la Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura "imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa potabila, colectare a apelor uzate si a statiei de epurare in municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-Vest, Romania



<!–>–>Notă …
*) Anexele fac parte din Legea nr. 371 din 19 septembrie 2003, pentru ratificarea Memorandumului de finanţare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 714 din 13 octombrie 2003.

ANEXANr.!„)

*)Anexanr.1estereprodusăînfacsimil.

4.2. Adresa: Strada Gara Ferăstrău, nr. 9/ A, Satu lIare, România

1. 5. Localizarea

   1. 5.1. Stat beneficiar: România

   2. 5.2. Regiune: Judeţul Satu lIare

2. 6. Descriere

   lIăsura constă în investiţii în domeniul tratării apei potabile, a colectării şi tratării apelor uzate la nivelul oraşului Satu lIare. Oraşul are o populaţie de aproximativ

   120.000 locuitori şi este localizat în extremitatea de nord-vest a României, aproape de frontiera cu Ungaria, de-a lungul râului Someş, care este un afluent al râului Tisa, care se varsă în Dunăre şi în cele din urmă în IIarea Neagră. :Managementul serviciilor de apă potabilă şi canalizare se află în responsabilitatea companiei municipale Regia Autonomă Comunală RAC Satu lfare care este o companie multi­ utilitară, având în responsabilitatea sa şi sectoarele de transport şi termoficare.

   Spre deosebire de beneficiarii măsurilor ISPA aprobate în 2000 şi 2001 în sectorul de apă din România, Satu I,fare nu a beneficiat în trecut de vreo investiţie

   substantială din partea institutiilor financiare internationale sau a Uniunii Europen' e pentru modernizarea in' frastiucturii sale de apă p'otabilă şi apă uzată.

   1. 6.1. Componentele proiectului

      A fost realizat un plan de dezvoltare cadru care acoperă perioada până în anul 2020. În cadrul măsurii ISPA au fost prioritizate următoarele trei componente principale:

      1. A) Reabilitarea facilităţilor de producţie a apei potabile

         Componenta A. 1: Reabilitarea sistemului de fimzizare a apei br11te

         Sursa principală de apă pentru Satu I,fare o reprezintă un câmp de puţuri în partea de nord-est a oraşului. Acesta cuprinde 65 de puţuri dintre care aproximativ 50 sunt funcţionale. Apa este pompată din puţuri către staţia de tratare a apei potabile I1artineşti (STAP) prin aproximativ 26 km de conductă principală. Cea mai mare parte a magistralei este construită din beton pre-comprimat cu secţiuni de oţel în .dreptul râului, drumului şi traversării peste calea ferată. Secţiunile de oţel ale magistralei nu sunt prevăzute ci:i protecţie şi sunt afectate serios de coroziune. Coroziunea avansată a acesteia şi defectarea echipamentelor creează probleme în mod constant. Datorită condjţiei precare în care se găseşte magistrala de apă potabilă, calitatea apei potabile este îndoielnică. O explozie într-un punct al magistralei necesită Închiderea acesteia pentru reparaţii pentru o perioadă de · până la trei zile, timp în care cea mai mare parte a oraşului nu este alimentată cu apă. În măsura ISPA vor fi incluse următoarele activităţi:

         1. (1) În ceea ce priveşte reabilitarea magistralei de apă, au fost investigate ma multe opţiuni. Varianta aleasă, care ia în calcul scăderea cererii de apă în viitor, constă în instalarea a circa 7 km de conductă magistrală nouă de 600 mm diametru care o dublează pe cea existentă de 800 mm diametru pe anumite secţiuni critice. La finalizare, cele două magistrale paralele vor avea un grad sporit de securitate. Când apar defecţiuni majore, repararea magistralei existente va fi realizată de către RA.C Satu ifare din veniturile curente.

         2. (2) Înlocuirea unui număr de conducte de oţel, valve şi fitinguri de diametre diferite în anumite secţiuni ale magistralei de apă;

         3. (3) Vor fi săpate din nou şi reechipate un număr de 15 puţuri care în prezent nu functionează. Acest lucru va asigura o capacitate de extracţie a apei brute de 63.000 m3 /zi (circa 730 1/s). Aceasta va satisface cererea maximă previzionată cu o capacitate de rezervă de 50%.

            Componenta A.2:

            (STAP)

            Reabilitarea sta,tiei de tratare a apei potabile de la Martineşti

            STAP ifartineşti se află în partea de nord-est a oraşului Satu ifare şi a fost dată în folosinţă în anul 1970. Staţia a fost proiectată teoretic pentru o capacitate de

            1.300 1/s dar, datorită stării precare a echipamentelor, aceasta poate atinge o

            capacitate maximă de 1.000 1/s. Staţia, care este proiectată pentru eliminarea fierului şi magneziului din apă, se află într-o condiţie precară şi nu îndeplineşte

            parametrii prevăzuţi de Directiva UE pentru Apă Potabilă 98/83/EC. Sunt necesare investiţii majore. Având în vedere o reducere a cererii de apă în viitor, s­ a prevăzut reabilitarea parţială a staţiei. Capacitatea de tratare va fi redusă la 600

            1/s (52.000 m3/ zi) şi este propusă înlocuirea componentelor defecte ale filtrelor,

            a conductelor grav afectate şi a staţiei vechi de pompare. Echipamentele de dozare a substa,ntelor chimice vor fi îmbunătă'tite.

      2. B) Reabilitarea sistemului de colectare şi tratare a apei uzate

         Componenta B.1: Reabilitarea sistemttltti de canaliZf1-re

         Sistemul de colectare şi tratare a apei uzate deserveşte 85% din populaţia actuală a oraşului Satu Mare. Cu excepţia unei zonţ restrânse, sistemul este unul combinat de apă uzată şi ape pluviale. Sistemul de canalizare va fi extins între anii 2007 si 2020 când toată apa uzată produsă de oraş va fi colectată şi epurată. Compania de apă va realiza această investiţie din surse .proprii. Un control

         . CCTV a identificat deja defecţiunile majore dintr o conductă principală. Infiltraţiile sunt de asemenea mari (în proporţie de circa 40% în unele colectoare) şi, în unele zone, s-a infiltrat nisip fin în conducte ceea ce determină probleme în

         functionarea statiei de tratare a apelor uzate. În măsura JSPA vor fi irn:fose urmă'toarele activ'ităti:

         '

         • – Studiu de fezabilitate complet pentru reabilitarea sistemului de canalizare. Acesta va include o reanalizare a controlului CCTV efectuat anterior şi un nou control, în special pentru acele conducte situate sub nivelul pânzei freatice, a căror stare este cunoscută ca fund precară şi reprezintă sursa unor infiltraţii semnificative; o analiză hidraulică a sistemului pentru determinarea debitelor de vârf în conductele principale; o evaluare a metodelor alternative de reabilitare; selectarea celei mai avantajoase soluţii din punct de vedere cost-eficienţă; prioritizarea lucrărilor de reabilitare şi proiectul detaliat;

         • – Reabilitarea sectiunilor importante ale sistemului de canalizare în concordantă cu concluziile s' tudiului de fezabilitate sus-mentionat. O sumă totală de '6 milioane de Euro a fost alocată pentru această rea'bilitare;

         • – Reabilitarea staţiilor de pompare din sistemul de canalizare, înlocuirea echipamentelor de pompare cu o vechime de 20 până la 30 de ani.

           Componenta B.2: Reabilitarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate (SE.AU)

           Staţia de epurare a apelor uzate din Satu Nfare este aşezată pe malul de nord al

           râului Someş. Aceasta se îndeplineşte standardele 91/271/EEC.

           află într-o stare precară iar apa uzată tratată aici nu impuse de către Directiva pentru apa uzată

           

           În ceea ce priveşte încărcarea hidraulică, SE.AU a fost proiectată să trateze un debit pe vreme uscată de până la 1OOO 1/s (86.400 m3 / zi) şi un debit de apă pe timp de ploaie de 2.1001/s, dar nu poate in prezent sa trateze mai mult de 7001/s datorita unor limite de ordin hidraulic (60.480 m3 /zi). Ţinînd cont de reducerea consumului de apă, SE.AU va fi reabilitată pentru a epura un debit estimat pe vreme uscată de aprox. 37.000 m3 /zi (428 1/s). Debitul orar maxim pe vreme uscată va fi de 648 1/s.

           În ceea ce priveşte încărcarea biologică, staţia va fi reabilitată pentru circa 180.000 populaţie echivalentă. Se estimează ca 88% din încărcarea de BOD să provină de la populaţie, 9 % de la operatorii industriali, iar 3 % de la instituţii.

           Datele referitoare la încărcările hidraulică şi biologică se bazează pe valorile

           estimate pentru anul 2020 ţinăndu-se cont de reducerea consumului de apă şi reducerea infiltratiilor în conductele de canalizare.

           '

           În general, reabilitarea staţiei implică înnoirea completă a tuturor echipamentelor mecanice şi electrice ale statiei si înlocuirea tuturor st:1.ucturilor de otel. De

           asemenea, sunt necesare repa'raţii'minore la contrucţii şi clădiri. Este p'ropusă

           înlocuirea instalaţiilor mecanice şi electrice defecte în partea de admisie a staţiei,

           : dcca.ntc'.are, bazine de aera1e şi ferment:1.toare de nămol. Vor fi instalate prese noi de nămol, un îngroşător nou de nămol şi pompe suplimentare de nămol pentru

           eliminarea nămolului într-o manieră acceptabilă din punctul de vedere al _ protecţiei mediului. Va exista o nouă uzină care să producă curent lectric cu ajutorul surplusului de gaz provenit de la fermentatoarele de nămol. In prezent SEAU Satu 1fare este operată manual şi nu dispune de sistem central de monitorizare. Va fi instalat un nou sistem SCADA pentru monitorizarea şi automatizarea unor părt,i ale stat,iei.

           Staţia de epurare a apelor uzate va îndeplini standardele stabilite de Directiva pentru Ape Uzate pentru descărcarile în cursuri de ape non-sensibile (tratament secundar). În prezent nu este propusă o tratare suplimentară pentru eliminarea nutrienţilor. Reabilitarea statiei va include posibilităţi pentru continuarea în viitor a procesului de modernizare penttu a fi îndeplinite cerinţele de descărcare în cursuri de ape sensibile, dacă acest lucru va fi necesar. Există spaţiu suficient pentru extinderea în viitor a treptei biologice a staţiei, în vederea realizării procesului de nitrificare şi denitrificare pentru reducerea cantităţii totale de azot. Cantitatea de fosfor poate fi redusă prin tratament chimic. Facilităţile de tratare a

           nămolului vor fi de asemenea îmbunătătite.

           '

           Date fiind unele incertitudini în ceea ce priveşte cantităţile şi calitatea apelor uzate (datorate şi necesităţii de finalizare a studiului de fezabilitate menţionat anterior pentru sistemul de canalizare) va fi realizată o analiză a încărcării hidraulice şi biologice înaintea elaborării documentelor de licitaţie relevante.

           CI Asistenţa tehnică pentru achiziţii şi implementarea proiecftt!tti

           

           Pregătirea documentelor de licitaţie1Această etapă va cuprinde:

           Consultanţă pentru companie în ceea ce priveşte folosirea echipamentului de realizare a planurilor, de modelare a reţelei şi a sistemului GIS în scopul realiză1ii unui inventar corespunzător al componentelor aferente sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

           • – Analizarea cererii de apă pentru staţia de tratare a apei potabile;

             I

           • – Realizarea unui control suplimentar al canalizării cu sistem CCTV (în special al colectoarelor de diametre mari şi a celor aflate sub pânza de apă freatică) şi analizarea rezultatelor controlului; stabilirea componentei de reabilitare a sistemului de canalizare din ;măsura ISP.A. cu ajutorul modelului de reţea de canalizare şi stabilirea necesităţilor viitoare de dezvoltare a sistemului de către compania de utilităţi;

         

         1 U!1ele echip mente vor fi achiziţionate în cadrnl contractulni de servicii fiind necesare pentru pregătirea documentelor de licitaţie de lucrări. Aceste echipamente vor intra În proprietatea companiei de utilităţi. Aceste echipamente includ unitate de detectare a scurgerilor, echipamente G1S şi de modelare reţele şi maşina automată de prelevare a probelor de apă uzată.

         Evaluarea necesităţilor de reabilitare a sistemului şi a metodelor optime, precum şi stabilirea componentei de canalizare din măsura ISP.A., pe baza investigaţiilor efectuate asupra sistemului de canalizare;

         Analizarea încărcării hidraulice şi cu poluanţi pentru SEAU (inclusiv instalarea unui dispozitiv de înregistrare permanentă a debitului în staţie şi a unui echipament automat de prelevare a probelor; livrarea echipamentului adecvat de analiză a probelor de apă uzată; inventarul debitelor de ape uzate provenite de la industrie şi contribuţia apelor uzate industriale la îincărcarea hidraulică şi biologică). Aceasta analiză va asigura ca proiectul final să prevadă soluţia cea mai bună posibilă pentru modenizarea staţiei cu treapta terţiară în viitor, când va fi necesar;

         Elaborarea documentelor de licitaţie pentru contractele de proiectare şi constructie aferente statiei de tratare a apei potabile si statiei de epurare a

         uzate elaborarea documentelor

         ' ' ., 'apelor şi proiectului detaliat şi a de licitaţie

         pentru contractele de reabilitare a magistralelor de apă şi a reţelei de canalizare;

         Consultanţă pentru Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) în ceea ce priveşte licitaţia, evaluarea ofertelor şi adjudecarea contractelor.

         Asistenţapentruproblemespecificelegatedeproiect,inclusivîndeplinireaconditionalitătilorde la Art. 8

         Îndrumarea şi pregătirea UIP pentru elaborarea unei strategii pent1u depozitarea ecologică a nămolului;

         Îndrumarea şi pregătirea companiei de apă/UIP pentru realizarea unui plan pentru monitorizarea apelor uzate indust.riale şi introducerea sistemelor de pre-tratare de către operatorii industriale;

         Îndrumarea şi pregătirea UIP pentru realizarea unui Plan de Management pentru Iv1ediu;

         Sprijinirea UIP în pregătirea rapoartelor referitoare la progresul proiectelor şi îndeplinirea indicatorilor de performanţă.

      3. C) II Superoizarea pe parcursul implementării: la amplasamentul unde va fi implementat a proiectul va fi prezent un inginer supervizor, care V3 superviza implementarea lucrărilor şi va acţiona ca inginer FIDIC pentru cele trei contracte de lucrări prevazute. Inginerul supervizor va asista compania de apă/UIP la următoarele

      activităti:

      '

      Avizarea documentelor de licitaţie pentru lucrări şi urmanrea ca acei contractori desemnaţi să îndeplinească toate obligaţiile cu privire la realizarea manualelor de operare şi la pregăttrea personalului companiei de apă în vederea exploatării infrastructurii nou construite/ reabilitate;

      Elaborarea unei strategii de exploatare şi întreţinere în scopul optimizării managementului echipamentelor;

      Referitor la reţeaua de canalizare, acordarea de asistenţă companiei de apă pentru utilizarea metodologiei pentru finalizarea modelului GIS pentru sistemul de canalizare; acţionează împreună cu contractorul sistemului de canalizare pentru investigarea infiltraţiilor si realizarea lucrărilor de remediere pentru a se atinge valoarea optimă prevăzută în contract;

      Analizarea planului de dezvoltare la sfârşitul perioadei de implementare a măsurii ISPA pentru reevaluarea costului global aferent conformării cu Directivele UE în domeniul apei potabile şi apei uzate.

      C.III Publicitatea proiectttllli: aceasta va acoperi atât publicitatea pentru contribuţia UE la măsura ISPA, cât şi campania de conştientizare a publicului în ceea ce

      P

      riveste îmbunătătirea calitătii serviciilor ca u1mare a investitiilor realizate. Această

      ., ' ' '

      acţiune va ajuta la obţinerea acordului populaţiei în ceea ce priveşte creşterea

      tarifelor.

      În cadrul măsurii ISPA 2002/RO/16/P/PA/012 va fi acordată asistenţă Regiei Autonome Comunale Satu fare pentru îmbunătăţifea performanţelor financiare şi operaţionale (prin participarea la programul de Imbunătăţire a Performanţelor Financiare şi Operaţionale) la nivelul unei companii moderne de utilităţi publice.

3. 7. Obiective

   Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu din Satu

   :Mare, oraş situat în România, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, cu scopul de a îndeplini obligaţiile stabilite în cadrul Parteneriatului de Aderare. Măsura este în conformitate cu priorităţile strategiei ISPA pentru sectorul de mediu, care vizează în principal oraşe cu peste 100.000 locuitori.

   1. 7.1. Măsura urmăreşte să realizeze următoarele obiective:

      În ceea ce priveşte componenta de apă potabilă:

      asigurarea pentru locuitorii oraşului Satu fare a unui serviciu de calitate în ceea ce priveşte furnizarea apei potabile, care să îndeplinească cerinţele Directivei pentru Apă Potabilă 98/83/EC;

      furnizarea continuă şi la presiune normală a apei ş1 evitarea contaminării reţelei de distribuţie a apei potabile;

      reducerea folosirii ineficiente şi a pierderilor de apă; îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei oraşului;

      reducerea costurilor de exploat:ire, întreţinere- ş1 repar?.re a flstemului de furnizare a apei potabile.

      În ceea ce priveşte componenta de apă 11zatd:

      conformarea la standardele de epurare Oa nivel de treaptă secundară) prevăzute de Directiva pentru Ape Uzate 91/271/CEE;

      îmbunătăţirea calităţii apei cursului de apă receptor, râul Someş;

      depozitarea ecologică a nămolului în conformitate cu Directiva UE 86/278/CEE;

      eliminarea infiltraţiilor de apă din pânza freatică în sistemul de canalizare;

      reducerea pierderilor de apă canalizată în pânza de apă freatică şi a inundatiilor cu apă uzată a zonelor rezidentiale;

      ' '

      eliminarea descărcărilor de apă uzată în cursurile de apă din vecinătatea

      oraşului.

   2. 7.2. Indicatori fizici

      Indicatorii cheie, aşa cum sunt prezentaµ m tabelul următor, vor fi utilizaţi pentru monitorizarea progresului fizic al implementării proiectului. Deoarece contractorul va realiza proiectul final pentru unele componente ale măsurii, unele cantităţi precum lungimea şi altele prezentate în tabelul următor sunt indicative. Va fi realizată o listă finală a indicatorilor fizici în scopul monitorizării de îndată ce va fi finalizat proiectul diferitelor componente.

      Indicatori fizici	valoare unitară (m3 ,m, nr)	Volum
      A. Componenta de apă
      Conducte de apă brută	m	7.300
      Reabilitarea filtrelor	m2	2.800
      Echipament instalat in staţie
      Valve, porţi	Nr.	273
      Pompe	Nr.	5
      B. Componenta de apă uzată
      Echipamentul instalat în statie si statiile de
      pompare:
      Rezervoare de decantare primară	Nr.	4
      Bazine de aerare	Nr.	3
      Rezervoare de decanatare secundară	Nr.	2
      Fermentatoare de nămol	Nr.	3
      Centrala termică şi electrică	Nr.	1
      Prese de nămol	Nr.	3
      Pompe de nămol	Nr.	8
      Sistem SCADA	Nr.	1
      Conducte reabilitate	lvf	I 12.000 m
      Pompe de apă uzată instalate	Nr.	52

4. 8. Indicatori de performanţă

   Indicatori de performanţă	Inainte de ISPA	După ISPA	După finalizarea planului de dezvoltare de catre RAC (2020)
   A. Componenta de apă
   Statia nu îndeplineşte
   stan' dardele de apă potabilă
   (zile pe an)	,… .'.) 213 2	o o o	o o o
   Pierderi din sistemul de distributie a apei (% din apa distribuită) *	35%	28%	20%
   B. Componenta de apă ttzată
   Statia nu îndeplineşte stan' dardele pentru efluent (zile pe an)	346 365	o o	o o
   Populaţia conectată la sistemul de canalizare (% din total)	85%	85%	100%
   Infiltratii în sistemul de canaliza' re (% din debitul total pe vreme uscată)	41%	30%	20%

   • – Fier

   • – IIagneziu

   • – Altele

   • – CBOS

   • – ss

   * vor fi definiţi indicatori specifici de reducere a scurgerilor în scopul monitorizării

5. 9. Program de lucru

   Categoria lucrării	Data de începere	Data de execuţie
   Studiu de fezabilitate:
   Lucrări de alimentare cu apă	2000	martie 2002
   Staţia de epurare apă uzată	2000	martie 2002
   Canalizare	Iunie 2003	iunie 2004
   Analiza economică	septembrie 2001	august 2002
   .Analiza financiară	septembrie 2001	august 2002
   Studiu de unpact asupra mediului	februarie 2002	aprilie 2002
   Studii de proiectare	iunie 2003	iulie 2004
   Asistenta tehnică pentru investig'area retelei de canalizare Şl a ' statiei de epurare '	iunie 2003	decembrie 2003
   Documentaţii de licitatie	noiembrie 2003	octombrie 2004
   Achiziţie teren	Teren detinut de Primăria Satu lfare
   Construcţie	mai 2004	decembrie 2007
   Faza operaţională	ianuarie 2008

6. 10. Analiza cost-beneficiu din punct de vedere economic şi social

Principalele beneficii rezultate ca urmare a realizării obiectivelor menţionate au fost cuantificate, pe componente, prin luarea în considerare a următoarelor elemente:

• – Acceptarea de către populaţie a plăţii unor tarife mai mari;

• – reducerea costului asistentei de sănătate;

  '

• – reducerea costurilor de exploatare, întreţinere şi reparare, şi

• – pentru componenta de apă potabilă, întreruperea furnizării apei în timpul căderilor în sistem.

Pe baza acestor beneficii, analiza economică arată următoarele rate beneficiu/ cost şi rate de rentabilitate (pentru o rată de actualizare de 5%):

În timpul fazei de construcţie, care este estimată la 44 de luni, vor fi create 150 de. locuri cic mund directe şi 150 indirecte. Nu se estimează econoffill substanţiale datorate forţei de muncă în timpul fazei de exploatare.

13. Costuri şi asistenţă (euro)

Defalcare indicativă a costurilor pe componente (în Euro)

I

(1) Justificate corespunzător şi aplicându-se doar activităţilor menţionate.

Costuri şi asistenţă ISPA

Rata de asistentă: pentru rata de asistenţă propusă, veniturile companiei de apă vor acoperi costurile de operare si întreţinere, serviciul datoriei şi realizarea de investiţii suplimentare în sistemul de canalizare.

ANEXANr.!!„)

*)Anexanr.11estereprodusăînfacsimil.

ANEXANr.!!!„)

*)Anexanr.111estereprodusăînfacsimil.

Sectiunea a II-a

'

Angajamente

1. (1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiară.

   Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri:

   1. (a) Angajamentele penu1.1 măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale.

      Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea memorandumului de finantare referitor la măsură.

      '

      Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mai JOS, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.

      Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an

      financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discutie, cu conditia ca cheltuielile

      preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresu' l lucrărilor 'demonstrează că

      proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

   2. (b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură.

      Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

2. (2) .Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a

11emorandumului de finantare referitor la măsură, va fi anulată.

'

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.

Sectiunea a III-a

'

Plăti

'

1. (1) Plăţile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale.

   Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

2. (2) Plăţile în avans

   Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la paragraful (9).

   Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:

   o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează memorandumul de finantare;

   '

   diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.

   Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate pnntr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finantare referitor la măsură.

   '

   Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuieWor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordată de către Comunitate.

3. (3) Plăti.le intermediare

   Plătile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cererea aces' teia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a rambursa cheltuieWe efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:

   ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;

   s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor ş1 recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/ sau comunitare;

   n fost it1dicate măsurile luate pentru corectarea orid.ror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;

   • – a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar iniţial;

   • – au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.

   Ţara beneficiară va fi informată de Comisie dacă nu a indeplinit una din condiţiile stipulate mai sus.

   Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

4. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.

5. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90 % în cazuri justificate.

6. (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate.

   Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

   • – măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

   • – măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în memorandumul de fi.nantare;

     '

   • – raportul final mentionat în sectiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;

     ' '

   • – autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;

     ' ' J

   • – tara beneficiară certifică Comisiei că informatiile furnizate în cererea de plată si în raport sunt corecte;

     tara beneficiară a transrrus Comisiei declaratia mentionată în apendicele B la anexa nr.

     I'II.4,. ' '

   • – toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în anexa nr. III.6 au fost implementate;

   • – când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Co1:llisiei toat ţnformaţiile necesare pentru a veri.fi.ca dacă regulile Comunităţii privind aduzi e publice au fost incJeplinite, în speciai cele care privesc publicarea anunţurilor de

     licitaţie–şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.

7. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificat în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată.

8. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de ţara beneficiară sunt însoţite de o declaraţie a Responsabilului Naţional cu Autorizarea, care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme cu prevederile care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate prin ISP.A, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2.

9. (9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să primescă asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea.

10. (10) Fondul Naţional, condus de Responsabilul National cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil penu-u returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.

Responsabilităţile Responsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

Secţiunea a IV-a

Folosirea euro

1. (1) Sumele cuprinse în cererile pentru asistenţă, împreună cu planul de financiar relevant, vor fi

   prezentate în euro.

2. (2) Sumele privind as1st nţa şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în

   euro.

3. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.

Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care decfa.raţia d cheltuieli a fost î:-·:trcgistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în articolul 1 (2) din Reglementarea Comisiei

2http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm

Sectiunea a VI-a

'

Amendamente la memorandumul de fi.nan.tare

'

1. (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată init,ial, asistent,a acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depăsească suma maximă stabilită în memorandumul de finantare.

   ' '

   O schimbare a ratei asistent,ei Comunităt,ii fa'tă de rata acordată ini'tial sau fat,ă de asistent,a

   financiară nerambursabilă maximă va necesita o modificare a memorandumului de finantare

   conform procedurilor descrise în paragraful (3). '

2. (2) Dacă atunci când planul de finanţare al unui proiect este amendat, angajamentele şi/ sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările necesare ţinând seama de suma supraangajată sau supraplătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plată) după acel amendament.

3. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri:

   1. (a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea

      , tării beneficiare sau la init'iativa Comisiei după consultarea cu t' ara beneficiară. Defin, itia modificării „substanţiale” este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor.

   2. (b) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observatiile necesare sau îsi va transmite acordul în cel mult

      20 de zile lucrătoare de la primirea ' propunerii. Amen' damentul va fi adoptat după ce

      Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.

   3. (c) nici o modificare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli.

Sectiunea a VII-a

'

Controlul financiar

1. (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internat,ionale acceptate, de către autorităt,ile nat,ionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.

2. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să

   efectueze pe teren audituri tehnice ş1 financiare, inclusiv verificări pnn sondaj ş1 audituri finale.

3. (3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/ sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.

4. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului, între Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.

   Sectiunea a VIII-a

   '

   Recuperarea plăţilor necuvenite

   1. (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă.

   2. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1), Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauză, dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite.

   3. (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte ori întreaga operaţiune nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate:

      1. (a) să reducă sau să anuleze orice avans;

      2. (b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii.

         Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând cont de natura neregulii şi de existenţa oricăror. deficienţe în sistemele de management şi control.

   4. (4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită la paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii.

   Secţiunea a IX-a Managementul

   1. (1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare:

      1. (a) să stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură:

         implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

         separarea funcţiilor de management şi control;

         că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

      2. (b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate;

      3. (c) să prevină neregulile şi să ia măsuri împotriva acestora;

      4. (d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei.

   2. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentiu a permite în special:

   regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile ş1 cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;

   – verificarea transferurilor fondurilor Comunitare disponibile şi ale altor fonduri;

   P

   examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, a rapoartele de progres, rocedurile de licitatie si contractare la diferitele nivele administrative.

   ' '

   Sectiunea a X-a

   '

   Monitorizarea

   Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea ş1 monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

   1. (1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările benefiCÎare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/ sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect.

   2. (2) 1-vionitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta.

   3. (3) (a) Pentru fiecare măsură, coordonatorul naţional ISP.A. trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an inrreg de implementare.

      (b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare, coordonatorul naţional ISP.A. trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.

   4. (4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.

   Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de

   natura si importanta lor.

   ' '

   Sectiunea a XI-a Transparenţa în'adjudecarea contractelor

   1. (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene.

   2. (2) (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA şi din Cipru, lfalta şi Turcia;

      Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.

      1. (b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.

   3. (3) (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în „Moniton1l Oficial" din ţările benefir:i:ue.

      1. (b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să

         limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din tările beneficiare.

         '

      2. (c) În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă.

   4. (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare.

   Secţiunea a XII-a

   Transparenţa în contabilitate şi în rapoartele proiectelor

   Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor

   tranzactiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie si de către autoritătile naţional'e de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie s'ă se asigure că toa' te

   cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.

   Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu pnvire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.

   Sectiunea a XIII-a

   '

   Evaluarea ex-post

   Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor, realizărilor şi rezultatelor.

   După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contnbuţia măsurilor la implementarea politicilor

   Comunitătii în domeniul mediului sau contributia acestora la politicile privind reteaua Trans –

   ' • ‘ ‘

   Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor

   asupra mediului.

   Anexa 111.2 Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA

   Secţiunea I

   Domeniul cheltuielilor

   ISP.A. acordă asistenţă penuu următoarele măsuri:

   1. (1) Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi cu obiectivele Parteneriatului de Aderare;

   2. (2) Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută ş1, m particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei nr. 1692/96/CE3 şi cele care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea ş1 interoperabilitatea reţelelor naţionale ca şi reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele;

   3. (3) Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.

      Regulile specificate în Secţiunile II – XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele (1) şi (2) de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la punctul (3).

      Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de bază

      1. (1) Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte

         În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:

         1. (a) un „proiect” reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat.

         2. (b) o „etapă independentă tehnic şi financiar” reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său.

            O etapă poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect.

            

            3Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean.

         3. (c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii:

            trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apă sau în aceeaşi arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;

            trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;

            trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt de1ulate de autorităţi competente diferite.

      2. (2) „Autoritatea responsabilă cu implementarea”

         1. (a) penm.1 proiectele finanţate prin ISPA „autoritatea responsabilă cu implementarea” este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acestă autoritate este specificată la punctul 3 din anexa nr. I la memorandumului de finanţare.

            Ca o consecinţă, orice schimbare a „autorităţii responsabile cu implementarea" unw proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un memorandum de finanţare.

            În mod normal prin acestă autoritate se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acestă autoritate efectuează cheltuieli eligibile.

         2. (b) Totuşi, această autoritate poate delega i?1plementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. In asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă o copie a documentelor relevante.

      3. (3) Conceptul de „administraţie publică”

         Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernare:

         • – organisme de guvernare centrale (nivel naţional);

         • – organisme de guvernare regionale;

         • – organisme de guvernare locale.

         În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.

   4. (4) Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect

      1. (a) Lnplementare:1 unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat;

      2. (b) Îfemorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus;

      3. (c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional ş1 obiectul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/ definitivat.

5. (5) Evidenţa documentelor şi transparenţa

   Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/ sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.

   În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare.

6. (6) Cheltuieli

   Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de către autoritatea responsabilă cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

   „Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă" reprezintă orice document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 din această secţiune pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

   Sectiunea a III-a

   '

   Principalele categorii de cheltuieli eligibile

   Ca regulă generală cheltuielile legate de:

   • – studiile de fezabilitate;

   • – planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;

   • – pregătirea terenului;

   • – construct,ii;

   • – utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;

   • – testare şi instruire;

   • – managementul proiectului;

   • – măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;

   • – alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare;

   • – măsuri luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competenţele prezentate mai jos.

   Sectiunea a IV-a

   '

   Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului

   1. (1) Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor

      1. (a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandumul de finanţare;

      2. (b) În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).

   2. (2) Implicarea administraţiei publice

În cazurile în care functionarii din administratia publică sunt implicati în activitătile mentionate la

eligibile

' ' , ‘ ‘punctul 1(a) al acestei secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca de către Comisie, în cazuri

clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:

functionarul a renuntat temporar la statutul său de functionar în administratia publică;

' ' ‘ ‘

• – cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate;

  în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într­ un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);

• – cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;

• – contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;

• – sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate la punctul 1 din secţiunea a VIII-a;

• – dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităt,ii.

  Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile

  1. (1) În cazurile în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă.

     În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate la punctul (2) din secţiunea a IV-a.

  2. (2) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în la punctul (1) din secţiunea a X-a, şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii:

     • – costuri privind munca (salarii brute şi nete);

     • – cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;

     • – costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;

     • – costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordantă cu standardele contabile

       general recunoscute; '

       cheltuieWe de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (1) de mai sus este inclusă în administraţia publică.

  3. (3) Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei.

Sectiunea a VI-a

'

Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale

1. (1) Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

   1. (a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la punctul (2) din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate;

   2. (b) Fără a prejudicia punctul (3) din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă.

2. (2) Achiziţiile de active necorporale

   Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exempiu patentele, sunt ehgibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3. (3) Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

   1. (a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile.

   2. (b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare.

1. (4) Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică

   1. (a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile.

   2. (b) Fără a prejudicia prevederile punctului (2) sau (3) din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

      Secţiunea a VII-a

      Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată

      Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată (IV A) nu sunt eligibile.

      Sectiunea a VIII-a

      '

      Cheltuieli administrative

      1. (1) Principii generale

         Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluărea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

         Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în la punctul (3) din secţiunea I.

         Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific printr-o măsură de asistentă tehnică mentionată în memorandumul de finanţare.

         ' '

      2. (2) Organizarea Comitetelor de monitorizare

         1. (a) Fără a prejudicia punctul (1) de mai sus, chel_tuielile apărute în organizare procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative; –

         2. (b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:

            • – servicii de traducere;

            • – închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare;

            • – închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;

            • – procurarea documentatiei si facilitărilor aferente;

              ' ' '

            • – taxe pentru participarea experţilor;

            • – cheltuieli pentru călătorii.

         3. (c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.

      3. (3) Întâlniri la cererea Comisiei

      Regulile prevăzute la punctul (2) de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

      Sectiunea a IX-a

      '

      Alte tipuri de cheltuieli

      1. (1) Managementul şi supervizarea proiectului

         Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la punctele (1) şi (2) din Secţiunea a IV-a.

      2. (2) Costuri financiare

         Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; aceastea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.

         Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi

         eligibile cu acordul Comisiei.

      3. (3) Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii

         Fără a prejudicia prevederile punctului (2), tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate 1n memorandumul de finanţare.

         Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.

      4. (4) Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate

         1. (a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;

         2. (b) Ca excepţie de la prevederile punctului (a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în memorandumul de

            finantare.

            '

         3. (c) Principiile definite la punctele (a) şi (b) menţionate mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.

2. (5) Măsuri de publicitate şi informare

Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.

Secţiunea a X-a Perioada de eligibilitate

1. (1) Limita iniţială de timp privind eligibilitatea

   Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate cu următoarele situatii:

   '

   1. (a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie.

      .,

      În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI, fie de la alta institu'tie fina,ntatoare si asistent'a financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile

      sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă instituţie

      finanţatoare, pentru fiecare proiect. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată. la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii:

      lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în

      memorandumul de finanţare;

      BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile articolelor 108 (2), 109

      .. ·p

      (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Reglementarii financiare aplicabilă bugetului general al

      COn11% 1 ulltopene.

      

      4 Vezi Articolul 12.(1), Reglementarea Consiliului (CE) rtr. 1266/99 din 21 iunie 1999

      

      

      

      Anexa nr. 111.3.a

      

      INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE – ISPA SOLICITARE DE PLATĂ

      

      :7

      L…J

      □

      Plăţi intermediare

      Plăti ale balantei finale

      'u7

      Plăţi peste 80%

      A. TIPUL PLĂŢII

Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic

C. MĂSURA

Denumirea măsurii:

Codul măsurii ISPA:

Nr. memorandumului de finantare curent:

Codul national de referintă:

' '

Data: '

*Categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea reflectării stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe contract.

A se face referire la orice tip de probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, inclusiv devieri de la planul de finanţare original şi a se furniza explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectarea acestora.

K. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE ŞI LEGISLATIVE (Anexa nr. 111.1 la

memorandumul de finanţare)

:l'viijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză:

Presa D Televiziune □ Radio D

.A.lte. mijloace audio-vizuale D

Tipul docu1nentaţiei scrise, disponibile pentru public

Nu

□

Da

Panouri ridicate la locul execuţiei?

L. MĂSURI ADOPTATE IN SCOPUL INFORMARII CU PRIVIRE LA ASISTENTA

OFERITĂ DE COMUNITATE (Anexa nr. 111.6 la memorandumul de finanţare) •

Prin prezenta declar că cheltuielile eligibile confirmate se reEeră la articolele deja plătite şi la investiţiile aprobate, şi care nu sunt rezultat al schimbării măsurii sau lucrărilor în afara măsurii descrise, şi că documentele originale privind plaţile indicate în listele anexate, sunt păstrate de aceasta entitate sau de autoritatea de implementare, ştampilate corect şi disponibile în vederea consultării având ca scop principal verificarea acestora.

Data: Semnatura şi autentificarea

M. CONFIRMAREA RESPONSABILULUI NAŢIONAL CU AUTORIZAREA

A se detalia progresul înregistrat de la ultima aplicaţie

H. SCURTA DESCRIERE A LUCRĂRILOR EFECTUATE

A se preciza condiţiile specifice, dacă acestea există, şi n-iodul în care acestea au fost îndeplinite.

I. CONDIŢII SPECIFICE PRIVITOARE LA MĂSURILE ARTICOLULUI 8 AL MEMORANDUMULUI DE FINANŢARE (M.F.)

A se preciza observaţii sua recomandări, dacă acestea există (cu referiri complete la sursa acestora), şi modul în care acestea au fost îndeplinite.

J. OBSERVAŢII ŞI RECOMANDARI ALE AUTORITAŢILOR DE INSPECŢIE

NAŢIONALE SAU COMUNITARE (Anexa III.la memorandumul de finanţare)

* categoriile utilizate vor fi cele prezentate în Eormularul F.

ANEXA LA CEREREA DE PLATĂ

–

* copii ştampilate corect ale evidenţelor contabile referitoare la cheltuieWe trebuie anexate la copia cererii de plată transmisă de Responsabilului Naţional cu Autorizarea.

Anexa nr. 111.3.b

Se va face referire la condiţiile specifice, dacă există, şi se va preciza modului în care au fost îndeplinite, precum şi data îndeplinirii acestora (nr. scrisorii Comisiei prin care se aduce la cunoştinţă îndeplinirea condiţiilor respective).

3. CONDIŢII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ (ARTICOLUL 8 AL MEMORANDUMULUI DE FINANŢARE MF)

MODEL CE VA FI ÎNAINTAT COMITETULUI DE MONITORIZARE DIN ZIUA/LUNA/ ANUL

MON1ITORULOF1C1ALALROMÂN1E1,PARITEA1,Nr.714bis/13.X.2003

(*) Spec1ficaţ1 contractul pnnopal.

(**) Indicaţi dacă acordul contractual va fi conform Cărţii FIDIC Roşii, Galbene sau 1rgtntii. Spec1ficaţ1 dacii lic1taţ1a este local, 1ntcrnaţ1onală sau restrânsă ş11ust1ficat procedura În cazul precalificării.

41

(*"'*) Pentru contractele aflate în pregăt1re, ofertp câteva detalii despre stadiul prcgătuii documentelor de licitape.

* La momentul semnaw.m ;lemorandumulu1 de h– nanţare Ultimul Comitet de Monitorizare

43

MON1ITORULOF1C1ALALROMÂN1E1,PARITEA1,Nr.714bis/13.X.2003

Se va prezenta, pe scurt, observaţiile sau recomandările, dacă există, (cu referire la sursă) şi se va declara modul prin care s-a răspuns la acestea.

'

'

'

'

9. OBSERVATII ŞI RECOMANDĂRI ALE AUT0RITĂTIL0R DE INSPECTIE NATIONALE

ŞI/SAU COMUNITARE (ANEXA NR. 111.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE)

Se va face referire la orice problemă apărută în implementarea măsurii, incluzând, ca punct de plecare, planul de finanţare original şi se va explica ce acţiuni au fost întreprinse pentru a fi corectate.

Se va face referire la orice suspendare, corecţie financiară şi/ sau neregularitate.

8. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE SAU LEGALE (ANEXA NR. III.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANTARE)

Data prevăzută pentru finalizare:

Modificarea datei va fi propusă în comitetul de monitorizare: Da D

Nu 0

'

'

modificat):

In memorandumul de finantare curent (data finală în memorandumul de finantare de

)

)

)

În memorandumul de finantare initial (data finală initial stabilită):

A

11. DATA PREVĂZUTĂ PENTRU FINALIZARE

Tipul documentaţiei tipărite aflată la dispoziţia publicului:

D

Alte mijloace audio-vizuale

Radio D

Televiziune D

D

Presa

:Mijloacele de comunicare utilizate pentru informarea publicului despre măsură:

Nu D

D

Da

Panouri ridicate la locul execuţiei?

10. MĂSURI ADOPTATE PENTRU PROMOVAREA ASISTENŢEI COMUNITARE (ANEXA NR. 111.6 LA MEMORANDUMUL DE FINAi'JŢARE)

–

–

ŞI CEA FINANCIARĂ

EXPLICAŢII PRIVIND ÎNTÂRZIERILE (DACĂ EXISTĂ)

7. CAUZA DIFERENŢELOR (DACĂ EXISTĂ) DINTRE EXECUŢIA FIZICĂ

Anexa nr. III.4

Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA

Sectiunea 1

'

Acordul privind cerinţele minime pentru controlul financiar aplicabil măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CJICF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza Prezentului memorandum de finantare si sunt implementate de către administratia tării

beneficiare.

' .J ' '

Sectiunea a 2-a

'

1. (1) Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie:

   1. (a) să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat;

   2. (b) să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate;

   3. (c) să furnizeze un sistem de audit corespunzător;

   4. (d) să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării;

   5. (e) să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor;

   6. (f) să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar.

2. (2) Pentru atingerea obiectivelor C:i’lCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineste cerintele mentionate în apendicele A.

' ' '

Sectiunea a 3-a

'

1. (1) Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite de în continuare controale, efectuate în particular pentru:

   1. (a) a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare;

   2. (b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.

2. (2) Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză.

3. (3) La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere:

   1. (a) controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul ş1 mărimea lor;

   2. (b) factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale Comunitătii;

      ' ' '

   3. (c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.

Secţiunea a 4-a

Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmarească verificarea următoarelor:

1. (a) aplicărea practică şi eficacitatea sistemelor de management şi control;

2. (b) corespondenţa între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile;

3. (c) existenţa unui sistem de audit adecvat;

4. (d) natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate;

5. (e) utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinantare din partea Comunitătii;

   ' '

6. (f) contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată;

7. (g) a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare;

8. (h) măsurile cofinaţate au fost imp.lementate în concordanţă cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate.

Sectiunea a 5-a

'

Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, să identifice cauzele unor astfel de

., ' .,)

situat'ii, orice examinări ulterioare care sunt necesare si actiunile corective si preventive care

sunt necesare.

Sectiunea a 6-a

'

Fiecare tară beneficiară si Comisia trebuie să se consulte cel putin o dată pe an în vederea

coordon'ării programelo'r de control pentru a se putea maxim' iza efectele benefice ale

tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele ş1 comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.

Sectiunea a 7-a

'

1. (1) Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.

2. (2) Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de

   şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, tara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în c' ondiţiile prevăzute anexei nr. III.5.

3. (3) Pentru paragrafele (1) şi (2), „soluţionat corespunzător” înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă penuu control în ţara 1beneficiară.

   Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost indentificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

4. (4) Dovezile la care se face referire în paragraful •(3) pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar.

Secţiunea a 8-a

1. (1) Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de către o persoană sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuăni plăţii finale, a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.

   

   

   

   

   Apendicele B

   ) V V

   MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA CEREREA FINALA DE PLATA

   Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO

   Subiect: <Măsura finanţată prin ISPA numărul şi localizarea>

   1. (1) Subsemnatul, …………………..(se specifică numele, funcţia şi seviciul), am examinat declaraţia finală de plată pentru ………….. (se indică măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite

      din asistenta comunitară.

      '

      SCOPUL CONTROLULUI

   2. (2) Am condus controlul în concordanţă cu prevederile C:tvICF, am planificat şi executat controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din asistenta comunitară nu contin declaratii

      false………………………….. (Se descriu pe scur't etapele practice de ' executare ' a

      controlului).

      OBSERVATII

      '

   3. (3) Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:

      (a)

      (b)

      (c) , etc.

      (Se vor indica limitările controlului, de exemplu probleme sistemice, deficienţe de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora).

   4. (4) Controlul, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecvenţă joasă/ ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/ neregulile au fost rezolvate satisfăcător de către autorităţile de management şi nu par să afecteze suma provenită din asistenţa comunitară, cu următoarele excepţii:

      (a)

      (b)

      (c) , etc.

      (Se indică erorile/ neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenţa comunitară care par să fie afectate de acestea).

      CONCLUZII

      În cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător:

   5. (5) (a) În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, opinia mea este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.

   În cazul în care există unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisf'ăcător:

   1. (b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul (3) şi (sau) erorile/ neregulile care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul (4), opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă.

      În cazul în care există unele limitări majore ale controlului sau dacă frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/ neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător:

   2. (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul (3) şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară.

   Anexa nr. III. 5

   Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA

   Sectiunea 1

   aplicarea

   'Acest acord nu trebuie să afecteze în ţara beneficiară a regulilor referitoare la

   procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale.

   Sectiunea a 2-a

   '

   1. (1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în

      vigoare a memorandumului de finanţare:

      – prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA;

      lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi ş1 organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

   2. (2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului (1).

   3. (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni.

   Secţiunea a 3-a

   "Neregulă" înseamnă once încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/ sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată.

   Secţiunea a 4-a

   1. (1) În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudă orice nereguli care au fost subiectul initierii unor investigatii administrative sau i·udiciare.

      ' ' •

      Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind:

      – detalii privind măsura finanţată prin ISPA;

      • – prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

        suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare;

      • – perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă; practicile folosite pentru comiterea neregulii;

        felul în care a fost descoperită neregula;

        autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

        consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor ş1 posibilităţile de recuperare;

        data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară

        si tertele tări implicate;

        ' ' '

      • – identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informatii nu au relevantă în combaterea neregulilor din cauza caracterului

      neregulilor în cauză' . '

   2. (2) Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1), şi în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă atunci când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregulile.

   3. (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente.

      Secţiunea a 5-a

      Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că:

      • – acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său: şi/ sau

      • – arată că „mal pra:x.'zx'' a fost implicat (folosit).

   Sect,iunea a 6-a

   A

   In timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să

   informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub secţiunea a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate antenor ş1 a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând:

   sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate;

   măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;

   procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor;

   motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

   orice suspendări ale acuzărilor judiciare.

   Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare on principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

   Sect,iunea a 7-a

   Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest luetu în aceeaşi limită de timp stabilită în paragraful (1) din

   sectiunea a 4-a.

   '

   Sect,iunea a 8-a

   Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze ţăni beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

   Sectiunea a 9-a

   '

   1. (1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare.

   2. (2) Independent de contactele menţionate în paragrafu) (1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră încât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare.

   3. (3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6, şi paragrafului (1) din această secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale.

   4. (4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.

   Sectiunea a 10-a

   '

   Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).

   Sectiunea a 11-a

   '

   1. (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru a

      se asigura că informaţiile pe care le schimbă rămân confidenţiale.

   2. (2) Informaţiile la care se face referire în aceast acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta.

   3. (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.

      ,) ,)

   4. (4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confide,ntialităt' ii profesionale si vor fi prote1·ate în acelasi mod în care informat'ii similare

      sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către

      prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii.

      În plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

   5. (5) Paragrafele de la (1) la (4) nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitătii în domeniul asistentei

      de preaderare, a informaţiilor obţinute' conform acestui acord.' Autoritatea competen'tă

      din tă.rile beneficiare care a furnizat aceste informatii trebuie informată dinainte despre

      asem' enea folosire. '

   6. (6) Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte că nu a fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să-i informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere.

   Sectiunea a 12-a

   '

   Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

   Secţiunea a 13-a

   Verificările şi inspecţiile pe loc efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspecţiilor menţionate în această anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. In acest scop, oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc.

   În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autoritătile competente ale ţării beneficiare.

   Sectiunea a 14-a

   '

   Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise nereguli.

   Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată b garanţie a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri.

   Când este strict necesar să se stabileascţunde şi dacă neregulile există., Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alti operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspecţiilor pe loc.

   Secţiunea a 15-a

   1. (1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autontăţii Comisiei de către oficialii sau alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în

      baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi în continuare "inspectorii Comisiei". Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii.

      Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.

      Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca e1 să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.

   2. (2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţă tehnică.

   Comisia trebuie să se asigure că toti sus-mentionatii oficiali si organisme prezintă toate

   competenţa tehnică, independenţa

   ' ' ‘ .)garanţiile cu privire la ş1 respectarea secretului

   profesional.

   Sectiunea a 16-a

   '

   1. (1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administratiei nationale şi în conformitate cu leo-islatia natională, la toate informatiile si

   ' ' b….. ‘ ‘ ‘ .,)

   documentaţiile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea

   corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante.

   Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:

   registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici;

   date computerizate;

   sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;

   • – verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate;

   • – prelevarea şi verificarea de mostre;

   progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea ş1 utilizarea investit,iilor finalizate;

   documente contabile şi bugetare;

   implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.

2. (2) Dacă este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor.

Sectiunea a 17-a

'

1. (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care

   informat'iile similare sunt prote1·ate de leo…isla'tia nat'ională a t'ării beneficiare care le primeşte, şi de prevederile corespondente aplicabile instituţiilor comunitare.

   ' ' '

   Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile Comunitătii sau din tările beneficiare, a căror functie necesită cunoasterea lor, si nici nu

   ., .)

   pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea a unei

   Protectii eficiente a intereselor financiare ale Comunitătii în toate tările beneficiare.

   Când o' tară beneficiară intentionează să folosescă în alte' scopuri info'rmatiile obtinute

   de oficial'ii care participă sub a' utoritatea sa ca observatori la verificările şi i'nspecţii' le pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de unde informaţia respectivă a fost obtinută.

   '

2. (2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, autorităţilor competente ale ţării pe la cărui teritoriu au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. În orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze sus­

   mentionată autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări si inspectii.

   ' ' ‘

3. (3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţională a ţării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificare în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care

folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi raportele întocmite de inspectorii administratiei nationale. Acestea trebuie să fie subiectul

aceloraşi reguli de evaluare ca cele a' plicabi'le rapoartelor administrative întocmite de

inspectorii administrat'iei nat'ionale .s, i vor avea aceeas., i valoare ca acestea. Când o

inspecţie este desfaşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţiune vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei.

Sectiunea a 18-a

'

Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.

Este de datoria ţă.::li beneficiare să ia toate măsurile necesare În conformitate cu legislaţia

natională.

'

Anexa nr. 111.6

Cerinte privind informarea şi publicitatea

REGULILE PRIVIND' DETALIILE AINTELEGERII REFERITOARE LA

INFORMARE ŞI PU'BLICITATE

1. 1. Obiective şi scop

   jfăsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISP.A au ca scop:

   să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene;

   să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISP.A;

   Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistentă financiară. Tinta măsurilor de informare si publicitate este de a informa publicul

   general' şi, de asemene' a, potenţialii beneficiari, inclu'siv:

   autorităţile regionale, locale sau publice; partenerii sociali şi economici; organizaţiile neguvernamentale; operatorii şi promotorii de proiect;

   orice alte părţi interesate de oportunităţile oferite de ISP.A.

2. 2. Principii generale

   Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite a1.c1 şi în continuare „organisme responsabile”) sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.

   Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.

   Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat clupa ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexă.

3. 3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate

   În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:

   1. 3.1 Media

      Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofinanţate prin ISP -.. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.

      Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.

   2. 3.2 Actiunile de informare

      '

      Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, serrunaru, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfaşurarea unor asemenea evenimente.

   3. 3.3 Material informativ

      Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene atunci când se foloseşte o emblemă naţională, regională sau locală.

      Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de l!Iembrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.

      Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web.

4. 4. Obligaţii ale ţărilor beneficiare

   Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţiile sale sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISP.A..

   Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISP.A. în proiectele menţionate:

   1. a) Informarea referitoare la proiect

      l1ăsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Comunitatea Europeană prin ISP.A.. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. jlăsurile prompte vor include:

      panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor;

      plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general,

      care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

   2. b) Informaţii generale referitoare la ISPA

   În plus faţă de punctul (a) coordonatorul naţional ISP.A. este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISP.A. alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această info1mare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/ sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite în paragraful 1.

5. 5. Activitatea Comitetelor de Monitorizare

   A '

   Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure că există informatii adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop, fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei.

   Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.

   Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc panourile de publicitate şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

   :Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate preşedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise Comisiei.

   Presedintele comitetelor de monitorizare trebuie să înainteze Comisiei toate inform'aţiile care trebuie avuta în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

6. 6. Prevederi finale

Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare.

Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are astfel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, va putea asigura asistenţă adecvată şi va putea întocmi îndrumări detaliate.

Măsuri speciale privind panourile de publicitate şi plăcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate:

1. 1. Panourile de publicitate

Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie să cuprindă un spaţm rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene.

Panourile de publicitate trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfăşurate.

Selecţia panoului de publicitate rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa totală a panoului de publicitate;

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește