ANEXĂ din 30 august 2023

8.1.–>Blocuri fizice agricole cu categoria de folosință teren arabil (TA)Terenuri arabile (TA) sunt terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, zone care respectă cerințele GAEC 8, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027.<!–>Teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august. Pentru îmbunătățirea fertilității solului, un teren arabil declarat de către fermier ca fiind neproductiv poate fi lăsat în pârloagă pe același amplasament o perioadă de cel mult 4 ani.;–>Exemple teren arabil (TA) – cultivat cu cereale, eligibil la plată
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Fotografie teren–>Exemplu teren arabil (TA) cultivat cu plante de nutreț eligibil la plată:
Imagine ortofoto<!–>
Fotografie teren–>
Fotografie teren–>Exemplu teren arabil (TA) pajiști temporare (artificiale, însămânțate pe TA <de 5 ani) eligibil la plată:
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografii teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–> … 8.2.<!–>Blocuri fizice agricole cu categoria de folosință pajiști permanente (PP)Pajiștile permanente sunt terenuri folosite ca pășuni permanente și fânețe permanente, consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, inclusiv cele menționate în anexa nr. 25 din Ordinul nr 317/2023, care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include și alte specii, precum arbuști și/sau arbori, bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante".–>Exemple de pajiște permanentă (PP)
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Fotografie teren–>Livadă tradițională utilizată extensiv (PP) înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente prin cosit și/sau pășunat, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere perene.
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografii teren<!–>–>
Fotografie teren–>Livadă (CP)
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Fotografie teren–>
Fotografie teren–>
Fotografie teren–>Pot exista benzi în interiorul și împrejurul suprafețelor cu culturi permanente (de exemplu pentru manevrarea utilajelor agricole). Aceste zone tehnologice, de regulă, nu trebuie excluse din suprafața eligibilă a blocului fizic.<!–> … … 9.–>CAZURI ÎN CARE SUPRAFEȚELE DE TEREN NU SUNT ELIGIBILE PENTRU PLĂȚILE PE SUPRAFAȚĂNu sunt eligibile la plată următoarele suprafețe:● suprafețele agricole pe care se constată în urma controalelor administrative sau controalelor la fața locului că nu s-a desfășurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027;<!–>● suprafețele din rezervațiile științifice, zonele de protecție strictă din parcurile naționale, parcurile naturale sau din rezervații ale biosferei și amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervația Biosferei "Delta Dunării", Parcul Național Munții Rodnei). Sunt eligibile la plată suprafețele agricole situate în zonele de protecție integrală și zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naționale și naturale pe care se pot desfășura activități agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerințele pentru măsurile de sprijin direct. În situația în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 1, 2, art. 3 alin. (1) și (2) și art. 4 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice;–>● suprafețele amenajate ca terenuri permanente de sport;<!–>● suprafețele aferente aeroporturilor și culoarelor de siguranță, suprafețele aferente aerodromurilor și/sau heliporturilor;–>● suprafețe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;<!–>● suprafețe utilizate de unitățile militare;–>● suprafețele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecție și de apărare și terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor și drumurilor naționale aparținând domeniului public al statului, conform Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;● suprafețele de teren care constituie zone de protecție adiacente infrastructurii de îmbunătățiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea și dimensiunile zonelor de protecție adiacente infrastructurii de îmbunătățiri funciare;Suprafața de teren ocupată de orice tip de construcție, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepție suprafețele de teren ocupate cu sere și solarii.<!–>Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plățile pe suprafață–>Exemple de suprafețe neeligibileSuprafețele compacte cu vegetație neagricolă mai mari de 100 mp și care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiției GAEC 8
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Fotografie teren–>Suprafață de pășune invadată de vegetație forestieră lemnoasă
Imagini ortofoto<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>Dacă suprafața de pășune este lăsată în paragină (vegetația forestieră predominantă), aceasta devine neagricolă, respectiv neeligibilă pentru plată.
Imagini ortofoto<!–>–>
Fotografii teren<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Fotografii teren–>Suprafețele din imaginile de mai sus acoperite cu vegetație forestieră și stânci/grohotiș mai mari de 100 mp sunt neeligibile la plată. Acestea trebuie excluse din blocul fizic.Exemple de suprafețe neeligibile – vegetație lemnoasă, pietriș
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Fotografii teren–>
Fotografie teren–>–>
Fotografie teren–>
Fotografie teren–>Suprafețe cu ferigă din aceeași zonă, dar pe imagini din ani diferiți arată că feriga este permanentă pe aceste suprafețe și ca atare nu sunt eligibile la sprijin:Imagini ortofoto vechi
Fotografie teren–>Terenul potențial abandonat (TPA) este terenul ce cuprinde modificări de peisaj: depozite de moloz, vegetație lemnificată, suprafețe pe care fermierul nu a intervenit pentru păstrarea și întreținerea terenului în bune condiții agricole și de mediu, zone în care nu se poate identifica doar pe baza orotofotoplanului categoria de folosință a terenului agricolă sau neagricolă.<!–>Dacă în urma controlului pe teren se constată că nu s-a desfășurat activitatea agricolă pe suprafețele verificate, acestea nu sunt eligibile la sprijin și trebuie excluse din suprafața blocului fizic și din parcela fermierului.–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>Excluderea reprezintă o suprafață invadată de vegetație neagricolă.<!–>
Imagine ortofoto veche–>
Fotografie teren–>
Fotografie teren<!–>–>Exemplu de parcelă invadată de vegetație nedorită care nu este eligibilă la plată
Fotografie teren–>Parc fotovoltaic (neagricol)
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>
Fotografie teren–>Construcții de orice fel (neagricol)
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>Suprafețele aferente aeroporturilor și culoarelor de siguranță, aerodromurilor și/sau heliporturilor nu sunt eligibile la platăSuprafețele de teren aferente drumurilor aparținând domeniului public al statului, nu sunt eligibile la plată
Digitizare eronată<!–>–>
Digitizare corectă<!–>–>
Digitizare eronată<!–>–>
Digitizare corectă<!–>–>
Fotografie teren–>Suprafețele defrișate nu constituie teren agricol.
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografii teren<!–>–>
Fotografie teren–>Suprafețele acoperite de gunoaie sau pe care se depozitează materiale rezultate în urma activităților forestiere sunt neeligibile pentru plată.<!–>
Imagine ortofoto–>Suprafețele de teren arabil sau pajiștile permanente pe care sunt depozitate gunoaie menajere sau de orice fel nu sunt eligibile pentru plată.–>
Imagine ortofoto<!–>–>
Fotografie teren<!–>–>Suprafețele de teren care constituie zone de protecție adiacente infrastructurii de îmbunătățiri funciare nu sunt eligibile pentru plată.<!–>Taluzurile digurilor nu sunt eligibile chiar dacă sunt înierbate.–>Suprafețele de teren care constituie zone de protecție ale suprafețelor ocupate cu construcții hidrotehnice, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, construcții și instalații hidrometrice etc. chiar dacă sunt înierbate, nu sunt eligibile la plată.<!–>Nu se fac plăți pe suprafețele digitizate (solicitate la sprijin) în afara blocului fizic, excepție fiind cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observația fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la fața locului pentru acest scop.–>Nu se fac plăți pe suprafețele digitizate (solicitate la sprijin) nici în situațiile în care o suprafață de teren este declarată de doi sau mai mulți fermieri, decât după clarificarea situației constate, fie de fermieri, fie de către o instanță judecătorească.<!–> … 10.–>STABILIREA SUPRAFEȚEI MAXIME ELIGIBILE A BLOCULUI FIZICSuprafața maximă eligibilă a parcelei de referință este suprafața maximă a blocului fizic pentru care se acordă plăți. În baza de date LPIS este înregistrată ca aria netă.<!–>Suprafață determinată înseamnă suprafața pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligații legate de condițiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervențiilor aplicabile pe suprafață, suprafața parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la fața locului.–>Dacă la controlul clasic pe teren s-a măsurat o suprafață mai mare decât cea a parcelei digitizate de fermier, pentru anul de cerere curent, blocul fizic nu se modifică deoarece diferența de suprafață nu a fost solicitată la sprijin. Actualizarea blocului fizic se face pentru campania următoare.<!–> … 11.–>DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE PENTRU DECLARAȚIILE DE SUPRAFAȚĂ DEPUSE DE FERMIERIPentru delimitarea parcelelor agricole se utilizează aplicația geospațială, care este o aplicație dezvoltată de APIA și este pusă la dispoziția fermierilor pentru pregătirea declarației de suprafață și depunerea cererii unice de plată.<!–>Prin intermediul aplicației geospațiale, fiecare fermier își poate vizualiza parcelele agricole declarate în anul anterior și poate delimita și alte parcele dacă în anul curent lucrează și alte parcele, sau poate șterge parcelele pe care nu le mai utilizează în anul curent.–>Modul de utilizare a aplicației geospațiale este prezentat în GHID utilizare a aplicației publicat pe site-ul APIA și în meniul de ajutor al aplicației geospațiale. Aplicația poate fi accesată de către fermierii înregistrați în Registrul Unic de Identificare (RUI), pe baza numărului unic de identificare, ROxxxxxxxxx și a parolei alocate de APIA.<!–>Regulile generale descrise la capitolele anterioare, legate de suprafețele pentru care se acorda sprijin sunt valabile și pentru delimitarea parcelelor agricole.–>Localizarea se face prin identificarea amplasamentului și a conturului parcelei agricole pentru care se solicită plăți, în conformitate cu documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziția fermierului și cu datele cadastrale disponibile. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alți fermieri și să nu depășească limita blocului fizic.<!–>Pentru identificare se utilizează informațiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, în situația în care acestea sunt disponibile și relevante. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alți fermieri și să nu depășească limita blocului fizic. Excepții sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observația fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la fața locului pentru acest scop.–>Dacă nu se realizează localizarea corectă a parcelei fermierului în LPIS, consecințele pot fi:● dubla declarare a terenului și ineficiența controalelor;<!–>● stabilirea neadecvată a suprafeței eligibile;–>● supradeclarări și suprapuneri între parcelele agricole declarate de către fermieri; penalizarea fermierilor conform legislației în vigoare.<!–>–>11.1.<!–>Parcela agricolăParcelă agricolă este o suprafață continuă de teren, care face obiectul unei declarații din partea unui singur fermier, cu aceeași categorie de folosință, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declarație separată privind utilizarea unei suprafețe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafața respectivă.–>Parcelele agricole pentru fiecare fermier sunt înregistrate unic în sistemele informatice APIA și sunt numerotate cu cifre de la 1 la n, unde n este numărul maxim al parcelelor deținute de un fermier. În situația în care fermierul nu mai utilizează o parcelă, numărul alocat inițial nu mai este folosit pentru a numerota o altă parcelă.<!–>O parcelă agricolă poate fi compusă din una sau mai multe culturi. Culturile sunt reprezentate prin litere începând cu litera a până la litera n în funcție de câte culturi sunt în interiorul parcelei.–>O parcelă poate avea o singură categorie de folosință a terenului: teren arabil, pajiște permanentă sau cultură permanentă. În exemplul de mai jos avem parcela 1 cu culturile numerotate 1a, 1b, 1c.<!–>Aceste culturi fac parte din categoria de folosință teren arabil și dacă sunt în utilizarea aceluiași fermier se delimitează o singură parcelă cu trei culturi.–>11.1.1.<!–>Parcela agricolă de teren arabilParcela agricolă de teren arabil trebuie să conțină suprafața de teren arabil utilizată de fermier pentru care poate face dovada că este la dispoziția sa, așa cum este el definit în Ordinul MADR nr. 80/2023.–>Parcela de teren arabil trebuie delimitată pe imaginile ortofoto cele mai recente, puse la dispoziție prin intermediul aplicației geospațiale, urmărind detaliile de pe imagine sau utilizând măsurători GPS, atunci când informațiile de pe imaginea ortofoto nu mai sunt de actualitate.<!–>Pentru exemplificare: delimitarea unei suprafețe de teren arabil pe imaginea ortofoto–>Parcela agricolă de teren arabil cu o singură culturăAlte exemple de delimitare a parcelelor de teren arabil pe imagini ortofoto
incorect–>Parcelă de teren arabil delimitată incorect pe baza imaginii ortofoto:
incorect–>
incorect–>
incorect–>Exemple în care delimitarea parcelelor nu corespunde cu detaliile vizibile pe imaginea ortofoto.<!–>Pentru astfel de delimitări care nu corespund cu detaliile de pe imaginile ortofoto, fermierul trebuie să furnizeze dovezi suplimentare din care să rezulte că suprafața utilizată este mai mare decât ceea ce se poate delimita utilizând informațiile de pe imagine.–>Limita din vest a parcelei 1a și limita din est a parcelei 2a din imaginile de mai jos pot fi trasate în acest mod doar dacă utilizarea în teren este în conformitate cu documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziția fermierului și este făcută pe răspunderea fermierului.<!–>Parcela pe imaginea ortofoto–>Pentru delimitarea parcelelor de teren arabil pe imaginile ortofoto, în cazul în care pe imagine nu se poate identifica limita parcelei agricole (culturi continue), fermierul trebuie să se ghideze după documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziția fermierului sau să își încarce măsurători GPS pentru delimitarea corectă a parcelei agricole.<!–>În general, delimitarea făcută ca în imaginea din dreapta nu este corectă. Probabilitatea ca în teren utilizarea să fie așa cum este prezentată în imagine este foarte mică. Totuși, dacă este justificată de măsurători GPS și fotografii relevante din teren, poate fi delimitată astfel.–>Parcela fermierului este desenată greșit față de imaginea din ortofotoplanSuprafețele cu ferigă nu sunt incluse în parcela de pajiște permanentă.<!–>Parcele digitizate corect (stânga) față de parcele digitizate incorect, care includ suprafețe neagricole (dreapta).–>Parcelă de pajiște permanentă incorect digitizată<!–> … 11.1.3.–>Parcela agricolă de livadă tradiționalăLivada tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere perene.<!–>Exemplu de delimitare corectă a unei parcele de livadă tradițională:–> … 11.1.4.<!–>Parcela agricolă de cultură permanentăCulturi permanente înseamnă culturile pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare și care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele și speciile forestiere cu ciclu scurt de producție.–>Exemple de delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă – plantație pomicolă
incorect–> … 11.1.5.<!–>Parcela agricolă de cultură permanentă – vieExemplu de delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă – vie–>Delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă-vie: dacă zonele care delimitează parcelele individuale sunt mai înguste de 2 metri suprafața poate fi delimitată ca o singură parcelă dacă sunt în utilizarea aceluiași fermier.<!–>Dacă parcelele sunt utilizate de mai mulți fermieri, se delimitează individual.–> … 11.1.6.<!–>Parcela agricolă de cultură permanentă – culturi energeticeExemplu de specie forestieră cu ciclu scurt de producție-Salcia (Salix L)–> … … 11.2.<!–>Alte reguli generale pentru delimitarea parcelelor agricolePentru localizarea parcelei agricole și identificarea amplasamentului și conturului acesteia, se aplică o toleranță de amplasare de 0,75 m, aferentă unei zone tampon calculată în aplicația electronică. În cazul în care, în urma controalelor efectuate se constată identificarea eronată a amplasamentului parcelelor agricole declarate de fermieri sau a unor părți din aceste parcele, pentru anul de cerere curent nu se acordă plăți pentru suprafețele identificate eronat, conform Ordinului MADR nr. 80/2023.–>Suprafața declarată a parcelei și a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafața rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicația electronică GIS pusă la dispoziție de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepție fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafețe neagricole mai mici de 100 de metri pătrați, dar care însumate depășesc 100 de metri pătrați. Suprafața digitizată a parcelei poate fi diferită față de suprafața declarată în limita toleranței, calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.<!–>Parcelele declarate de fermieri nu pot depăși limita blocului fizic decât în situația în care fermierul semnalează APIA o eroare a limitei blocului fizic. Pentru aceasta, se va genera în aplicația electronică un formular numit Anexa 17_b. Dacă, după verificarea în sistem sau în teren, declarația fermierului se confirmă, blocul fizic se reconfigurează corespunzător și plățile se fac în conformitate cu suprafețele confirmate în teren. Pentru parcelele declarate sau părți din acestea care nu se regăsesc în interiorul limitei blocului fizic nu se fac plăți, conform Ordinului MADR nr. 80/2023.–>Descrierea cauzei solicitării Anexei 17_b se completează de către fermier pentru fiecare parcelă pentru care se generează această anexă.<!–>Este necesar ca fermierul să facă o descriere cât mai clară a cazului pentru ca operatorul responsabil cu actualizarea să poată realiza corectarea pe baza informațiilor existente și/sau a informațiilor noi din teren.–>Se recomandă ca suprafața parcelei digitizate să se regăsească în interiorul limitelor blocului fizic și categoria de folosință a acesteia să corespundă cu unul dintre atributele blocului fizic referitoare la folosința agricolă, pentru a evita generarea Anexelor 17_b.<!–>Exemple de parcele desenate incorect în IPA, în afara blocului fizic–>Parcele delimitate eronat, peste limita blocului fizic și suprapuse peste construcții-părțile din acele parcele nu sunt eligibile la platăDe asemenea, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 54/09.02.2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, la nivel de fermă, se asigură un procentaj minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive.–>Sunt exceptate de la obligația privind procentul minim din suprafața arabilă dedicată zonelor sau elementelor neproductive, exploatațiile agricole care îndeplinesc următoarele condiții:● peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;<!–>● peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;–>● exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.<!–>–>Elementele și zonele neproductive eligibile pentru calcularea ponderii minime sunt:– benzi tampon … – movile … – rigole … – margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele … – garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive … – terenuri lăsate pârloagă … – iazuri mici … – zone umede mici … – terase. … Suprafețele de teren agricol cu perdele agroforestiere de protecție pentru culturile în teren arabil, culturile permanente și pajiștile permanente sunt eligibile la plata BISS.–>12.1.<!–>Zone tamponBenzile tampon cu lățime minimă de 3 m sunt fâșii de protecție existente pe terenul agricol în vecinătatea apelor de suprafață, cu lățimea minimă de 3 m pe terenul cu panta de până la 12% și de 5 m pe terenul cu panta mai mare de 12%.–>Panta terenului reprezintă panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 4).<!–>De-a lungul cursurilor de apă, benzile tampon pot include zone cu vegetație riverană eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o lățime maximă de 20 m, dacă acestea diferă de cele protejate prin GAEC 4, SMR 2 și SMR 8.–>Zonele tampon nu se cultivă în scopul obținerii de producție agricolă, dar este permis pășunatul sau cositul, cu condiția ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent.<!–>În ceea ce privește prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea tratamentelor pe fâșiile de protecție, precum și aruncarea deșeurilor și a resturilor de pesticide în șanțuri, canale, ape de suprafață sau pe terenurile agricole.–>Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicație iar acestea trebuie să aibă o lățime minimă de 3 m pe terenurile cu panta de până la 12% și de 5 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.<!–>Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicația informatică un buffer (contur) cu lățimea de 3 sau 5 m, funcție de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element neproductiv eligibil zona tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur.–>În aplicația informatică se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.<!–>Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Suprafața elementului neproductiv = 9 mp.–> … 12.2.<!–>MovileMovilele reprezintă elemente neproductive și sunt ridicături de pământ sau de pământ și pietre, permanente, de formă circulară sau alungită, înierbate sau împădurite, eligibile pentru calcularea ponderii minime de la o suprafață minimă de 0,01 ha până la o suprafață maximă de 0,3 ha.–>
fotografie din teren<!–>–>
imagine ortofotoplan<!–>–>În aplicația informatică movila identificată pe ortofotoplan se digitizează ca un poligon, care reprezintă conturul acesteia.<!–>Movile (per 1 mp): factor de conversie nu se aplică, factor de ponderare = 1,5. Suprafața inclusă în ponderarea minimă a elementului neproductiv = 1,5 mp.–>În aplicația informatică se va aplica automat factorul de ponderare de 1,5 mp la suprafața digitizată de 1373 mp, rezultând pentru elementul neproductiv eligibil o suprafață calculată de 2059.5 mp.<!–> … 12.3.–>RigoleÎn conformitate cu Ordinul MADR 54/2023, rigolele, ca elemente neproductive sunt șanțuri sau canale, precum și cursuri deschise de apă pentru irigații sau drenare, exclusiv cele cu pereți betonați. Suprafața inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lățime maximă de 10 m.Exemplul 2:–>Exemplul 3:Garduri vii/fâșii împădurite (lățimea acestora să fie de maxim 30 m) vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicația informatică.–>În aplicația informatică se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.<!–>Factor de conversie ( per 1 m) = 5, Factor de ponderare = 2, Suprafața inclusă în calcularea ponderii minime pentru garduri vii/fâșii împădurite și arbori în aliniament pentru 1 metru liniar = 10 mp.–>Arbori în aliniamentExemplul 1:Exemplul 3:Șirul de copaci din partea stângă este element element neproductiv. Șirul de copaci de lângă drumul național aparținând domeniului public al statului, conform Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, nu este la dispoziția fermierului, face parte din zona de protecție a drumului și nu este element element neproductiv eligibil.Exemplu pâlc arbustivGrupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul poligon din aplicația informatică. Aria maximă este de 0,9 ha.<!–>Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face utilizând factor de ponderare pentru arbori în grup = 1,5, factor de conversie nu se aplică.–>Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din zona de câmpie, care respectă cerințele mai sus menționate, unei suprafețe, de exemplu de 1000 metri pătrați, rezultă o zonă neproductivă eligibilă cu suprafață de 1500 mp.<!–>Arborii în grup și pâlcurile arbustive din zona de câmpie sunt elemente neproductive eligibile pentru plata BISS dacă au o suprafață de maximum 3000 metri pătrați.–> … 12.5.3.<!–>Arbori izolați (per arbore)Arbori crescuți izolați – sunt elemente neproductive eligibile și sunt reprezentate de plante lemnoase pe terenul agricol provenite din flora spontană sau plantate de către om (specii forestiere sau ornamentale) de mărimi și forme diferite, cu trunchi înalt și puternic (cel puțin 7 m înălțime), lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană.–>Exemplul 1Exemplul 3:Exemplul 5:Pentru calculul suprafeței de teren lăsat pârloagă, cod cultură 970, nu se utilizează factor de conversie sau de ponderare. Suprafața de teren lăsat pârloagă, determinată în urma controlului, este eligibilă integral pentru calcularea ponderii minime.<!–> … 12.7.–>Iazuri miciIazuri mici sunt elemente neproductive pe care nu se poate desfășura activitatea agricolă și reprezintă acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafața de minimum 0,01 ha, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic. Suprafața eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 ha. Iazurile mai mari de 0,3 ha nu sunt considerate elemente neproductive în scopul definit.<!–>Iazurile mici se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicația informatică, iar aria trebuie să fie de maxim 0,3 ha.–>Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie și ponderare:<!–>Factorul de conversie nu se aplică.–>Factor de ponderare = 1,5<!–>Pentru iazuri mici (per 1 mp) se aplică un factor de ponderare = 1,5 de unde rezultă o suprafață inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 1,5 mp.–>Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri mici, care respectă cerințele mai sus menționate, unei suprafețe de exemplu de 1000 metri pătrați, rezultă un element neproductiv cu o suprafață de 1500 mp .<!–>Iazurile mici nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS).–> … 12.8.<!–>Zone umede miciZonele umede mici sunt elemente neproductive eligibile și sunt definite ca întinderi de bălți, mlaștini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafața de minimum 0,1 ha, pentru care suprafața eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha.–>Exemplu baltăZonele umede se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicația informatică.<!–>Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie și ponderare: Factorul de conversie nu se aplică, factor de ponderare = 1,5.–>Pentru zone umede (per 1 mp) se aplică un factor de ponderare = 1,5 de unde rezultă o suprafață inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 1,5 mp.<!–>Prin aplicarea factorului de ponderare pentru zone umede, unei suprafețe de exemplu de 2000 metri pătrați, rezultă un element neproductiv cu o suprafață de 3000 mp. Suprafața eligibilă se calculează până la o dimensiune maximă de 1 ha.–> … 12.9.<!–>TeraseTerasele din terenul arabil constituie elemente neproductive și sunt amenajări de îmbunătățiri funciare/construcții destinate prevenirii și combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu înălțime minimă 1 m și lățime minimă 3 m.–>Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă o înălțime de minim 1 m și o lățime de minim 3 m.<!–>Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase și solicită plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) sunt obligați să mențină aceste terase în bune condiții agricole și de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producție: taluzurile să fie înierbate, pe taluz și pe banchetă să nu se dezvolte vegetație nedorită arbustieră sau arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogașe, ravene, torenți, toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitații conform normelor de condiționalitate sau ecocondiționalitate.–>Sunt acceptate ca elemente neproductive numai terasele situate în teren arabil.<!–>Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicația informatică iar lățimea acestora să fie de minim 3 m.–>Calculul suprafețelor pentru Terase (per 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona element neproductiv = 2 mp.<!–>Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicația informatică un buffer (contur) cu lățimea de 3 m. Pentru a fi considerată element neproductiv, lățimea terasei trebuie să fie egală sau să depășească acest contur. În aplicația electronică se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.–>Pentru o terasă a cărei lungime (de-a lungul curbei de nivel) este, ca în exemplu de mai sus, de 664 m, prin aplicarea factorului de conversie și de ponderare, pentru linia terasei, rezultă un element neproductiv cu o suprafață de 1328,0 mp.<!–>

… 12.10.–>Perdelele agroforestiere de protecțieSpecii agroforestiere pe terenul agricol, constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lățime de maxim 30 metri, care au rol de perdele de protecție pentru culturile în teren arabil, culturile permanente și pajiștile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1 – 4.1.2.1.3 din PS 2023-2027 prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul MADR nr. 80/2023, cu excepția: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producție, brazi de crăciun sau arbori cu creștere rapidă pentru producția de energie.Speciile agroforestiere se pot declara în teren arabil, culturi permanente și pajiști permanente, după caz.<!–>Suprafețele de teren declarate cu perdele agroforestiere de protecție sunt eligibile integral pentru plata BISS.–> …