc.)A.19.Considerente etice în MFR.A.21.Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).B.MFR la persoanele cu stroke (Accident Vascular Cerebral)B.2.MFR la persoanele cu alte afecțiuni cerebraleB.4.MFR la persoanele cu afecțiuni neurologice autoimune și inflamatorii (ex: scleroza multiplă)B.6.MFR la persoanele cu neuropatii, miopatii și leziuni de nerv perifericB.8.MFR la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire și deglutițieB.10.MFR la copii și adulți cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculareB.12.MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletaleC.1.MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)C.3.MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.)C.5.MFR la persoanele cu leziuni ale mâiniiC.7.MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructiveC.9.MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)C.11.AlteleD.MFR la persoanele cu boli cardiace și vasculareD.2.MFR la persoanele cu cancerD.4.MFR la persoanele vârstnice (inclusiv pacienți imobilizați)D.6.MFR la persoanele cu instabilitate posturală și căderi recurenteD.8.MFR la persoanele cu afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinuluiD.10.MFR la persoanele cu transplant de organD.12.Științele integrative și clinice de Reabilitare MedicalăE.1.Cercetarea în Intervențiile Comprehensive de MFR.E.3.Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzând ghidurile, organizarea, coordonarea și educația.E.5.Managementul calității în MFRE.7.Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.E.9.Rețele și protocoale în MFR.E.11.Obiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.Rezultate așteptateRezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. +
Modulul 2, anul IV sau V: Medicină Fizică și de Reabilitare PediatricăNr. ore practică. 400Tematică.1.Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.3.Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).5.Inegalități ale membrelor inferioare.7.Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii.II.III.Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2.Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4. +
Modulul 3, anul IV sau V: Ecodiagnostic Neuro-Musculo-ScheletalNr. ore practică. 160Tematică.1.Anatomia ecografică a aparatului locomotor3.Revărsate articulare, tenosinovite5.Examinarea ecografică a piciorului în încărcare7.Examinarea ecografică a umărului – rupturile coafei rotatorilor9.Rupturile tendoanelor – achilean, rotulian, cvadricipital, bicipital11.Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale – localizare, măsurători, puncție ghidată ecografic, monitorizare.II.III.Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2.Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4. +
Modulul 4, anul IV sau V: ElectromiografieNr. ore practică. 160Tematică.1.Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.3.Leziuni de nervi periferici5.Aparatura de electromiografie7.Electro-mio-neurografia – principii generalea)Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romicac)Stimularea repetativă9.Metode cantitative în electromiografie – EMG kineziologicăa)Patologia EMG● Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.● Tulburări ale transmiterii neuro-musculareObiective educaționaleDobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.Rezultate așteptateRezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1.Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3.Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. +
Modulul 5, anul I sau II: Imagistică medicalăNr. ore practică. 160Tematica.1.Tomografia computerizată a sistemului neuro-musculo-scheletal.3.Substanțele de contrast.5.Noțiuni de Imagistică moleculară (PET, etc).7.Noțiuni de Radiologie Intervențională.II.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat în specialitate. +
Modulul 6, anul II sau III: NeurologieNr. ore practică. 400Tematică.1.Patologia pericarionului neuronal3.Sindromul de neuron motor periferic5.Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale7.Sindromul cerebelos9.Sindroame extrapiramidale11.Sindroame corticale13.Patologia substanței reticulare15.Hemiplegia și paraplegia17.Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene19.Cefaleea și sindroamele migrenoase21.Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică23.Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern25.Neuropatii senzitive27.Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulareII.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate +
Modulul 7, anul II sau III: CardiologieNr. ore practică. 240Tematică.1.Valvulopatiile3.Hipertensiunea arterială5.Cordul pulmonar cronic7.Arteriopatiile periferice9.Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor11.Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv13.Interrelații în patologia cardiovasculară și neurologică15.Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare17.Terapia specifică conservatoare cardiovascularăII.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate +
Modulul 8, anul II sau III: ReumatologieNr. ore practică. 160Tematică.1.Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie)3.Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară5.Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)7.Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc.9.Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos)11.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate +
Modulul 9, anul II sau III: Chirurgie plasticăNr. ore practică. 160Tematica1.Managementul arsurilor.3.Noțiuni de îngrijire a plăgilor5.Noțiuni de chirurgie estetică.II.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice. +
Modulul 10, anul II sau III: Ortopedie-TraumatologieNr. ore practică. 160Tematică.1.Complicațiile imediate și tardive în traumatismele umărului3.Traumatisme la nivelul pumnului – implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical5.Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor – atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională7.Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare – aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice9.Șoldul operat protezat11.Genunchiul operat și protezat13.Intervenții ortopedice corective pentru deviații axiale de tipul: coax vara, coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor15.Cifoze17.Traumatismele coloanei vertebrale: fără leziuni neurologice/cu leziuni neurologice19.Amputațiile21.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteRezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate +
Modulul 11, anul II sau III: PneumologieNr. ore practică. 160Tematică.1.BPOC3.Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC5.Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici7.Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii9.Explorări în penumofitiziologieII.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate +
Modulul 12, anul II sau III: GeriatrieNr. ore practică. 160Tematică.1.Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice3.Patologia digestivă la vârstnici5.Patologia nefro-urologică și genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice, sexualitatea la vârstnici7.Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget9.Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice. Escarele11.Tulburările psihice ale vârstnicului13.Aspecte de gerontologie socialăII.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate +
Modulul 13, anul II sau III: NeurochirurgieNr. ore practică. 160Tematică.1.Traumatisme vertebro-medulare3.Procese expansive intracraniene5.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară7.Obiective educaționale.● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteRezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate +
Modulul 14, anul II sau III: Medicină SportivăNr. ore practică. 80Tematică1.Exerciții fizice pentru sănătate3.Capacitatea de efort: baze fiziologice și biochimice5.Patologii specifice efortului fizicII.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate. +
Modulul 15, anul V: BioeticaNr. ore practică. 40Tematică.A.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăB.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)C.Valori ale relației medic-pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Relația medic-pacient II – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Acte normative care reglementează relația medic-pacientE.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăF.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeJ.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.Obiective educaționale. Înțelegerea principiilor de BioeticăIII.● Înțelegerea relației medic – pacient● Înțelegerea eticii în transplant +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:● Să deosebească abilitățile necesare executării intervențiilor specifice: infiltrații, blocuri de nervi, etc● Domeniul de competență în MFR● Evaluarea în MFR● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)● Evaluarea rezultatelor în MFR● Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia.● Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.● Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.● Considerente etice în MFR.● Managementul calității în MFR● Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:● Afecțiunile ortopedice● Alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace și vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecțiuni ale persoanelor vârstnice, afecțiuni ale copiilor cu dizabilități, îngrijirea rănilor, afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului, transplantul de organe. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:● Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia. +
Examenul de medic specialist:DA
DA
DA
+
TEMATICA DE EXAMENIstoricul și Examenul Fizic la adulți și copii în Reabilitarea Medicală.2.Analiza Mersului: Tehnologie și Aplicații Clinice.4.Imagistică Neurologică și Musculo-Scheletică.6.Reabilitarea și Protezarea Post-Amputație a Membrelor Superioare, și a Membrelor Inferioare.8.Fotolii Rulante și Tehnologii Avansate de Reabilitare.10.Exercițiul Terapeutic.12.Proceduri cu Agenți Fizici joasă și medie frecvență și electrostimulare neuro-musculară (ESNM/FES).14.Proceduri cu Agenți Fizici fototerapie: Laser, ultraviolete, infraroșii, lumina polarizată, etc.16.Proceduri cu Agenți Fizici pentru hidroterapie și termoterapie (inclusiv crioterapie).18.Indicații pentru cure balneoclimatice profilactice, Indicațiile pentru cura balneoclimaterică pe grupe de afecțiuni.20.Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Coloanei Vertebrale.22.Managementul Disfuncțiilor Vezicii Urinare.24.Controlul Spasticității.26.Prevenția și Managementul Plăgilor Cronice.28.Reabilitarea Pulmonară.30.Bolile Reumatice Inflamatorii. PR, SA, AP.32.Afecțiunile Neuro-Musculo-Scheletice ale Regiunii Cervicale.34.Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Inferior.36.Osteoporoza.38.Durerea Musculară.40.Afecțiunile Neuronului Motor.42.Afecțiunile Miopatice.44.Leziunea Cerebrală Traumatică II.: Evaluarea funcțională și conceptele terapeutice în reabilitare, Aspectele comportamentale, emoționale și de dispoziție în reabilitare, Procedurile neuroimagistice în cercetarea leziunii cerebrale traumatice, Rezultate, integrarea în comunitate, resurse și prevenție46.Accidentele Vasculare Cerebrale II.: Reabilitarea deficitelor și dizabilității legate de accidentul vascular cerebral, Tranziția către comunitate, urmărirea evoluției și îngrijirile pe termen lung, Rezultatele reabilitării.48.Scleroza Multiplă.50.Mielomeningocelul și alte Disrafisme Spinale (*) Pediatrie52.Traumatismele Vertebro-Medulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicațiile secundare.54.Reabilitarea Persoanelor cu Cancer.56.Reabilitarea Pacienților Geriatrici.58. +
Bibliografie:Braddom R. Medicină Fizică și de Reabilitare. Ed IV-a. Elsevier 20152.Field of Competence of Physical and Rehabilitation Medicine Physicians UEM-PRM Ediția 2014 Partea I4.Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011.6.Rădulescu A, Burtan M. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura Medicală. București 20148.Sbenghe T. Kinesiologie – Știința Mișcării. Ed. Medicală, 200210.Ionescu R. Esențialul în Reumatologie. Ed. Amaltea 2007 +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)● Bilanț muscular – 200● Interpretare de Computer tomograf – 150● Interpretare de Scintigrafie – 10● Infiltrații periarticulare – 50● Analiza lichidului sinovial – buletine 20● Interpretare de ecografii neuro-musculo-scheletale – 60● Buletin de analize factori naturali terapeutici – 10● Prezentare de cazuri – 20● Evaluarea mersului și a posturii la copil● Interpretare de ecografii neuromusculoscheletale – 10 la copil2.Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):() Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare2.2.● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare● Să susțină examenul de Board European UEMS-PRM● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare2.3.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist:● Infiltrații periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică● Electromiografie● Balneoterapie2.5.● Managementul Medical al Dezastrelor● Acupunctură● ApifitoterapiePRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMProf. Dr. Mihai BerteanuSemnătura: +
MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE +
STAGII PRACTICE ȘI CURSURIMEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE- 10 luni (anul I) + 17 1/2 luni = anii III, IV și V2.ECODIAGNOSTIC NEURO-MUSCULO-SCHELETAL- 2 luni (anul IV sau V)4.IMAGISTICĂ MEDICALĂ – 2 luni (anul I sau II)6.CARDIOLOGIE – 3 luni (anul II sau III)8.CHIRURGIE PLASTICĂ – 2 luni (anul II sau III)10.PNEUMOLOGIE – 2 luni (anul II sau III)12.NEUROCHIRURGIE – 2 luni (anul II sau III)14.BIOETICĂ – 2 săptămâni (anul V)
(la 03-04-2018,
ANUL I
ANUL III
ANUL V
5
7
9
11
1
14
1
2
15
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
MINISTERUL SĂNĂTĂȚIICURRICULUM DE PREGĂTIREREUMATOLOGIECURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIEDEFINIȚIA SPECIALITĂȚIIReumatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu boli ale sistemului musculo-scheletal și țesutului conjunctiv-vascular. Acestea cuprind: boli inflamatoare, degenerative, metabolice, afecțiuni ale părților moi și sindroame dureroase acute sau cronice la nivelul aparatului locomotor, incluzând și afectarea sistemică a altor organe și sisteme, inclusiv structuri vasculare și nervoase din cadrul bolilor menționate.ORGANIZAREA PROGRAMULUIDurata rezidențiatului de reumatologie este de 5 ani. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică reprezintă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.Pregătirea în specialitatea reumatologie se realizează prin parcurgerea modulelor detaliate în continuare. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (iar pentru cele cu durata de peste 12 luni, cel puțin anual) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire, de către coordonatorul de rezidențiat.Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an), la programe / manifestări de educație medicală și efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat), sub îndrumarea coordonatorului de rezidențiat.Examenul constă în patru probe:● probă scrisă (10 subiecte din tematica de reumatologie);● probă practică de interpretare a unor investigații / de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.Tematica și bibliografia pentru examenul de medic specialist se regăsesc în ANEXA 1.3.Numărul total de module: 8poate include un modul opțional cu durata de 3 luni, dintre următoarele: Cardiologie, Pneumologie, GastroenterologieAnul 3MODULUL 3: Pediatrie (P) – 3 luniMODULUL 6: Explorări imagistice în reumatologie: radiologie, IRM și CT (IMG1) – 1 lunaOBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE:Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:– Capacitatea de a preciza diagnosticul, de a conduce managementul și aplicarea terapiei în bolile cronice, mai ales cele musculoscheletice și ale țesutului conjunctiv, precum și cele din alte domeniile care intră în diagnosticul diferențial al patologiei reumatismale.– Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul de educație și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități, aplicarea sistematică a consimțământului informat pentru toate actele medicale efectuate.– Capacitatea de a comunica și a colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor.– Redactarea documentelor medicale (raport medical, scrisoare medicală, bilet de externare, raportări, prescripții medicale, referate și evaluări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.– Acordarea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală de specialitate.– Fundamentarea activității desfășurate pe principiul medicinei bazate pe dovezi, aplicarea sistematică în planurile terapeutice formulate a evaluării beneficiilor și riscurilor, cu păstrarea unui raport pozitiv între acestea. Cunoașterea semnificației factorilor de risc pentru bolile reumatice, precum și aplicarea unor programe de profilaxie, bazate pe influența acestora.– Capacitate de a accesa, a înțelege și a aplica informații medicale relevante pentru practica medicală, folosind surse variate (tratate, monografii, manuale, reviste, conferințe, baze de date științifice ș.a.).– Deprinderea modului de efectuare a unei cercetări clinice, precum și a modalității de analiza critica a publicațiilor de specialitate– Cunoașterea și respectarea regulamentelor și normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.5.MODULUL 1: Reumatologie – inițiere în specialitate (R1)- 12 lunișiMODULUL 8: Reumatologie – aprofundare în specialitate (R2) – 27 lunia.MODUL 1: Reumatologie – inițiere în specialitate (R1): 200 de ore didactice1.Structura și funcțiile articulațiilor; cartilajul articular, sinoviala și lichidul sinovial3.Celulele implicate în inflamație și răspunsul imun5.Inflamația în bolile reumatice7.Genetica în bolile reumatice7.Durerea în bolile reumatice9.Valoarea investigațiilor de laborator, inclusiv imunologice, în bolile reumatice11.Valoarea investigațiilor funcționale și a altor tehnici de evaluare (osteodensitometrie) în bolile reumatice13.Tratamentul durerii în bolile reumatice15.Glucocorticoizii în tratamentul bolilor reumatice17.Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice țintite19.Terapia biologică21.Artrita reumatoida (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial23.Boala Still a adultului25.Artrita idiopatică juvenilă27.Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala non-radiografica) (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare29.Artropatia psoriazică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare31.Alte spondilartrite periferice: artrita asociată bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferențiată33.Lupusul eritematos sistemic (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare35.Scleroza sistemică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinică, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial37.Miopatii inflamatoare (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial39.Boala mixtă de țesut conjunctiv41.Vasculite sistemice de vase mari43.Vasculite sistemice de vase mici asociate ANCA45.Boala Behcet47.Guta și hiperuricemia (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial49.Alte artropatii microcristaline51.Boala artrozică (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial53.Osteoporoza (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial55.Osteomalacia57.Boli osoase proliferative: sindromul de hiperostoza scheletica difuza, osteoartropatia hipertrofiantă, sindromul SAPHO59.Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv. Sindroame de hipermobilitate61.Sindroame dureroase loco-regionale axiale: cervical, dorsal, lombar63.Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)65.Boala Lyme67.Manifestări reumatice în infecția HIV69.Manifestări reumatice asociate bolilor sistemice: amiloidoza, sarcoidoza71.Tumori articulare și osoase (primare și secundare)73.Sarcina și lactația în bolile reumaticeb.● Numărători articulare● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea spondilartritelor axiale● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea lupusului eritematos sistemic● Patient-reported outcomes● Infiltrațiile intra-articulare și peri-articulareInterpretare investigații:● Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator● Analiza lichidului sinovial● Interpretarea unei radiografii osteo-articulare● Ecografia musculoscheletală● Tomografia computerizată● Osteodensitometria● Capilaroscopiac.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 200 de ore didactice (se reduce la 150 de ore, în cazul alegerii unui modul opțional de: Cardiologie, Pneumologie, Gastroenterologie, care vor prelua subiectele teoretice corespunzătoare fiecărei specialități)1.Pneumopatiile interstițiale difuze3.Bronhopneumopatia cronică obstructivă5.Neoplasmul bronhopulmonar7.Hipertensiunea arterială pulmonară9.Miocarditele și cardiomiopatiile11.Tulburările de ritm și de conducere13.Insuficiența cardiacă15.Arteriopatiile periferice17.Glomerulonefritele19.Pielonefritele21.Boala renală cronică23.Ulcerul gastric și duodenal25.Ciroza hepatică27.Bolile inflamatorii intestinale29.Sindroamele limfo și mieloproliferative31.Diabetul zaharat33.Număr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice pentru oricare dintre modulele opționale de: Cardiologie, Pneumologie, Gastroenterologie. Tematica teoretică include pentru:– Cardiologie: subiectele 9-17 din tematica de Medicină internă– Pneumologie: subiectele 1-8 din tematica de Medicină internă– Gastroenterologie: subiectele 23-28 din tematica de Medicina internă.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE – manevre, interpretare investigații● Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie abdominală, radiografie abdominală pe gol, urografie, CT și IRM abdominale și pelvine,● Indicațiile și interpretarea spirometriei; DLCO, indicațiile și interpretarea gazelor sanguine● Toracocenteza și paracenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului pleural sau a lichidului de ascităc.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice1.Transferul pacientului pediatric către reumatologul de adulți3.Spondilartritele axiale și periferice în patologia reumatică pediatrică5.Dermatomiozita cu debut juvenil7.Sindromul Sitgren cu debut juvenil9.Sindromul de activare macrofagică11.Boli auto-inflamatoare13.Boli osoase non-inflamatoare la copil și adolescent: osteoporoza, boala Scheuermann, osteocondroze, boala Legg-Calve-Perthes.TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE – manevre, interpretare investigații● Anamneză, examen clinic, indicare investigații paraclinice, evaluarea stării de sănătate la un pacient pediatric cu boală reumatică● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice la un pacient pediatric cu boală reumatică (inclusiv ecografia)c.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 25 de ore didactice1.Evaluarea și diagnosticul în reabilitarea medicală3.Evaluarea rezultatelor, inclusiv a calității vieții în reabilitarea medicală5.Masajul terapeutic7.Electroterapia, ultrasonoterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații9.Factori naturali de cură în bolile reumatice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații11.b.● Tehnici de kinetoterapie activă și pasivă● Tehnici de hidrotermoterapie locală și generală● Tehnici de fototerapie● Tehnici de balneo- și cronoterapieABILITĂȚI DOBÂNDITELa sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să identifice corect necesarul de intervenție recuperatoare la pacienții cu boli reumatice– să realizeze corect examenul de bilanț musculo-articular– să indice intervențiile de recuperare medicală în principalele tipuri de boli reumatice, să realizeze un plan de recuperare– să integreze activitățile de recuperare musculoscheletală în managementul complex al pacientului reumatic.MODULUL 5: Bioetică (BE) – 0,5 lunia.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii2.Relația medic-pacient4.Probleme etice la începutul vieții6.Probleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umane8.Etica cercetării pe subiecți umaniTEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE● ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică● exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete● discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete● discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concretec.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 17 ore didactice1.Elemente de anatomie și semiologie imagistică3.Radiografia toracică și abdominală5.Imagistica prin CT: indicații, contraindicații, modificări observate în principalele boli reumatice7.Tehnici de investigație imagistică folosind substanțe de contrast9.b.● stadializarea modificărilor radiologice în artrita reumatoidă (minim 20)● stadializarea fracturilor vertebrale (minim 10)● interpretarea examenelor CT (minim 10)ABILITĂȚI DOBÂNDITE– să interpreteze corect o radiografie osteoarticulară– să stadializeze corect leziunile din artrita reumatoidă– să stadializeze corect sacroiliita în spondilita anchilozantă– să stadializeze corect fractura vertebrală conform scorului Genant– să interpreteze rezultatele de IRM și CT în principalele boli reumatice.TEMATICA TEORETICĂNumăr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice1.Anatomia ecografică a aparatului musculo-scheletic3.Semiologia ecografică a aparatului musculo-scheletic5.Colecții lichidiene articulare și tenosinoviale7.Examenul ecografic în sindroamele canalare (carpian, tarsian etc.)9.Monitorizarea ecografică a pacientului reumatologic11.b.c.
08.11.2021
Societatea Română de Reumatologie
Președinte: Prof. Dr. Simona Rednic
Anexa nr. 1PROBA SCRISĂ (10 subiecte din tematica de reumatologie)
Bibliografie:EULAR Textbook on Rheumatic Diseases, 3rd edition, 2018, BMJ2.Harrison, Manual de medicină, ediția a 18a, editura ALL, 2014. +
Anexa nr. 2Tematica probelor și bibliografia sunt comune cu cele pentru examenul de medic specialist reumatolog.(la 02-02-2022,
Curriculumul de pregătire în specialitatea reumatologie din Anexă a fost modificat de Litera b), Articolul I din ORDINUL nr. 61 din 12 ianuarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 02 februarie 2022
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
DEFINIȚIE:Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.1 credit = 25 ore de instruireLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. +
STRUCTURA STAGIILORMăsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei – 3 luni2.Biostatistică și informatică – 2 luni4.Managementul proiectelor în sănătate – 2 luniMedicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională – 2 luni7.Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană – 2 luni9.Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) – 4 luniAbordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. – 5 luni12.Etica politicilor de sănătate la nivel populațional – 1/2 lună14.1.Stagii practice de Sănătate Publică și Management – se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate – 12 luni +
CONȚINUTUL STAGIILORMĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A DETERMINANȚILOR EI – 3 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 70 ore didacticeIntroducere în sănătatea publică:● Sănătatea individului și sănătatea populațiilor● Principiile metodei științifice● Măsurarea stării de sănătate a populațieiDemografie:● Statica populației● Metode de standardizare1.3.1.4.Calitatea vieții1.6.● Factori de mediu● Serviciile de sănătateMetode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează● Criterii de alegere a metodelor de cercetare● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative +
Tematica activităților practiceIntroducere în sănătatea publică● Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publică● Prezentarea și diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științificDemografie● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătateMorbiditate● Utilizarea sistemului informațional curent pentru raportarea și măsurarea morbidității● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli1.11.● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății1.12.● Proiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativMETODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) – 45 ore curs +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreTipuri de servicii de sănătate și tipuri de furnizori de servicii de sănătate2.2.Evaluarea nevoii de servicii de sănătate2.4.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.2.6.Planul de lucru2.8.Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate +
Tematica activităților practiceProiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate2.10.Întocmirea listei de variabile2.12.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)2.14.Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:● Evaluarea utilizării unor tratamente sau proceduri diagnostice● Dezvoltarea unui cadru de evaluare a calității unor servicii de sănătate – indicatori de structură – proces – rezultat● Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătateBIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ – 2 LUNI +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreInformatică● Prelucrarea automată a datelor● Baze de date● Programe de comunicații3.2.● Eșantionaj și inferență statistică● Regresia logistică● Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E. +
Tematica activităților practiceIntroducere în informatică● Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale● Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date● Utilizarea unui program de calcul tabelar3.4.● Realizarea de regresii și corelații statistice● Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu● Proiectarea unui studiu pe eșantion4.EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 3 luni (70 ore curs) +
Tematica lecțiilor conferințăIntroducere în Epidemiologie● Definiție, scop, domenii de utilizare● Concepte specifice utilizate în epidemiologie (expunere, efect, cauzalitate, risc, factor de risc, factor de protecție, epidemie, endemie, pandemie, boală etc.)● Nivele de prevenire (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară)● Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică)Noțiuni de morbiditate● Definiție, tipuri, măsurare, surse de informațiiCriterii de clasificare a studiilor epidemiologice4.4.● Tipuri de studii descriptive – scop, metodologie, utilizare, avantaje și limiteStudii analitice● Ciclul studiilor epidemiologice● Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje)● Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)● Trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)4.6.● Obiective● Elementele unui sistem de supraveghere● Evaluarea unui sistem de supraveghere +
Tematica activităților practiceAnaliza morbidității într-o populație4.8.Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalență, studiu ecologic), analitic observațional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu4.9.Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu epidemiologic4.11.MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE – 2 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreCadrul conceptual privind proiectele și programele de sănătate5.2.Faza de identificare a proiectului – analiza de situație, tipuri de tehnici5.4.Arborele de probleme5.6.Planificarea operațională a proiectului – instrumente5.8.Bugetul proiectului – elemente, modalități de alcătuire, reguli generale5.10.Programele naționale de sănătate – cadru legislativ, tipuri, componente, indicatori, puncte tari și puncte slabe +
Tematica activităților practiceIdentificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații utilizând diferite metode și tehnici5.13.Realizarea unui arbore de probleme5.15.Realizarea planificării operaționale a unui proiect și utilizarea de metode și tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect5.17.Organizarea și coordonarea unei echipe de proiect5.19.Elaborarea/completarea unui formular de proiect, cu respectarea cerințelor specifice ale finanțatorului6.MEDICINA MUNCII, BOLI PROFESIONALE ȘI SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ – 2 luni +
Tematica lecțiilor de conferință – 45 oreCadrul european de referință privind sănătatea și securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informațional, indicatori, cerințe)6.2.Mediul ocupațional în relație cu sănătatea umană6.4.Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale6.6.Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerințe și obligații de raportare +
Tematica activităților practiceAnaliza cadrului european de indicatori privind sănătatea și securitatea în muncă6.8.Analiza sistemului informațional național privind medicina muncii, bolile profesionale și sănătatea ocupațională7.IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 2 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreIgiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.7.2.Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.7.4.Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.7.6.Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.7.8.Urbanizarea și efectele sale asupra sănătății publice și individuale. Conceptul de "oraș sănătos". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural.7.10.Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.7.12.Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.7.14.Poluarea transfrontaliere și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. +
Tematica activităților practiceMetodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.7.16.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.7.18.Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.7.20.Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.7.22.Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.7.24.Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.7.26.Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare.7.28.IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreCadrul de referință privind politicile de alimentație și nutriție în UE și în România.8.2.Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).8.4.Substanțe nutritive calorigene, rații, efectele consumului neadecvat.8.6.Calitatea nutrițională a alimentelor, valoare nutritivă și condiții de igienă (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice)8.8.Toxiinfecțiile alimentare. Profilaxie.8.10.Igiena unităților cu profil alimentar.8.12.Legislația națională privind igiena alimentației +
Tematica activităților practiceAprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării.8.14.Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.8.16.Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.8.18.Analiza riscului legat de consumul de alimente.8.20.COPIII ȘI TINERII – PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI STIL DE VIAȚĂ – 2 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreDezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.9.2.Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația.9.4.Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți.9.6.Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.9.8.Cerințe normative de igienă privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități. +
Tematica activităților practiceMetodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile.9.10.Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.9.12.Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.9.14.Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri.9.16.Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară9.18.EPIDEMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE – 4 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 90 ore cursCadrul de referință UE pentru supravegherea bolilor comunicabile10.2.Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile10.4.Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)10.6.Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)10.8.Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase● Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B● Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina● Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială● Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza10.10.Infecții nosocomiale – particularități, tendințe și politici europene, cadrul de referință național, modalități de identificare și de prevenire. Strategii de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical. +
Tematica activităților practiceSistemul informațional în bolile transmisibile10.12.Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere10.14.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu:– Tehnici de recoltare– Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere10.16.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:– Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă– Măsuri pentru îngrădirea și lichidare focarului epidemiologic declarat– Urmărirea focarului epidemic până la lichidare10.18.Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje)10.20.Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism10.22.Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală comunicabilă11.ABORDĂRI POPULAȚIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR NECOMUNICABILE. POPULAȚII LA RISC – 5 luni +
Tematica lecțiilor de conferință – 110 oreConcepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.11.2.Niveluri de prevenție și strategii de prevenție11.4.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.11.6.Politici și strategii internaționale pentru modificarea stilului de viață11.8.Alfabetizarea în sănătateBolile necomunicabile: caracteristici generale, bolile care reprezintă probleme de sănătate publică la nivel internațional, caracteristici epidemiologice, morbiditate, mortalitate, implicații pentru sănătatea publică și pentru bunăstarea individuală.● Boli cardiovasculare și cerebrovasculare● Accidente● Boli digestive cronice● Boli de nutriție11.11.Profilaxie, educație pentru sănătate, strategii de prevenire și control – pe niveluri de prevenire11.13.Calitatea vieții ca dimensiune a stării de bine11.15.Documente, politici și recomandări internaționale privind programele de screening11.17.Organizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control pentru bolile necomunicabileDeterminanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea11.20.Servicii de sănătate prietenoase pentru tineri11.22.Problematica medico-socială a populației vârstnice.11.24.Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.11.26.Stresul ca determinant al stilului de viață11.28. +
Tematica activităților practiceDezvoltarea de strategii preventive– Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică– Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată11.2.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate– Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate– Dezvoltarea unui intervenții privind stilul de viață sănătos la adolescenți– Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat11.4.Elaborarea unui plan național pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România11.6.Proiectarea, coordonarea implementării și evaluarea unui program de screening11.8.Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile/sub 5 ani11.10.Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații11.12.Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu11.14.Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați11.16.Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor11.18.Proiectarea unui sistem informațional pentru colectarea de rutină de date privind violența12.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni +
Tematica lecțiilor de conferință – 20 oreIntroducere în Bioetică1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate1.Relația medic-pacient minor3.Greșeli și erori în practica medicală1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivă12.5.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliative12.6.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplant4.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman genetică6.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni1.Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice +
Tematica activităților practiceIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri5.Rolul comitetelor de etică din spitale12.9.Discutarea problemelor etice la începutul și la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete12.11.MODULUL DE ETICA POLITICILOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL POPULAȚIONAL – 2 SĂPTĂMÂNI +
Tematica lecțiilor de conferință – 20 orePrincipii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.Accesul la servicii și acoperirea universală cu servicii8.Politici privind accesul la servicii în România +
Tematica activităților practiceDiscutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete13.11.MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE – 6 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 130 oreNoțiuni generale de management, principii, funcții și roluri manageriale14.2.Stiluri manageriale14.4.Conflict și negociere14.6.Sisteme de sănătate: definiție, scopuri și funcții după OMS14.8.Pârghii de influență a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanțarea, organizarea (macro și microstructură, finanțarea)14.10.Finanțarea sistemului de sănătate în România14.12.Metode de plată a serviciilor de sănătate14.14.Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, costuri, metode și tehnici de evaluare economică)14.16.Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)14.18.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate14.20.Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare14.22.Sisteme informaționale și indicatori în sănătate14.24.Sistemul informațional de sănătate din România +
Tematica activităților practiceAnaliza și interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate2.Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate4.Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate6.Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate8.Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate10.Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății12.Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital14.Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții16.Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului18.Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă20.Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație22.Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă24.Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup26.Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ28.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări30.STAGII PRACTICE – 12 luniStagii practice de Sănătate Publică și Management (12 luni): se vor efectua activități metodologice, de evaluare și de conducere în organizații furnizoare de servicii de sănătate, instituții administrative centrale din domeniul sănătății (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate), Direcții de Sănătate Publică Județene, Case de Asigurări de Sănătate Județeană, Institutul Național de Sănătate Publică.probă scrisă2.susținerea unei lucrări personale (de disertație)
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ1.Metode de cercetare a serviciilor de sănătate – 2 luni3.Epidemiologie generală – 3 luni5.Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională – 2 luni7.Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană – 2 luni9.Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) – 4 luni11.Bioetică – 1/2 lună13.Managementul serviciilor de sănătate și sociale – 6 luni2.ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1.
I.2.
I.3.
I.4.
I.5
II.1
II.1
II.3.
II.4.
II.5
III.l.
III.2
III.3
III.4.
IV.1
IV.2
IV.3
IV.4
DURATA (luni)
3
2
2
3
2
2
2
2
2
4
5
1/2
1/2
6
3
3
3
3
Comisia Consultativă de Sănătate Publică
Președinte
SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTI.Starea de sănătate a populației: factori care o influențează, modalități de măsurare, interpretarea rezultatelor.2.Anchete epidemiologice descriptive: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.4.Anchete epidemiologice de tip caz/control: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.6.Ancheta medico-socială: principii, metode, avantaje, limite.8.Epidemiologie clinică (cadru, concepte, RTC).10.Eșantionajul: principii, scheme de eșantionaj, avantaje, limite.12.Mortalitatea generală: măsurare, descriere, compararea mortalității, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate.14.Morbiditatea și consecințele ei: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate, circuitul informațiilor.16.Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA). Cadru, concepte, metode.18.Educația pentru sănătate: principii, metode, forme; atribuțiile serviciilor de sănătate. Marketingul social.20.Strategiile preventive: abordări, avantajele și limitele diferitelor metode.22.Problematica medico-socială a populației vârstnice, grupuri vulnerabile (șomeri, vagabonzi, alcoolici, victime ale violențelor domestice, refugiați, romi etc.).24.Sănătatea mediului: probleme actuale, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.26.Stilul de viață favorabil sănătății: componente, modalități de influențare.28.Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată.30.Politici și strategii de sănătate publică.32.Managementul calității în serviciile de sănătate (concepte, metode de evaluare, instrumente, risc clinic).34.Principii, funcții, metode în managementul serviciilor de sănătate.36.Luarea deciziei, metode.38.Managementul de proiecte (concepte, etapele elaborării, indicatori).40.Managementul financiar în sănătate.42.Asigurări private de sănătate (aspecte tehnice).44.Comunicarea în echipă.46.Drepturile omului, dreptul la sănătate și etica în sănătatea publică.II.Descrierea statistică a unui ansamblu de date și sintetizarea acestuia.2.* Determinarea și interpretarea regresiei și corelației statistice.4.* Măsurarea și analiza mortalității într-o populație definită.6.* Interpretarea funcțiilor unei tabele de mortalitate.8.Proiectarea unei anchete epidemiologice pentru o boală cronică.10.* Măsurarea validității și reproductibilității unor probe de screening.12.* Evaluarea performanțelor unor servicii spitalicești.14.III. +
REFERINȚE bibliograficeManagementul serviciilor de sănătate – Abordare prin proiecte – ediția a II-a, F. Furtunescu, Dana Mincă, Universitară "Carol Davila, 2010, ISBN 978 973 708 446 02.Dana Galieta Mincă, Andreea Voinea, Griffin – Noțiuni de bază ale managementului organizațional în sănătate – Ed. Universitară " Carol Davila ", 20034.Enăchescu D, Marcu M. Gr. – Sănătate Publică și Management Sanitar, Ed. AII. 19976.Vlădescu C – Managementul Serviciilor de Sănătate – Editura Expert 20008.Vlădescu C – coordonator – Sănătate Publică și Management Sanitar – Editura Cartea Universitară, București, 2004(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIEORGANIZAREA PROGRAMULUIPrincipii de organizare ale training-ului în rezidențiat1.În cadrul pregătirii, activitatea medicului rezident va fi coordonată și monitorizată de un tutore (îndrumător), cadru universitar sau medic primar cu experiență și supravegheată de către Coordonatorul de program.3.Fiecare modul de pregătire din primul an de training va fi finalizat printr-o formă de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice dobândite, tradusă printr-o notă pusă în Caietul de monitorizare a pregătirii, de către șeful clinicii/serviciului formator abilitat.4.1.5 ani
6
Chirurgie generală
6 luni
8 ore curs/lună
Chirurgie vasculară
2 luni
8 ore curs/lună
Imagistică radiologică
2 luni
12 ore curs/lună
Echografie generală
6 săptămâni
7 ore curs/săptămână
Bioetică
2 săptămâni
10 ore curs/săptămână
Urologie
4 ani
8 ore curs/lună
Aproximativ 200 ore didactice/an, reprezentând circa 20% din activitate
Circa 80% din activitatea clinică, conform contractului individual de muncă1.2.
5 ani
Chirurgie generală
Chirurgie vasculară
Imagistică radiologică
Echogra ie generală
Bioetică
Anii II-V
48 luni Conținutul programuluiCurriculum-ul prevede un număr de aproximativ 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată în calificative de către coordonatorul de rezidențiat și consemnată în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, în care vor fi trecute și evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice naționale și internaționale precum și în cadrul programelor de educație medicală continuă.RESPONSABILI DE PROGRAM:1.3.1.Coordonator de stagiu: cadru didactic universitar sau medic primar cu experiență în specialitate. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului.1.4.● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de urologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de urologie.● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat.1.5.Conținutul stagiilor2.1.Asepsia și antisepsia2.Șocul chirurgical4.Varicele membrelor inferioare6.Arteritele membrelor inferioare. Embolii arteriale periferice8.Apendicita acută10.Peritonita acută difuză12.Pancreatita acută14.Cancerul colic16.Tumorile utero-anexiale18.Noțiuni de chirurgie laparoscopică
Cura chirurgicala a herniei inghfinale si femurale
2.
10
Enterectomii segmentare
4.
10
Splenectomii
Stadiul de chirurgie vascularăTematica de pregătire1.Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară3.Arteriopatii cronice obstructive5.Boala tromboembolică7.Suturi vasculare: indicație terapeutică9.Limfedemul
7.
10
Colecistectomii
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):Stagiul de imagistică radiologicăTematica de pregătire2.3.a.Radiologie reno-vezicală simplă2.Noțiuni de radioprotecție medicală4.Angiografia renală și suprarenală (Seldinger, extracție digitală)1.Cavogrfia și lebografia2.3.c.Rezonanța magnetică nucleară abdomino-pelvinăBarem de activități practice
| 1. | 50 | Interpretare UIV |
| 3. | 20 | Interpretare RMN |
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):2.4.
Barem activități practice în stagiul de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
| 1. | 10 | Montarea de stent ureteral | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 3. | 10 | Ureteroscopia retrogradă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 5. | 10 | Rezecția transuretrală a vezicii urinare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 7. | 15 | Pielolitotomia | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 9. | 5 | Ureterostomia cutanată | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 11. | 5 Din Anul IV
Structura programului + Modulul 1, anul I: SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT – 3.5 luniNr. ore practică: 434 oreStarea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate.1.2.Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național, integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară.INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ1.Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.3.Calitatea vieții.5.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. Criterii de alegere a metodelor de cercetare. Metode cantitative; proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative. + Tematica activităților practiceStarea de sănătate:● Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.Demografie:Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc). Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale stării de sănătate.Morbiditate. Calitatea vieții.Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. Proiectarea unui studiu de prevalentă pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.● Realizarea și testarea unui chestionar.Identificarea problemelor.2.Ierarhizarea priorităților.4.Formularea obiectivelor.6.Pretestarea metodologiei.8.Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.10.Implementarea proiectului.12.Prezentarea rezultatelor. + Tematica activităților practice● Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.● Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.● Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.● Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.● Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:1.Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.3.Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.5.EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII1.Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.3.Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.5.Problematica medico-socială a populației vârstnice.7.Marketing social. + Tematica activităților practiceConceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.● Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.2.3.● Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.● Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.● Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).● Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.1.3.● Comunicare în organizație● Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.● Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei. Conflict și negociere● Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.● Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).● Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.● Integrare în UE: instituții, legislație, programe.● Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.● Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.● Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).● Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.● Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.● Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.● Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.● Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor. + Obiective educaționale:Educația pentru sănătate și promovarea sănătății. + Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.Elemente de economie sanitară. + Modulul 2, anul I: BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ – 2 luniNr. ore practică: 248 oreTematica lecțiilor conferință:1.Baza de date.Documentarea asistată de calculator.3.Biostatistică: Indicatori de tendință centrală și dispersie. Eșantionaj și inferență statistică. Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice).5.6.Statistică superioară. + Tematica activităților practice:● Biostatistică:– Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu.– Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor.– Proiectarea unui studiu pe eșantion.– Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.Obiective educaționale.() Utilizarea calculatorului în prelucrarea și redactarea articolelor științifice.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).() Dobândirea capacității de prelucrare statistică a datelor în cadrul diverselor studii de cercetare. + Modulul 3, Anul 1, BIOETICĂ – 2 săpt.Nr. ore practică: 50 ore. + Tematica lecțiilor conferință:● Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor.● Relația medic – pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic – pacient minor: acte normative care reglementează relația medic – pacient● Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umană asistată medical, donarea reproductivă.● Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică. + Tematica activităților practice:Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic – pacient. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.b.Drepturile pacienților – reglementare legislativă.d.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.f.Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practică medicală: eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.h.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane. + Obiective educaționale. + Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). + Modulul 4, anul I: EPIDEMIOLOGIE – 2 luniNr. ore practică: 248 oreTematică lecțiilor conferință:4.1.Tematica lecțiilor conferință● Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).● Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 1,5 luni4.2.1.Epidemiologia bolilor infecțioase – 2 săptămâni● Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).● Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare).● Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea).() Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.() Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.() Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.() Parazitoze.4.2.1.2.● Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).4.2.2.Sistemul informațional în bolile transmisibileii.Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni.iv.Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție – activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor.vi.Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației – imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă.viii.Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.x.Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile.2.() Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă.() Elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.3.● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, epidemiologie ocupațională și epidemiologia de mediu. + Modulul 5, anul I: BOLI INFECȚIOASE – 4 luniNr. ore practică: 248 oreTematică lecțiilor conferință:5.1.Diagnosticul bolilor infecțioase:a.● Date cliniceb.Tratamentul antimicrobian:a.Infecții ale căilor respiratorii superioare:● Guturaiul● Epiglotita● Laringo-traheobronșită acută● SinuziteInfecții ale căilor respiratorii inferioare:● Bronșite acute, Bronșite cronice acutizate● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)● Pleurezii.Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite, Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite), Infecții pe valve prostetice.6.Infecții cutanate și de părți moi: Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasceite. Infecțiile plăgilor, arsurilor.8.Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament. Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor. Diareei invazive (inflamatorii). Diareei post-antibiotice. Toxiinfecții alimentare. Boala Whipple.10.Hepatite virale acute și cronice.12.Infecții osteo-articulare: Infecții ale articulațiilor native. Infecții ale protezelor osoase și articulare. Osteomielita14.Boli eruptive virale:● Rujeola● Infecții cu virusul varicelo-zosterian● Megaleritemul epidemicInfecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, HHV 6, 7, 8).17.Infecția urliană.19.Tusea convulsivă.21.Febra tifoidă și paratifoidă.23.Holera.25.Botulism.27.Tetanos.29.Bruceloza.31.Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.33.Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).35.Boala ghearelor de pisică.37.Infecția cu HIV.39.Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate, infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe41.Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc.43.Tematica activităților practice1.Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 303.Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 305.Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 307.Puncția rahidiană: 109.Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 3011.Obiective educaționale.() Cunoașterea patologiei infecțioase cu potențial de transmitere prin aer, apă, sol, aliment.() Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc.3. + Modulul 6, anul II: BOLI TROPICALENr. ore practică: 248 ore.Tematică lecțiilor conferință:() Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură.() Pesta.() Treponematoze tropicale.() Arboviroze. Febra galbenă. Denga.() Boala Marburg.() Amibiaza.() Leishmaniaza.() Filariaza. + Tematica activităților practice:() Examinare coproparazitologică (10)() Consult pacienți cu boli tropicale.Obiective educaționale.() Elemente definitorii pentru bolile cu răspândire în zone de climă caldă.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).() Cunoașterea patologiei de tip tropical în conexiune cu cerințele igienice, în contextul modificărilor climatice, a mișcărilor mari de populație fie prin migrarea unui număr mare de persoane din zone de climă caldă, fie datorită facilităților de transport în diferite puncte ale planetei. + Modulul 7, anul II: BOLI PROFESIONALENr. ore practică: 54 ore.Tematica lecțiilor conferință:● Bolile profesionale:– definiție– criterii de diagnostic– anamneza profesională– metode de prevenirea bolilor profesionale.– Semnalarea și declararea bolilor profesionale: principii, pași.– Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.– Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare– Legislația națională și europeană de medicina muncii. + Tematica activităților practice● Identificarea locurilor de muncă și a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante la un loc de muncă, agenți biologici)● Semnalarea bolii profesionale.● Prezentare cazuri clinice.Obiective educaționale.() Efectuarea anamnezei profesionale în vederea identificării riscului de boală profesională.() Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare.3. + Modulul 8, anul II: SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂNr. ore practică: 54 ore.Tematica lecțiilor conferință:● Introducere în medicina muncii: definiție, atribuțiile serviciului de medicina muncii.● Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică.● Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.● Legislație de medicină a muncii (supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale – legislația privind valorile limita de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare, legislația privind valorile limită de expunere biologică în mediul profesional și domeniul de aplicare), organizarea medicinei muncii, sistemul informațional în domeniu.● Patologia profesională cu latență mare: rolul colaborării diferitelor instituții în profilaxie și control.● Legislație: Legea nr. 111 din 1996, privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, republicată în 1998 și revizuită în 2003, Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul nr. 14 din 24 ianuarie 2000, al președintelui C.N.C.A.N., Legea minelor nr. 85/2003, Radiation Protection Nr. 160 (publicat în 2009), conține noile recomandări tehnice ale Uniunii Europene pentru monitorizarea persoanelor expuse profesional la radiația externă, în baza ICRP 103, și înlocuiește Radiation Protection No. 73 (din 1994). + Tematica activităților practiceFormularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale.xiii.Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).– Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale – legislația privind valorile limită de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare. + Modulul 9, anul II și 2 luni din anul III: IGIENA MEDIULUI – 10 luni – 43 săptămâniNr. ore practică: 1088 ore.Tematica lecțiilor conferință:– Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Fenomene patologice legate de expunerea la factori de risc din mediu: patologia infecțioase și parazitară, patologia sistemului nervos, tulburări neuro-comportamentale, patologia aparatului respirator, patologia cardio-vasculară, patologia cutanata, patologia aparatului digestiv, patologia hepatică, patologia renală și a tractului urinar, patologia sistemului hematopoietic, tulburări ale funcției glandelor endocrine, tulburări imunologice, inclusiv alergice, tulburări ale reproducerii și dezvoltării umane, rolul factorilor de mediu în producerea cancerului uman.– Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. Prevenirea îmbolnăvirilor generate de expunerea la factorii de mediu externi și promovarea sănătății prin măsuri de ordin social și prin modificarea comportamentelor nesănătoase.– Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.– Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).– Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor.– Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.– Strategii de prevenire și control în sănătate. Evaluarea strategică a riscului și planificare: riscuri evaluate cantitativ și calitativ pentru o comunitate dată, compararea riscurilor (criterii, scale, matrici), stabilirea riscurilor priorizate (criterii și tehnici). Sistemul geografic de informații de mediu și sănătate;– Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, bio-transformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice.– Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.– Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.– Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.– Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.– Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.– Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.– Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.– Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Controlul produselor cosmetice.– Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de "oraș sănătos". Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației.– Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; măsuri de prevenire și control.– Poluarea aerului interior: expunere, efecte pe sănătate, control– Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană.– Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.– Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. + Tematica activităților practiceObiective educaționale.() Cunoașterea modalităților de monitorizare a nivelelor de poluanți din aer, apă de băut, recreațională sau uzată, sol, habitat.() Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, a apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.() Deșeurile menajere – riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.() Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare.() Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).() Corecta apreciere a impactului pe sănătatea umană în condițiile unor expuneri ambientale sau interioare la diferiți agenți poluanți din mediu de viață.() Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe, accidentele industriale și nucleare impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. + Modulul 10, anul III, PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALENr. ore practică: 248 oreTematică lecțiilor conferință:() Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului.() Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.() Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.() Managementul deșeurile medicale, modalități de colectare, păstrare și eliminarea acestora.() Combaterea vectorilor. Metode de dezinsecție și deratizare. Riscuri asociate prezentei vectorilor. + Tematica activităților practiceCadrul legislativ național privind:– organizarea și funcționarea unui spital;– curățenia și dezinfecția– apa potabilă– deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale– siguranța alimentului – riscuri microbiologice2.Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol):– metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini.– prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal.– prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.4.Obiective educaționale.() Cunoașterea componentelor structurale și funcționale ale unui spital, cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală, cunoașterea și evaluarea metodelor de curățenie și dezinfecție, modalitățile de combatere a vectorilor: dezinsecție-deratizare.() Cunoașterea modalităților de asigurare și evaluare a igienei mâinilor, etapele și resursele necesare implementării și evaluării unui program de igiena mâinilor.() Cunoașterea componentelor planului de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale în raport cu mediul spitalicesc3.() Să se știe a se elabora un plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.() Să se știe a se stabili punctele critice de control în procesul de preparare a hranei. + Modulul 11 anul III și 4 luni anul IV, IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI – 10 luni (43 săptămâni)Nr. ore practică: 1088 ore.Tematica lecțiilor conferință:● Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.● Etiopatogenia bolilor carențiale: hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale.● Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.● Evaluarea clinică și nutrițională – Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică – starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.● Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.● Degradarea și alterarea alimentelor;● Ambalaje folosite în sectorul alimentar; cerințe privind materialele în contact cu alimentul.● Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor și relația cu starea de sănătate.● Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente. + Tematica activităților practice● Legislația europeană și națională în domeniul siguranței alimentelor și igienei unităților alimentare.● Controlul pe piață al alimentelor cu risc pentru sănătatea populației. Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje.● Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.● Principii generale de dietoterapie.● Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a populației în relație cu factorii de risc alimentar.Obiective educaționale.() Definirea nutrienților, cele două componente ale echilibrului energetic: aportul de energie și cheltuiala de energie a organismului, necesarul de energie în diferite momente ale vieții și factorii care influențează cheltuiala de energie a organismului, prezentarea situațiile de dezechilibru energetic și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre.() Prezentarea riscurile de contaminare chimică și microbiologică a alimentelor, surse de contaminare. Bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate.() Metodele de apreciere a aportului alimentar.3.() Cunoașterea riscurile chimice și microbiolgice de contaminare a alimentelor și a patologiei ce poate fi indusă.Modulul 12 anul IV, IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR – 10 luni (43 săptămâni)Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/40 săptămâni1.● Caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor, adolescenților și tinerilor. Dinamica și modificările în timp ale dezvoltării umane la nivelul colectivității; accelerația creșterii sau tendința seculară● Dezvoltarea fizică, noțiuni de auxologie: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor pe grupe de vârstă: antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent;● Prevenirea tulburărilor de creștere a copiilor și adolescenților.● Particularitățile evolutive ale dezvoltării neuropsihice ale copiilor și adolescenților pe grupe de vârstă;● Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți. Comportamente deviante în adolescență. Măsuri de prevenire și combatere.● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3 – 7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și activitate fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul de activitate și odihna din grădinițele de copii.● Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sănătate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: comportamentul alimentar nesanogen, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual deviant, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente. Cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. Prevenirea cariei dentare, igiena buco-dentară. Handicapul fizic și psihic.● Rolul alimentației în procesul de creștere și dezvoltare și în optimizarea stării de sănătate a copiilor și adolescenților (sursele necesarul și rația de nutrienți pe grupe de vârstă). Prevenirea tulburărilor de nutriție la copii și adolescenți.● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută.● Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind asistența medicală în unitățile publice și private pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor adolescenților și tinerilor. + Tematica activităților practice● Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.● Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională. Fișa de caracterizare psiho-pedagogică și medico-psihologică pentru orientarea școlară și profesională.● Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.● Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.● Promovarea sănătății și educația pentru sănătate în școli.2.() Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.3.() Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri. + SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Însușirea cunoștințelor detaliate și aprofundate privind elementele ce sunt incluse în curriculum de igienă cu scopul de a avea pregătirea necesară exercitării profesiei de medic specialist la standardele actuale. Cu toate că specialitatea de igienă nu are recunoaștere la nivel european în forma actuală în care este în țara noastră, fiecare din capitolele din care este se compune curriculum de igienă are corespondent în curriculum altor specialități în țările Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii cum ar fi Environmental and Occupational Health pentru partea de mediu, sănătatea publică etc. + SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind evaluarea impactului contaminanților din mediu din apă, aer, sol, prezența diferitelor tipuri de radiații, zgomot asupra sănătății ca și mijloacele și măsurile ce trebuiesc întreprinse pentru limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra sănătății omului.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind factorii ce influențează comportamentul alimentar, modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos, metodele de apreciere a aportului alimentar, valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor, adolescenților și tinerilor.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind programul de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități, elemente de orientare școlară și depistarea și prevenirea comportamentelor cu risc la copii.() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind modalitățile de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate() Dezvoltarea capacității medicului specialist igienist de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare. + REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: + Examenul de medic specialist: + TEMATICA DE EXAMEN1. Igiena aerului atmosferic: factori meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății, poluarea aerului atmosferic (surse de poluare, natura agenților poluanți, efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor, monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului).3. Igiena solului: relația între sol și sănătatea umană; endemiile biogeochimice; poluarea chimică și biologică a solului, efectele asupra stării de sănătate.5. Regimul biocidelor. Legislația în vigoare.7. Igiena radiațiilor: radiații neionizante (radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete), surse, relații cu sănătatea umană, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive asupra sănătății; radiații ionizante: iradierea naturală și natural modificată tehnologic, efectele asupra sănătății, iradierea antropică, surse de radiații ionizante, metode de evaluare a expunerii și de monitorizare a contaminării mediului, efectele asupra sănătății (mecanism de acțiune, efecte stocastice și deterministice); măsuri de prevenire și combatere a expunerii umane.9. Necesarul de elemente minerale – bioelemente (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, fier, cupru, cobalt, zinc, iod, fluor, mangan, molibden, crom, seleniu) – pentru fiecare dintre micro- și macro- elemente se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.11. Valoarea nutritivă și igiena alimentelor. Gruparea alimentelor în funcție de proveniența și de valoarea nutritivă din ouă; derivate cerealiere și leguminoase uscate; legume, fructe și preparate din legume și fructe; grăsimi alimentare; produse zaharoase; băuturi nealcoolice; băuturi alcoolice – pentru fiecare grupă de alimente se vor prezenta: modul de obținere și formele sub care se comercializează și se consumă; compoziția și valoarea nutritivă; cantități recomandate pentru diferite categorii de populație; efecte nutriționale și digestive ale consumului neadecvat – insuficient sau exagerat.13. Riscuri de contaminare chimică cu poluanți și aditivi în comercializarea și consumul produselor alimentare, măsurile de profilaxie.15. Aditivi alimentari, clasificare: conservanți (antiseptici, antibiotici, antioxidanți), organoleptizanți (coloranți, aromatizanți, emulsionați, stabilizatori, agenți de îngroșare, îndulcitori sintetici, etc.); efecte asupra alimentelor și consumatorilor.17. Toxiinfecțiile alimentare. Toxiinfecțiile produse de germenii: Salmonella, Shigella, Stafilococi enterotoxici, Escherichia coli, Proteus, Clostridium (Cl.botulinum și Cl. Perfringens), Yersinia enterocolitica, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Vibrio parahaemolyticus, Bacillus cereus. Surse și modalități de contaminare a alimentelor; forme de manifestare; măsuri de profilaxie.19. Boli de nutriție. Etiopatogenia bolilor de nutriție: boli prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroza și complicațiile sale, diabetul zaharat, hiperuricemiile, guta, litiaza biliară.21. Evaluarea clinică și nutrițională – Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică – starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.23. Caracteristici generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor și tinerilor. Modificările în timp ale dezvoltării fizice și psihice umane. Aprecierea creșterii și dezvoltării copiilor și tinerilor la nivelul asistenței primare. Dinamica dezvoltării neuropsihice la copii și tineri, caracteristicile și etapele acestui proces. Legile creșterii și dezvoltării.25. Criterii de evaluare a dezvoltării copiilor și tinerilor. Criterii de apreciere a gradului de maturizare a organismului aflat în perioada de evoluție. Criterii pentru examinarea psihologică a copiilor și adolescenților. Stabilirea diagnosticului dezvoltării fizice și neuropsihice, periodizarea etapelor de dezvoltare.27. Igiena copilului preșcolar. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor preșcolari. Supravegherea alimentației copilului în grădinițe. Igiena procesului instructiv-educativ în grădinițe. Igiena grădiniței de copii: construcție, amenajare, circuite funcționale. Principii de organizare a regimului zilnic și a educației fizice în colectivitățile de preșcolari.29. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară, aspecte ale patologiei specifice adolescentului. Tulburările de comportament, absenteismul și demisia școlară la adolescenți. Probleme medicale ale orientării școlare și profesionale.31. Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu. Natura pericolelor din mediu care pot afecta sănătatea; pericol și risc: definiții, tipuri de pericole și riscuri pentru sănătate; pericole chimice: clasificare, căi de expunere, metabolizarea și soarta în organism, căi de eliminare, tipuri de efecte pe sănătate; pericole fizice: clasificare, zgomot și vibrații, radiații ionizante, radiații neionizante, ambianță termică; pericole mecanice: clasificare, impact asupra grupurilor și societății, grupuri vulnerabile, accidente de trafic, accidente casnice și recreaționale; pericole psihosociale și comportamentale: clasificare, efecte asupra sănătății.33. Managementul riscului: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, prevenirea și ținerea sub control a expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanților la procesul de luarea deciziilor.35. Demografie: statica populației, mișcarea mecanică și naturală a populației, metode de standardizare, metode lexis, tabele de mortalitate, ani potențiali de viață pierduți.37. Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare a apelor reziduale. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție. Riscuri asociate prezentei vectorilor.39. Managementul situațiilor de dezastru ambiental, stări de urgență.41. Igiena în conexiune cu bolile tropicale – Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură. Holera. Pesta.Lepra. Treponematoze tropicale. Trahomul, Arboviroze. Febra galbenă, Denga, Febra hemoragică Ebola, Boala Marburg,.Febra de Lassa, Amibiaza, Malaria. Leishmaniaza, Tripanosomiaza, Filariaza, Schistostomiaza.2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ• Aer atmosferic• Sol• Audiometrie• Iluminatul natural și artificial• Radiații ultraviolete• Calitatea nutritivă a alimentelor din diferite grupe• Contaminarea microbiologică a alimentelor• Dezvoltarea somatică a unui copil sau adolescent: date somatoscopice, somatometrice și fiziometrice– Fișa creșei– Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.A DOUA PROBĂ PRACTICĂ2. Elaborarea unui program de sănătate într-o colectivitate dată.4. Tehnici de recoltare a probelor de aer, apă, sol, alimente pentru examenul fizico-chimic și microbiologic.6. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu apa de băut.8. Metodologia de supraveghere a unei unități de alimentație publică și/sau colectivă.10. Organizarea și interpretarea unei anchete alimentare într-o colectivitate.12. Organizarea triajului epidemiologic și interpretarea rezultatelor.14. Evaluarea unui program de instruire și educație a școlarilor.16. Prezentarea cadrului legislativ care reglementează amenajarea și funcționarea unui spital din punct de vedere al condițiilor de igienă.18. Care sunt momentele în care trebuie asigurată igiena mâinilor în cadrul asistenței medicale și care sunt modalitățile de asigurare a igienei. |
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.• Metode de determinare a proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei de băut.• Analiza bacteriologică a apei.• Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.• Recoltarea probelor de sol.• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.• Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.• Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor nosocomiale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale, curățenia și dezinfecția blocului alimentar, managementul siguranței alimentului, dezinsecția și deratizarea, gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, igienizarea rezervorului de apă potabilă, monitorizarea compliantei cu igiena mâinilor, asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.• Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar – HACCP – analiza riscurilor prin puncte critice de control.• Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare.• Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.• Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza și interpretarea datelor de dezvoltare fizică la nivel individual și colectiv pentru depistarea tulburărilor de creștere și nutriție. Organizarea și desfășurarea examenelor medicale periodice și de bilanț în unitățile de învățământ.• Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.• Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburărilor de adaptare școlară.• Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa creșei, grădiniței, școlii.• Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate (acțiuni asupra determinanților sănătății pentru prevenirea bolilor).DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN IGIENĂ2.1.Medicul specialist de igienă, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculumul modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional.Obligații
| – Etice, deontologiceMedicul specialist de igienă se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Moldoveanu Anca Maria(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PROTETICĂ DENTARĂ(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 ) CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PROTETICĂ DENTARĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 ) 1.Între acestea există zone de interferență determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare și pe de altă parte de răspândirea tot mai largă a implanturilor dentare – care prezintă adesea suprastructuri protetice cu caracteristici "hibride". Specificul și extinderea pe care au căpătat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare – protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavității bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară.● tratamentele protetice, prin definiție ireversibile și deseori, costisitoare – trebuie aplicate numai după o temeinică analiză ocluzală care să depisteze eventualele abateri de la normal, funcțional, în vederea eliminării lor;● fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitară tocmai din cauza nerespectării cerințelor funcționale ocluzale.● patologia orală și radiologia dentară oferă instrumente fundamentale pentru diagnostic și evaluare a lucrărilor protetice;● odonto-stomatologia restauratoare, endodonția și protetica dentară trebuie să răspundă, împreună, la două întrebări fundamentale din punct de vedere practic:– care este limita de conservabilitate pe arcade a dinților cu distrucții coronare/radiculare severe?– care este granița terapeutică dintre restaurările prin obturații – prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plastică la nivelul dinților afectați și protezele fixe unitare?● chirurgia dento-alveolară și parodontală oferă la rândul său, în afara agregărilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate și mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcțională și estetică a restaurărilor protetice.Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea protetică dentară se desfășoară în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pentru pregătirea medicilor rezidenți.La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen.La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică și activitatea clinică. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.2.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Cursuri teoretice și seminarii obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:Împărțirea celor 5040 de ore se face astfel:
Structura programului + Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică ore curs.1.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Febra la copil.5.Bronșiolita acută.7.Diareea acută bacteriană și virală.9.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Anemiile hemolitice genetice.13.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Infecția de tract urinar.17.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Hipertensiunea arterială la copil.II.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților etc).2.Recoltarea de sânge capilar.4.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.cutanat.c.în aerosoli.e.intramuscular, subcutanat, intradermic.g.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12.Obiective și rezultate așteptate.
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore practică: 450Tematică ore curs.1.Insuficiența respiratorie acută.3.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Intoxicațiile acute.7.Insuficiența cardiacă.9.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II.Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2.Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4.Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6.Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8.Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III. |
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1. | 1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar.4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2. | 1. Este capabil să recunoască pacientul critic.3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar. | Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă. | Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 5. | 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică:1.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Cefaleea și migrena.5.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Epilepsia.9.Sindroamele ataxice.11.Paraliziile cerebrale.13.Boli degenerative ale SNC.15.Barem de activități practice.1.Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3.Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7.Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11.Obiective specifice● Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.● Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.IV.● Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.● Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect. +
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3.Tulburările de somn la copil și adolescent.5.Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7.Tulburările de spectru autist.9.Tulburările psihotice.11.Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II.Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2.Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4.Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6.Obiective specifice● Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.● Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.IV.● Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.● Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară. +
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Arsurile.3.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Hernia ombilicală.7.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Peritonitele primitive și secundare.15.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Varicocelul.19.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Torsiunea anexială la copil.23.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Piciorul strâmb congenital.b.Patologia genunchiului.d.Displazia luxantă de șold.f.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.h.Torticolisul congenital.j.Luxații, entorse, fracturi.l.Barem de activități practice1.Hemostaza plăgilor.3.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5.Tehnica tușeului rectal.7.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III.
+
Modulul 6 – Neonatologie:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Reanimarea neonatală.2.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6.Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10.Fototerapia.12.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE | Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. | Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. | Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. | 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. | Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. | |
| 5. | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. | |||||
| 6. | 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. | Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. | ||||
| 8. | 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. |
+
Modulul 7 – Boli Infecțioase:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium dificile).7.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Barem de activități practice.1.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea secreției conjunctivale.9.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient – sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III.
+
Modulul 8 – Genetică medicală:Nr. ore practică: 150Tematică ore curs.1.Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3.● Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.● Bolile mitocondriale.Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II.Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2.Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4.Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III.● cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.IV.● să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.● să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. +
Modulul 9 – Imagistică medicală:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3.Imagistica în urgențele pediatrice.5.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7.Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9.Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II.Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4.Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8.Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10.Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12.Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14.Obiective educaționale și rezultate așteptate. +
Obiective generale.Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.2.Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.
| REZULTATE AȘTEPTATE | IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE | Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: | 1. Traumatism craniocerebral.3. AVC ischemic/hemoragic. | |||||
| II. Urgențe vertebromedulare6. Traumatism vertebral cu risc. | ||||||||
| III. Urgențe toracice9. Pneumotorace/Pneumomediastin.11. Hernia diafragmatică.13. Corp străin. | 14. Traumatism abdominal.16. Apendicita.18. Invaginația interstinală.20. Ocluzia intestinala/Volvulus.22. Enterocolita ulceronecrotică.24. Piosalpinx. | 25. Torsiunea testiculară.27. Hernia inghinală încarcerată. | 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. | |||||
| VII. Vascular31. Anevrism/Disecție arterială. | IMAGISTICA TORACELUI | 1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul.3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase:• pneumonia interstițială• colecții pleurale• fibroză chistică | ||||||
| II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. | ||||||||
| III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. | ||||||||
| IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice. | ||||||||
| 3. I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. | ||||||||
| II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. | ||||||||
| III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. | ||||||||
| IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice.– a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); | ||||||||
| V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni). | ||||||||
| 4. I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM.2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare).4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral.6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. | ||||||||
| II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale. | ||||||||
| 5. | IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ | 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS). | 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. | 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). | 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. | 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă. | NEURORADIOLOGIE | 1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. |
| II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice.4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. | ||||||||
| 7. I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică.2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). | 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM).5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. |
+
Modulul 10 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică ore curs.1.Obezitatea.3.Sindromul de vărsături.5.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11.Tulburări de ritm și conducere.13.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19.Proteinuria.21.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23.Bolile genetice de metabolism.25.Diabetul zaharat la copil.27.Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II.Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2.Efectuarea abordului intraosos.4.Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare – sub supraveghere.10.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.
+
Modulul 11 – Neurologie pediatrică:Nr. ore practică: 150Tematică:1.Sindromul hipoton la sugar și copil.3.Fenomene paroxistice neepileptice. Epilepsia.5.Sindroamele ataxice.7.Paraliziile cerebrale.9.Afecțiuni cerebro-vasculare.II.Stabilirea planului de management în întârzierile neuro-cognitive.2.Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4.Plan de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.6.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.8.Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în ataxii.10.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații și management personalizat în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozite acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.12.Obiective specifice● Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.● Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.Rezultate așteptate● Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.● Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate. +
Modulul 12 – Psihiatrie Pediatrică:Nr. ore practică: 150Tematică ore curs.1.Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu dizabilitate cognitivă.3.Evaluarea multidisciplinară în urgență a copilului/adolescentului cu agitație psihomotorie.5.Barem de activități practice.1.Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu dizabilitate cognitivă. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.3.Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu agitație psihomotorie.5.Obiective:● Înțelegerea rolului medicului pediatru în echipa multidisciplinară în psihiatria pediatrică.IV.● Să efectueze evaluarea somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare. +
Modulul 13 – Neonatologie:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).3.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).5.Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.7.Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.9.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.11.Sarcina multiplă – patologie specifică.13.Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. Criterii de externare.15.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.17.Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.19.Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia de esofag și fistula eso-traheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.21.Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.23.Insuficiența renală acută la nou-născut.25.Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.27.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia, hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia29.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.31.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.33.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.35.Alte cauze de detresă respiratorie de cauză pulmonară: hernia diafragmatică, patologie pleurală hidrotorace, chilotorace, hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer, chist bronhogenic, emfizem lobar interstițial.37.Farmacologia terapiei bolilor cardiace: mecanisme, doze, efecte, contraindicații pentru medicația inotropă, diuretice.39.Sifilisul congenital la făt și nou-născut. TBC-ul neonatal.41.Folosirea medicamentelor la nou-născut: cunoașterea medicației curente în neonatologie – antibiotice, metilxantine, barbiturice, opioide – doze, efecte adverse și toxicitate.43.Barem activități practice.1.Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație, monitorizare a nou-născutului transportat.3.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen și prematur (sub 32 săptămâni de gestație).5.Cunoașterea indicațiilor și a protocolului pentru hipotermie controlată.7.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți.9.Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.11.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.13.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).15.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală.17.Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19.Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile asociate asistenței medicale.III.
+
Modulul 14 – Genetică clinică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Elemente de semiologie a bolilor genetice. Dismorfologia. Somatometria.3.Diagnosticul etiologic al bolilor genetice.5.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. Principii generale. Screeningul genetic prenatal și postnatal.7.Barem de activități practice.1.Alcătuirea și interpretarea unui arbore genealogic.3.Sfatul genetic. Elaborarea unui buletin de sfat genetic. Calcularea riscului de recurență. Capcane ale sfatului genetic.5.Obiective specifice:● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.● cunoașterea tehnicii de alcătuire a unui arbore genealogic.● capacitatea de îndrumare a cazurilor spre genetician.Rezultate așteptate.La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele clase.● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului etiologic la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.● să interpreteze corect un arbore genealogic.● să descrie situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în genetică medicală. +
Modulul 15 – Endocrinologie și diabetologie pediatrică:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Diabetul zaharat la vârsta pediatrică: tipul 1, tipul 2, monogenic și forme specifice de diabet.3.Alimentația copilului și adolescentului cu și fără diabet zaharat.5.Sindroame poliglandulare autoimune.7.Obezitatea și sindromul metabolic.9.Alimentația copilului și adolescentului sănătos și cu patologie endocrino-metabolică.11.Rahitismele vitamino-D-rezistente.13.Hipotiroidismul congenital și dobândit. Hipertiroidismul.15.Pubertatea normală și tulburări ale pubertății.17.Tulburări în metabolismul fosdo-calcic: hiper- și hipoparatiroidismul, hipofosfatemia, hipercalcemia.19.Anorexia psihogenă.21.Barem de activități practice.1.Interpretarea valorilor și încadrarea în stadii de decompensare a diabetului zaharat.3.Calcularea dozelor de insulină, moduri de administrare, ajustarea dozelor; cunoașterea sistemelor de monitorizare continuă a glucozei interstițiale și a pompelor de insulină.5.Efectuarea măsurătorilor auxologice; lungime, înălțime, greutate, perimetru cranian, circumferința abdominală; calcularea indicelui ponderal, nutrițional, de masă corporală și interpretarea valorilor în funcție de nomogramele recomandate de ghiduri.7.Indicații, tehnica și interpretarea testelor dinamice în endocrinologia și diabetologia pediatrică: testul de toleranță la glucoză per os (TTGO), teste de stimulare a STH cu insulină, clonidină; teste de stimulare cu ACTH, cu Diphereline etc.9.Indicații și interpretarea rezultatelor examinărilor imagistice: CT, RM hipofizar, abdominal, osteodensitometrie.11.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE | Stabilește diagnosticul pozitiv. | |
| 2. | Este capabil să întocmească singur un plan de investigații. | Elaborează planul complet de tratament. |
| 4. | Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. | Abordează multidisciplinar cazurile complexe. |
| 6. | Este capabil să completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului. | Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare. |
| 8. | Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri. |
+
Modulul 16 – Pneumologie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Detresa respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).3.Wheezing-ul recurent și persistent: etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice), fenotipuri de wheezing recurent.5.Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.7.Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii.9.Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.11.Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.II.Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2.Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4.Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6.Obiective educaționale și rezultate așteptate
| Rezultate așteptate | Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice. | |
| 2. | Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie. | Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică. |
| 4. | Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent. | Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii. |
| 6. | Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică. | Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare). |
| 8. | Este capabil să efectueze corect determinarea PEF. | Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF. |
| 10. | Este capabil să efectueze corect o spirometrie. | Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție). |
| 12. | Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz. | Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic. |
| 14. | Enumeră criteriile de diagnostic ale astmului bronșic. | Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic. |
| 16. | Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii. | Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse). |
| 18. | Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic. | Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic. |
| 20. | Indică terapia exacerbării astmatice. | Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice. |
| 22. | Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare. | Să interpreteze corect IDR la PPD. |
| 24. | Enumeră criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii. | Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine. |
| 26. | Precizează indicațiile oxigenoterapiei. |
+
Modulul 17 – Oncohematologie pediatrică:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs1.Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.3.Sindroamele de insuficiență medulară congenitale.5.Coagulopatii congenitale și dobândite.7.Histiocitozele.9.Leucemiile acute și cronice.11.Neuroblastomul.13.Sarcoame de părți moi.15.Tumori SNC.17.Principii de tratament în oncologia pediatrică.19.Transfuziologie clinică.II.Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere.2.Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere.4.Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine.6.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE | Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz. | Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. | Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. | |
| 3. | 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigații și tratament citostatic.3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și terapie transfuzională pe care le atașează în FOCG | |||
| 4. | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. | |||
| 5. | 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. | Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. | ||
| 7. | 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. | Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. |
+
Modulul 18 – Boli Infecțioase:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).3.Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).5.Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).7.Endocardite infecțioase (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).9.Barem de activități practice.1.Recoltare de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.3.Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5.Recoltarea examenului de scaun (coprocitograma, coprocultura, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea secreției nazale.9.Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.11.Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.13.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE | Stabilește diagnosticul pozitiv în principalele boli infecțioase ale copilului. | ||
| 2. | Este capabil să decidă singur internarea unui pacient cu boală infecțioasă și repartizarea lui în secție în funcție de criterii epidemiologice. | Elaborează planul complet de investigații în bolile infecțioase ale copilului. 2. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță. | Elaborează planul complet de tratament. 2. Poate particulariza tratamentul antibiotic în funcție de caz (vârstă, status imunologic, comorbidități). |
| 5. | Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. | 1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. |
+
Modulul 19 – Pediatrie:Nr. ore practică. 900Tematică ore curs.1.Boala inflamatorie intestinală.3.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.5.Urgențele oncologice la copil.7.Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).II.Interpretarea electrocardiogramei (ECG) și recunoașterea modificărilor EKG descrise în tematica de curs.2.Efectuarea puncției pleurale.4.Efectuarea și interpretarea spirometriei și FEV.6.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE | Stabilește diagnosticul pozitiv. | |
| 2. | Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate. | Elaborează planul complet de tratament. |
| 4. | Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. | Abordează multidisciplinar cazurile complexe. |
| 6. | Este capabil sa completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului. | Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare – inclusiv în bolile cronice. |
| 8. | Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri. |
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Comunicare;II.Asigurarea calității actului medical;IV.Organizare și conducere.Comunicare.Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate:– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar;– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.II.III.IV.V. +
Examenul de medic specialist:
TEMATICA DE EXAMENCreșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.4.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Febra la copil.8.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Hipertensiunea arterială la copil.16.Sindroamele de deshidratare.18.Boala inflamatorie intestinală.20.Constipația cronică și encoprezisul.22.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Tulburări de ritm și conducere.30.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.34.Infecția de tract urinar.36.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Insuficiența renală acută.40.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Deficite imune genetice și dobândite.44.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.46.Urgențele oncologice la copil.48.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.50.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Meningita și encefalita.60.Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62.Șocul. Anafilaxia.64.Insuficiența hepatică.66.Coma și statusul convulsiv.68.Paraliziile cerebrale infantile.70.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4.Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.6.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8.Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).10.Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12.Interpretarea probelor paraclinice renale.14.Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16.Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. +
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE +
Competența profesională intrinsecă specialitățiiCompetențe specifice în activitatea curentă1.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13.Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15.Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17.Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19.Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21.Competențe specifice în serviciul de gardă1.Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3.Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5.Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7.Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă. +
Obligații +
Etice, deontologiceLegea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Normele de etică și deontologie profesională. +
ProfesionaleAtribuții generale1.Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.3.Cunoaște și respectă programul de muncă.5.Efectuează controlul medical periodic general.7.Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9.Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II.Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2.Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4.Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6.Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine.8.Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10.Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12.Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14.Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16.Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18.Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20.Atribuții specifice în serviciul de gardă1.Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale.3.Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMCONF DR. LAZĂR CĂLIN(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂCardiologie pediatrică2.Hematologie și oncologie pediatrică4.Nefrologie pediatricăInstruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.La începutul fiecărui stagiu de pregătire rezidentului i se va aloca un medic îndrumător care va fi cadru didactic și care va prezenta rezidentului planul de pregătire al modulului, urmărind realizarea acestui plan. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar este medic-îndrumător. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, realizată în unitatea de pregătire de către responsabilul desemnat de șeful disciplinei pentru etapa de evaluare.Definiția specialității cardiologie pediatrică:Cardiologia pediatrică este un subdomeniu de specialitate extrem de complex, coroborând multiple arii de subspecializare teoretică și clinică. Se caracterizează printr-o dezvoltare semnificativă pe plan mondial în ultimele decenii, dar extrem de deficitară în România.Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru încă 2 ani în conformitate cu curriculum de Cardiologie Pediatrică.Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare independent, fără supervizare și în mod competent, activitatea de cardiologie pediatrică.Evaluarea finală, care se poate efectua doar în centrele de pregătire care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obținerea titlului de medic specialist în cardiologie pediatrică.Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, conform prevederilor în vigoare.Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți, astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice cu profil pediatric (Cardiologie pediatrică, Explorare hemodinamivă invazivă/Cardiologie Intervențională Chirurgie Cardiovasculară, Terapie intensivă, Imagistică, Aritmologie/Electrofiziologie) în care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice cu profil pediatric nu exista îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.
Structura programului +
Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică curs.1.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Febra la copil.5.Bronșiolita acută7.Diareile acute bacteriene și virale.9.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Anemiile hemolitice genetice.13.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Infecția de tract urinar.17.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Hipertensiunea arterială la copil.II.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Recoltarea de sânge capilar.4.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.cutanat.b.în aerosoli.d.intramuscular, subcutanat, intradermic.e.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE examenul obiectiv complet pe aparate și anamneză completă și examen obiectiv 2. Este capabil să recunoască copilul îndrumător despre un astfel de caz. investigații împreună cu medicul îndrumătorîn vederea realizării planului de a. Propunerea unui plan de investigațiib. Pregătirea pacientului pentru medical. investigații paraclinice. | Participă la stabilirea diagnosticului Discută semnificația investigațiilor Discută cu medicul îndrumător diagnosticelereferitoare la rezultatele a. Comunicarea rezultatelor îndrumător. Observație Clinică Generală (FOCG). îndrumător, a rezultatelor normale și rubrica Evoluție din FOCG. rezultatelor și ale implicațiilor pozitiv și diferențial, precum și a | |
| 4. | Participă la elaborarea planului de | 1. Cunoaște modalitatea de accesare a investigații și tratament ale 2. În cadrul discuției cu medicul plan terapeutic. introducerii diverselor medicamente în |
| 5.terapeutice corespunzătoare baremului de | 1. Este capabil să descrie tehnica practice. sub supravegherea medicului îndrumător prevăzute în baremul de activități pregătire. prezintă medicului îndrumător în cadrul clinică a pacientului, în evoluție. care anunță modificările clinice și 3. Notează sinteza evoluției clinice șisupravegherea medicului îndrumător. | Asistă la discuțiile în cadrul echipei pe parcursul evoluției. necesitatea consultului |
| 8.medicală sub supervizarea medicului | 1. Poate enumera capitolele scrisorii spital. preliminară a biletului de ieșire să le supună discuției cu medicul 3. Este capabil să scoată în evidență diagnosticului pozitiv. și aparținătorii. Asistă la comunicarea al cazului, obținerea consimțământului și medicul îndrumător. simula un model de comunicare cu |
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore practică: 450Tematică1.Insuficiența respiratorie acută3.Șocul. Sindroamele de deshidratare5.Intoxicațiile acute.7.Insuficiența cardiacă9.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut11.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular13.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate. +
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică: se va discuta cu colegii de specialitate1.Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut3.Sindroame neurocutanate (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge – Weber)5.Boli degenerative ale SNC7.Convulsiile ocazionale și epilepsia. Paroxismele cerebrale non-convulsivante.9.Sindromul hipoton la sugar și copil11.Cefaleea și migrenaSe va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate. +
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore practică: 300Tematică1.Etapele dezvoltării cognitive și emoționale3.Tulburările de somn la copil și adolescent5.Tulburările de anxietate la copil și adolescent7.Tulburările de spectru autist9.Tulburările de adaptare11.Tehnici de consiliere utilizate în psihiatria copiluluiSe va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate. +
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore practică: 300Tematică1.Arsurile3.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil5.Hernia ombilicală7.Megacolonul congenital aganglionar și secundar9.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Enterocolita ulcero-necrotică13.Peritonitele primitive și secundare15.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Varicocelul.19.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul21.Torsiunea anexială la copil23.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Piciorul strâmb congenitalb.Patologia genunchiuluid.Displazia luxantă de șoldf.Anomalii congenitale ale coloanei vertebraleh.Torticolisul congenitalj.Luxații, entorse, fracturil.Barem de activități practice1.Hemostaza plăgilor3.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical5.Tehnica tușeului rectal7.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil9.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale +
Modulul 6 – Neonatologie: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore practică: 425Tematică1.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală7.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.23.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală25.Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.27.Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.29.Barem de activități practice1.Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica gavajului3.Intubația traheală – Tehnici de ventilație asistată.5.Puncția lombară7.Îngrijirea prematurului în incubator9.Indicațiile exsanguinotransfuziei.11.Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală13.Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup15.Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală17.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală19. +
Modulul 7 – Boli Infecțioase: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore practică: 425Tematică1.Antibioterapia în pediatrie3.Bacteriemiile și sepsisul5.Tetanosul7.Salmonelozele tifoidice9.Poliomielita11.Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusurile herpetice13.Rubeola.15.Rujeola17.Scarlatina19.Infecțiile rikettsiene21.Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)23. +
Modulul 8 – Genetică medicală: se va discuta cu colegii de specialitateNr. ore practică: 150Tematică1.Boli monogenice. Corelații genotip – fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.3.Probleme și dileme etice în genetica medicalăII.Consultul genetic2.Sfatul genetic4.Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților. Se va completa cu obiective educaționale și rezultate așteptate +
Modulul 9 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1600Tematică curs.1.Obezitatea3.Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.5.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia)7.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare9.Tulburări de ritm și conducere11.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.13.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil15.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil17.Proteinuria.19.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa21.Deficitul de ACTH și boala Cushing23.Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale25.Bolile congenitale de metabolism27.Hipoglicemiile sugarului și copilului29.Acidocetoza și coma diabetică.II.Realizează puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic.2.Efectuarea abordului intraosos.4.Efectuează montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.
+
Modulul 10 – Cardiologie pediatrică generală:Nr. ore practică.: 1650 oreTematică curs.1.Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală3.Genetica bolilor cardiovasculare5.Evaluarea performanței miocardice7.Defectul septal ventricular9.Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă11.Fistula vasculare13.Transpoziția de vase mari15.MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.)17.Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire19.Drenajul venos pulmonar total aberant21.Transpoziția de vase mari corectată anatomic23.Stenoza aortică25.Patologia aparatului mitral27.Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.)29.Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice31.Inel vascular33.Sincopa35.Cardiomiopatii (CMD/Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)37.Pericardite39.Boala Kawasaki41.Tumori cardiace43.Insuficiența cardiacă congestivă45.Medicina sportivă cardiovasculară47.Barem de activități practice1.Determinarea tensiunii arteriale3.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.5.Efectuarea testului de mers de 6 minute7.Montare și interpretare Holter-ECG9.Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong11.Efectuarea sub supraveghere a ecocardiografiei13.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE examenul obiectiv complet pe aparate și anamneză completă și examen obiectiv 2. Este capabil să recunoască copilul îndrumător despre un astfel de caz. | Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia ambulator 2. Are capacitatea de a ține cont de 2. Cunoaște principalele diagnostice 3. Stabilește diagnosticul pozitiv | |
| 12.investigații împreună cu medicul investigații | 1. Este capabil să execute activități investigații: către medicul îndrumător. beneficiile investigațiilor indicate. pacientului pentru intervenție d. Cunoaște protocoalele de pregătire ae. Pregătirea pacientului pentru medical. investigații paraclinice. investigații paraclinice: b. Interpretează traseu ECG cu 12 c. Participă la citirea și elaborează sub supravegherea medicului d. Interpretează și elaborează sub rezultatul monitorizării Holter de e. Participă la efectuarea testului de acestuia minute Schellong și interpretează rezultatul h. Participă la efectuarea elaboreze sub supravegherea medicului i. Solicită supervizare pentru investigațiilor de înaltă performanță. împreună cu medicul îndrumător. paraclinice. pozitive și diferențiale. referitoare la rezultatele țiilor paraclinice medicului îndrumătorb. Notarea rezultatelor și în Foaia de îndrumător, a rezultatelor normale și rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației acestora în stabilirea diagnosticului planului terapeutic. 2. Susține diagnosticul prin metode inclusiv diagnosticul diferențial. tratament împreună cu medicul îndrumător. algoritmilor și protocoalelor de spitalului. 2. Este capabil să elaboreze planul medicație de primă intenție, cu protocoalelor specifice. 3. Recunoaște situațiile în care are medicului specialist/primar. 4. Este capabil de a propune medicului luând în considerare comorbiditățile. 5. Este capabil să explice motivația schema terapeutică. 6. Este capabil să elaboreze singur evoluției pacientului. terapeutice corespunzătoare baremului de manoperelor din baremul de activități sub supravegherea medicului îndrumător prevăzute în baremul de activități pregătire. | Monitorizează evoluția pacientului și o vizitelor programate sau de urgență. clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice șisupravegherea medicului îndrumător. 4. Cunoaște protocoalele de urmărire beneficiat de intervenție chirurgicală medical sintetic în cazul transferului |
| 18.multidisciplinare în evaluarea inițială sauAbordează multidisciplinar cazurile | 1. Este capabil să argumenteze interdisciplinar. 2. Este capabil să solicite un consult medicului îndrumător. 3. Poate expune datele medicale ale interdisciplinare. 4. Este capabil să integreze în planul de investigație și terapeuticnecesitatea abordării multidisciplinaremembrii echipei. medicală sub supervizarea medicului medicale/biletului de ieșire din biletul de ieșire/scrisoarea medicală, avizării medicului îndrumător. 3. Este capabil să întocmească un plan post-externare 4. Este capabil să scoată în evidență diagnosticului pozitiv. întocmește planul de management ulterior momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să monitorizare și tratament profesioniști din sănătate implicați îninclusiv facilitarea tranziției rețeaua medicală de adulți. și aparținătorii. Asistă la comunicarea al cazului, obținerea consimțământului și medicul îndrumător. simula un model de comunicare cu | Comunică eficient, verbal și în scris date rilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, procedurilor în vederea obținerii manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comuni- |
| 23. | Utilizează ghidurile de practică medicală | 1. Folosește corect recomandările argumentează situațiile în care se |
+
Modulul 11 – Ecocardiografie:Nr. ore practică: 860 oreTematică curs.1.Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică3.Ecocardiografia normală pediatrică – Incidențe5.Evaluarea funcției sistolice ventriculare7.Tehnici de evaluare a deformării miocardice (străin, străin rate)9.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase sistemice11.Evaluarea ecocardiografică a defectului de sept atrio-ventricular (canal atrioventricular)13.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă tricuspidă15.Evaluarea ecocardiografică a transpoziției corectate de vase mari17.Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului drept/valvei pulmonare19.Evaluarea ecocardiografică a Ventriculului drept cu dublă cale de ieșire21.Evaluarea ecocardiografică a Trunchiului arterial comun23.Evaluarea ecocardiografică a sindromului de cord stâng hipoplazic25.Evaluarea ecocardiografică a canalului arterial, fenestrației aorto-pulmonare27.Evaluarea ecocardiografică a tumorilor cardiace29.Evaluarea ecocardiografică a afecțiunilor pericardice31.Evaluarea ecocardiografică a hipertensiunii pulmonare33.Evaluarea ecocardiografică a protezelor valvulare35.Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.37.Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale,indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.39.Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.41.Barem de activități practice1.Ecocardiografii transesofagiene – sub supraveghere -50III.
+
Modul 12: AritmologieNr. ore practică: 150 oreTematică curs:1.Tahicardia supaventriculară. Tahicardia supraventriculară prin reintrare.3.Tahicardia ventriculară și sindromul de QT prelungit5.Managementul pacientului pediatric cu tulburări de ritm și conducere. Terapia tahiartimiilor la făt și nou născut.7.Barem de activități:1.Programarea, punerea și descărcarea unui monitor Holter ECG3.Efectuarea corectă a manevrelor vagale de la nou născut până la vârsta de sugar5.Obiective și rezultate așteptate
| REZULTATE AȘTEPTATE patologie aritmică anamneză la un pacient cu posibilă 2. Este capabil să recunoască prezența gravitatea cazului investigații în cazul unui pacient la care aritmice în vederea realizării planului de a. propunerea unui plan investigații investigații paraclinice | Diagnosticul corect al tahicardiei vârsta adultă tahicardiei supraventriculare ECG cu tahicardie supraventriculară suplimentare necesare stabilirii (monitorizare Holter, ECG cu adenosin 3. Poate interpreta un ECG cu | |
| 4. | Recunoaște pe ECG prezența oricărei | 1. Este capabil să sesizeze și să extrasistolice (tip, localizare) și se investigații tulburărilor de conducere: blocuri 3. Este capabil să evalueze gravitatea |
| 5. | Citirea și interpretarea unui monitorizări | 1. Participă la citirea și a. evidențierea tulburărilor de ritm b. recunoașterea artefactelor condiții de repaus/activitate medicului îndrumător rezultatul |
| 6.pacientul cu patologie aritmică | 1. Să fie capabil să stabilească corectefort la pacientul cu patologie 2. Să participe la efectuarea testului 3. Să fie capabil să explice ce efort și în perioada de revenire pe firul epicardic la un pacient medicale de terapie intensivă cum epicardic de stimulare atrială obținut |
+
Modulul 13: Medicina fetalăNr. ore practică: 70 oreTematică curs:1.Diagnosticul intrauterin al leziunilor de cord stâng: coarctatie de aortă, stenoza aortică, cordul stâng hipoplazic3.Transpoziția de vase mari. Trunchiul arterial comun. Tetralogia Fallot5.Barem de activități:1.Recunoașterea cordului anormal fetal și a anomaliilor fetale frecvente3.Elaborarea unui plan terapeutic postnatal în cazul feților cu leziuni cardiace ductal dependenteIII.
+
Modul 14: Cardiologie intervenționalăNr. ore practică: 300 oreTematica cursuri1.Evaluare și management precateterism cardiac. Pregătirea pacientului pentru cateterism3.Radiații în laboratorul de cateterism cardiac5.Calcule hemodinamice7.Indicații pentru terapia intervențională în cardiologia pediatrică și cardiologia congenitalilor. Septostomia atrială.II.Stabilirea și susținerea indicației de explorare invazivă a unui pacient – 8-10 cazuri.2.Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice și/sau intervenționale – 8-10 pacienți4.Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism – 8-10 pacienți.6.Asistarea la discuțiile pentru stabilirea indicației de diagnostic invaziv și/sau terapie intervențională – 10 colocvii cardio-chirurgicale.III.
+
Modulul 15 – Imagistica (Radiologie/CT/RMN):Nr. ore practică. 150 oreTematică curs.1.● Noțiuni de embriologie2.● Doza efectivă. Doza absorbită● Principiul ALARA. Analiza risc/beneficiu.Tehnici de examinare-Radiografia de torace● Baze fizice● Calitatea examinării.4.● Tipuri de CT și moduri de scanare.● Artefacte în CT-ul cardiac.● Pregătirea pacientului.5.● Principii de siguranță RMN6.● Ghiduri de practicăPatologie cardiacă congenitală – partea I● Abordarea patologiei congenitale cardiovasculare● Arcul aortic dublu● D-transpoziția marilor vase8.● Atrezie pulmonară● Boala Ebstein● Tetralogia FallotSunturi● Canal arterial persistent● Defecte septale ventriculareScimitar syndromePatologie valvulară● Abordarea patologie valvulare● Insuficiența și stenoza tricuspidianaPatologie tumorală● Mixom atrial● Tromb cardiac● Hemangiom● LimfomCardiomiopatii● Miocardite● Miocariopatii dilatative13.● Anatomie coronariană. Clasificare AHA14.● Pacientul transplantat15.● Aspecte imagistice înainte și după proceduri de electrofiziologie● Pacemakers/ICDAdultul cu boli cardiace congenitaleII.Interpretare RTG torace AP – minim 502.Evaluare examinare RM Cardiacă sub coordonarea medic de specialitate – minim 20III.
+
MODULUL 16: TERAPIE INTENSIVĂ CARDIACĂ PEDIATRICĂNr. ore practică: 150 oreTematică cursuri1.Disfuncția organică multiplă3.Suportul mecanic respirator și cardiocirculatorII.Criterii de admisie în terapie intensivă2.Monitorizarea noninvazivă4.Indicații, limite și riscuri ale procedurilor invazive efectuate în terapie intensivă6.Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale8.Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii10.Recunoașterea și managementul disfuncției renale12.Recunoașterea și managementul disfuncțiilor digestive14.Rolul medicului cardiolog pediatru în echipele medicale multidisciplinareIII.
+
Modulul 17 – Chirurgie Cardiovasculară PediatricăNr. ore practică: 150 oreTematică curs.1.Principii de circulație extracorporeală (structura sistemului de circulație extracorporeală, răspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protecția miocardică și cerebrală în timpul circulației extracorporeală și consecințele acesteia).3.Tratamentul chirurgical în malformațiile cardiace cu comunicări intracardiace.5.Indicațiile chirurgicale în malformațiile cu leziune obstructivă de ventricul stâng.7.Urgențele neo-natale în chirurgia cardiacă.9.Electrofiziologie.11.Transplantul cardiac pediatric.II.Obiective și rezultate așteptate
| REZULTATE AȘTEPTATE stabilesc indicația chirurgicală 1. Înțelege indicația chirurgicală stabilizarea pacientului în serviciul de de neo-natologie. 1. Cunoaște etapele pregătirii preoperatorii | Familiarizarea cu sala de operație; timpilor operatori principali. timpii operatori principali. | |
| 4. | Corelarea medico-chirurgicală cu metabolică pe parcursul intervenției | 1. Însușirea și observarea sistemului de momentul operator. |
| 5.toracelui, cordului și vaselor mari, ecocardiografiei și opțiunile de tratament | 1. Stabilirea noțiunilor de chirurgie paleativă(TEE, bronhoscopie). 3. Înțelegerea strategiei chirurgicale în ceea malformațiilor cardiace complexe. 4. Însușirea noțiunilor de chirurgie cardiacă septal ventricular, canal atrioventricular, intervenție chirurgicale. 5. Strategia terapeutică, evoluția la distanță trunchiul arterial, atrezia de tricuspida. 6. Stabilirea noțiunii de cord univentricular Tipuri de intervenții chirurgicale. 7. Opțiunile terapeutice în chirurgia valvelor Înțelegerea necesității și posibilității unei înlocuiri valvulare. | Implementarea principiilor și noțiunilor decirculației extracorporeale. Discuții posibilitățile terapeutice. asistare circulatorie; strategia medico- circulatorie; "bridge to transplantation", |
| 7.electrică temporară sau permanentă | 1. Înțelegerea noțiunilor de stimulare cardică care vizează pace-ing- ul termporar sau terapeutice, căi de abord. transplantul cardiac evaluarea pacienților și criteriile de selecțietransplantare, terapia imunosupresoare și postoperatorie. |
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Comunicare;II.Asigurarea calității actului medical;IV.Organizare și conducere.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.II.III.IV.V.Obiectivele generale ale programului de pregătire în cardiologie pediatrică: Obiectivul principal al Programului îl reprezintă formarea de specialiști în cardiologie pediatrică generală, care să dispună de cunoștințele teoretice și practice, precum și a abilităților necesare pentru a practica această specialitate de sine stătător, cu competență și profesionalism, în concordanță cu cerințele asociațiilor de specialitate din Uniunea Europeană, însă cu particularizare la necesitățile specifice ale țării noastre. Cardiologii pediatri generaliști nu vor putea efectua de sine stătător activități în subspecialități ale cardiologiei pediatrice: cardiologie intervențională, electrofiziologie, terapie intensivă, etc, acestea necesitând un program de pregătire special. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiCunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului cardiovascular normal, a patologiei congenitale și dobândite la nou-născut, sugar și copil.2.Interpretarea imaginilor radiologice cardiace la copil4.Efectuarea și interpretarea echocardiografiilor transtoracice la pacientul pediatric sănătos, sau cu malformație cardiacă congenitală (ante- și postoperator) sau boală cardiacă dobândită. Interpretarea ecocardiografiilor transesofagiene și fetale.6.Cunoștințe aprofundate asupra mijloacelor farmacologice cardiovasculare la copil, inclusiv a celor utilizate în terapia intensivă8.Terapia pacientului cardiac în spital (inclusiv în terapie intensivă, din punct de vedere cardiologic) și terapia și dispensarizarea în ambulatoriul de specialitate10. +
Examenul de medic specialist: +
TEMATICA DE EXAMEN – TRUNCHI COMUNCreșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Febra la copil.8.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Hipertensiunea arterială la copil.16.Sindroamele de deshidratare.18.Boala inflamatorie intestinală.20.Constipația cronică și encoprezisul.22.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Tulburări de ritm și conducere.30.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34.Infecția de tract urinar.36.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Insuficiența renală acută.40.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Deficite imune genetice și dobândite.44.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46.Urgențele oncologice la copil.48.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Meningita și encefalita.60.Infecția urliana. Mononucleoza infecțioasă.62.Șocul. Anafilaxia.64.Insuficiența hepatică.66.Coma și statusul convulsiv.68.Paraliziile cerebrale infantile.70.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. +
TEMATICA DE EXAMEN SUBSPECIALITATE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂEmbriologia aparatului cardiovascular2.Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentară secvențială4.Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)6.Defectul septal atrial8.Canalul arterial persistent10.Canalul atrioventricular12.Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale14.MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.)16.Tetralogia Fallot18.Boala Ebstein20.Atrezia de valvă tricuspidă22.Trunchiul arterial comun24.Stenoza pulmonară26.Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.)28.Ventriculul unic. Anastomoza Fontan30.Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.)32.Hipertensiunea arterială pulmonară34.Moartea subită36.Endocardite38.Reumatismul articular acut40.Hipertensiunea arterială sistemică42.Afectarea cardiacă în boli extracardiace44.Medicina sportivă cardiovasculară46.Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral48.Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură50.Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere52.Evaluarea funcției diastolice ventriculare54.Tahicardia supaventriculară. Tahicardia supraventriculară prin reintrare. Tahicardia ectopică atrială și joncțională. Tachicardia prin reintrare atrială. Cardiomiopatia indusă de tahiaritmie56.Bradiaritmii. Disfuncția de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramură. Blocuri fasciculare58.Ecocardiografia fetală: Indicații. Cord fetal normal. Secțiuni de screening fetal. Hemodinamica circulației fetale. Diagnosticul intrauterin al principalelor MCC60.Indicația cateterismului cardiac diagnostic.62.Tehnica efectuării cateterismului cardiac. Complicații intra- și postprocedurale.64.Calcule hemodinamice66.Indicații pentru terapia intervențională în cardiologia pediatrică și cardiologia congenitalilor. Septostomia atrială.68.Tehnici de examinare – Radiografia de torace: Baze fizice, Anatomie radiologică, Calitatea examinării, Patologie cardio-toracică decelabilă pe radiografie70.Tehnici de examinare – Examinarea IRM: Baze fizice. Secvențe RMN, Principii de siguranță RMN, Indicațiile examinării RMN, Protocoale de achiziție în RMN, Ghiduri de practică72.Disfuncția organică multiplă74.Suportul mecanic respirator și cardiocirculator76.Principii de circulație extracorporeală (structura sistemului de circulație extracorporeală, răspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protecția miocardică și cerebrală în timpul circulației extracorporeală și consecințele acesteia).78.Sisteme de asistare cardiocirculatorie în chirurgia cardiacă pediatrică.80.Transplantul cardiac pediatric. +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Stabilirea regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4.Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleura, mediastin).6.Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.8.Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.10.Interpretarea probelor paraclinice hepatice.12.Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).14.Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.16.Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a lichidului pleural.18.Cardiologie pediatrică1.Determinarea tensiunii arteriale3.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.5.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic7.Montare și interpretare Holter-TA9.Tehnica efectuării și interpretarea testului de efort11.Ecocardiografii transesofagiene – sub supraveghere -5013.Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardică15.Recunoașterea tahicardiilor fetale și a blocului atrioventricular în modul M17.Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice și/sau intervenționale – 8-10 pacienți.19.Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism – 8-10 pacienți.21.Interpretare RTG torace AP – minim 5023.Evaluare examinare RM Cardiacă sub coordonarea medic de specialitate – minim 2025.Evaluarea și diagnosticul stărilor critice27.Monitorizarea invazivă29.Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale31.Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii33. +
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN PEDIATRIE ȘI CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ +
Competența profesională intrinsecă specialitățiiCompetențe specifice în activitatea curentă1.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13.Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.15.Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.17.Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.19.Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.21.Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II.Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2.Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.4.Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6.Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8.Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă. +
ObligațiiLegea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Normele de etică și deontologie profesională.ProfesionaleI.Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2.Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.4.Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6.Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8.Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10.Atribuții specifice în activitatea curentă1.Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3.Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5.Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7.Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9.Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11.Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13.Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15.Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17.Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19.Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III.Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2.Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție4.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
Prof. Dr. RODICA TOGĂNEL(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂAbsolvenții specializării Gastroenterologie Pediatrică vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și gastroenterologie pediatrică", având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.Pregătirea cuprinde o parte teoretică (curs, sesiuni de prezentări de noutăți editoriale, referate) și una practică, incluzând evaluarea clinică și paraclinică a pacientului (radiografie, ecografie abdominală, explorări funcționale digestive), asistarea la/sau interpretarea de tehnici avansate (endoscopie digestivă superioară și inferioară, biopsie gastrică, duodenală, colonică, hepatică), prezentarea de cazuri.Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; să aibă acces la un serviciu de chirurgie pediatrică) cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel puțin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire în centre care nu îndeplinesc toate aceste condiții, însă care dispun de lectori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.După susținerea examenului de specialitate, specialiștii în gastroenterologie pediatrică vor avea competența de ultrasonografie generală și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică (nivel I) pediatrică.Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, conform prevederilor în vigoare.Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice în care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire sau un medic primar cu doctorat care deține toate competențele/specializările/atestatele specifice modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Modulul 11 – Gastroenterologie pediatricăNr. ore curs: 100 oreI.Anatomia sistemului digestiv2.Fiziologia sistemului digestiv4.Microbiologia sistemului digestiv6.Morfopatologia sistemului digestiv8.Afecțiuni ale cavității orale: stomatita aftoasă, gingivo-stomatita herpetică, herpesul labial, perle Epstein – noduli Bohn, keilita, frenul lingual scurt, limba geografică (glosita migratorie), limba scrotală10.Anomalii congenitale ale cavității orale12.Anomalii congenitale ale esofagului14.Refluxul gastro-esofagian16.Achalazia18.Esofagite la copil – esofagite postcaustice, infecțioase, micotice20.Vărsăturile la copil22.Malformații congenitale gastrice24.Ulcer gastric și duodenal26.Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor28.Tratamentul suferințelor gastrice și duodenale30.Malformații congenitale ale intestinului32.Stenoza pilorică34.Alergii alimentare36.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție38.Sindromul de intestin scurt40.Parazitoze intestinale42.Sindromul de pseudoobstrucție intestinală cronică44.Encoprezisul46.Barem de activități practice● Interpretarea unor buletine de analiză pentru evaluarea sindromului carențial (modificări hidro-electrolitice, sindromul anemic, deficient vitaminice, hipoproteinemia, hipoalbuminemia, hipolimpemia, etc)● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator pentru explorarea statusului imunitar. Ig E specifice la proteinele laptelui de vacă, alți alergeni alimentari, testare cutanată etc.● Evaluarea și interpretarea sindromului inflamator: disproteinemia, VSH● Interpretarea unei coprocitograme, a unei coproculturi, a testelor de intoleranță la gluten, a testelor de încărcare la lactoză, fructoză, calprotectineiObiective educaționale și rezultate așteptate
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | |
| 1 | Recunoașterea copilului cu suferință adecvate de tratament ulcer gastric. lactoză, intoleranță la proteinele laptelui de 3. Recunoaște copilul cu diaree, sindrom de 4. Asigură suportul vital de bază adecvat 5. Preia rolul de conducător al echipei până 6. Face parte, ca și membru al echipei în afecțiuni gastro-intestinale manoperelor și medicației administrate în 8. Este capabil să comunice părinților tratamentului. hemoragie digestivă, sindrom de imediate 2. Cunoaște situațiile și momentul în care 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la | |
| 3 | Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu | 1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de |
| 4 | Cunoașterea criteriilor de internare în internat copilul principalelor boli gastrointestinale, inclusiv digestive, renale, neurologice, sistemice. secția unde va fi internat copilul. internării pacientului. domiciliu. poate fi tratat în siguranță la domiciliu. un plan de tratament la domiciliu, semnele de reevaluat de către medic, necesitatea | |
| 6 | Dezvoltarea abilităților de comunicare | 1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea lor. adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în sau intervenționale, precum și a rezultatelor |
MODULUL 12 – Gastroenterologie pediatrică Endoscopie digestivă pediatricăNr. ore curs: 76 oreI.Endoscopie – noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie2.Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului)4.Patologia esofagului: aspecte endoscopice normale ale esofagului, esofagita infecțioasă, de reflux, alergică, micotică, caustică, esofagul Barett, hernia hiatală, varicele esofagiene, tumorile esofagiene6.Patologia intestinului subțire: boala celiacă, gastroenteropatia eozinofilică, enteropatia alergică (alergia la proteinele laptelui de vacă), enteropatii inflamatorii, boli asociate (limfoame gastrice, limfangiectazia congenitală, polipi hamartomatoși, boala Crohn, etc)8.Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei10.Ultrasonografia endoscopică12.Managementul endoscopic al hipertensiunii portale14.Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă la copil16.Gastrostomia endoscopică percutană18.Terapia endoscopică a stenozelor esofagiene20.Barem de activități practice1.Executare endoscopii digestive superioare: 1503.Executare colonoscopii: 1005.Obiective educaționale și rezultate așteptate
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | |
| 1. | Formularea indicațiilor pentru endoscopia pediatrici digestivă superioară diagnostică, să descrie corect biopsii de mucoasă (inclusiv biopsie endoscopic. rectosigmoidoscopie/colonoscopie în cazul | Este capabil să execute manevre de endoscopie corect și complet leziunile, să efectueze diagnosticul endoscopic. cazul pacienților pediatrici pentru urgența endoscopică endoscopică în cazul hemoragiilor variceale și 3. Este capabil să execute extracția de corpi |
| 4. | Alegerea unor proceduri optime de terapie | 1. Este capabil să efectueze polipectomia 2. Este capabil să efectueze dilatații |
| 5. | Recomandări de tratament și urmărire la | 1. Este capabil să recunoască pacientul ce 2. Este capabil să propună medicului îndrumătoralarmă la apariția cărora pacientul trebuie și momentul acesteia. explicării aspectelor endoscopice evidențiate 2. Comunicarea empatică cu copiii și vederea explicării procedurilor diagnostice sauexaminărilor. |
MODULUL 13 – Gastroenterologie pediatrică Imagistică medicalăNr. ore curs: 24 oreI.Noțiuni generale de ecografie. Definiția metodei. Fizica ultrasunetelor2.Semiologie ecografică. Imagini de bază. Artefacte4.Vasele abdomenului. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului. Patologie vasculară abdominală (fără Doppler).6.Sistemul venei porte. Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală. Tromboza portală. Șunturi porto sistemice.8.Pancreas. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului. Patologie pancreatică (pancreatite acute/cronice, tumori)10.Tubul digestiv. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a tubului digestiv. Noțiuni de endosonografie. Aspecte ecografice în patologia tubului digestiv. Urgențe digestive.12.Rinichi. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor și ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor și ureterelor. Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformații. Boli renale parenchimatoase, tumori și boli chistice renale, litiaza reno-ureterală, (uretero)hidronefroza. Transplantul renal.14.Vezica urinară. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare. Patologia vezicii urinare16.Uterul și ovarele. Anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noțiuni de ecografie endovaginală.18.Structuri musculo – scheletale (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).20.Ginecologie – obstetrică. Semiologie ecografică normală; Patologie ecografică ginecologică; Obstetrică: aspecte US normale și patologice în trim. I; Aspecte US normale și patologice ale sarcinii în trim. II -III; Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal și US Doppler22.Ecografie vasculară periferică. Noțiuni introductive privind fizica US vasculară; Semiologia US arterială și venoasă normală; US vasculară în patologia arterială periferică; US vasculară în patologia venoasă periferică; US vasculară viscerală. Ultrasonografie vasculară în ischemiile de organ. Ultrasonografie vasculară în patologia organelor transplantate.24.Noțiuni de ultrasonografie intervențională; Principii, aparatură, metodologie; Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice; Biopsia ecoghidată – metodologie, indicații, riscuri; Drenajul percutan, abordarea formațiunilor chistice, tumori; Noțiuni de US intraoperatorie26.Aplicații ale ultrasonografiei în urgențe medico-chirurgicale majore28.Semiologia radioimagistică a aparatului digestiv.30.Capacitatea de a evalua calitatea examinării imagistice în imagistica abdominală.Baremul de activități practice pentru ecografia abdominală1.Efectuarea secțiunilor clasice în plan frontal, tranversal și coronal, precum și a secțiunilor specific pentru fiecare organ.3.Semiologia ecografică patologică: hepatomegalie, modificări de structură hepatică, splenomegalia, modificări de structură splenică, raporturi cu organele din jur, aspecte patologice ale pancreasului, evaluarea căilor biliare, recunoașterea hipertensiunii portale; identificarea colecțiilor abdominale; identificarea formațiunilor patologice, a tumorilor5.Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă7.Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal. 20 ecografii9.Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari,copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale 100 ecografii11.Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale 20 ecografii13.Aplicații terapeutice ecografice: puncții/biopsii ghidate; efectuarea unor proceduri invazive de drenaj, de decompresie; efectuarea elastografiei hepatice; stăpânirea tehnicii de ecografie cu contrast15.3. Cunoașterea modului de a efectua studii cu contrast simplu și dublu, precum și aprecieri ale motilității; înțelegerea principiilor și limitelor acestor studii precum și avantajele și dezavantajele lor în comparație cu endoscopia17.Capacitatea de a interpreta o clismă baritata, cunoașterea aspectelor normale (recunoașterea detaliilor anatomice ale rectului și colonului).19.Cunoașterea tehnicilor de colonoscopie CT; cunoașterea potențialului enteroclizei CT21.Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare RM a tractului gastrointestinal; cunoașterea potențialului enteroclizei RM; cunoașterea protocolului de bază al examinării RM a regiunii anorectale23.Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistică specifică în următoarele afecțiuni: obstrucția intestinală, boli inflamatorii, boli infiltrative, perforația și ischemia intestinului subțire, tumori.Obiective educaționale și rezultate așteptate
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | |
| 1. | Elaborarea unui buletin ecografic la hepatică splenică, digestivă, ocluzie intestinală, ecografic formulează corect și complet diagnosticul 3. Prezintă medicului curant rezultatul măsuri terapeutice în funcție de aceasta abdominale native și cu contrast splenică, digestivă, ocluzie intestinală, ex computer tomografic splenică, digestivă, ocluzie intestinală, RMN native sau cu contrast (irigografii, pasaj | 1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, abdomen acut și cronic și elaborează |
| 5. | Să cunoască indicațiile imagistice în | Să cunoască indicațiile investigațiilor modificări detectate: 2. Pneumoperitoneu 4. Diverticulita Meckel 6. Peritonita 8. Hemoragie digestivă 10. Torsiune de ovar explicării aspectelor imagistice evidențiate la2. Comunicarea empatică cu copiii și vederea explicării procedurilor diagnostice sauexaminărilor. |
MODULUL 14 – Gastroenterologie generală-Gastroenterologie adulțiNr. ore curs: 50 oreI.Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei. Esofagitele. Diverticulii esofagieni2)Cancerul esofagian4)Ulcerul gastric și duodenal. Complicații6)Diareile acute și cronice8)Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. Carente dizaharidazice10)Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)12)Colita ulcerativă14)Intestinul iritabil16)Cancerul colorectal18)Suferințele ano-rectale20)Hemoragia digestivă superioară și inferioară22)Sindromul icteric24)Colecistitele. Angiocolitele acute26)Hepatitele medicamentoase28)Hepatita autoimună30)Cirozele hepatice.32)Cancerul hepatic și al căilor biliare34)Peritonitele acute și cronice. TBC peritoneal36)Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații38)Chistul hidatic hepatic40)Barem de activități practice1.Puncție biopsie hepatică – efectuare: 103.Obiective educaționale și rezultate așteptate
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | ||
| 7 | Recunoașterea pacientului adult cu manoperelor adecvate de tratament ulcer gastric. lactoză, cronică, sindrom de deshidratare, constipație hepatică, colestază, hepatită, ciroză pancreatică, tulburare de nutriție, etc. fiecărei afecțiuni. sosirea medicului specialist/primar. diagnosticul și tratamentul diferitelor 7. Este capabil să țină evidența scrisă a timpul tratamentului. evenimentele desfășurate în timpul | ||
| 8 | Recunoașterea pacientului critic și | 1. Este capabil să recunoască pacientul critic.trebuie să anunțe medicul specialist/primar. sosirea medicului specialist/primar. potențial de agravare pentru boală severă. evoluție spre boală severă. spital. Alegerea secției unde va fi | 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul cu patologii asociate respiratorii, cardiace, 2. Este capabil să propună medicului îndrumător3. Cunoaște și pregătește documentele necesare |
| 1 | Recomandări de tratament și urmărire la | 1. Este capabil să recunoască pacientul ce 2. Este capabil să propună medicului îndrumătoralarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluării și momentul acesteia. explicării patologiei explicării procedurilor diagnostice sau investigațiilor |
MODULUL 15 – Gastroenterologie generalăDurata 1 lunăI.Endoscopie – noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie2.Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului)4.Patologia esofagului6.Patologia intestinului subțire8.Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei10.Ultrasonografia endoscopică12.Managementul endoscopic al hipertensiunii portale14.Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă16.Gastrostomia endoscopică percutană, gastrojejunostomia18.Enteroscopia21.Barem de activități practice1.Endoscopii digestive superioare: 30a)asistă și/sau efectuează sub supraveghere hemostaza endoscopică din HDS variceale: 10c)asistă și/sau efectuează sub supraveghere dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 103.Colonoscopii: 20a)Asistă și/sau efectuează sub supraveghere extracții corpi străini 106.Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:– ERCP: 10– ecoendoscopii – puncții cu ac fin ecoghidat: 10– gastrostoma percutană: 10III.digestivă superioară în cazul pacienților
+
MODULUL 16 – Gastroenterologie generalăDurata 1 lunăNr. ore practică: 140 oreTematica1.Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase – sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.3.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.5.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro- duodenală.7.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.9.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic.11.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului.13.Indicațiile imagistice în urgențele gastrointestinale medicale la adult.15.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele: pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.17.Barem de activități practiceSă asiste și să efectueze sub supraveghereSă asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominaleIII.urgențe abdominale imagistice în urgență și principalele 1. Traumatism abdominal 3. Apendicita 5. Invaginatie 7. Ocluzie intestinală/Volvulus
2
Să aibă noțiuni de semiologie Să cunoască indicațiile radiografiei adult și să identifice principalele Să cunoască indicațiile și contraindica- contrast orală la pacienții adulți abdominală de bază. semnificația patologică a nivelelor intestinale/etc. radioimagistice detectate în patologia digestiv cele mai frecvent întâlnite) abdominale și aspectele ecografice normale
Să cunoască principalele modificări ecografice inflamatorie, infecțioasă și tumorală a splinei (se face referire la entitățile
+4
Să cunoască indicațiile RM și CT în frecvente afecțiuni) radiologice, ecografice, CT și RM. consimțământului informat anterior procedurilorabdomenului și/sau sistemului gastrointestinal explica rezultatele/aspectele imagistice ale gastrointestinal
MODULUL 17 – Gastroenterologie pediatricăDurata 1 lunaNr. ore practică: 140 oreTematică1.Principiile manometriei esofagiane: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor3.Scintigrafia esofagiană: metoda, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor5.Iontoforeza cu pilocarpina: tehnică, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelorII.Efectuare și/sau efectuare asistată manometrii esofagiene: 5Asistare la scintigrafii esofagiene: 5Efectuare iontoforeze: 10Obiective educaționale și rezultate așteptate
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | |
| 1. | Formularea indicațiilor pentru pH-metrie | Este capabil să execute pH-metria esofagiană șirezultatele plan de tratament și monitorizare în funcție de |
| 2. | Formularea indicațiilor pentru manometrie | Este capabil să execute manometria esofagiană Este capabil să propună medicului curant un rezultatele investigației ano-rectală și să interpreteze rezultatele plan de tratament și monitorizare în funcție de |
| 4. | Formularea indicațiilor pentru testul | Este capabil să execute testul respirator cu Este capabil să propună medicului curant un rezultatele investigației pilocarpina și să interpreteze rezultatele plan de tratament și monitorizare în funcție de |
| 6. | Formularea indicațiilor pentru scintigrafie | Asistă la efectuarea scintigrafiei; este |
+
MODULUL 18 – Gastroenterologie pediatricăNr. ore curs: 100 ore1.Mucoviscidoza3.Patologie pancreatică tumorală5.Boli hepatice neonatale7.Abordarea hiperbilirubinemiei la copil9.Hepatita cronică virală la copil11.Hepatita toxică la copil13.Ciroza hepatică și sindromul de hipertensiune portala15.Boli hepatice metabolice (inclusiv boala Wilson)17.Hipertensiunea portală19.Bolile hepatice în sarcină21.Fiziologia nutriției, digestiei, metabolizarea și eliminarea23.Alimentația complementară25.Alimentația cu formule de lapte27.Alimentația prematurului29.Nutriția copilului gastrita și boala peptică ulceroasă31.Nutriția copilului cu diabet zaharat33.Nutriția copilului malnutrit35.Nutriția copilului cu boala celiacă37.Nutriția copilului cu intoleranță la lactoză39.Nutriția copilului cu constipație41.Nutriția enterală și parenterală43.Manifestări gastrointestinale în Boli cardiace45.Manifestări gastrointestinale în boli hematologice47.Barem de activități practice● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul de hepatocitoliză: GPT (ALAT), GOT (ASAT), raportul ASAT/ALAT, GGT, LDH, Piruvat-kinaza, Ornitin-carbamil-transferaza, vitamin B 12, sideremia● Evaluarea și interpretarea testelor de traversare hepatică: Bi totală, directă, indirectă, testul de bromsulfonftaleină (BSP)● Evaluarea și interpretarea sindromului imunologic: imunoglobulinele, complementul seric, complexele immune circulante (CIC), crioglobulinele, crioaglutininele, test Coombs, anticorpi antinucleari ANA, anticorpi antimușchi neted (SMA), anticorpi antimitocondriali, anticorpi antimicrozomali (LKM 1) autoanticorpi hepatici, anticorpi anticitosol hepatic (LCA).● Elaborarea unei diete adecvate pentru nou-născutul la termen, prematur, dismatur● Elaborarea unei diete pentru copilul cu gastrită, RGE, obez, malnutrit, cu diabet zaharat, enterocolită, constipație, fibroză chistică, celiachie, intoleranță la lactoză, la proteinele laptelui de vacă● Elaborarea unei scheme adecvate de nutriție enterală și parenterală (cu formule standard, oligomerice, polimerice)Obiective educaționale și rezultate așteptate
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | |||
| 1 | Recunoașterea copilului cu insuficiență de nutriție și cunoașterea manoperelor | 1. Recunoaște pacientul cu insuficiență 3. Recunoaște copilul cu patologie pancreatică,5. Asigură suportul vital de bază adecvat 6. Preia rolul de conducător al echipei până la7. Face parte, ca și membru al echipei în afecțiuni gastro-intestinale și hepatice manoperelor și medicației administrate în 9. Este capabil să comunice părinților tratamentului. hemoragie digestivă, insuficiență hepatică) | 1. Este capabil să recunoască pacientul critic.trebuie să anunțe medicul specialist/primar. sosirea medicului specialist/primar. potențial de agravare pentru boală severă. evoluție spre boală severă. spital. Alegerea secției unde va fi | 1. Cunoaște criteriile de internare în cazul patologii asociate respiratorii, cardiace, 2. Este capabil să propună medicului îndrumător3. Cunoaște și pregătește documentele necesare |
| 5 | Recomandări de tratament și urmărire la | 1. Este capabil să recunoască pacientul ce 2. Este capabil să propună medicului îndrumătoralarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluării și momentul acesteia. domiciliu explicării patologiei evidențiate la copiii 2. Comunicarea empatică cu copiii și vederea explicării procedurilor diagnostice sauinvestigațiilor |
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Comunicare;II.Asigurarea calității actului medical;IV.Organizare și conducere.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.II.III.IV.V.1.Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 18 |
| TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) | 3 ani |
| MODULUL 1 | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 2 | Urgențe Pediatrice |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 3 | Neurologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 |
| MODULUL 4 | Psihiatrie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 |
| MODULUL 5 | Chirurgie și Ortopedie Pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 |
| MODULUL 6 | Neonatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 7 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 8 | Genetică medicală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 |
| MODULUL 9 | Imagistică medicală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 10 | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE | 2 ani |
+
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică +
Structura programului +
Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică ore curs.1.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Febra la copil.5.Bronșiolita acută.7.Diareea acută bacteriană și virală.9.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Anemiile hemolitice genetice.13.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Infecția de tract urinar.17.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Hipertensiunea arterială la copil.II.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).3.Recoltarea de sânge capilar.5.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).7.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.9.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.11.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.cutanat.c.în aerosoli.e.intramuscular, subcutanat, intradermic.g.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.13.Obiective și rezultate așteptate.
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | ||
| 1. | Efectuează corect anamneza completă și sisteme. completă și examen obiectiv complet. bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre | ||
| 2. | Participă la elaborarea planului de | 1. Este capabil să execute activități în a. Propunerea unui plan de investigații către b. Pregătirea pacientului pentru investigații c. Programarea pacientului pentru investigații | |
| 3. | Participă la stabilirea diagnosticului Discută semnificația investigațiilor diagnosticele pozitive și diferențiale. referitoare la rezultatele investigațiilor: paraclinice medicului îndrumător. Clinică Generală (FOCG). îndrumător, a rezultatelor normale și Evoluție din FOCG. ale implicațiilor acestora în stabilirea și a planului terapeutic. tratament împreună cu medicul îndrumător. algoritmilor și protocoalelor de investigații 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător 3. Este capabil să explice motivația terapeutică. terapeutice corespunzătoare baremului de | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor 2. Este capabil să efectueze singur sau sub diagnostice sau terapeutice prevăzute în modulului de pregătire. prezintă medicului îndrumător în cadrul | 1. Este capabil să evalueze starea clinică a 2. Este capabil să decidă momentul în care medicului îndrumător. paraclinice a pacientului în FOCG sub |
| 7. | Asistă la discuțiile în cadrul echipei pe parcursul evoluției. consultului interdisciplinar. modificările managementului de caz consultului interdisciplinar. medicală sub supervizarea medicului | 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/2. Este capabil să redacteze o formă rețeta la externare) pe care să le supună 3. Este capabil să scoată în evidență punctele | |
| 9. | Obține abilități de comunicare cu paciențiiAsistă la comunicarea diagnosticului, a obținerea consimțământului și comunicarea îndrumător. model de comunicare cu pacientul sau 2. Comunică pacientului și aparținătorilor medicul îndrumător. |
+
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore practică: 450Tematică ore curs.1.Insuficiența respiratorie acută.3.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Intoxicațiile acute.7.Insuficiența cardiacă.9.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II.Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2.Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4.Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6.Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8.Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III.și cardio-respirator și cunoașterea
+
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică:1.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Cefaleea și migrena.5.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Epilepsia.9.Sindroamele ataxice.11.Paraliziile cerebrale.13.Boli degenerative ale SNC.15.Barem de activități practice.1.Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3.Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7.Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV.Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. +
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3.Tulburările de somn la copil și adolescent.5.Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7.Tulburările de spectru autist.9.Tulburările psihotice.11.Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II.Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2.Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4.Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV.Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. +
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Arsurile.3.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Hernia ombilicală.7.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Peritonitele primitive și secundare.15.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Varicocelul.19.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Torsiunea anexială la copil.23.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Piciorul strâmb congenital.b.Patologia genunchiului.d.Displazia luxantă de șold.f.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.h.Torticolisul congenital.j.Luxații, entorse, fracturi.l.Barem de activități practice1.Hemostaza plăgilor.3.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5.Tehnica tușeului rectal.7.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III.politraumei (hemoragic, sindromul de
+
Modulul 6 – Neonatologie:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Reanimarea neonatală.2.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6.Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10.Fototerapia.12.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Obiective și rezultate așteptate.
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | ||
| 1. | Efectuează corect anamneza completă și sisteme. completă și examen obiectiv complet la vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre | ||
| 2. | Participă la elaborarea planului de | 1. Este capabil să execute activități în a. Propunerea unui plan de investigații către b. Pregătirea pacientului pentru investigații c. Programarea pacientului pentru investigații | |
| 3. | Participă la stabilirea diagnosticului Discută semnificația investigațiilor diagnosticele pozitive și diferențiale. referitoare la rezultatele investigațiilor: paraclinice medicului îndrumător. Clinică Generală (FOCG). îndrumător, a rezultatelor normale și Evoluție din FOCG. ale implicațiilor acestora în stabilirea și a planului terapeutic. tratament împreună cu medicul îndrumător. algoritmilor și protocoalelor de investigații 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător 3. Este capabil să explice motivația terapeutică. terapeutice corespunzătoare baremului de | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor 2. Este capabil să efectueze singur sau sub diagnostice sau terapeutice prevăzute în modulului de pregătire. prezintă medicului îndrumător în cadrul | 1. Este capabil să evalueze starea clinică a 2. Este capabil să decidă momentul în care medicului îndrumător. paraclinice a pacientului în FOCG sub |
| 7. | Redactează biletul de ieșire/scrisoarea îndrumător. biletului de ieșire din spital. preliminară a biletului de ieșire (inclusiv discuției cu medicul îndrumător. cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv. și aparținătorii. Asistă la comunicarea al cazului, obținerea consimțământului și medicul îndrumător. model de comunicare cu pacientul sau 2. Comunică pacientului și aparținătorilor medicul îndrumător. |
+
Modulul 7- Boli Infecțioase:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Diareea de cauză bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium difficile).7.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Barem de activități practice.1.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic- sub supraveghere.3.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea secreției conjunctivale.9.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III.obiectiv ținând cont de specificul infecto-contagioase. completă și examen obiectiv complet. izolare în principalele boli infecțioase
+
Modulul 8 – Genetică medicală:Nr. ore practică: 150Tematică ore curs.1.Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3.● Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.● Bolile mitocondriale.Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II.Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2.Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4.Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III.● cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.IV.● să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.● să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. +
Modulul 9 – Imagistică medicală:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3.Imagistica în urgențele pediatrice.5.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7.Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9.Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II.Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4.Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8.Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10.Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12.Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14.Obiective educaționale și rezultate așteptate.Obiective generale.1.Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3.
| REZULTATE AȘTEPTATE Cunoașterea indicațiilor imagistice în II. Urgențe vertebromedulare IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/musculoscheletale VII. Vascular imagistice în urgență și principalele 2. Encefalita/meningoencefalita. 4. Sindrom convulsiv. 6. Traumatism vertebral cu risc. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 11. Hernia diafragmatică. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 16. Apendicita. 18. Invaginația interstinală. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 22. Enterocolita ulceronecrotică. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. (contuzie/fractură/ruptură). 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 31. Anevrism/Disecție arterială. I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei ale acesteia. Cunoașterea principalelor pediatrice detectabile pe radiografia II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei poate avea în diagnosticul și monitorizareapleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer RM toracice. 2. Să aibă capacitatea de a identifica pneumoperitoneul. mai frecvente afecțiuni care produc detresă mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/ ● bronșiolita ● pneumonia bacteriană (particularități în ● colecții pleurale ● fibroză chistică cardio-pulmonare asociate afecțiunilor 6. Să recunoască aspectul ecografic al condensare. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice. I. Dobândirea de noțiuni de semiologie abdominale pe gol la copil și identificareacontraindicațiilor administrării de pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei normale și patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică semnificația patologică a nivelelor hidroaericecontraindicațiile administrării de substanță 4. Să recunoască principalele modificări malformativă, inflamatorie, infecțioasă și – a tubului digestiv (cu referire la entitățile– ficatului, căilor biliare, pancreasului și mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM micționale, ale ecografiei renale (inclusivURO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, congenitale reno-urinare și indicațiile 2. Să descrie algoritmul explorărilor diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea 3. Să descrie algoritmul explorărilor joase. cistografiei micționale și să cunoască gradele urosonografiei ca și alternativă în 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler patologice posibile și să recunoască situațiilecomplementare (angioRM/angio CT). și rolul lor în managementul afecțiunilor 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale ale acestora. | IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în osteoarticulare. artrita juvenilă idiopatică. leziunile osoase benigne și maligne. determină afectare osoasă. 1. Să enumere factorii de risc ai displaziei deecografiei și al radiografiei în diagnostic și diagnosticul sinovitei tranzitorii și capului femural, apofizita tibială anterioară, osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice | |
| 6. | NEURORADIOLOGIE transfontanelare la nou născut și sugar. imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai | transfontanelare în hemoragia matricei frecvente malformații cerebrale. sdr. TORCH. suspiciunea de meningită/encefalită/ 4. Să precizeze indicațiile imagistice în 5. Să descrie indicațiile imagistice în |
| 7. | ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice alemetabolism. | ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. tiroidiene. necesare investigații complementare 4. Să recunoască aspectul radiologic normal al sunt necesare investigații complementare 5. Să precizeze indicațiile ecografiei care sunt necesare investigații complementare 6. Să precizeze indicațiile ecografiei situațiile în care sunt necesare investigații 7. Să precizeze indicațiile ecografiei |
+
Modulul 10 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică ore curs.1.Obezitatea.3.Sindromul de vărsături.5.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11.Tulburări de ritm și conducere.13.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19.Proteinuria.21.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23.Bolile genetice de metabolism.25.Diabetul zaharat la copil.27.Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II.Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2.Efectuarea abordului intraosos.4.Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.bolnav și să ia masuri imediate. agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului al acestor cazuri. Ia decizia de internare sau tratament
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Comunicare;VII.Asigurarea calității actului medical;IX.Organizare și conducere.Comunicare.Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:D.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate:– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar;– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.F.II.III.IV.V. +
Examenul de medic specialist:După susținerea examenului medicii confirmați în specialitatea Pediatrie și Gastroenterologie Pediatrică care au efectuat pregătire în ultrasonografie generală și endoscopie digestivă conform curriculei de rezidențiat, sunt abilitați să exercite activitatea de ultrasonografie generală și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică pediatrică nivel I, fără susținerea examenului de atestat. +
TEMATICA DE EXAMEN – TRUNCHI COMUNCreșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Patologia neonatala: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemica, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Febra la copil.8.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Hipertensiunea arterială la copil.16.Sindroamele de deshidratare.18.Boala inflamatorie intestinală.20.Constipația cronică și encoprezisul.22.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Tulburări de ritm și conducere.30.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34.Infecția de tract urinar.36.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Insuficiența renală acută.40.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Deficite imune genetice și dobândite.44.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46.Urgențele oncologice la copil.48.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Meningita și encefalita.60.Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62.Șocul. Anafilaxia.64.Insuficiența hepatică.66.Coma și statusul convulsiv.68.Paraliziile cerebrale infantile.70.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. +
TEMATICA DE EXAMEN – SUBSPECIALITATE GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂAnatomia și fiziologia aparatului digestiv.2.Afecțiuni ale cavității orale4.Anomalii congenitale ale cavității orale6.Refluxul gastro-esofagian8.Leziuni traumatice esofagiene, corpi străini esofagieni10.Tratamentul suferințelor esofagiene12.Anatomia și fiziologia stomacului14.Ulcer gastric și duodenal16.Neoplasme esofagiene și gastrice18.Hemoragia digestivă la copil20.Mucoviscidoza22.Hepatitele neonatale24.Ciroza hepatică și sindromul de hipertensiune portală26.Indicațiile transplantului hepatic, managementul pre- și post transplant28.Malformații congenitale ale intestinului30.Intestinul în malnutriție32.Gastroenterita acută și sindromul de deshidratare acută34.Boala Crohn, colita ulcerativă36.Sindromul de intestin iritabil38.Constipația la copil40.Durerea abdominală recurentă42.Patologie tumorală intestinală44.Explorarea radiologică a tubului digestiv46.Ultrasonografie, CT abdominal48.Colonoscopia50.Ph-metria esofagiană52.Aspecte ale alimentației naturale, alimentația cu formule de lapte, diversificarea alimentației54.Nutriția enterală cu debit constant, nutriția parenterală +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Stabilirea regimului dietetic în alergia la proteinele laptelui de vacă4.Stabilirea regimului dietetic în boala inflamatorie intestinală6.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8.Interpretarea testeor serologie hepatice10.Interpretarea proteinogramei, a disproteinemiei12.Interpretarea imaginilor de endoscopie digestivă superioară14.Interpretarea probelor de digestie16.Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie gastrică sau duodenală18.Paracenteza: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului de ascită.20.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. +
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE ȘI GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂCompetențe specifice în activitatea curentă1.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13.Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.15.Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.17.Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.19.Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.21.Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II.Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2.Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.4.Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6.Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8.Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10. +
Obligații +
Etice, deontologiceLegea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Normele de etică și deontologie profesională. +
ProfesionaleAtribuții generale1.Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare.3.Cunoaște și respectă programul de muncă.5.Efectuează controlul medical periodic general.7.Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9.Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II.Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2.Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4.Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6.Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8.Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10.Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12.Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14.Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16.Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18.Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20.Atribuții specifice în serviciul de gardă1.Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3.Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1.Gastroenterologie pediatrică.3.Pneumologie pediatrică.5.Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) ……….." având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,Semnătura:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂreno-urinară la copil, abordează diagnostic și terapeutic cauzele și sechelelepacienților copii suferind de boli renale, de la naștere și până la sfârșitul privească sănătatea și boala pacienților interdisciplinar. prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin 1 credit = 25 ore de instruire de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite,științifice și de educație continuă. 1.Durata programului 24 Luni = 400 ore didactice
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 2 ani (an IV – V) |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 2 |
| MODULUL 1 (AN IV) | NEFROLOGIE PEDIATRICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore |
| MODULUL 2 (AN V) | NEFROLOGIE ADULȚI ȘI |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 384 |
| Total ore pregătire practică | 2880 |
+
Modulul 1 – Nefrologie Pediatrică (an IV):Nr. ore practică. 1440Tematică curs.1.Valoarea și interpretarea ecografiei fetale în anomaliile congenitale reno-urinare3.Explorarea imagistică a tractului urinar (ecografia, cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, scintigrafie, CT, RMN)5.Displazia, hipoplazia renală7.Disfuncțiile vezicale simple. Sindromul Hinman. Incontinența urinară9.Boala litiazică renourinară. Nefrocalcinoza11.Malformațiile obstructive ale tractului urinar (joncționale, ureterocel, diverticuloze, duplexul, valvele de uretră posterioară, etc)13.Nefropatia de reflux și boală de stază urinară intrarenală15.Nefropatiile glomerulare/glomerulonefrite (entități)17.Boala polichistică renală (ADPKW ARPKD)19.Injuria renală acută la copil21.Tulburări metabolice în injuria renală acută (IRA) și boala renală cronică (BRC)23.BRC la copil: etiologie, diagnostic, abordare clinică, terapeuticăII.Însușirea algoritmului diagnostic în bolile renale acute și cronice la copil2.Indicații tehnica uretro-cistografiei micționale4.Indicații tehnica cistomanometriei6.Indicații și interpretarea unui examen ecografic (inclusiv ecografie fetală)8.Tehnica abordului temporar al venei femurale, jugulara internă, subclavie, jugulara externă împreună cu specialiști ATI10.Tehnica exploatării abordului vascular definitiv (fistula arterio-venoasă)12.Indicații și tehnica dializei peritoneale acute și cronice la nou-născut, sugar și copilului mic.14.Indicații și tehnica epurării renale în intoxicații16.Interpretarea corectă a unui examen sumar de urină/urocultură18.Monitorizarea pacientului cu IRA în sindromul hemolitic uremic20.Însușirea schemei terapeutice în peritonita din sindromul nefrotic și la pacientul dializat peritoneal.22.Cunoașterea protocolului terapeutic de bază în sindromul nefrotic al copilului de vârstă mică la debut +
Modulul 2 – Nefrologie Adulți (6 luni) și Nefrologie Pediatrică (6 luni) – an V:Nr. ore practică. 1440Tematică curs Nefrologie Adulți.1.Explorări paraclinice în nefrologie.3.Boala renală datorată disproteinemiilor.5.Nefropatia diabetică.7.Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar).9.Bolile chistice renale.11.Nefropatii tubulointerstițiale acute și cronice.13.Sindromul renocardiac și cardiorenal.15.Boala renală cronică.17.Urgențe nefrologice.19.Transplantul renal.21.Nutriția la bolnavul renal.II.A.Hemograma.2.Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare.4.Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.6.Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore.8.Probe funcționale glomerulare.10.Explorări imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN12.Lichidul de dializă peritoneală.Puncția biopsie renală.2.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă.4.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului.6.Inițierea dializei peritoneale – parametrii.8.Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului.10.Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar.Tematica curs Nefrologie Pediatrică1.Anemia de cauză renală: terapie. Osteopatia uremică3.Nutriția copilului cu BRC5.Dializa peritoneală: indicații, contraindicații, complicații, soluții utilizate7.Hemodializa, abordul vascular temporar/definitiv, medicația anticoagulantă, patologia pacientului pediatric hemodializat9.Relația psiholog-pacient cronic. Aspecte psihosociale copii/familie, școala11.Biopsia renală – indicații și tehnici13.Barem(se va folosi baremul din anul IV) +
TEMATICA DE EXAMEN PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI DE STUDII COMPLEMENTAREProba scrisă: 120 subiecte din tematica cursului, 2 ore, nota minimă 72.Proba practică: interpretarea unui examen de urină, urocultura, buletin ASTRUP. Interpretarea unei radiografii pulmonare după montarea unui cateter pentru abord temporar dializă. Interpretarea unei radiografii renale simple, uretrocistografie micțională, urografie intravenoasă, ecografie abdominală, CT abdominal, diferite tipuri de scintigrafii. Recunoașterea diferitelor tipuri de catetere utilizate în procedurile de dializă. Cunoașterea unor date generale despre diferitele tipuri de soluții utilizate în dializă. Indicațiile tratamentului anticoagulant și al anemiei. +
BibliografieInfecții severe în patologia pediatrică coordonator și autor Mihaela Balgradean Ed. Universitara "Carol Davila", București, 20132.3.Protocoale de diagnostic și tratament în Pediatrie – coordonator Prof. Dr. Mircea Nanulescu, Ed. rev. Editura Medicală Amaltea – București, 2017 +
Obiective și rezultate așteptate. Specialitatea Nefrologie Pediatricăexamenul obiectiv complet pe aparate și
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE (valabil și pentru specialitatea Nefrologie Pediatrică):Comunicare;II.Asigurarea calității actului medical;IV.Organizare și conducere.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.II.III.IV.V. +
Examenul de medic specialist, specialitate nefrologie pediatrică:2.Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 12 | ||||||||||||||||||||
| TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) | 3 ani | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 1 | Pediatrie | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 2 | Urgențe Pediatrice | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 3 | Neurologie pediatrică | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 4 | Psihiatrie pediatrică | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 5 | Chirurgie și Ortopedie Pediatrică | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 6 | Neonatologie | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 7 | Boli infecțioase | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 8 | Genetică medicală | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 9 | Imagistică medicală | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 | ||||||||||||||||||||
| MODULUL 10 | Pediatrie | ||||||||||||||||||||
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni | ||||||||||||||||||||
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 | ||||||||||||||||||||
| DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DESUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE + Structura programului + Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică ore curs.1.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Febra la copil.5.Bronșiolita acută.7.Diareea acută bacteriană și virală.9.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Anemiile hemolitice genetice.13.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Infecția de tract urinar.17.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Hipertensiunea arterială la copil.IV.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Recoltarea de sânge capilar.4.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.cutanat.c.în aerosoli.e.intramuscular, subcutanat, intradermic.g.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12.Obiective și rezultate așteptate.
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore practică: 450Tematică ore curs.1.Insuficiența respiratorie acută.3.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Intoxicațiile acute.7.Insuficiența cardiacă.9.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II.Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2.Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4.Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6.Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8.Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III.respirator și cardio- respirator și |
1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în | ||||||||||||||||||||
| 2. | Recunoașterea copilului critic și | 1. Este capabil să recunoască pacientul critic. specialist/primar. specialist/primar. potențial de agravare. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală | |||||||||||||||||||
| 4. | Cunoașterea criteriilor de internare în internat copilul. respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. internat copilul. | ||||||||||||||||||||
| 5. | Recomandări de tratament și urmărire la | 1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. |
+
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică:1.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Cefaleea și migrena.5.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Epilepsia.9.Sindroamele ataxice.11.Paraliziile cerebrale.13.Boli degenerative ale SNC.15.Barem de activități practice.1.Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3.Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7.Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV.Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. +
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3.Tulburările de somn la copil și adolescent.5.Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7.Tulburările de spectru autist.9.Tulburările psihotice.11.Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II.Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2.Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4.Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV.Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. +
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Arsurile.3.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Hernia ombilicală.7.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Peritonitele primitive și secundare.15.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Varicocelul.19.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Torsiunea anexială la copil.23.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Piciorul strâmb congenital.b.Patologia genunchiului.d.Displazia luxantă de șold.f.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.h.Torticolisul congenital.j.Luxații, entorse, fracturi.l.Barem de activități practice1.Hemostaza plăgilor.3.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5.Tehnica tușeului rectal.7.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III.politraumei (hemoragic, sindromul de
+
Modulul 6 – Neonatologie:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Reanimarea neonatală.2.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6.Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10.Fototerapia.12.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Obiective și rezultate așteptate.
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | ||||
| 1. | Efectuează corect anamneza completă și sisteme. complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe | ||||
| 2. | Participă la elaborarea planului de îndrumător. investigații: b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. împreună cu medicul îndrumător. paraclinice. diagnosticele pozitive și diferențiale. investigațiilor: îndrumător. c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaled. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor a planului terapeutic. tratament împreună cu medicul îndrumător.de investigații și tratament ale spitalului. plan terapeutic. în schema terapeutică. terapeutice corespunzătoare baremului de | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului de activități practice corespunzător modulului de pregătire. prezintă medicului îndrumător în cadrul | 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. și paraclinice medicului îndrumător. FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. medicală sub supervizarea medicului | 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire îndrumător. diagnosticului pozitiv. pacienții și aparținătorii. Asistă la managementului ulterior al cazului, veștilor proaste de către medicul | 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate |
+
Modulul 7 – Boli Infecțioase:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic- uremic, Clostridium difficile).7.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Barem de activități practice.1.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea secreției conjunctivale.9.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III.obiectiv ținând cont de specificul contagioase. complet. izolare în principalele boli infecțioase
+
Modulul 8 – Genetică medicală:Nr. ore practică: 150Tematică ore curs.1.Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3.Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II.Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2.Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4.Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III.Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:– să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.– să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).– să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.– să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.– să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.– să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. +
Modulul 9 – Imagistică medicală:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3.Imagistica în urgențele pediatrice.5.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7.Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9.Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II.Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4.Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8.Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10.Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12.Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14.Obiective educaționale și rezultate așteptate.Obiective generale.1.Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3.
| REZULTATE AȘTEPTATE Cunoașterea indicațiilor imagistice în III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și 2. Encefalita/meningoencefalita. 4. Sindrom convulsiv. 6. Traumatism vertebral cu risc. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 11. Hernia diafragmatică. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 16. Apendicita. 18. Invaginația interstinală. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 22. Enterocolita ulceronecrotică. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 31. Anevrism/Disecție arterială. I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei normale ale acesteia. Cunoașterea specifice vârstei pediatrice detectabile toracice, a rolului pe care aceasta îl monitorizarea proceselor de condensare șiIII. Cunoașterea indicațiilor computer RM toracice. 1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, 2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni 3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni bronșiolita pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și colecții pleurale fibroză chistică afecțiunilor cardiace. proceselor de condensare. afecțiunile toracice. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în I. Dobândirea de noțiuni de semiologie abdominale pe gol la copil și patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și substanță de contrast orală la pacienții abdominale și a aspectelor ecografice V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: frecvent întâlnite); entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile | IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei (inclusiv urosonografia), scintigrafiei ale RM și CT în tumorile renale. și indicațiile imagistice ale acestora. urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectelesunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). managementul afecțiunilor pediatrice. pacientului pediatric cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și | |
| 5. | IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ în displazia de dezvoltare a șoldului. în cele mai frecvente afecțiuni III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice | să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare |
| 6.I. Cunoașterea rolului ecografiei imagistice (ecografie, RM, CT) în cele | germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. encefalită/meningoencefalită. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. METABOLISM din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice de metabolism. pentru RM hipofizar. situațiile în care sunt necesare investigații complementare 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să complementare (ecografie/RM). situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). identifice situațiile în care sunt necesare investigații 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare. |
+
Modulul 10 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică ore curs.1.Obezitatea.3.Sindromul de vărsături.5.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11.Tulburări de ritm și conducere.13.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19.Proteinuria.21.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23.Bolile genetice de metabolism.25.Diabetul zaharat la copil.27.Artrita idiopatică juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II.Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2.Efectuarea abordului intraosos.4.Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.pacientului. imediate. sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al
2.
Stabilește diagnosticul clinic inițial. ambulator. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.
3.
Comunică eficient, verbal și în scris copilului. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale manopere/proceduri.
4.
Cunoaște semnificația investigațiilor Elaborează planul inițial de Propune planul complet de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă
5.
Elaborează un plan inițial de tratament.
1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosindprotocoalelor specifice. medicului specialist/primar. tratament, luând în considerare comorbiditățile. terapeutice corespunzătoare baremului de
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice pregătire. prezintă medicului îndrumător în cadrul
1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul
+8.
Participă la discuțiile în cadrul echipeisau pe parcursul evoluției. prealabil al medicului îndrumător. interdisciplinare. în planul de investigație și terapeutic ulterior. medicală. medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. post- externare în cazul afecțiunilor acute.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALEComunicare;VII.Asigurarea calității actului medical;IX.Organizare și conducere.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:D.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.F.II.III.IV.V. +
Examenul de medic specialist: +
TEMATICA DE EXAMENAprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea 2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile 4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital. 6. Obezitatea. 8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita 9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută. 11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. 12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic.angioedemul. Alergiile medicamentoase. 14. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 16. Diareea acută bacteriană și virală. 18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza 19. Boala inflamatorie intestinală. sindroame dureroase recurente la copil. 22. Icterele la sugar și copil. 24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil. 26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică. 28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă. 30. Insuficiența cardiacă. 32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite. trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico- 37. Glomerulonefritele acute și cronice. 39. Insuficiența renală acută. 41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară. 43. Deficite imune genetice și dobândite. 45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil. congenitale și dobândite. 48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). 49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil. 51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente. tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, 53. Hiperglicemiile sugarului și copilului. 55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică. 57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. Vasculitele. Bolile autoinflamatorii. 60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, 61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă. 63. Șocul. Anafilaxia. opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de 65. Insuficiența hepatică. 67. Coma și statusul convulsiv. 69. Paraliziile cerebrale infantile. 71. Invaginația intestinală.
+
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)simplă. contraindicații. 4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil. 6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, 7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv. 9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin 10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie. 12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice. 14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic 15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere). 17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. 18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. 19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente).
+
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație 2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați 3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de corespunzător. despre consecințele refuzului tratamentului medical. 6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi 7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și 8. Trimite pacienții la consulturi interclinice. de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, 10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile 11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile special pacienților. în funcție de particularitățile pacientului. de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia. medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, 16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare. pacientului. 20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și 21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având II. Competențe specifice în serviciul de gardă medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curentecare lucrează în ture. gărzii, menționându-le la raportul de gardă. gardă. urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a oricărui specialist din cadrul spitalului. cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului. consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care 7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită 8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați 9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă 10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații
Respectă următoarele acte normative: 2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și3. Normele de etică și deontologie profesională. I. Atribuții generale Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de 2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare. 4. Cunoaște și respectă programul de muncă. profesională. 7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a continuă; sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte la și de la locul de muncă. persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de 10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea a Colegiului Medicilor. 1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar. deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico- 3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în 4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor lucrează. antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de 6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit 7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din 8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri 9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării 10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de 11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a 12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de 13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în 14. Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și sau părăsiți în unități sanitare; la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu exploatare/violență/vătămare; pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul 17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia 18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare; rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, de către Comitetul Director. infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în aprobate de către Comitetul Director. 1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital. și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite înmijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale. examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite laobservațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de 4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită măsurile necesare. Prof. Dr. Mihaela Bălgrădean,UMF "Carol Davila" – București(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂde la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce 1. Cardiologie pediatrică 3. Oncologie și hematologie pediatrică 5. Nefrologie pediatrică certificați ca și "medici specialiști pediatrie, oncologie și hematologie specialitatea Pediatrie și Oncologie-hematologie pediatrică precum și de a curriculei de pregătire. comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va distinct. prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru dirijat. afecțiunile oncologice și hematologice la copil și adolescent. Medical Specialists-UEMS) a aprobat subspecialitatea de oncologie și subspecialităților de îngrijire pediatrică terțiară. pediatrie generală), și pregătire de subspecialitate de 2 ani în oncologie și Curricula de oncologie și hematologie pediatrică a fost elaborată de Societatea Europeană de Hematologie Pediatrică și Imunologie (ESPHI) în anul În România specialitatea de Oncologie și hematologie pediatrică a fost sănătății publice nr. 1.509/2008pediatrică respectă cerințele documentelor Europene menționate, ceea ce permiteCoordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil decu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul activității clinice pe durata gărzii. curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Estesupraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didacticmodulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți. tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în de modul. 1.Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 17 |
| TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10) | 3 ani |
| MODULUL 1 | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 2 | Urgențe Pediatrice |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 3 | Neurologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 |
| MODULUL 4 | Psihiatrie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 |
| MODULUL 5 | Chirurgie și Ortopedie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 |
| MODULUL 6 | Neonatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 7 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 8 | Genetică medicală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 3 |
| MODULUL 9 | Imagistică medicală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 10 | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE | 2 ani |
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
| TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE | 2 ani |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 7 |
| MODULUL 1 (11) – Hematologie și oncologie | Oncologie generală și tumori |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 2 (12) – Hematologie și oncologie | Radioterapie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 luna |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| Modulul 3 (13) – Hematologie și oncologie | Laborator de hematologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 4 (14)- Hematologie și oncologie | Hematologie non-malignă |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| Modulul 5 (15) – Hematologie și oncologie | Hematologie malignă |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 6 (16) – Hematologie și oncologie | Transplant medular/celule stem |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| MODULUL 7 (17) – Hematologie și oncologie | Tumori cerebrale |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ | 4 |
| Total ore pregătire teoretică Trunchiul de | 400 |
| Total ore pregătire practică Trunchiul de | 3500 |
| Total ore pregătire teoretică | 1000 |
| Total ore pregătire practică | 8750 |
+
Structura programului:TRUNCHIUL COMUN DE PEDIATRIE: 3 ANI +
Modulul 1 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică ore curs.1.Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3.Febra la copil.5.Bronșiolita acută.7.Diareea acută bacteriană și virală.9.Malformațiile congenitale de cord necianogene.11.Anemiile hemolitice genetice.13.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15.Infecția de tract urinar.17.Glomerulonefritele acute și cronice.19.Hipertensiunea arterială la copil.II.Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2.Recoltarea de sânge capilar.4.Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6.Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8.Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10.Administrarea de substanțe medicamentoase:a.cutanat.c.în aerosoli.e.intramuscular, subcutanat, intradermic.g.în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12.Obiective și rezultate așteptate.
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | ||
| 1. | Efectuează corect anamneza completă și sisteme. complet. îndrumător despre un astfel de caz. investigații împreună cu medicul | 1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. medical. | |
| 3. | Participă la stabilirea diagnosticului Discută semnificația investigațiilor Discută cu medicul îndrumător | 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și | |
| 4. | Participă la elaborarea planului de | 1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente | |
| 5. | Efectuează manopere diagnostice și activități practice. practice. îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul | ||
| 6. | Monitorizează evoluția pacientului și o vizitelor programate sau de urgență. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în | ||
| 7. | Asistă la discuțiile în cadrul echipei sau pe parcursul evoluției. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările consultului interdisciplinar. medicală sub supervizarea medicului | 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire îndrumător. diagnosticului pozitiv. pacienții și aparținătorii. managementului ulterior al cazului, veștilor proaste de către medicul | 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate |
+
Modulul 2 – Urgențe:Nr. ore practică: 450Tematică ore curs.1.Insuficiența respiratorie acută.3.Șocul. Sindromul de deshidratare.5.Intoxicațiile acute.7.Insuficiența cardiacă.9.Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11.Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13.Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II.Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2.Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4.Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6.Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8.Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III.respirator și cardio- respirator și
+
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică:1.Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3.Cefaleea și migrena.5.Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7.Epilepsia.9.Sindroamele ataxice.11.Paraliziile cerebrale.13.Boli degenerative ale SNC.15.Barem de activități practice.1.Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3.Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5.Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7.Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9.Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV.Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate. +
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3.Tulburările de somn la copil și adolescent.5.Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7.Tulburările de spectru autist.9.Tulburările psihotice.11.Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II.Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2.Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4.Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6.Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV.Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting. +
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Arsurile.3.Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5.Hernia ombilicală.7.Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9.Hernia inghinală și hidrocelul.11.Enterocolita ulcero-necrotică.13.Peritonitele primitive și secundare.15.Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17.Varicocelul.19.Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21.Torsiunea anexială la copil.23.Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25.Piciorul strâmb congenital.b.Patologia genunchiului.d.Displazia luxantă de șold.f.Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.h.Torticolisul congenital.j.Luxații, entorse, fracturi.l.Barem de activități practice1.Hemostaza plăgilor.3.Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5.Tehnica tușeului rectal.7.Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9.Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III.politraumei (hemoragic, sindromul de
+
Modulul 6 – Neonatologie:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5.Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7.Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9.Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11.Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13.Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15.Enterocolita ulcero-necrotică.17.Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19.Ambiguitatea genitală la nou-născut.21.Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23.Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25.Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II.Reanimarea neonatală.2.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6.Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10.Fototerapia.12.Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16.Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18.Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20.Obiective și rezultate așteptate.
| OBIECTIVE EDUCAȚIONALE | REZULTATE AȘTEPTATE | ||||
| 1. | Efectuează corect anamneza completă și sisteme. complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe | ||||
| 2. | Participă la elaborarea planului de îndrumător. investigații: b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice. împreună cu medicul îndrumător. paraclinice. diagnosticele pozitive și diferențiale. investigațiilor: îndrumător. c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normaled. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor a planului terapeutic. tratament împreună cu medicul îndrumător.de investigații și tratament ale spitalului. plan terapeutic. în schema terapeutică. terapeutice corespunzătoare baremului de | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului de activități practice corespunzător modulului de pregătire. prezintă medicului îndrumător în cadrul | 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. și paraclinice medicului îndrumător. FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. medicală sub supervizarea medicului | 1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire îndrumător. diagnosticului pozitiv. pacienții și aparținătorii. Asistă la managementului ulterior al cazului, veștilor proaste de către medicul | 1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate |
+
Modulul 7 – Boli Infecțioase:Nr. ore practică: 425Tematică ore curs.1.Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3.Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior- gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5.Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic- uremic, Clostridium difficile).7.Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9.Barem de activități practice.1.Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic- sub supraveghere.3.Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5.Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7.Recoltarea secreției conjunctivale.9.Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11.Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13.Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III.obiectiv ținând cont de specificul contagioase. complet. izolare în principalele boli infecțioase
+
Modulul 8 – Genetică medicală:Nr. ore practică: 150Tematică ore curs.1.Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3.Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II.Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2.Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4.Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III.Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:– să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.– să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).– să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.– să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.– să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.– să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală. +
Modulul 9 – Imagistică medicală:Nr. ore practică: 300Tematică ore curs.1.Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3.Imagistica în urgențele pediatrice.5.Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7.Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9.Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II.Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2.Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4.Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6.Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8.Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10.Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12.Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14.Obiective educaționale și rezultate așteptate.Obiective generale.1.Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3.
| REZULTATE AȘTEPTATE Cunoașterea indicațiilor imagistice în III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și 2. Encefalita/meningoencefalita. 4. Sindrom convulsiv. 6. Traumatism vertebral cu risc. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 11. Hernia diafragmatică. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 16. Apendicita. 18. Invaginația interstinală. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 22. Enterocolita ulceronecrotică. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 31. Anevrism/Disecție arterială. I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei normale ale acesteia. Cunoașterea specifice vârstei pediatrice detectabile toracice, a rolului pe care aceasta îl monitorizarea proceselor de condensare șiIII. Cunoașterea indicațiilor computer RM toracice. 2. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, 3. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni 4. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni bronșiolita pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și colecții pleurale fibroză chistică afecțiunilor cardiace. proceselor de condensare. afecțiunile toracice. 8. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în I. Dobândirea de noțiuni de semiologie abdominale pe gol la copil și patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și substanță de contrast orală la pacienții abdominale și a aspectelor ecografice V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în frecvente afecțiuni). 1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: frecvent întâlnite); entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile | IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei (inclusiv urosonografia), scintigrafiei ale RM și CT în tumorile renale. și indicațiile imagistice ale acestora. urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectelesunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). managementul afecțiunilor pediatrice. pacientului pediatric cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și | |
| 5. | IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ în displazia de dezvoltare a șoldului. în cele mai frecvente afecțiuni III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice | să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare |
| 6.I. Cunoașterea rolului ecografiei imagistice (ecografie, RM, CT) în cele | germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. encefalită/meningoencefalită. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv. METABOLISM din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice de metabolism. pentru RM hipofizar. situațiile în care sunt necesare investigații complementare 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să complementare (ecografie/RM). situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). identifice situațiile în care sunt necesare investigații 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare. |
+
Modulul 10 – Pediatrie:Nr. ore practică. 1300Tematică ore curs.1.Obezitatea.3.Sindromul de vărsături.5.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7.Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11.Tulburări de ritm și conducere.13.Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19.Proteinuria.21.Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23.Bolile genetice de metabolism.25.Diabetul zaharat la copil.27.Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II.Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2.Efectuarea abordului intraosos.4.Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6.Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8.Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare – sub supraveghere.10.Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III.
Modulul 1 (11) – ONCOLOGIE GENERALĂ ȘI TUMORI SOLIDE LA COPIL ȘI ADOLESCENTNr. ore practică. 1300ONCOLOGIE GENERALĂ:Oncologie pediatrică și oncologie generală. Istoric, definiție.Bazele științifice ale oncologiei pediatrice1.2.1.Etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu; Valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului1.2.3.Biologia cancerului: biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei – structura, organizarea, expresia și reglarea genelor – ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia – cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată și echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară – tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale1.2.5.Trialuri clinice în oncologie. Design-ul și desfășurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției: studii de faza I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competențe; criteriile pentru definirea răspunsului la tratament; instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții; bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor; evaluarea și gradarea toxicității; rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică – obținerea consimțământului informat al pacienților; cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei; învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale și scrierea articolelor1.3.Diagnostic patologic în malignitățile copilului. Anatomie patologică/laborator/biologie moleculară: examinarea materialelor biopsice și pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog; cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la stadializarea și îngrijirea bolnavilor cu cancer – cunoașterea testelor de laborator necesare în stadializarea și urmărirea pacienților; rolul markerilor; Nomenclatura și clasificarea tumorilor.1.3.2.Evaluarea clinică și diagnosticul diferențial la copilul suspect de cancer.1.3.4.Chimioterapia citostatică: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei maligne și în cazul recidivelor; utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator; importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici; aprecierea condițiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; cunoștințele de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferitele citostatice; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ.1.3.6.Tratament suportiv și paliativ: semnificația tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și diferitele modalități de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora; semnificația și indicațiile terapiei paliative; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali1.3.7.1.Greața și voma: etiologia la pacienții oncologici și mecanismul de acțiune – farmacologia antiemeticelor și utilizarea în practică curentă1.3.7.1.2.Anemia – indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară; utilizarea adecvată a eritropoetinaei1.3.7.1.4.Mucozita – diagnosticul diferențial între mucozita infecțioasă de cea cauzată de citostatice – tratamentul mucozitei1.3.7.1.6.Extravazarea – diagnosticul și tratamentul extravazării.1.3.7.1.8.Sindroamele paraneoplazice – tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice și tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame.1.3.7.1.10.Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali1.3.7.3.Alte simptome: paliatia diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratarea.1.3.8.Reabilitarea: rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator – rolul terapiei ocupaționale1.3.10.Particularități ale malignităților la adolescent și adultul tânăr.1.3.12.Considerații etice în oncologia pediatrică1.3.14.Aspecte educaționale la copilul cu cancer2.Retinoblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificări stadiale și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică.2.2.Nefroblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.4.Rabdomiosarcomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.6.Sarcomul Ewing: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.8.Tumori cu celule germinale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.10.Cancere rare Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului digestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale și uterine; melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide.Barem de activități practice1.Efectuarea puncției medulare3.Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă.5.Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă)7.Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal în orice tumoră malignă9.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE | Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de malignitate | ||
| 2. | 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. | ||
| 3 | 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. | ||
| 5 | Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. | Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice 2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in, să le explice pacienților și aparținătorilor. | |
| 7 | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. | ||
| 8. | 1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. | ||
| 9. | 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. | Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) | |
| 11. | 1.Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigatii si tratament nationale/internationale pentru orice malignitate. 3. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan de tratament citostatic in functie de particularitatile cazului de tratat si ale pacientului | Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul complet de tratament citostatic 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. | |
| 13. | 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice | ||
| 14. | 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti. | Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare. + Modului 2 (12): Radioterapie oncologicăNr. ore practică: 150Tematica curs:1.Surse de radiații:3.Tehnici de iradiere7.Efecte secundare acute și tardive ale radioterapiei la copilII.Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică: Plan de tratament; Iradierea externă exclusiva; Iradierea externă postoperatorie; Tehnica iradierii; Indicația radioterapiei în principalele localizări2.Radioterapia limfoamelor maligne: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică; Efecte secundare la copil5.Radioterapia seminoamelor testiculare – Iradierea subdiafragmatică – Iradierea supradiafragmatică – Plan de tratament – Tehnica iradierii. Indicația terapeutică7.Radioterapie metastazelor: osoase, cerebrale, cutanate, hepatice: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică.III. |
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE |
| 1 | 1. Cunoasterea principiilor de tratament radiologic in oncologie | Locul radioterapiei in tratamentul multimodal al tumorilor solide la copil | |
| 3 | Cunoasterea etapelor elaborarii unui plan de radioterapie intr-o tumora solida . | Efectele secundare acute ale radioterapiei | |
| 5 | Cunoaste efectele secundate tardive ale radioterapiei si managementul acestora | Monitorizează evoluția pacientului in cursul radioterapiei și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate 2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. | |
| 7. | 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. | Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul radioterapiei 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului. | |
| 9 | 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. |
*NB: Stagiul de RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ se va desfășura în unul dintre următoarele centre: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" București – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" – UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, Institutul Oncologic Iași – UMF "Grigore Popa
+Modulul 3 (13): Laborator de hematologieNr. ore practică: 300Tematica curs:1.Produse sanguine utilizate în terapia transfuzionalăb.Efectele adverse ale transfuziei sanguine2.Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic – interpretare rezultate în afecțiuni hematologice maligne4.Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evoluție6.Teste de biologie moleculară: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism8.Coagularea și hemostaza: teste de screening, teste specifice10.Electroforeza hemoglobinei, monitorizare tratament chelator12.Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice – interpretare teste14.Teste pentru diagnostic și monitorizare infecții bacteriene, fungice, viraleII.Hemograma completa, formula leucocitară – metodologie, interpretare rezultate2.Fracție trombocite imature – metodologie, interpretare rezultate4.Examen citogenetic și FISH (fluorescence in-situ hybridization) – metodologie, interpretare rezultate6.Examen morfologic măduvă osoasă – metodologie, interpretare rezultate8.Electroforeza hemoglobinelor – metodologie, interpretare rezultate10.Teste specifice pentru trombofilie – metodologie, interpretare rezultate12.Determinare HLA – metodologie, interpretare rezultateIII.
NB: Stagiul de LABORATOR DE HEMATOLOGIE se va desfășura exclusiv în unul dintre următoarele centre: Inst. Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, București; SCUC "Louis Țurcanu" – UMF "Victor Babeș" Timișoara SCUC "Sf. Maria" – Institutul Regional de Oncologie Iași – UMF "Grigore T. Popa" Iași; +
Modulul 4 (14): Hematologie non-malignăNr. ore practică: 300Tematica curs:1.Hematopoieza normală; Anemia la nou-născut; Boala hemolitică a noului-născut1.2.Sindroame de insuficiență medulară2.1.Anemii aplastice dobândite11.Anemia feriprivă;3.2.Porfirii12.Anemii hemolitice autoimune;4.2.Anomalii hemolitice prin deficite enzimatice13.Afecțiuni ale sistemului fagocitic.6.1.Anomalii calitative ale leucocitelor15.Răspunsul imun: ontogenia limfocitelor; splina; activarea limfocitelor B, activarea limfocitelor T;1.2.Afecțiuni ale hemostazei8.1.Trombocitopenii și trombopatii congenitale și dobândite8.3.Trombofilii ereditare și dobânditeII.Examen clinic complet cu recunoașterea semnelor și simptomelor caracteristice diverselor afecțiuni congenitele non-maligne (sindroame de insuficiență medulară, talasemie, imunodeficiențe etc)2.Metodologie de efectuare și interpretare puncție medulară și biopsie osoasă4.Metodologie administrare produse sanguine6.Metodologie administrare factori de creștere granulocitari8.Metodologie administrare și monitorizare terapie imunosupresivă (corticoterapie, globulină antitimocitară, ciclosporină, tacrolimus, micofenolat mofetil etc)III.
* NB:Stagiul de HEMATOLOGIE NON-MALIGNĂ se va desfășura într-un centru de oncologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie: Institutul Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca – UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria" – UMF "Grigore T. Popa" Iași; SCUC "Louis Țurcanu" – UMF "Victor Babeș" Timișoara +
Modulul 5 (15): Hematologie malignăNr. ore practică: 850Tematica curs:1.Bazele etiopatogenice ale leucemogenezei3.Leucemia sugarului și copilului mic.5.Leucemiile acute mieloblastice7.Principiile generale ale abordării comprehensive terapeutice ale leucemiei copilului.9.Sindroamele mielodisplazice și mieloproliferative11.Limfoamele maligne non-Hodgkiniene13.Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficiență15.Considerații etice privind studiile și trialurile clinice.17.Baremul activităților practice:1.Efectuează puncție medulară aspirativă3.Efectuează puncție rahidiană cu administrare de citostatice5.Efectuează paracenteza7.Știe să interpreteze CT, RMN, PET-CT9.Obiective și rezultate așteptate
| REZULTATE AȘTEPTATE | Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv b. Poate să recunoască un caz grav și să anunțe medicul îmdrumător | Cunoașterea sindroamelor clinice sugestive pentru diagnosticul hemopatiilor maligne b. Diferențează sindroamele purpurice și descrie adenopatiile localizate sau generalizate | Elaborează un plan de investigații și consulturi obligatorii pentru diagnostic și stadializare b.Insoțește pacientul la consulturi interdisciplinare d.Interpretează investigațiile biologice, imagistice și consulturile | ||
| 4 | a. Interpretează rezultatele investigațiilor, le comunică medicului îndrumător și notează în FOCG c. Stadializează cazul conform ghidurilor internaționale | ||||
| 5 | a.Poate argumenta singur diagnosticele diferențiale | Alege un plan terapeutic individualizat fiecărei afecțiuni și stadiului acesteia în conformitate cu protocoalele internaționale b. Poate să prescrie medicația citostatică și suportivă pe care o supune avizării medicului îndrumător anterior inițierii tratamentului d.Obține consimțământul familiei pentru inițierea tratamentului citostatic și/sau al transfuziilor cu produse de sânge și-l atașează în FOCG f. Măsoară parametrii vitali (puls, TA, respirație) și efectuează bilanțul hidric notându-le în FOCG | Să cunoască medicația citostatică din punct de vedere al indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse b. Recunoaște eventualele efecte alergice sau alte evenimente apărute și raportează imediat medicului îndrumător | Să cunoască terapia suportivă (antiemetică, antiinfecțioasă, cu produse de sânge, factori de creștere, etc) b. Cunoaște dozele și preparatele antiemetice adjuvante d.Este capabil să prescrie medicație antibiotică/antifungică empirică conform ghidurilor interne | Să cunoască eventualele complicații ale bolii (sindromul de liză tumorală, sindromul de venă cavă superioară) b. Sesizează complicațiile (extravazare, reacții alergice, deshidratare, mucozită, etc) și informează medicul îndrumător |
* NB: Stagiul de HEMATOLOGIE MALIGNĂ se va desfășura într-un centru de oncologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie: Institutul Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca – UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria " – UMF "Grigore T. Popa" Iași; SCUC "Louis Țurcanu" – UMF "Victor Babeș" Timișoara +
Modulul 6 (16): Transplant medular/celule stemNr. ore practică: 300Tematica curs:Modulul 6 – Transplantul de celule stem hematopoietice8.Proprietățile biologice ale celulelor stem hematopoieticea.Metode analiza a CSHc.Nisa medulară și CSHe.Imunogenetica transplantului alogen:a.Alegerea donatorului funcție de HLA și sursa de celule stem11.Introducereb.Alegerea regimului de condiționare12.Leucemia acută mieloblasticăb.Sindroamele mielodisplaziced.Limfoamef.Sindroame de insuficiență medulară congenitalăh.Tumori solide13.Măsuri protective; izolarea în camere sterile, măsuri de igienă, dieta cu încărcătura bacteriană redusăb.Îngrijirea cateterelor venoase centrale și profilaxia infecției de cateterd.Profilaxia greții și vărsăturilor induse de chimioterapief.Tratamentul transfuzionala.Incompatibilitatea ABO și alegerea produselor sanguinec.Iradierea produselor sanguine15.Cistita hemoragicăb.Sindromul pneumoniei idiopatice16.Cronologia infecțiilor posttransplantb.Infecțiile fungiced.Complicațiile tardive ale transplantuluia.Complicații ocularec.Complicații oralee.Complicații pulmonare non-infecțioaseg.Complicații vascularei.Boală cronică pulmonarăk.Complicații osoasem.Malignități secundare18.Reacția acută de grefă contra gazdab.Reconstituirea imună posttransplanta.Reconstituirea celulelor Tc.Reconstituirea celulelor B20.Monitorizarea bolii minime rezidualeb.Registrele de donatori de celule stem – metodologia inițierii căutării în registru de donator, alegerea donatorului22.II.Procesare celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură2.Recoltare de măduvă osoasă – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură4.Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură6.Administrare grefon celule stem hematopoietice8.Administrare produse celulare în caz de incompatibilitate ABO10.Recoltare produse sanguine pacient/familie în vederea testării HLA12.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE | Stabilire indicatie si tip de transplant autolog/allogeneic | ||
| 2. | 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. | ||
| 3. | 1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. | ||
| 4. | 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii pretransplant. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 5. Este capabil sa completeze dosarul de evaluare a indicatiei de transplant de la donator inrudit sau neinrudit | Participă la stabilirea tipului de transplant împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător alternativele terapeutice a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. | |
| 6. | 1.Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei | ||
| 7 | 1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si a protocoalelor de mobilizare sau conditionare specifice (autotransplant/allotransplant) 3. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei, radioterapiei si imunosupresiei si să le explice pacienților și aparținătorilor. 5. Cunoaste protocoalele de administrare a produselor sanguine in caz de incompatibilitate ABO | ||
| 7 | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 3. Cunoaste procedurile de pregatire a pacientului in vederea efectuarii manevrelor dignostice sau terapeutice (mobilizare de celule stem hematopoieice, afereza de celule stem hematopoetice, recoltare de celule stem hematopoietice, administrare grefon, administrare infuzie tardiva de limfocite de la donator) | Monitorizează evoluția pacientului transplantat, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. | |
| 9. | 1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 3. Este capabil sa identifice esecul grefarii 5. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. | ||
| 10. | 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice | ||
| 11. | 1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti. | Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare. | Monitorizează evoluția pacientului post- transplant, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.4. Cunoaste calendarul de vaccinari postransplant |
| 14. | 1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. |
* NB: Stagiul TRANSPLANT MEDULAR/CELULE STEM se va desfășura într-un centru de oncologie – hematologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an, cu secție de transplant medular/celule stem pentru copii: Institutul Clinic Fundeni – UMF "Carol Davila"; SCUC "Louis Țurcanu" – UMF "Victor Babeș" Timișoara +
Modulul 7(17): Tumori cerebraleNr. ore practică: 300Tematica curs:1.Ependimomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică3.Glioame high-grade supratentoriale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică6.Tumori ale căii optice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică8.Neoplasmele plaxului coroid: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică10.Pinealoblastomul; Tumorile regiunii pineale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică12.Efecte secundare tardive ale bolii și tratamentelor oncologice în tumorile cerebraleII.Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste2.Examenul fundului de ochi4.Interpretarea următoarelor probe:– examen EEG– radiografie de craniu– tomografie/RMN cerebrală– tomografie/RMN spinalăIII.
* NB: Stagiul de TUMORI CEREBRALE se va desfășura exclusiv în unul dintre următoarele centre: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" – UMF "Carol Davila" București, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca – UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria" – UMF "Grigore T. Popa" Iași; +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Comunicare;II.Asigurarea calității actului medical;IV.Organizare și conducere.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.II.III.IV.V. +
Examenul de medic specialist: +
TEMATICA DE EXAMEN – PEDIATRIECreșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.4.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Febra la copil.8.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Hipertensiunea arterială la copil.16.Sindroamele de deshidratare.18.Boala inflamatorie intestinală.20.Constipația cronică și encoprezisul.22.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Tulburări de ritm și conducere.30.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.34.Infecția de tract urinar.36.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Insuficiența renală acută.40.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Deficite imune genetice și dobândite.44.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.46.Urgențele oncologice la copil.48.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.50.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Meningita și encefalita.60.Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62.Șocul. Anafilaxia.64.Insuficiența hepatică.66.Coma și statusul convulsiv.68.Paraliziile cerebrale infantile.70.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. +
TEMATICA DE EXAMEN – ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂEpidemiologia cancerului la copil.2.Biologia cancerului. Imunologia în cancer. Terapia biologică3.Imunologie tumorală5.Stadializarea în cancer. Principiile tratamentului multimodal7.Principiile chimioterapiei; farmacologie și farmacocinetica citostaticelor9.Urgențe oncologice11.Terapia paliativă în cancerele copilului13.Monitorizarea pe termen lung. Efecte secundare tardive în cancer15.Cancerul la adolescent. Cancerul la sugar17.Comunicarea cu părinții și pacienții19.Neuroblastomul.21.Retinoblastomul.23.Sarcoamele de țesuturi moi: Rabdomiosarcomul tumorile non-rabdomiosaracom25.Tumori hepatice.27.Cancere rare: Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului digestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale și uterine; melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide.29.Surse de radiații; Noțiuni de radiobiologie;31.Indicațiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil și adolescent33.Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic35.Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evoluție37.Teste de biologie moleculară: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism39.Coagularea și hemostaza: teste de screening, teste specifice41.Electroforeza hemoglobinei43.Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice45.Sindroame de insuficiență medulară47.Hemoglobinopatii. Sindroame talasemice49.Imunodeficiențe primare51.Diagnosticul morfologic, imunologic și molecular al hemopatiilor maligne53.Leucemiile acute mieloblastice55.Sindroamele mielodisplazice și mieloproliferative57.Limfoamele maligne non-hodgkiniene59.Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficiență61.Proprietățile biologice ale celulelor stem hematopoietice63.Principiile condiționării65.Tratamentul suportiv în transplantul de celule stem67.Complicațiile tardive ale transplantului69.Monitorizarea bolii minime reziduale71.Tumori cerebrale73.Tumori spinale +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice – PediatrieStabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4.Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.6.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8.Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).10.Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12.Interpretarea probelor paraclinice renale.14.Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16.Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice – Oncologie și hematologie pediatricăEfectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei2.Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia4.Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal în orice tumoră malignă6.Interpretarea examenelor CT, RMN, PET-CT10.Interpretarea Ex. citogenetic și FISH12.Interpretarea Ex. morfologic măduvă osoasă14.Interpretarea electroforezei hemoglobinelor16.Determinare grup sanguin18.Crioprezervare celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei20.Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD – principiul metodei +
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI PEDIATRU CU SUBSPECIALIZARE DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂCompetențe specifice în activitatea curentă1.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13.Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15.Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17.Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19.Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21.Competențe specifice în serviciul de gardă (secție pediatrie sau secție de oncologie – hematologie pediatrică)1.Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3.Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5.Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7.Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Normele de etică și deontologie profesională.Atribuții generale1.Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.3.Cunoaște și respectă programul de muncă.5.Efectuează controlul medical periodic general.7.Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9.Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II.Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2.Comunică zilnic medicului de gardă pacienții cu probleme medicale grave pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4.Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6.Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8.Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10.Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12.Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14.Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16.Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18.Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20.Atribuții specifice în serviciul de gardă1.Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3.Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMNume, prenume:(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂCardiologie pediatrică2.Hematologie și oncologie pediatrică4.Nefrologie pediatricăInstruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.1.Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE |
| TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9) |
| MODULUL 1 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 2 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 3 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 4 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 5 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 6 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 7 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 8 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 9 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 10 |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE PNEUMOLOGIE PEDIATRICA (modulele 11-16) |
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
| MODULUL 11 – Pneumologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 12 – Pneumologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 13 – Pneumologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 14 – Pneumologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 15 – Pneumologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| MODULUL 16 – Pneumologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL |
| ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ |
| Total ore pregătire teoretică |
| Total ore pregătire practică |
+
Structura programului Specialității Pneumologie Pediatrică +
Modulul 11 – Neurologie pediatrică:Nr. ore practică. 125Tematică curs.1.Leziunea medulară acută și cronică/progresivă.3.Alte miopatii ereditare cu afectare a funcției respiratorii [canalopatiile, paraliziile periodice familiale, miopatiile ereditare metabolice (Glicogenoza tip II Pompe, miopatii mitocondriale, etc]5.Amiotrofiile spinale progresive [SMA] (tip I Werdnig-Hoffmann, tip II Sindrom Intermediar Hausmanova-Petrusewicz, tip III Wohlhart-Kugelberg-Welander, tip IV)II.Evaluarea forței musculare prin manevre clinice specifice2.Interpretarea unui buletin de biopsie muscularăIII.
IV.Rezultate așteptate– Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară.– Să efectueze evaluare clinică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării clinice echipei multidisciplinare.– Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia neurologică și să îl integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu boală neuromusculară sau diafragmatică. +
Modulul 12 – Neonatologie pediatrică:Nr. ore practică. 125Tematică curs.1.Malformații ale căii aeriene la copil, cu localizare în căile aeriene superioare – cheilo-gnato-palatoschizis, imperforația coanală, secvența Pierre-Robin, malformații laringiene, stridor laringian congenital.3.Malformații ale peretelui toracic la copil – distrofiile toracice asfixiante, pectus escavatum și pectus carinatum, anomalii congenitale vertebrale și/sau costale, sindrom Poland, sindrom VACTERL5.Malformațiile cardiace congenitale și rolul lor asupra ventilației și schimburilor de gaze7.Resuscitarea neonatală la sala de nașteri; protocolul STABLE (sugar/glucose-temperature-airway-blood pressure-laboratory findings-emoțional support)9.Ventilația mecanică la nou-născutII.Reanimarea neonatală – asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică.2.Cateterismul arterei și venei ombilicale.4.Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă.6.Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți.8.Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.10.Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).12.Obiective și rezultate așteptate.
| REZULTATE AȘTEPTATE | Efectuează evaluarea clinica a pacientului | ||
| 2. | 1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. | ||
| 3. | 1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. | ||
| 4. | 1. Este capabil sa elaboreze singur un plan inițial de investigații. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. | ||
| 5. | 1. Este capabil sa elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de prima intenție, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând in considerare comorbidități. | ||
| 6. | Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire. | Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență. 2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient către o alta secție. | Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participa la activitățile de cercetare ale echipei. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. |
| 9. | 1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. | ||
| 10 | 1. Este capabil sa seteze si utilizeze aparatura necesara pentru transport, monitorizarea pe timpul transportului |
IV.● Să efectueze evaluare somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare. +
Modulul 13 – Pneumologie Pediatrică – Modulul I:Nr. ore practică: 1000Tematică1.Genetica și epigenetica în bolile pulmonare ale copilului [mappingul genetic, GWA (Genome-Wide Association), epigenetica în bolile respiratorii, poluarea și stresul oxidativ, efectele genetice ale fumatului pasiv, efectele epigenetice ale microbiomului uman]3.Surfactantul – deficitul de sinteză și destrucția de surfactant5.Inflamația căilor aeriene [mecanismele celulare și moleculare ale inflamației, mecanisme antiinflamatorii]7.Zgomotele respiratorii normale și patologice în auscultația pulmonară; Palparea toracelui; Percuția toracelui; Inspecția căilor aeriene superioare și a toracelui.9.Detresă respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).11.Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.13.Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii .15.Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.17.Infecțiile cu Microbacterii non-tuberculoase (Mycobacterium avium complex, Mycobacterium abscessus, Mycobacterium kansasii, Mycobacterium marinum)19.Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.II.Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2.Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4.Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6.Interpretarea intradermoreacției la tuberculina.III.
Modulul 14 – Bronholologie:Nr. ore practică: 400Tematică1.Indicațiile bronhoscopiei, în general; indicațiile pediatrice ale bronhoscopiei.3.Bronhoscopie flexibilă versus rigidă – avantajele relative și dezavantajele comparative ale celor două tipuri de bronhoscopie5.Tipuri de modificări structurale identificate în calea aeriană cu ajutorul bronhoscopiei [modificări intrinseci ale căii aeriene, compresii extrinseci]7.Proceduri terapeutice în cursul bronhoscopiei: a. Lavajul bronșic în scop terapeutic, b. Bronhoscopia terapeutică cu administrare inrabronșică a diverselor principii terapeutice (surfactant, adrenalina, mucolitice, etc), c. Proceduri invazive (dilatare cu balon a zonelor stenotice, stentare bronșică, laser-terapie, electrocauterizare, termoplastie endobronșică)9.Complicațiile bronhoscopiei (a. pentru bronhoscopia flexibilă și b. pentru bronhoscopia rigidă)II.Interpretarea anatomiei endobronșice – localizare topografică.2.Interpretarea modificărilor endobronșice (intrinseci și extrinseci)4.Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de bronhologie6.Obiective și rezultate așteptate
| REZULTATE AȘTEPTATE | Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus bronhoscopiei. | ||||||||||||
| 2. | Este capabil sa indice corect cazurile care necesita bronhoscopie si criteriile după care se efectuează selecția sau temporizarea procedurii. | Cunoaște masurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a bronhoscopiei. | |||||||||||
| 4. | Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. | ||||||||||||
| 5. | Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. | Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. | |||||||||||
| 7 | 1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. | ||||||||||||
| 8. | 1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. | ||||||||||||
| 9 | Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. Rezultate așteptate● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru-pneumolog – bronholog.● Să poată comunica eficace și concis cu familia pacientului ce urmează a fi supus procedurii de bronhoscopie exploratorie sau terapeutică. + Modulul 15 – Explorări Funcționale Respiratorii:Nr. ore practică: 400Tematică1.Volumele pulmonare – definiție și valori de referință3.Spirometria – tehnică și aplicații practice5.Evaluarea hiperreactivității bronșice – teste de bronhodilatație [testarea reversibilității bronhospasmului] și teste de provocare [testul la metacolina și alte teste de provocare]; testele de efort; teste de evaluare cardio-pulmonară7.Evaluarea gazelor sanguine în corelație cu explorările funcționale9.Scenarii clinice cu recunoașterea deficitelor ventilatorii de tip obstructiv, de tip restrictiv sau de tip mixtII.Interpretarea rezultatelor unei PEF-metrii și a jurnalului de PEF-metrie.2.Interpretarea DLCO4.Interpretarea unei inflamometrii respiratorii [măsurătoare de oxid nitric în aerul exhalat; alți biomarkeri]6.Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de PFR8.Obiective și rezultate așteptate
Modulul 16 – Pneumologie Pediatrică – Modulul II:Nr. ore practică: 1200Tematică1.Malformații congenitale ale căii aeriene superioare [anomalii congenitale nazale – atrezia coanală, chistele de canal nazo-lacrimal, chistele dermoide nazale, encefalocel nazal; anomalii craniofaciale; malformații congenitale linguale – macroglosia izolată și sindromică, chist de canal tireoglos; anomalii congenitale laringiene – laringomalacia, laringocelul, chiste sacculare, paralizia corzilor vocale, stenoză subglotica congenitală]3.Anomalii congenitale ale peretelui toracic și malformații spinale/vertebrale [Pectus escavatum și Pectus carinatum, Scolioza severă, Anomaliile musculare toraco-abdominale – gastroschizis, omfalocel și herniile diafragmatice congenitale; Sindromul de Insuficiență toracică – sindrom Jeune, sindrom Jarcho-Levine]5.Afecțiuni pulmonare non-infecțioase [Atelectazii pulmonare – etiologie, patogenie (atelectazii obstructive și atelectazii non-obstructive), aspecte clinice, diagnostic de laborator și imagistic, management, evoluție; Manifestări respiratorii ale unor boli granulomatoase și cu mecanism imun – Artrita Idiopatică Juvenilă, Lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermie, Granulomatoza Wegener, Sindrom Churg-Strauss, sindrom Goopasture, Histiocitoza X, SCID (Severe Combined Immunodeficiency), Granulomatoza bronhocentrică și boala Crohn]7.Displazia bronhopulmonară [fiziopatologie, aspect clinice, management prenatal, perinatal și postnatal, evoluție, comorbidități]9.Pneumotorax și pneumomediastin [fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic pozitiv, tratament neinvaziv și invaziv (aspirația pe ac, toracostomia, pleurodeza, toracoscopia video-asistată), evoluție și prognostic]11.Aspirația de corp străin în căile respiratorii [obstrucția mecanică, aspirația masivă de fluid, micro-aspirații recurente] – aspect clinic, diagnostic pozitiv și diferențial, management, prognostic.13.Boli pulmonare asociate cu obezitate – wheezing recurent și astm, apnee obstructive de somn, sindromul Prader-Willi15.Alte boli genetice [diskinezia ciliară primară, deficitul de alfa1-antitripsina, sindromul Mounier-Kuhn, sindromul Williams-Champbell, limfangioleiomiomatoza pulmonară]17.Manifestări respiratorii în malformații cardiace congenitale MCC [Fiziopatologia circulației pulmonare în MCC necianogene respective cianogene, aspect clinice și de laborator, ecocardiografia, angiCT și angioRM, evoluție/sindrom Eisenmenger]19.Complicații pulmonare în boli hemato-oncologice [siclemie, tumori toracice primare sau metastatice, complicații pulmonare în cadrul polichimioterapiei, complicații pulmonare la pacientul cu transplant medular sau de celule stem]21.Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.23.Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii.II.Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2.Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4.Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6.Obiective educaționale și rezultate așteptate – idem Modul I cu mențiunea ca ar trebui să poată îndeplini aceste activități INDEPENDENT fără intervenția semnificativă a medicului coordonator + SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Comunicare;II.Asigurarea calității actului medical;IV.Organizare și conducere.ComunicareRezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:A.Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.C.II.III.IV.V. + Examenul de medic specialist: + TEMATICA DE EXAMENCreșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4.Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6.Febra la copil.8.Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10.Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12.Malformațiile congenitale de cord necianogene.14.Hipertensiunea arterială la copil.16.Sindroamele de deshidratare.18.Boala inflamatorie intestinală.20.Constipația cronică și encoprezisul.22.Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24.Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26.Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28.Tulburări de ritm și conducere.30.Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32.Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34.Infecția de tract urinar.36.Glomerulonefritele acute și cronice.38.Insuficiența renală acută.40.Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42.Deficite imune genetice și dobândite.44.Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46.Urgențele oncologice la copil.48.Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50.Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52.Hiperglicemiile sugarului și copilului.54.Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56.Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58.Meningita și encefalita.60.Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62.Șocul. Anafilaxia.64.Insuficiența hepatică.66.Coma și statusul convulsiv.68.Paraliziile cerebrale infantile.70.Invaginația intestinală.72.Enterocolita ulcero-necrotică. + Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2.Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4.Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrita acută.6.Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8.Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostază).10.Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12.Interpretarea probelor paraclinice renale.14.Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16.Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18.Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații. + DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIECompetențe specifice în activitatea curentă1.Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3.Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5.Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7.Trimite pacienții la consulturi interclinice.9.Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11.Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile13.Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15.Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17.Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19.Depune o activitate permanență de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21.Competențe specifice în serviciul de gardă1.Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3.Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5.Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7.Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9.Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2.Normele de etică și deontologie profesională.ProfesionaleI.Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2.Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.4.Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6.Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8.Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10.Atribuții specifice în activitatea curentă1.Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3.Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5.Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7.Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9.Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11.Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13.Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15.Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17.Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19.Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III.Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2.Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4.CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUMNume, prenume:(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului SănătățiiDEFINIȚIE: Farmacia generală este specialitatea farmaceutică în care se utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în vederea asigurării în condiții optime a asistenței cu medicamente prin farmacii publice și de spital.1.2.STRUCTURA STAGIILOR1.3.1.Stagiul de tehnologie farmaceutică – 4 luni1.3.3.Stagiul de dispozitive medicale și suplimente nutritive – 1 lună1.3.5.Stagiul de management în farmacie – 1 lună1.3.7.Stagiul de farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase – 2 luni1.3.9.Stagiul de biofarmacie – 1 lună1.3.11.Stagiul de homeopatie – 1 lună1.3.13.Stagiul de urgențe medicale – 1 lună1.3.15.Stagiul de practică de farmacie publică – 3 luni1.3.17.Stagiul de managementul calității, standardizare și logistică – 1 lună1.3.19.Stagiul de comunicare și consiliere a pacientului – 1 lună1.3.21.Stagiul de nutriție enterală și parenterală – 1 lună1.3.23.Stagiul de farmacie oncologică – 2 luni1.3.25. + STAGIUL DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ + ObiectiveÎnsușirea noțiunilor teoretice privind compatibilitatea, stabilitatea și conservarea medicamentelor, cu identificarea și argumentarea influenței diferiților factori asupra acestor caracteristici.Însușirea principiilor teoretice referitoare la asigurarea calității medicamentelor în farmacie; cunoașterea Recomandărilor de Bună Practică Farmaceutică și înțelegerea responsabilității farmacistului pentru respectarea acestora. + Tematica lecțiilor conferințăMaterii prime farmaceutice: substanțe medicamentoase, substanțe auxiliare, materiale de condiționare-ambalare; reglementări, cerințe, testarea și etichetarea materiilor prime farmaceutice.2.Prescrierea, prepararea și eliberarea medicamentelor în farmacie.4.Soluții medicamentoase.6.Aerosoli farmaceutici.8.Forme farmaceutice cu acțiune topică10.Forme farmaceutice solide pentru administrare orală (capsule și comprimate)12.Sisteme terapeutice14.Forme farmaceutice microîncapsulate și forme farmaceutice nanoîncapsulate16.Compatibilitatea medicamentelor18.Medicamente moderne. Optimizarea unor forme farmaceutice deja existente și utilizarea unor noi cai de administrare + Baremul activităților practice + Tematica activităților practiceAspecte practice privind stabilitatea medicamentelor. Exemple de medicamente cu termen de valabilitate limitat2.Forme farmaceutice lichide administrate pe mucoase: prevederi compendiale (Farmacopeea Română ediția a X-a și Suplimente, Farmacopeea Europeană); exemple, preparare, condiționare, etichetare și condiții de calitate.4.Incompatibilități între substanțe medicamentoase cu noii adjuvanți în soluții pentru uz extern. Prescripții magistrale cu substanțe medicamentoase și adjuvanți noi6.Perfuzii medicamentoase: prevederi compendiale (Farmacopeea Romana ediția a X-a, și Suplimente, Farmacopeea Europeană); condiționare, condiții de calitate conform FR X și Suplimente, normelor interne și standardelor în vigoare; Incompatibilități de seringă.8.Prepararea și controlul calității formelor farmaceutice obținute prin extracție din produse vegetale10.Formularea și prepararea unor suspensii floculate și defloculate în vehicule structurate. Suspensii solide. Controlul calității suspensiilor farmaceutice.12.Forme farmaceutice topice semisolide: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea unguentelor în scopul asigurării calității lor. Exemple de unguente medicamentoase.14.Granule și pelete: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea granulelor/peletelor în scopul asigurării calității lor. Exemple de granule.16.Comprimate de uz special, comprimate efervescente, comprimate pentru soluții orale, comprimate pentru dispersii orale, comprimate orodispersabile, comprimate masticabile, comprimate bucale, comprimate pentru supt și comprimate sublinguale; comprimate vaginale.18.Testarea eliberării "in vitro" a substanței medicamentoase din diferite formulări de comprimate20.Elaborarea unei lucrări monografice de profil (referat cu sau fără parte experimentală) + STAGIUL DE FITOTERAPIE + Tematica lecțiilor conferințăPrincipii active de natură vegetală/animală și domeniul de aplicabilitate al acestora în terapie. Extracte vegetale. Suplimente/fitomedicamente/dispozitive medicale de natură vegetală2.Fitoterapia afecțiunilor respiratorii2.2.Fitoterapia afecțiunilor genito-urinare2.4.Fitoterapia afecțiunilor SNC2.6.Fitoterapia afecțiunilor locomotorii2.8.Fitoterapia la categoriile speciale de pacienți (stări fiziologice particulare și categorii cu risc)4.Interacțiuni fitopreparate – alimente – medicamente + Baremul activităților practiceAplicarea de metode moderne în analiza și controlul materiilor prime vegetale și a fitopreparatelor + STAGIUL DE DISPOZITIVE MEDICALE ȘI SUPLIMENTE NUTRITIVEDispozitive medicale – definiție, clasificare, reglementări, managementul riscului2.Sterilizarea dispozitivelor medicale4.Dispozitive medicale pentru uz intraspitalicesc6.Materiale de igienă8.Dispozitive medicale pentru uzul în ambulatoriu10.Dispozitive medicale pentru uz dentar12.Produse pentru protecția sexuală și contraconcepție14.Materiale și echipamente de protecție16.Dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro (dispozitive de autotestare)18.Biodisponibilitatea suplimentelor alimentare20.Suplimente alimentare cu vitamine și minerale22.Suplimente alimentare pentru scăderea în greutate24.Suplimente alimentare destinate sistemului digestiv26.Suplimente alimentare pentru sistemul cardiovascular28.Suplimente alimentare pentru oase și articulații + STAGIUL DE CONTROLUL MEDICAMENTULUI + Obiectiv: + Tematica lecțiilor conferințăNorme și standarde de control adoptate pe plan național și internațional: farmacopei, ghiduri de calitate, informațiile produsului farmaceutic.2.Controlul calității excipienților folosiți în farmacia comunitară sau de spital pentru prepararea rețetelor magistrale.4.Evaluarea aspectelor de siguranță (TSE/BSE) ale produselor de origine animală folosite în farmacia comunitară sau de spital pentru prepararea rețetelor magistrale.6.Asigurarea calității medicamentelor în farmacie. Reguli de Bună Practică Farmaceutică (RBPF). + Baremul activităților practicePrelevarea probelor pentru analiză.2.Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.4.Controlul purității substanțelor medicamentoase.6.Evaluarea rezultatului analitic obținut în raport cu limitele de admisibilitate. Întocmirea buletinului de analiză. + STAGIUL DE MANAGEMENT ÎN FARMACIE + Tematica lecțiilor conferințăServiciile farmaceutice, parte a mecanismului de managementDomeniile practicii asistenței farmaceutice: managementul riscului, susținerea pacientului, managementul bolii, marketingul serviciilor farmaceutice, managementul afaceriiFuncțiile managementuluiEstimare și planificare. Organizare. Comandă. Coordonare. ControlPlanificarea strategica în activitățile farmaceuticeTipuri de planificare: scop și caracteristici. Viziune și misiune. Obstacole și limite în calea planificăriiPlanificarea afacerii în domeniul farmaciei:Pași în elaborarea unui plan de afaceri. Comunicarea planului de afaceri. Oportunitate și pericole externe ale planului de afaceri. Cuprinsul unui plan de afaceriManagementul operațional:Legătura dintre operațiuni și profitabilitate. Ieșiri farmaceutice tipice. Resurse în domeniul farmaceutic. Managementul calității. Locația. Organizarea spațiului. Resurse umane. Programare. Managementul stocurilorAsigurarea calității în operațiile farmaceutice:Cum se măsoară calitatea. Metode de asigurare a calității în Practica Farmaceutică. Acreditarea/respectarea standardelor de calitate. Reguli de bună practică farmaceutică (RBPF)Structura organizațională și comportamentul:Ce este comportamentul organizațional. Evaluarea culturii organizaționale. Structura organizațională informală. Comportamentele organizaționale ale farmaciștilorFuncțiile managementului de resurse umane:Managementul resurselor umane și practica farmaceutică. Legi și reglementari specifice RUNOS. Recrutarea și plasarea forței de muncă. Concedierea angajațilorEvaluarea performanței:Ce este evaluarea performanței. Motive ale implementării eficiente a performanțelor. Tipuri de evaluare a performanței. Evaluarea performanței în farmacieRelațiile eu clienții:Definirea relațiilor eu clienții. Standarde pentru evaluarea serviciilor. Evaluarea calității serviciilor. Relația eu presaManagementul timpului:Teorii și practici ale managementului timpului. Cum se face managementul timpului. Managementul timpului în practica farmaceutică. Stresul – consecință a unui management insuficient al timpuluiAbilități de conducere în Farmacie:Teorii și stiluri de conducere. Restructurarea conducerii. Calitățile liderilor eficienți. Instrumente evaluative ale conduceriiManagementul banilor:Declarații fiscale esențiale: bilanțul, declarația de venit, situația fluxului de bani. Rapoarte financiare în practica farmaciilor comunitare și/sau de spitalPlătitorii terți:Impactul plații terților asupra farmaciilor. Rambursarea terților pentru rețetele medicale. Evaluarea impactului financiar al parții terțeAlocări bugetare:Scopurile sistemelor bugetare. Bugetul general – un instrument de planificare. Bugetarea cu bază zero. Impactul cumpărătorului asupra bugetelor + STAGIUL DE INFORMATICĂ APLICATĂ + Obiectiv + Tematica lecțiilor conferințăPrezentare și navigare pe site-urile oficiale ale Colegiului Farmaciștilor, Ministerului Sănătății, Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor medicale.2.Gestionarea bazelor de date pentru farmacii4.Monitorizarea datelor, analize și tendințe + Baremul activităților practiceIdentificarea și gestionarea formularelor specifice de raportare a unei reacții adverse, de monitorizare suplimentară, de sesizare privind calitatea unui medicament, de sesizare a lipsei unui medicament, de recunoaștere și raportare a medicamentelor contrafăcute.2.Baze de date pentru farmacii4.Monitorizarea datelor, analize și tendințe. Analiza statistică a datelor, evaluări, comparări cu ajutorul programelor statistice Minitab, Excel + STAGIUL DE FARMACOTERAPIE ȘI INTERACȚIUNI MEDICAMENTOASE + Tematica lecțiilor conferințăAspecte farmacoterapeutice particulare la vârstele extreme, în sarcină și alăptare (5 h)2.Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu patologia cardiovasculară și boli metabolice: HTA, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, boală arterială periferică, boală venoasă cronică, dislipidemie, diabet zaharat (8 h)4.Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu boli cronice respiratorii: astm, BPOC (3 h)6.Rezistența la antibiotice și chimioterapice antibacteriene în farmacia de comunitate. Principii științifice de evaluarea a prescripțiilor cu antibiotice și chimioterapice antibacteriene în farmacia de comunitate. Interacțiuni medicamentoase semnificative clinic ale antibioticelor și chimioterapicelor (6 h).8.Aspecte practice privind utilizarea terapiei hormonale sistemice și topice (5 h) + STAGIUL DE FARMACIE CLINICĂ + Tematica lecțiilor conferințăPrincipii ale asistenței farmaceutice (Pharmaceutical care) în farmacia comunitară (2 ore).10.Consilierea pacientului privind medicația OTC în contextul polipatologiei și polimedicației (3 ore).12.Gestionarea unor simptome frecvente în farmacia comunitară: durere, febră, inflamație simptome respiratorii, simptome digestive, tulburări metabolice, simptome dermatologice (6 ore).14.Analiza condicilor de prescripții medicale în spital: doze pentru o dată, doze pentru 24 de ore, duplicate terapeutice (4 ore). + STAGIUL DE BIOFARMACIE + Obiectiv: + Tematica lecțiilor conferințăBiodisponibilitate și bioechivalență. Caracteristicile proceselor de absorbție după administrarea pe cale orală. Influența factorilor fiziologici și patologici asupra absorbției, distribuției, metabolismului și extracției.2.Evaluarea bioechivalenței formelor farmaceutice solide orale. Prezentarea comparativă a ghidurilor de reglementare.4.Evaluarea bioechivalenței formelor farmaceutice speciale, topice și transdermice + Baremul activităților practiceDezvoltarea testelor de dizolvare in vitro din forme farmaceutice convenționale. Capitole generale compendiale și monografii specifice.2.Analiza similarității microstructurale. Aplicarea conceptului de echivalență farmaceutică extinsă.4.Evaluarea similarității profilelor de dizolvare/cedare in vitro. Metrici de similaritate. + STAGIUL DE FARMACIE VETERINARĂ + Tematica lecțiilor conferință + Baremul activităților practice: + STAGIUL DE HOMEOPATIE + Tematica lecțiilor conferințăHomeopatia. Definiție și generalități.2.Metode terapeutice utilizate în homeopatie. Principii fundamentale ale homeopatiei (principiul similitudinii, identității diluției homeopate și doza infinitezimale4.Prepararea (procesele de diluție și dinamizare), conservarea și etichetarea tincturilor mamă pentru preparate homeopate.6.Preparate homeopate. Granule. Comprimate. Globule. Supozitoare. Fiole buvabile. Picături. Triturații8.Produse vegetale pentru preparate homeopate (Plantae medicinales ad praeparationes homoeopathicas) – Monografia generală din FRX, Supliment 200610.Tincturi mamă pentru preparate homeopate (Tincturae maternae ad praeparationes homoeopathicas) – Monografia generală din FRX, Supliment 2006 + STAGIUL DE MARKETING ȘI PIAȚĂ FARMACEUTICĂ + Tematica lecțiilor conferințăBazele marketinguluiConcepte esențiale în marketing. Importanta marketingului pentru farmaciști. Concepții greșite despre marketing2.3.4.5.6.7.8.9.10.11. + Baremul activităților practicesă-și sporească șansele în carieră, să ofere asistență mai bună pacienților, să promoveze o imagine mai bună despre farmaciști în rândul publicului;b)cum s-ar putea ca serviciile farmaceutice să fie furnizate: la domiciliul clientului, într- un mod standardizat, printr-o relație specifică pacienților fidelid) + STAGIUL DE URGENȚE MEDICALE + Tematica lecțiilor conferințăReacția corporală generală la traumă2.Managementul în prespital al traumatismelor4.Urgențele netraumatice5.Urgențele respiratorii la adult7.Urgențele renale și uro-genitale9.Bolile infecțioase în urgentă11.Tulburările hematologice în urgență13.Urgențele oculare și ORL15.Urgențele obstetricale și ginecologice16.Urgențele ginecologiceGeneralități asupra medicinei de urgență pediatricăUrgențele geriatriceUrgențele psihiatrice și de comportament + Baremul activităților practiceCentrele de toxicologie2.Pacientul intoxicat4.Evaluarea toxicologică și managementul pe baza toxicului specific6.Urgențele de abuz de droguri și substanțe8.Toxi-infecția alimentară + STAGIUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI POLITICA MEDICAMENTULUI + Tematica lecțiilor conferințăIntroducere generală în sănătatea publică: sănătatea individului și sănătatea populațiilor; definirea domeniului sănătății publice; evoluția conceptelor în sănătate publică; măsurarea stării de sănătate a populației.2.Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Prevenirea și controlul bolilor. Screeningul în depistarea bolilor. Rolul farmacistului în creșterea nivelului de educație sanitară în rândul pacienților.4.Practica bazată pe dovezi și sănătatea publică. Implicațiile digitalizării sistemelor de sănătate.6.Politica medicamentului în România. Principii necesare pentru asigurarea accesului la medicamente și sustenabilității sistemului.8.Circuitul medicamentului. Metodologia de calcul al prețurilor medicamentelor de uz uman. Sistemul de rambursare. + Baremul activităților practiceRealizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă.2.Studiul comparativ între metodologiile de calcul al prețului unui medicament din diferite țări europene. + STAGIUL DE AFACERI REGLEMENTARE FARMACEUTICE + Tematica lecțiilor conferințăExperiențe istorice care au construit cadrul reglementar farmaceutic contemporan. Cei trei piloni care susțin reglementările farmaceutice: calitate, siguranță și eficacitate.2.Reglementări aplicabile medicamentelor de uz pediatric și medicamentelor orfane.4.Principii reglementare privind farmacovigilența.6.Distribuția medicamentelor de uz uman și bune practici de distribuție.8.Publicitatea medicamentelor de uz uman.10.Considerente reglementare privind evaluarea tehnologiilor de sănătate și rambursarea medicamentelor + Baremul activităților practiceÎnsușirea limbajului tehnic specific și utilizarea lui corectă.2.Însușirea elementelor specifice unui sistem de calitate; redactarea și ciclul de viață al unor proceduri operaționale standard.4.Studii de caz privind produse regimul juridic al cosmeticelor și al suplimentelor alimentare. + STAGIUL DE MANAGEMENTUL CALITĂȚII, STANDARDIZARE ȘI LOGISTICĂ + Tematica lecțiilor conferințăCalitate, abordări ale managementului calității, standarde internaționale de calitate aplicabile în farmacia de spital.2.Managementul riscului în farmacia de spital.4.Proiectarea, emiterea, introducerea și monitorizarea standardelor și ghidurilor de operare pentru farmacia de spital.6.Tipuri de stocuri în farmacia de spital. Lotul și termenul de valabilitate. Sistem de management al inventarului bazat sisteme informatizate. Coduri de bare.8.Instrumente și analize logistice. + Baremul activităților practiceProiectarea ghidurilor privind managementul riscului în farmacia de spital.2.Rezolvarea sarcinilor ce țin de stocuri. + STAGIUL DE FARMACOVIGILENȚĂ + Tematica lecțiilor conferințăNoțiuni fundamentale de farmacovigilență – 2 ore2.Organisme de bază în farmacovigilență – 2 ore4.Rolul EMA în activitatea de farmacovigilență. Rolul PRAC, CHMP și CMDh – 2 ore6.Rolul profesioniștilor din domeniul sănătății și al pacienților în activitatea de farmacovigilență – 2 ore8.Sisteme de farmacovigilență în SUA și în Europa – 1 oră10.Supravegherea postmarketing – importanță, necesitate, metodologie – 3 ore + STAGIUL DE COMUNICARE ȘI CONSILIERE A PACIENTULUI + Obiectiv: + Tematica lecțiilor conferințăConstruirea relației cu paciențiiPrincipii: premisa legală, creșterea empatiei și toleranței, confidențialitatea;Rezultate: atingerea obiectivelor, complianța la tratament.Inteligența emoțională în comunicare:Inteligența multiplă. Educarea inteligenței emoționale.Comportamente dezirabile în relația cu pacientulAdoptarea la realitate. Recunoașterea emoțiilor. Cum să fii ascultat. Potolirea furiei. Cum păstrăm distanțaEtica și deontologia comunicării cu pacientulCodul de deontologie al farmacistului. Aplicarea codului deontologic al farmacistului în comunicarea cu pacientul. Respectarea codului de deontologie la eliberarea produselor farmaceuticeModele interactive de comunicare interpersonalăIdentificarea elementelor nonverbale în comunicarea cu pacientulMijloace de comunicare cu pacientulStrategii specifice de comunicare interactivă cu copiii și familia acestora7.8.Studii de caz (Practică /Seminarii)Se vor include dialoguri și analize ilustrate, inclusiv a textelor + STAGIUL DE FARMACOECONOMIE + Tematica lecțiilor conferințăPrincipiile farmacoeconomiei.2.Ce este QALY? Instrumente de măsurare a calității vieții.4.Evaluări farmacoeconomice ale intervențiilor/serviciilor de farmacie clinică. Măsurarea valorii adăugate de farmaciștii clinicieni prin participarea în echipele multidisciplinare. + STAGIUL DE NUTRIȚIE ENTERALĂ ȘI PARENTERALĂ + Tematica lecțiilor conferințăNecesitățile nutriționale la pacienții adulți și pediatrici.2.Nutriția parenterală: definiție, avantaje și dezavantaje, indicații. Considerente care stau la baza prescrierii nutriției parenterale. Preparate pentru nutriție parenterală.4.Aspecte specifice nutriției enterale și parenterale în pediatrie: indicații, tipuri și căi de administrare, dispozitive de accesare a nutriției enterale și parenterale la copii.6.Reglementări pentru utilizarea nutriției parenterale și enterale la pacienți adulți și pediatrici. + STAGIUL DE RADIOFARMACIE + Tematica lecțiilor conferințăPrincipii de bază în obținerea medicamentelor radiofarmaceuticeEfectele biologice ale medicamentelor radiofarmaceuticeReguli de bună practică de fabricație specifice medicamentelor radiofarmaceutice + Baremul activităților practiceControlul calității produselor radiofarmaceuticePrevederile Farmacopeei Europene 9.0 privind medicamentele radiofarmaceutice + STAGIUL DE FARMACIE ONCOLOGICĂ + Tematica lecțiilor conferințăStandarde de calitateRolul farmacistului de la prescriere la administrarea medicamentelor antineoplaziceOncologie clinică. Biologia cancerului, etiologie, epidemiologie Interacțiuni ale medicamentelor antineoplaziceChemoterapia în timpul sarciniiBaremul activităților practiceStudii clinice în oncologieStabilitatea fizico-chimică a medicamentelor citotoxiceFarmacovigilența, erori de medicație, managementul erorilorPlan de acțiune adaptat spitalului(la 17-09-2020, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.382/5.248/2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 septembrie 2020 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ CURRICULA PENTRU SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ1.1.DURATA: 3 ani.1.3.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 1/2 lună1.3.2.Stagiul de biotehnologie: 2 luni1.3.4.Stagiul de procese tehnologice și utilaje industriale utilizate în industria farmaceutică și cosmetică: 2 luni1.3.6.Stagiul de informatică și biostatistică: 1 lună1.3.8.Stagiul de transfer tehnologic și validare: 4 luni1.3.10.Stagiul de afaceri reglementare farmaceutice: 2 luni1.3.12.Stagiul de managementul și asigurarea calității (controlul medicamentului): 2 luni1.3.13.1.Asigurarea calității (AC)1.3.14.Stagiul de toxicologie industrială și ecotoxicologie: 1 lună1.3.16.Stagiul practic într-o unitate farmaceutică sau cosmetică: 6 luniOBS. În organizarea programului se va ține cont de includerea perioadelor de concediu legal de odihnă. + STAGIUL DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ + Tematica lucrărilor conferințăAsigurarea și aprofundarea bazei de noțiuni teoretice privind formele farmaceutice existente în terapeutică, respectiv cele mai noi descoperiri:Forme farmaceutice solide (comprimate, comprimate filmate, capsule, granule, pulberi, ovule, s.a.);Forme farmaceutice lichide (soluții, suspensii, emulsii);Dispozitive medicale (biocide pentru uz medical, sisteme OROS, plasturi, echipamente, testere biologice, software, s.a.).Studiul tipurilor de procese tehnologice utilizate la scară industrială;Generalități privind tipurile de procese tehnologice (întrerupte, semicontinue, continue);Procese tehnologice pentru fabricarea formelor farmaceutice semisolide;Procese tehnologice pentru fabricarea substanțelor active (API);3.Utilaje tip amestecătoare, mori și sortatoare;Utilaje tip presă (mașini de comprimare, divizare în capsule);Linii de ambalare/divizare. + STAGIUL DE BIOTEHNOLOGIE + Tematica lecțiilor conferințăFluxul informației genetice2.Medicamente biosimilare. Caracteristici, dezvoltare și cadru de reglementare4.Interschimbabilitatea medicamentelor biosimilare (produse bioterapeutice referință și similare).6.Impactul medicamentelor biosimilare asupra costurilor terapiei medicamentoase + Baremul activităților practiceStudii de caz. Descrierea unor procese de fabricație pentru medicamente biologice.2.Studii de caz. Dezvoltarea și programele de evaluare clinică a medicamentelor biosimilare.4.Studii de caz. Limite de comparabilitate. + STAGIUL DE BIOFARMACIE + Tematica lecțiilor conferințăMetodologii de evaluarea a solubilității și permeabilității. Sisteme de clasificare bazate pe criterii biofarmaceutice și aplicarea procedurilor de bioderogare (biowaiver).2.Dezvoltarea de specificații pentru produsul finit relevante clinic și orientate către pacient (clinically relevant drug product specification).4.Evaluarea biodisponibilității și bioechivalenței formelor farmaceutice solide orale cu cedare imediată.6.7.Forme farmaceutice semisolide topice. Ghiduri europene și internaționale de evaluare in vitro și in vivo. + Baremul activităților practiceDezvoltarea și validarea testelor de dizolvare in vitro. Determinarea solubilității apoase, selecția mediului, a aparatului și a parametrilor operaționali. Alegerea și validarea criteriilor de acceptare.2.Dezvoltarea testelor de dizolvare in vitro pentru forme farmaceutice cu cedare modificată. Utilizarea testelor de dizolvare ca evaluări de siguranță.4.Evaluarea profilelor de cedare in vitro din forme farmaceutice semisolide topice. Corelarea analizei difuzionale cu determinări microstructurale. + STAGIUL DE PROCESE TEHNOLOGICE ȘI UTILAJE INDUSTRIALE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ + Tematica lecțiilor conferințăProiectarea și construcția clădirilor și a facilităților de fabricație. Definirea zonelor și a sistemelor de control în funcție de tipul de activități.2.Forme farmaceutice sterile. Clase de curățenie și dispozitive pentru aer curat. Caracteristicile condiționării aseptice.4.Procese de fabricație și control în proces. Produse intermediare și vrac. Prevenirea contaminării încrucișate. Respingerea, recuperarea și returnarea materialelor.6.Validarea tradițională și validarea concurentă. Definirea parametrilor critici de proces, a atributelor critice de calitate și a criteriilor de acceptare asociate.8.Validarea curățării. + Baremul activităților practiceRealizarea unui proiect pentru o facilitate de fabricație. Definirea zonelor, alegerea și strategia de verificare a claselor de curățenie în funcție de tipul de formă farmaceutică și de tehnologia de fabricație.2.Studii de caz. Proiectarea proceselor de validare pentru fabricația formelor farmaceutice sterile.4.Studii de caz. Validarea tradițională și validarea concurentă. + STAGIUL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ + Tematica lecțiilor conferințăEtape în cercetarea și dezvoltarea farmaceutică și cosmetică.2.Considerații generale privind biomaterialele în cercetarea și dezvoltarea în domeniul farmaceutic și cosmetic.4.Biomateriale non-polimerice. Aplicații în dezvoltarea sistemelor farmaceutice și cosmetice.6.Tehnici de caracterizare a biomaterialelor.8.Analiza atributelor critice de calitate în dezvoltarea farmaceutică. + Baremul activităților practiceMetode de determinare și îmbunătățire a solubilității.2.Evaluarea caracteristicilor texturale.4.Analiză cinetică și reologică. Modele cinetice și reologice. + STAGIUL DE INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ + Obiective: + Tematica lecțiilor conferințăNavigare și documentare pe site-urile agențiilor internaționale de reglementare în domeniul medicamentului, EMA, FDA, OMS și pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor medicale.2.Analiza datelor conform specificațiilor compendiale, reprezentare grafică4.Analiza statistică a datelor, aplicarea testelor parametrice și neparametrice conform specificațiilor din ghiduri, analiza dispersională și calculul intervalelor de încredere. + Baremul activităților practiceConsultarea și implementarea ghidurilor specifice în cercetarea-dezvoltarea medicamentelor generice.2.Analiza datelor, prelucrarea grafică și statistică comparativ în Excel și Minitab4.Analiza dispersională și calculul intervalelor de încredere în Minitab + STAGIUL DE PROIECTAREA ȘI PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE CERCETARE + Tematica lecțiilor conferințăMetode chemometrice în proiectarea și planificarea activității de cercetare – dezvoltare.2.Aspecte reglementate ale QbDb.Parametri critici de proces și atribute critice de material în proiectarea proceselor farmaceutice.3.Proiectarea statistică a experimentelor – Design of Experiments (DoE).5.Aplicarea principiilor QbD la metodele analitice (Analytical Quality by Design – AQbD). + Baremul activităților practiceAplicarea principiilor QbD la proiectarea, analiza și optimizarea formelor farmaceutice solide.2.Aplicarea principiilor QbD la proiectarea, analiza și optimizarea sistemelor coloidale.4.Aplicații PAT în cercetarea și dezvoltarea în domeniul farmaceutic și cosmetic. + STAGIUL DE TRANSFER TEHNOLOGIC ȘI VALIDARE + Tematica lecțiilor conferințăTransferul tehnologic. Definiții și modele. Niveluri de maturitate tehnologică (TRL).2.Particularități ale transferului tehnologic în industria farmaceutică. Ghidul ISPE privind normele de bună practică de transfer tehnologic aplicabile în procesul de dezvoltare farmaceutică. Ghidurile SUPAC-FDA.4.Reglementările de calitate în industria farmaceutică: principiile de bună practică de fabricație pentru medicamente, bună practică de laborator în cazul testărilor efectuate asupra substanțelor chimice, ghidurile ICH, EMA și FDA: provocările actuale și armonizarea cadrelor de reglementare.6.Organizarea și planificarea calificării și validării în industria farmaceutică. Întocmirea planului standard de validare (PSV).8.Validarea procesului. Documente de reglementare. Principii generale. Validarea de proces tradițională. Verificarea continuă a procesului. Abordarea hibridă. Verificarea continuă a procesului pe parcursul duratei de viață a produsului, în contextul abordărilor bazate pe conceptul de Calitate prin Proiectare – Quality by Design (QbD).10.Validarea metodelor bioanalitice. Definiții, principii, metodologie, particularități. Cadru de reglementare: ghidurile FDA și EMA.12.Documentația de validare. Protocolul și raportul de validare. Înregistrări. Trasabilitate.14.Controlul schimbării și managementul deviațiilor în procesele de calificare și validare. + Baremul activităților practiceValidarea proceselor de fabricație a formelor farmaceutice dozate. Studii de caz.2.Validarea metodelor bioanalitice. + STAGIUL DE FABRICAȚIE ȘI PLANIFICARE INDUSTRIALĂ + Tematica lecțiilor conferințăMetode și tehnici de previziune. Obiectivele studiilor de piață și particularitățile domeniului farmaceutic.2.Monitorizarea, controlul și managementul proceselor de producție.4.Planificarea necesarului de materiale și optimizarea procesului de fabricație. + Baremul activităților practiceStudii de caz. Tipuri de planificare aplicate în industria farmaceutică.2.Studii de caz. Planificarea necesarului de materiale și gestionarea stocurilor.4.Studii de caz. Optimizarea procesului de fabricație. + STAGIUL DE AFACERI REGLEMENTARE FARMACEUTICE + Tematica lecțiilor conferințăExperiențe istorice care au construit cadrul reglementar farmaceutic contemporan. Cei trei piloni care susțin reglementările farmaceutice: calitate, siguranță și eficacitate.2.Autorizarea studiilor clinice și buna practică în domeniul studiilor clinice.4.Variații la autorizațiile de punere pe piață a medicamentelor de uz uman.6.Reglementări aplicabile medicamentelor de uz pediatric și medicamentelor orfane.8.Obligații post-autorizare ale deținătorilor de autorizații de punere pe piață10.Principii reglementare privind produsele controlate (stupefiante, psihotrope, precursori de droguri)12.Principii reglementare privind importurile și exporturile paralele în Uniunea Europeană.14.Reglementarea prețului medicamentelor de uz uman.16.Principii reglementare aplicabile dispozitivelor medicale în Uniunea Europeană18.Principii reglementare aplicabile suplimentelor alimentare20.Noțiuni de proprietate industrială relevante pentru industria farmaceutică + Baremul activităților practiceÎnsușirea limbajului tehnic specific și utilizarea lui corectă.2.Însușirea elementelor specifice unui sistem de calitate; redactarea și ciclul de viață al unor proceduri operaționale standard.4.Redactarea de documente relevante pentru tematica abordată la curs (cereri de autorizare, de variații, corespondență administrativă relevantă pentru diversele tipuri de activități pre- și post-autorizare), solicitări de informații de la autoritățile competente etc.6.Familiarizarea cu formularul de raportare a reacțiilor adverse, sursele de informații și principiile aplicabile în domeniul detectării semnalelor de farmacovigilență.8.Studii de caz privind produse regimul juridic al cosmeticelor și al suplimentelor alimentare.10.Studii de caz privind utilizarea brevetelor și mărcilor în domeniul industriei farmaceutice. + STAGIUL DE MARKETING ȘI PIAȚA FARMACEUTICĂ ȘI A COSMETICELOR + Tematica lecțiilor conferințăBazele marketinguluiConcepte esențiale în marketing. Importanta marketingului pentru farmaciști. Concepții greșite despre marketing. Abordări ale marketingului. Probleme legate de marketingul serviciilor farmaciștilor.Concepte esențiale de marketing:Definiția produsului. Diferențe dintre asistența farmaceutică și serviciile de distribuție de bază. Clienții serviciilor oferite de farmaciști. Sarcinile marketingului.Trăsăturile specifice ale serviciilorClasificarea serviciilor oferite de farmaciști. Tipul de relație farmacist – pacient. Controlul asupra cererii și ofertei.Controlul asupra prestării serviciilor:Elemente ale serviciilor de calitate pentru clienți. Sisteme de servicii bine concepute și bine puse în aplicare.Proiectarea serviciilor farmaceutice:Abordări în proiectarea serviciilor. Beneficiile abordării bazate pe împuternicire. Planingul pentru performanța serviciilor. Auditurile de servicii.Comportamentul consumatorului:Deciziile consumatorului. Variabilele care afectează luarea deciziilor din partea consumatorului. Modele de comportament pentru sănătate.Evaluarea serviciilor de către consumator:Satisfacția și așteptările. Valoarea percepută și calitatea serviciilor. Elemente ale serviciilor evaluate de consumatori. Îmbunătățirea percepției pacienților asupra serviciilor.Strategiile de marketing:Stabilirea strategiilor organizaționale. Rolul declarației de misiune. Rolul planului de afaceri. Analiza SWOT. Poziționarea serviciilor farmaceutice. Brandurile și Brandingul. Strategii pentru ciclul de viață al produsului. Strategiile de portofoliu. Strategiile de inovare.Segmentarea pieței:Segmentare, targeting și poziționare. Identificarea segmentelor de piață cu potențial. Abordarea empirică versus abordarea bazată pe ipoteze. Segmentarea demografică. Segmentarea geografică. Segmentarea psihografică. Segmentarea în funcție de beneficii. Segmentarea pentru uzul farmacistului practician.Cuantificarea serviciilor oferite de farmaciști:Stabilirea preturilor pentru serviciile oferite de farmaciști. Factorii care influențează prețul: consumatorul, concurenta, costurile. Strategii pentru stabilirea preturilor serviciilor oferite de farmaciști. Metode prin care consumatorul ia cunoștința de prețul serviciului.Canale de distribuție:Componenții canalelor. Intermediarii din cadrul canalelor de distribuție. Factorii care influențează structura canalelor de distribuție. Schimbări în cadrul canalelor de distribuție a produselor și serviciilor farmaceutice. + Baremul activităților practicesă-și sporească șansele în carieră, să ofere asistență mai bună pacienților, să promoveze o imagine mai bună despre farmaciști în rândul publicului;b)cum s-ar putea ca serviciile farmaceutice să fie furnizate: la domiciliul clientului, într- un mod standardizat, printr-o relație specifică pacienților fideli.d) + STAGIUL DE MANAGEMENTUL ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII (CONTROLUL MEDICAMENTULUI) + Tematica lecțiilor conferințăAutorități de reglementare în domeniul medicamentului: ANMDMR (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România), EMA (Agenția Europeană a Medicamentului), Reglementări privind înregistrarea medicamentelor. Condiții de punere pe piață a unui medicament.2.Documente administrative relevante: Autorizația de fabricație, Certificatul GMP, Declarația persoanei calificate.4.Cerințe de calitate pentru substanțele active folosite ca materii prime.6.Reguli de bună practică de laborator. Manualul calității. + STAGIUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ÎN CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC ȘI COSMETIC + Tematica lecțiilor conferințăConceptul de Proprietatea Intelectuală (PI).2.Proprietatea industrială (brevete de invenții și modele de utilitate)a.Consultanța în domeniul proprietății industriale. Cererea de brevet de invenție;c.Aplicarea invenției. Protecția asigurată prin brevetare.4.Considerații generale privind alte forme de PI: strategii comerciale, secrete comerciale și Know-how, acorduri de confidențialitate/producție rapidă.6.Oficiile de Inovare și Transfer Tehnologic;b.Brevetarea în străinătate. + Baremul activităților practicePrezentarea unui brevet de invenție.2.Valorificarea brevetelor de invenție. + STAGIU DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ ȘI ECOTOXICOLOGIE + Tematica lecțiilor conferințăIntroducere în ecotoxicologieII.Principalele surse de substanțe toxiceIV.Mecanisme de apărare a organismelor împotriva poluării chimiceVI.Factorii modificatori ai lanțurilor troficeVIII.Acțiunea factorilor nocivi de natură chimicăX.Aditivii alimentariXII.Toxicitatea naturalăXIV.Nutrienți alimentari cu rol de protecție în contaminarea cu substanțe toxice + STAGIUL DE FARMACOECONOMIE + Tematica lecțiilor conferințăPrincipiile farmacoeconomiei.2.Ce este QALY? Instrumente de măsurare a calității vieții.4.Evaluări farmacoeconomice ale intervențiilor/serviciilor de farmacie clinică. Măsurarea valorii adăugate de farmaciștii clinicieni prin participarea în echipele multidisciplinare.(la 17-09-2020, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.382/5.248/2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 septembrie 2020 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA STOMATOLOGIE GENERALĂ DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE CURRICULUM DE PREGĂTIREDefiniție: Stomatologia generală este o ramură a medicinei care se ocupă cu diagnosticul, prevenirea și tratamentul afecțiunilor dentare și al țesuturilor înconjurătoare.2.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1.Stagiul de prevenție oro-dentară: 2 luni3A.3.Stagiul de bioetică: 2 săptămâni3A.5.Stagiul de endodonție: 3 luni3A.7.Stagiul de protetică dentară: 3 luni3A.9.Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luni3A.11.Stagiul de pedodonție: 3 luni3A.13.Sănătate orală: 2 luniModul de elemente juridice medicale și malpraxis medical: 2 săptămâniOdontoterapie restauratoare: 4 luniAnul II:Odontoterapie restauratoare: 6 luniImplantologie: 3 luniAnul III:Chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luniPedodonție: 3 luni4.Anul I4.1.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Evaluarea riscului și testarea activității carioase și a bolii parodontale3.Măsuri preventive aplicate pacienților aflați în situații speciale5.Prevenția oro-dentară pe grupe de vârstă7.4.1.1.2.Mijloace mecanice și chimice de control al plăcii dentare2.Colorarea plăcii dentare, indici de placă4.Detartrajul manual: instrumentar și poziții de lucru6.Sigilarea șanțurilor și fosetelor coronare4.1.2.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Indici clinici comunitari de evaluare a stării de sănătate orală și a necesității de tratament stomatologic3.Anchetele epidemiologice aplicate în stomatologia comunitară5.Programe de promovare a sănătății orale în România, în alte țări din Uniunea Europeană și la nivel mondial7.4.1.2.2.Metode și instrumente recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru evaluarea stării de sănătate orală2.Metode de evaluare a nivelului de cunoștințe, atitudini și comportamente față de sănătatea orală4.Interviul motivațional – instrument de educație pentru sănătate orală a pacientului în cabinetul dentar6.Instrumente utilizate pentru aprecierea impactului afecțiunilor orale asupra calității vieții4.1.3.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilorI.Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticiiIII.Etica cercetării pe subiecți umaniIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăb)Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiced)4.1.4.Pregătire teoretică prin cursuri/seminareTematica cursurilor1.Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis 3.Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5.4.1.5.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Diagnosticul în endodonție 3.Inflamația pulpară acută5.Necroza și gangrena pulpară7.Parodontitele apicale cronice9.Dispensarizarea în endodonțiePregătire practică1.Interpretarea investigațiilor radiologice în endodonție3.Tratamentul hiperesteziei și hipersensibilității dentinare5.Tratamentul inflamației pulpare ireversibile7.Tratamentul de urgență în endodonție9.Tehnici de obturație de canal4.1.6.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor anul I și anul II1.Caracteristici ale leziunilor cu pierdere de substanță dură dentară de cauză necarioasă3.Principii și metode de abordare terapeutică a durerii dentinare (hipersensibilitate, hiperestezie)5.Principii și tehnici de restaurare cu materiale fizionomice bazate pe adeziunea amelo-dentinară 7.Protocol de tratament aderent direct al leziunilor situate pe suprafețe cu șanțuri și fosete9.Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: inlay, onlay (compozit, ceramică)11.Discromiile dentare – manifestări clinice, caracteristici, modalități de tratament13.Tratamentul restaurator al leziunilor dentare, cu pierdere/modificare de substanță dură dentară, la persoanele vârstnice/cu afecțiuni sistemice/cu nevoi specialePregătire practică1.Examenul clinic și stabilirea diagnosticului și a planului de tratament în cazul leziunilor necarioase3.Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate pe fețele proximale ale dinților laterali5.Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate în zona cervicală7.Tratamentul plăgii dentinare9.Tratamentul discromiilor dentare11.Anul II4.2.1.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor: vezi 4.1.7.1.Pregătire practică: vezi 4.1.7.2.4.2.2.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Principii generale ale preparațiilor pentru protezarea fixă. Coroane metalice și fizionomice3.Particularități ale tratamentului protetic în parodontitele marginale cronice5.Proba, adaptarea și cimentarea restaurărilor protetice fixe7.Variante de protezare a edentațiilor terminale9.Amprentarea în edentația parțială în vederea protezării mobilizabile. Materiale și tehnici de amprentare11.Amprentarea în edentația totală. Materiale și tehnici de amprentare13.Proba machetei în restaurările protetice mobilizabile. Proteza parțială. Proteza totală15.Criterii psihosociale în tratamentul proteticPregătire practică1.Șlefuirea dinților stâlpi3.Analiza modelelor la paralelograf5.Cimentarea lucrărilor protetice fixe. Materiale și tehnici de cimentare7.Pregătirea dinților pentru proteza scheletată9.Pregătirile pre- și proprotetică pentru supraprotezare11.Determinarea RIMO în edentația totală. Înregistrarea mișcărilor mandibulare fundamentale cu arcul facial13.Aplicarea protezelor mobilizabile în cavitatea bucală15.Prezentarea de cazuri clinice4.2.3.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Clasificarea edentațiilor și modalități de tratament3.Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului5.Protezarea preimplantară7.Inserarea imediată a implanturilor (postextracțională)9.Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice11.Perimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament13.4.2.3.2.Prezentarea truselor de implantologie și modalitățile de utilizare2.Montarea componentelor protetice pe implanturi și modalități practice de amprentare4.Participarea la inserarea implanturilor4.3.Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luni4.3.1.1.Anestezia în stomatologie – substanțe, doze, indicații, contraindicații2.Terapia de urgență a accidentelor generale ale anesteziei loco-regionale4.Metode chirurgicale pro-protetice6.Tratamentul chirurgical în incluzia dentară8.Infecții nespecifice periosoase10.Tumori benigne ale părților moi și ale oaselor maxilare12.Patologia glandelor salivarePregătire practică1.Extracții dentare alveoplastice3.Intervenții chirurgicale pro-protetice în deficiențe ale părților moi și osoase• Mucoasa subțire• Fibromatoză tuberozitară• Deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale• Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)• Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolareTratamentul infecțiilor nespecifice periosoase4.3.2.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Aspecte clinice ale gingiei sănătoase, modificări patologice3.Epidemiologia bolii parodontale5.Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice7.Rolul factorilor sistemici în boala parodontală9.Gingivite11.Forme acute de îmbolnăvire parodontală13.Direcții principale de tratament, principii terapeutice în patologia parodontală15.Noțiuni de tratament chirurgical17.Evoluție, prognostic și complicațiiPregătire practică1.Investigații clinice și paraclinice în parodontologie3.Indici clinici obiectivi ai statusului parodontal5.Diagnosticul afecțiunilor parodontale7.Tratamentul antimicrobian: detartraj supra- și subgingival manual, ultrasonic și sonic, debridare gingivo-parodontală9.Aplicare locală de substanțe antiseptice și antibiotice: spălături, badijonaj, mesaj, tamponament, instilații11.Tratamentul chirurgical parodontal: principii generale, pregătiri preoperatorii13.Chiuretaj subgingival în câmp închis și în câmp deschis15.Tratament de reechilibrare ocluzală17.Monitorizarea pacientului parodontopat4.3.3.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Caria simplă și caria complicată la dinții temporari3.Metode moderne de prevenție a cariei dentare5.Afecțiunile parodonțiului și mucoasei în perioada copilăriei și adolescențeiPregătire practică1.Prezentări de caz4.3.4.Pregătire teoretică prin cursuriTematica cursurilor1.Clasificarea anomaliilor dentomaxilare3.Anomaliile dentomaxilare scheletale5.Principiile tratamentului ortodontic7.Recidiva și contențiaPregătire practică1.Examenele complementare în ortodonție (radiografii, modele etc.)3.Dezvoltarea arcadelor dentare5.Managementul anomaliilor dentomaxilare7.Monitorizarea pacienților purtători de aparate ortodontice(la 17-11-2020, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA STOMATOLOGIE GENERALĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.803 din 21 octombrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1088 din 17 noiembrie 2020 ) ––-
Abonati-va
Log in
Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta
0 Discuții
Cel mai vechi
RaportBlocare membru?Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru. Nu vei mai putea:
Vă rugăm să rețineți: Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului. Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces. Raport
Ai raportat deja acest lucru .
|
