ANEXĂ din 8 februarie 2024

Notă …

Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 83 din 8 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 9 februarie 2024.Cuprins1.Introducere1.1.<!–>Strategia pe termen lung a României … 1.2.–>Impactul social al STL a României … 1.3.<!–>Mixul energetic actual al României … 1.4.–>Domenii prioritare pentru investiții în țară … 1.5.<!–>Angajamentele României privind schimbările climatice … … 2.–>Cadrul general de obligațiuni destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice2.1.<!–>Alinierea la principiile pieței … 2.2.–>Utilizarea fondurilor și excluderi … 2.3.<!–>Procesul de evaluare și selecție a proiectului … 2.4.–>Gestionarea fondurilor … 2.5.<!–>Raportarea … 2.6.–>Evaluarea externă … … 3.<!–>Modificări la prezentul Cadru … –>Prezentul document a fost elaborat în numele Guvernului României de către un Comitet interministerial care cuprinde:a)<!–>Ministerul Finanțelor … b)–>Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor … c)<!–>Ministerul Transporturilor și Infrastructurii … d)–>Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării … e)<!–>Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene … f)–>Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului … g)<!–>Ministerul Energiei … h)–>Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale … i)<!–>Ministerul Sănătății … j)–>Ministerul Muncii și Solidarității sociale … k)<!–>Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse … l)–>Ministerul Educației … m)<!–>Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației … –>Cadrul referitor la finanțarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice al Guvernului României (România sau Guvernul) a fost elaborat cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.<!–>Acronime și abrevieri

–>1.<!–>IntroducereÎn ultimul deceniu, România a obținut un palmares remarcabil de creștere economică ridicată, de reducere susținută a sărăciei și de creștere a veniturilor gospodăriilor. Membru al Uniunii Europene (UE) din 2007, creșterea economică a țării a fost una dintre cele mai mari din UE în perioada 2010-2020. Deși pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina au testat reziliența economiei românești, creșterea economică a fost robustă în 2022, la 4,8%, determinată de consumul privat puternic și de o relansare a investițiilor. În calitate de stat membru al UE, România se angajează să respecte agenda de dezvoltare durabilă 2030 a Organizației Națiunilor Unite (ONU). În plus, UE și statele sale membre sunt hotărâte să pună în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în decembrie 2015 și intrat în vigoare în noiembrie 2016. UE a solicitat accelerarea eforturilor globale în acest sens, având în vedere cele mai recente informații științifice publicate de IPCC. În plus, Consiliul European a aprobat obiectivul de realizare a unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.–>România abordează Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă prin Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2030 (SNDDR 2030)*1 și Planul Național de Acțiune pentru implementarea SNDDR 2030. Aceste documente stabilesc cadrul național pentru implementarea celor 17 ODD-uri ale ONU, inclusiv provocările schimbărilor climatice. Aceste politici sunt în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris și Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului Dezastrelor, precum și cu documentele strategice ale UE, pentru a asigura coerența politicilor de dezvoltare durabilă la nivel național pentru România. Au fost întreprinse o serie de inițiative pentru promovarea și avansarea dezvoltării durabile a țării, după cum se evidențiază mai jos.*1) https://dezvoltaredurabila.aov.ro/files/public/10000001/România-Sustainable-Development-Strateav-2030-en.pdf: https://dezvoltaredurabila.aov.ro/files/public/10000001/planul național de acțiune pentru implementarea snddr 2030 hg.pdf<!–>–>1.1.<!–>Strategia pe termen lung a RomânieiStrategiile pe termen lung ale statelor membre ale UE (STL) sunt instrumente esențiale pentru a permite transformarea economică necesară pentru atingerea ODD-urilor, precum și pentru a avansa spre obiectivul pe termen lung stabilit de Acordul de la Paris – menținerea creșterii temperaturii medii globale la mult sub limita de 2°C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliulu, stabilește procesul de elaborare a STL la fiecare 10 ani (începând cu 2020) și, dacă este necesar, actualizarea acestora la fiecare cinci ani. STL ar trebui să fie în concordanță cu planurile naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice ale statelor membre (PNIESC) și cu strategiile și planurile naționale relevante.–>România a lansat STL*2 în noiembrie 2023. Aceasta își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, atingând o reducere netă a emisiilor de GES de 99% în 2050, față de nivelul din 1990, conform scenariului România (RO) Neutră. România a demarat deja procesul de decarbonizare prin reducerea emisiilor în 2019 cu 62% față de 1990. Potrivit STL a României, prima etapă care trebuie atinsă este reducerea emisiilor cu 78% în 2030 față de nivelul din 1990. Guvernul se angajează să pună în aplicare politicile și măsurile necesare în fiecare sector și să adere la obiectivele stabilite în fiecare dintre acestea pentru a atinge obiectivele scenariului RO Neutră.*2 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Lona%20Term%20Strateav%20of%20România.pdf<!–>–> … 1.2.<!–>Impactul social al STL a RomânieiUn beneficiu important al procesului de decarbonizare este crearea de locuri de muncă ecologice. Conform STL a României, până în anul 2050 vor fi create peste 100.000 de noi oportunități de ocupare a locurilor de muncă ecologice în scenariul RO Neutră. Cele mai multe locuri de muncă ecologice nou generate vor fi locuri de muncă directe și se vor datora fabricării, construcției, instalării, funcționării și întreținerii tehnologiilor/soluțiilor ecologice/cu emisii reduse de carbon necesare pentru implementarea STL. Ecologizarea economiei va fi facilitată și prin locuri de muncă indirecte care nu necesită cunoștințe sau îndatoriri ecologice specializate.–> … 1.3.<!–>Mixul energetic actual al RomânieiRomânia are un mix energetic echilibrat. Energiile cu emisii reduse de carbon constituie peste 60% din totalul mixului energetic.–>Figura 1: Defalcarea mixului energetic al României la 31 decembrie 2022Sursa: Ministerul Energiei din România<!–>–>În toate scenariile STL din România, toate centralele alimentate cu gaze naturale vor fi 100% pregătite pentru gaze regenerabile (hidrogen verde) până în 2036 și toate capacitățile alimentate cu cărbune și lignit vor fi închise până în 2031.<!–> … 1.4.–>Domenii prioritare pentru investiții în țarăPlanul Național de Redresare și Reziliență, denumit în continuare PNRR*3, 2021-2026 detaliază domeniile prioritare pentru investiții în România. Acesta prezintă principalele reforme și investiții publice care urmează să fie realizate de către Guvern până în 2026, sprijinite de Mecanismul UE de redresare și reziliență. PNRR acordă prioritate tranzițiilor verzi și digitale, 41% din plan susținând tranziția verde, iar 20,5% susținând tranziția digitală. Figura 2 evidențiază principalele contribuții ecologice ale PNRR la obiectivele climatice ale României.*3 https://mfe.gov.ro/pnrr/<!–>–>În cadrul PNRR, România a adoptat un act normativ privind decarbonizarea sectorului energetic, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.334/2022, cu modificările și completările ulterioare, angajându-se să elimine treptat cărbunele până în 2032*4.*4 https://mfe.aov.ro/wp-content/uploads/2022/04/e6d481b413db9e7384a946c92e833d45.pdf<!–>–>Se preconizează că PNRR va ridica produsul intern brut al României cu 1,8% până la 2,9% până în 2026*5. Se preconizează că acest impuls pentru economie va crea locuri de muncă pentru până la 90.000 de cetățeni. România va beneficia, de asemenea, de Planurile de Redresare și Reziliență ale altor state membre, de exemplu prin exporturi. Se preconizează că aceste efecte de propagare vor reprezenta 0,2% din produsul intern brut în 2026.*5 Site-ul Comisiei Europene<!–>–>Figura 2: Pilonii PNRR din RomâniaPotrivit Comisiei Europene, PNRR a abordat în mod pozitiv și consecvent provocările climatice identificate.<!–>–>Conform Diagnosticului sistematic de țară actualizat*6 publicat de către Banca Mondială în aprilie 2023, infrastructura municipală, inclusiv apa, iluminatul stradal, gestionarea deșeurilor solide, sectorul transporturilor și e-mobilitatea necesită investiții semnificative. Sectorul energetic este principalul contribuitor la emisiile de GES din România (aproximativ 66%). În timp ce vulnerabilitatea României la schimbările climatice și la dezastrele naturale este relativ ridicată, aceasta și-a consolidat cadrul legislativ și organizațional pentru atenuarea, pregătirea și răspunsul la dezastre.*6 Documentul Băncii Mondiale<!–>–> … 1.5.<!–>Angajamentele României privind schimbările climaticeGuvernul României își integrează politicile și acțiunile climatice cu scopul de a trece la o societate în care politicile și acțiunile sociale, economice și de mediu sunt interconectate și concepute pentru a asigura dezvoltarea durabilă cu standarde ridicate de viață pentru toți până în 2050.–>România este parte la principalele acorduri internaționale multilaterale de mediu, angajându-se să respecte obiectivele de acțiune climatică prevăzute de Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), Acordul de la Paris încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 și semnat de România la New York la 22 aprilie 2016 ratificat prin Legea nr. 57/2017, Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, Convenția de la Minamata, Convenția de la Ramsar și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Obiectivele de decarbonizare ale României au fost consacrate în legislația UE prin adoptarea Legii europene a climei (Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului Euopean și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999) în iulie 2021.<!–>În afară de PNRR, România a creat alte cadre juridice, politice și instituționale pentru punerea în aplicare a acțiunilor în domeniul climei care vizează atingerea obiectivelor sale în temeiul angajamentelor internaționale:● Limitarea schimbărilor climatice și impactul acestora: o abordare integrată pentru România*7 – Raportul elaborat de un grup de lucru privind schimbările climatice creat în cadrul Administrației Prezidențiale ca parte a eforturilor sale de a avansa acțiunile climatice, evidențiază 7 provocări cheie în limitarea schimbărilor climatice și un set de măsuri pentru a le aborda.*7 https://www.presidency.ro/ro/presa/clima-si-sustenabilitate/raport-limitarea-schimbărilor-climatice-si-a-impactului-lor-o-abordare-integrata-pentru-românia–><!–>● Strategia Națională a Hidrogenului și Planul de Acțiune pentru implementarea sa*8 (în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu în acest moment) vizează creșterea capacității de producție de energie a țării și consolidarea securității energetice, atingând astfel obiectivele stabilite de PNRR al României pentru reglementarea pieței de hidrogen din România. Această strategie a hidrogenului este aliniată atât la Strategia națională privind hidrogenul, cât și la strategiile europene pentru dezvoltarea hidrogenului și REPowerEU. Strategia vizează utilizarea hidrogenului verde în sectoare dificil de decarbonizat prin alte metode, asigurând creșterea economică prin dezvoltarea durabilă a tehnologiilor pentru industriile dificil de decarbonizat, stimularea investițiilor în economie, utilizarea soluțiilor pe bază de hidrogen și Power-to-X pentru optimizarea integrării surselor regenerabile de energie (SRE).*8 https://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2023/05/EN-Proiect-Național-Hydrogen-Strategy.pdf–><!–>● Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea ecologică cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru perioada 2016-2030*9: O strategie de mobilizare și abilitare a actorilor publici și privați din România pentru a reduce emisiile de GES din activitățile economice în conformitate cu obiectivele UE și pentru a se adapta la efectele variabilității și schimbărilor climatice, atât actuale, cât și viitoare.*9 http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/SNASC SEA 2022.pdf–><!–>● Inițiativele Ministerului Mediului de prevenire, protecție și reducere a inundațiilor și de gestionare a riscurilor de inundații*10 includ proiecte care acoperă perioada 2007-2023 în conformitate cu Directiva UE privind inundațiile*11, al doilea ciclu 2016-2021 și al treilea ciclu 2022-2027. Directiva 2007/60/CE*12 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații impune tuturor țărilor UE să evalueze toate zonele vulnerabile la inundații semnificative.*10 https://inundații.ro/ro/proiects/–>*11 https://environment.ec.europa.eu/topics/water/floods en<!–>*12 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:32007L0060–><!–>● Strategia de mobilizare a investițiilor în renovarea clădirilor rezidențiale și comerciale existente la nivel național, atât publice, cât și private, 2017-2030*13: Obiectivul este stimularea dezbaterii între părțile interesate implicate în dezvoltarea și implementarea strategiei pentru a ajunge la un consens cu privire la direcționarea politicilor și inițiativelor care vizează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și încurajarea tuturor părților interesate să adopte atitudini ambițioase și adecvate care vizează îmbunătățirea calității spațiilor rezidențiale și comerciale pentru a asigura beneficii imediate și pe termen lung pentru proprietarii de clădiri și pentru a sprijini economia.*13 https://enerav.ec.europa.eu/svstem/files/2018-07/ltrsenromania 0.pdf–><!–>● Strategia națională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într- un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050*14 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020 și Planul său de acțiune (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2023) este dedicată renovării clădirilor pentru a sprijini renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private și transformarea treptată a acestuia într-un parc de clădiri cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizare până în 2050.*14 https://energv.ec.europa.eu/svstem/files/2021-04/ro 2020 ltrs en version 0.pdf–><!–>● Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice pentru perioada 20212030 (PNIESC)*15 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2021, stabilește contribuțiile naționale pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE. Acesta abordează cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice a UE: decarbonizarea, eficiența energetică, securitatea energetică, piețele interne ale energiei și cercetarea, inovarea și competitivitatea. Principalele obiective naționale pentru 2030 conturate în PNIESC vizează reducerea cu 78% a emisiilor de GES, comparativ cu nivelul din 1990.*15 https://energv.ec.europa.eu/svstem/files/2020-04/ro final necp main ro 0.pdf–><!–>● Strategia Energetică Națională pentru perioada 2019-2030*16 – cu perspectiva anului 2050, acest plan a fost pus în consultare publică în august 2022. Acesta definește viziunea pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului energetic în jurul construirii de noi capacități nepoluante, modernizarea capacităților existente în conformitate cu normele de mediu, consolidarea rețelelor de transport și distribuție, sprijinirea descentralizării producției de energie și a consumului intern în condiții de eficiență energetică, asigurarea unei tranziții echitabile și consolidarea rolului României ca furnizor de securitate energetică în regiune.*16 https://energie.aov.ro/transparenta-decizionala/strategia-eneraetica-a-româniei-2019-2030-cu-perspectiva-anului-2050/–><!–>● Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2030*17 – adoptată prin Hotărârea Guvernului 877/2018, împreună cu Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă, Strategia stabilește cadrul legal pentru implementarea și monitorizarea celor 17 ODD-uri ale Agendei 2030. Acest proces este coordonat de către Secretariatul General al Guvernului, prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. În urma implementării măsurilor incluse în Planul Național de Acțiune, România a devenit primul stat membru al UE care a recunoscut funcția de „expert în dezvoltare durabilă” ca ocupație profesională și este în prezent în curs de formare a 2000 de experți în domeniul dezvoltării durabile până în 2026.*17 https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Rom%C3%A2niei-2030.pdf–><!–>● Strategia națională pentru economia circulară*18 – aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2022, cu completările ulterioare Strategia stabilește viziunea strategică pentru tranziția către economia circulară pentru 14 sectoare economice cheie în ceea ce privește potențialul de circularitate, inclusiv sectoare precum energia, apa și deșeurile. Principalele linii de acțiune vizează reducerea consumului de materii prime virgine prin extracție mai durabilă; activități de reciclare și recuperare; reducerea consumului de bunuri prin extinderea duratei de viață a produselor; reducerea impactului activităților de producție asupra mediului; gestionarea deșeurilor și a apelor reziduale și îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței și colaborării între autorități la toate nivelurile. Un plan de acțiune pentru implementare este în curs de elaborare, pentru a stabili obiective, acțiuni și resurse financiare concrete.*18 https://circulareconomy.europa.eu/platform/sites/default/files/național strategy for the circular economy in românia.pdf–>

<!–>● Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050 și Planul național de acțiuni pentru implementarea Strategiei – în curs de elaborare de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în conformitate cu noul cadru legal privind adaptarea la schimbările climatice la nivelul UE.–>● Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice pentru perioada 2023-2030*19 – elaborată de Ministerul Educației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Aceasta stabilește acțiuni menite să introducă subiecte legate de climă în curricula națională, concentrându-se pe implementarea unui program național de educație pentru climă și mediu; crearea de resurse educaționale și formarea resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii și reabilitarea școlilor verzi.*19 https://www.edu.ro/sites/default/files/SNEM.pdf<!–>–>● Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre pentru perioada 2023-2035 și Planul național de acțiuni pentru implementarea Strategiei – în curs de elaborare de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.<!–>● STL a României în conformitate cu Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și politicile climatice, astfel cum este detaliat în secțiunea 1.1.–>● În plus, schimbările climatice și măsurile de dezvoltare sunt prezentate în mai multe alte strategii și planuri sectoriale naționale, cum ar fi Strategia națională pentru păduri pentru perioada 2022 – 2031 (2022)*20, Strategia națională pentru reabilitarea și extinderea infrastructurii de irigații (2019)*21, Strategia națională de apărare pentru 2020 – 2024 (2020)*22, Planul național de management al riscului de dezastre (2020)*23 și Master Planul național de transport (2016)*24.*20 http://www.mmediu.ro/cateaorie/strategia-nationala-a-padurilor-2022-2031/386<!–>*21 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/5519-strategia-nationala-de-reabilitare-si-extindere-a-infrastructurii-de-irigatii-din-românia.html–>*22 https://www.presidency.ro/files/userfiles/Național Defence Strategy 2020 2024.pdf<!–>*23 https://www.igsu.ro/Resources/COJ/ProarameStrategii/pdf24 merged.pdf–>*24 https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente-master-plan1/1379-master-planul-general-de-transport<!–>–>● La nivel local, orașele și municipalitățile au accelerat acțiunile de combatere a schimbărilor climatice prin elaborarea de planuri de acțiune sau prin participarea la inițiative climatice la nivelul UE. Douăsprezece orașe au aplicat pentru programul emblematic al Comisiei Europene "100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030", iar trei (sectorul 2 al Bucureștiului, Cluj-Napoca și Suceava) au fost selectate pentru a face parte din inițiativă, cu sprijin monetar și consultativ care să le fie oferit în următorii ani. Altele au elaborat planuri de acțiune pentru energie durabilă și climă în calitate de semnatari ai Convenției primarilor pentru climă și energie, inițiativa Comisiei Europene având ca scop sprijinirea autorităților locale în atingerea obiectivelor climatice și energetice ale UE pentru 2030.<!–>–> … … 2.<!–>Cadrul referitor la finanțarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climaticeGuvernul României intenționează să utilizeze obligațiuni verzi pentru a finanța cheltuieli care vor fi esențiale pentru a facilita tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a impulsiona ODD- urile, așa cum s-a subliniat în secțiunea anterioară. Prezentul Cadru referitor la finanțarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice (Cadrul) descrie criteriile și procesul de guvernanță stabilit de Guvern pentru emisiunea de obligațiuni verzi la nivel suveran în conformitate cu cele mai bune practici de pe piață.–>Obligațiunile verzi reprezintă un instrument eficient de canalizare a finanțării către proiecte cu beneficii clare pentru mediu. Prin emisiunea de obligațiuni verzi, Guvernul intenționează să-și alinieze strategia de finanțare cu angajamentul său față de Acordul de la Paris, prioritățile sale de mediu și realizarea ODD-urilor ONU. Emisiunea de obligațiuni verzi va contribui, de asemenea, la diversificarea bazei de investitori din România și la sporirea angajamentului față de investitorii și agențiile de rating existente, care integrează din ce în ce mai mult ESG în deciziile de investiții și, respectiv, de rating. Se preconizează, de asemenea, că emisiunea de obligațiuni verzi la nivel suveran va contribui la dezvoltarea pieței obligațiunilor verzi.<!–>Pentru a permite emisiunea de obligațiuni verzi, Guvernul a aprobat Hotărârea Guvernului nr. 353/2023 pentru modificarea și completarea normelor metodologice relevante (Hotărârea Guvernului nr. 1470/2007). Acest lucru permite aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru a ține cont de prevederile care i-ar permite să emită obligațiuni verzi, sociale sau de sustenabilitate (GSS) pe piețele interne și internaționale și să angajeze evaluatori externi pentru a îndeplini cerințele pieței aferente.–>2.1.<!–>Alinierea la principiile piețeiCadrul este aliniat la Principiile pentru obligațiuni verzi (GBP) administrate de Asociația Internațională a Piețelor de Capital (ICMA) și publicate în iunie 2021 (cu anexa din iunie 2022)*25. Cadrul adoptă cele patru componente principale și recomandările cheie ale GBP, care sunt:*25 Principiile pentru obligațiuni verzi ale ICMA (GBP) 2021 (cu Anexa 1 din iunie 2022)–>1.<!–>Utilizarea fondurilor … 2.–>Procesul de evaluare și selecție a proiectului … 3.<!–>Gestionarea fondurilor … 4.–>Raportare … <!–>Cadrul respectă, de asemenea, recomandările GBP privind revizuirea externă.–>Prezentul Cadru poate fi actualizat și modificat în modul descris în Secțiunea 3 ("Modificări la prezentul Cadru").<!–> … 2.2.–>Utilizarea fondurilor și excluderiÎn conformitate cu prezentul Cadru, Guvernul poate emite obligațiuni verzi, ale căror fonduri vor fi alocate exclusiv cheltuielilor bugetare aferente proiectelor verzi eligibile, așa cum este descris în continuare în această secțiune privind utilizarea fondurilor obținute. O sumă egală cu sumele nete obținute din emiterea obligațiunilor verzi va fi alocată finanțării sau refinanțării cheltuielilor bugetare aferente proiectelor verzi eligibile. Orice cheltuieli aferente unui proiect verde eligibil finanțate și/sau refinanțate de o altă sursă dedicată sau de o altă agenție guvernamentală vor fi excluse pentru a asigura o supraveghere adecvată și pentru a evita dubla contabilizare.<!–>Proiecte ecologice eligibilea)–>pot include active, cheltuieli de capital, cheltuieli operaționale, inclusiv cheltuieli de cercetare și dezvoltare; … b)<!–>să promoveze, integral sau parțial și direct sau indirect, tranziția României către o economie cu emisii reduse de carbon, rezistentă la schimbările climatice și durabilă din punct de vedere al mediului și să contribuie la cele șase obiective de mediu (atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării și protecția și refacerea biodiversității și ecosistemelor) evidențiate în taxonomia UE;*26*26 În calitate de membru al UE, politicile de mediu ale României sunt aliniate la obiectivele europene și internaționale în cadrul Pactului Verde European, al celor trei Convenții de la Rio, al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și al Acordului de la Paris.–> … c)<!–>sunt finanțate, integral sau parțial și fie direct, fie indirect, prin bugetul de stat, subvenții sau pierderi fiscale (sau o combinație a tuturor sau a unora dintre cele de mai sus) și … d)–>sunt limitate la cele care sunt identificate în cei trei (3) ani calendaristici anteriori emisiunii (perioada de retrospectivă), anul calendaristic al emiterii și cei trei (3) ani calendaristici ulteriori emisiunii (perioada viitoare) … <!–>În continuare este prezentată o descriere a categoriilor de proiecte verzi eligibile, o listă neexhaustivă a proiectelor verzi eligibile (exemple) din cadrul acestor categorii și o cartografiere a categoriilor în funcție de ODD-urile ONU și de obiectivele de mediu ale UE:*27 Producția de materii prime pentru biocombustibili nu trebuie să aibă loc pe terenuri cu o biodiversitate ridicată, iar terenurile cu o cantitate mare de carbon nu trebuie convertite pentru producția de materii prime pentru biocombustibili.–>*28 Proiectele vor include detectarea obligatorie a scurgerilor și repararea conductelor existente și a elementelor de rețea pentru a reduce la minimum scurgerile de metan<!–>*29 Clădirile verzi cu un necesar de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cel rezultat din clădirile locale al căror consum de energie este aproape de zero–><!–>ExcluderiProiectele care sprijină sau promovează următoarele activități nu vor fi considerate proiecte verzi eligibile în temeiul prezentului Cadru:a)–>arderea combustibililor fosili pentru producerea și transportul energiei electrice, cu excepția proiectelor legate de centralele electrice combinate de energie termică și energie electrică care îndeplinesc criteriile descrise în Proiectele verzi eligibile … b)<!–>infrastructură feroviară sau altă infrastructură de transport dedicată transportului de combustibili fosili … c)–>proiecte de energie regenerabilă care generează energie din biomasă folosind materii prime provenite din zone protejate … d)<!–>proiecte privind depozitele de deșeuri … e)–>producția de energie nucleară … f)<!–>infrastructura și sistemele de transport în care 25% sau mai mult din energia electrică transmisă la rețea este generată de combustibili fosili … g)–>industria alcoolului, a apărării, a tutunului, a jocurilor de noroc sau a uleiului de palmier. … <!–>–> … 2.3.<!–>Procesul de evaluare și selecție a proiectuluiGuvernanță și supraveghereGuvernul României a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 547/2023 pentru înființarea unui Comitet interministerial (Comitetul) pentru guvernanța, supravegherea, evaluarea și selectarea proiectelor/cheltuielilor destinate protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice. Obiectivul Comitetului este de a supraveghea și aproba deciziile-cheie referitoare la obligațiunile verzi emise în temeiul prezentului Cadru. Comitetul este condus de Ministrul Finanțelor, în calitate de Președinte. În lipsa Ministrului Finanțelor, Comitetul va fi condus de Vicepreședinte, reprezentat de Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Finanțelor, coordonator al Direcției generale de trezorerie și datorie publică.–>Comitetul este alcătuit din reprezentanți ai următoarelor ministere:a)<!–>Ministerul Finanțelor … b)–>Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor … c)<!–>Ministerul Transporturilor și Infrastructurii … d)–>Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării … e)<!–>Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene … f)–>Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului … g)<!–>Ministerul Energiei … h)–>Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale … i)<!–>Ministerul Sănătății … j)–>Ministerul Muncii și Solidarității sociale … k)<!–>Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse … l)–>Ministerul Educației … m)<!–>Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației … –>Membrii comitetului sunt reprezentați de Secretarul de Stat sau Directorul fiecărui minister. Comitetul poate crea grupuri de lucru formate din experți tehnici pentru a sprijini activitățile și obiectivele Comitetului.<!–>Comitetul este responsabil pentru:a)–>identificarea domeniilor prioritare care pot fi finanțate prin emisiunea de obligațiuni verzi … b)<!–>aprobarea elementelor necesare în Cadru, inclusiv criteriile de eligibilitate pentru proiectele care vor fi finanțate potențial prin emisiunea de obligațiuni verzi, mecanismul de alocare a fondurilor obținute, indicatorii de impact care vor fi monitorizați și raportați investitorilor de obligațiuni verzi, precum și modul de raportare a datelor … c)–>aprobarea eventualelor actualizări ale Cadrului propuse de către Ministerul Finanțelor … d)<!–>evaluarea listei de Proiecte Verzi Eligibile potențiale propuse de ministerele de resort … e)–>analizarea, identificarea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte care vor fi finanțate prin emisiuni viitoare de obligațiuni verzi … f)<!–>facilitarea comunicării de informații de la ministerele reprezentate către entitățile care realizează evaluarea externă a Cadrului, precum și către alți prestatori de servicii, cu privire la acțiuni sau măsuri pentru Cadru … g)–>monitorizarea continuă a alocării veniturilor din emisiunea obligațiunilor verzi și evaluarea oricăror modificări necesare, precum înlocuirea unei cheltuieli dacă nu mai îndeplinește criteriile de eligibilitate sau a fost anulată, cu alte proiecte verzi eligibile … h)<!–>propunerea și aprobarea modificărilor Cadrului, dacă este necesar, în funcție de evoluțiile pieței, standardele relevante și evoluțiile interne care pot avea un impact asupra Cadrului … i)–>aprobarea rapoartelor anuale de alocare ulterioare emisiunii și de impact întocmite de Ministerul Finanțelor pe baza datelor furnizate de ministerele de resort … j)<!–>asigurarea furnizării informațiilor și datelor necesare pentru revizuirea și verificarea externă a alocării veniturilor din emisiunea obligațiunilor verzi, după caz … k)–>informarea Guvernului cu privire la elaborarea, implementarea și întreținerea Cadrului și a proceselor de raportare asociate, precum și alinierea la strategiile naționale și obiectivele de mediu existente și … l)<!–>desfășurarea oricăror alte activități legate de Cadru și de obligațiunile verzi emise în temeiul acestuia. … –>Deciziile în cadrul Comitetului sunt luate cu majoritatea membrilor prezenți. Președintele (sau Vicepreședintele în calitate de substitut al acestuia) are drept de veto. Ordinea de zi a fiecărei ședințe a Comitetului se întocmește de către secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate și înaintate de membri și aprobate de conducerea Comitetului, iar deliberările acestuia se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se aprobă după ședință prin e-mail. Comitetul poate decide invitarea altor participanți la ședințe, în funcție de temele de pe ordinea de zi și cu notificarea prealabilă a membrilor Comitetului prin intermediul secretariatului tehnic.<!–>Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de Direcția generală de trezorerie și datorie publică din cadrul Ministerului Finanțelor. Membrii secretariatului Comitetului nu au drept de vot în timpul ședințelor.–><!–>Managementul riscurilor / impactului de mediu și socialToate proiectele sunt supuse evaluării impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Proiectele situate în siturile NATURA 2000 sunt supuse unui studiu de evaluare adecvată de la caz la caz, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Studiul de impact include și un capitol care se referă la impactul social, precum și la impactul asupra sănătății populației.–>În conformitate cu legislația menționată anterior, evaluarea impactului asupra mediului se efectuează anterior inițierii oricărui proiect. Studiile de impact asupra mediului, precum și studiile de evaluare corespunzătoare, sunt întocmite de experți atestați de o asociație profesională, respectiv Asociația Română de Mediu în conformitate cu Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1134/2020 privind aprobarea condițiilor de elaborare a studiilor de mediu, a criteriiilor de atestare a persoanelor fizice și juridice și a componenței și Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de atestare. Experții certificați sunt înregistrați într- un registru care este disponibil promotorilor de proiecte la adresa: https://www.regexp.ro.<!–>Obiectivele evaluării impactului asupra mediului sunt identificarea și evaluarea impactului potențial asupra mediului al proiectelor asupra zonelor înconjurătoare în timpul fazelor de construcție și funcționare în raport cu legile și liniile directoare naționale/europene, identificarea măsurilor de atenuare a impactului potențial negativ și monitorizarea respectării legilor și reglementărilor relevante. De asemenea, pe tot parcursul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, publicul este consultat prin punerea la dispoziție a documentelor pe site- urile web, iar la finalul procedurii are loc o dezbatere publică.–>Sunt evaluate o gamă largă de domenii de mediu, inclusiv calitatea aerului, gestionarea deșeurilor, gestionarea apei, zgomotul, utilizarea terenurilor, biodiversitatea, riscurile de dezastre naturale, impactul cultural și social, gestionarea solului și a apelor subterane și sănătatea publică.<!–>–>Evaluarea și selecția proiectuluiMinisterele vor identifica și compila o listă inițială a potențialelor cheltuieli/proiecte ecologice pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite în secțiunea 2.2 (Utilizarea fondurilor și excluderi) și a nivelului lor de pregătire (1 = Pregătit pentru investiții, 2= În curs de dezvoltare, 3= În curs de conceptualizare). Fiecare dintre proiecte va include indicatori pentru a defini cel mai bine impactul lor asupra mediului. Lunar sau în funcție de necesități, Comitetul va evalua proiectele depuse pentru a asigura conformitatea cu Cadrul. Direcția generală de trezorerie și datorie publică din cadrul Ministerului Finanțelor va urmări, cu contribuția Comitetului Interministerial și a altor departamente guvernamentale și ministere de resort, orice cheltuieli aferente proiectelor verzi eligibile rămase care pot fi finanțate în anul următor printr-o altă emisiune.<!–>–> … 2.4.<!–>Gestionarea fondurilorDirecția generală de trezorerie și datorie publică din cadrul Ministerului Finanțelor va fi responsabilă pentru emisiunea obligațiunilor verzi și va gestiona alocarea unei sume echivalente cu sumele nete obținute din emiterea obligațiunilor sale verzi, utilizând o abordare la nivel de portofoliu (o suma/bază agregată pentru obligațiuni verzi multiple).–>România se va angaja să atingă un nivel de alocare pentru portofoliul de proiecte verzi care să corespundă sau să depășească soldul sumelor nete obținute din emiterea de obligațiuni verzi rămase de rambursat. Dacă vreun proiect verde eligibil alocat este eliminat din portofoliul de proiecte verzi, România se va strădui să înlocuiască proiectul în cauză cu proiecte verzi eligibile adecvate. Înlocuirea proiectului(proiectelor) verde (verzi) se va face cu maximă diligență posibilă, cât mai curând posibil și într-o perioadă rezonabilă de 12-24 de luni.<!–>Până la alocarea integrală, Direcția Generală de Trezorerie și Datoria Publică va gestiona sumele nealocate din obligațiunile verzi conform politicilor prudențiale de lichiditate adecvate unui stat suveran precum România. Pentru evitarea oricăror neclarități, sumele nealocate nu vor fi alocate cheltuielilor aferente activităților cu emisii de GES mari sau controversate, conform criteriilor de excludere din Cadru. Direcția generală de trezorerie și datorie publică va supraveghea alocarea și urmărirea cheltuielilor pentru proiectele verzi eligibile până la o sumă egală cu sumele nete ale obligațiunilor verzi.–>Plata principalului și a dobânzii aferente obligațiunilor verzi se va face în conformitate cu prevederile privind datoria publică și nu va fi condiționată de selectarea sau derularea proiectelor verzi eligibile. Ministerul Finanțelor va urmări fondurile din obligațiunile verzi printr-un registru de finanțare verde, care va include detaliile obligațiunilor verzi, sumele generate și alocările efectuate pentru proiectele verzi eligibile, inclusiv informații despre proiectele verzi eligibile (cum ar fi un rezumat al detaliilor proiectului, alocarea sumelor pentru fiecare proiect, impactul preconizat asupra climei și valoarea sumelor nealocate, atât agregate, cât și la nivel de proiect).<!–> … 2.5.–>RaportareaDirecția generală de trezorerie și datorie publică din cadrul Ministerului Finanțelor va fi responsabilă pentru pregătirea și coordonarea rapoartelor de alocare și impact ulterioare emisiunii, cu contribuția Comitetului interministerial și a altor departamente guvernamentale și ministere de resort relevante. Următoarele rapoarte vor fi puse la dispoziția investitorilor în obligațiuni verzi.<!–>Raportarea alocăriiUn raport de alocare va fi pus anual la dispoziția investitorilor până la alocarea integrală a unei sume egale cu sumele nete obținute din emiterea obligațiunilor verzi rămase de rambursat și va include următoarele detalii:a)–>suma totală alocată proiectelor verzi eligibile … b)<!–>suma totală alocată pentru fiecare categorie de proiect verde eligibil … c)–>suma totală nealocată rămasă … d)<!–>defalcarea refinanțării față de noile finanțări … –><!–>Raportarea impactuluiUn raport de impact va fi pus anual la dispoziția investitorilor cu privire la impactul de mediu și/sau social preconizat al proiectelor verzi eligibile, sub rezerva disponibilității datelor relevante, până la alocarea integrală, iar în cazul unor modificări semnificative, emitentul va informa investitorii în timp util.–>România intenționează să se alinieze, cu maxima diligență posibilă, la recomandările de raportare prezentate în "Manualul ICMA – Cadrul armonizat pentru raportarea impactului (iunie 2023)*30.*30 ICMA, Manual – Cadrul armonizat pentru raportarea impactului (iunie 2023)<!–>–>Exemple de indicatori de raportare a impactului potențial

–><!–> … 2.6.–>

Evaluarea externăS P Global Ratings a finalizat evaluarea externă (opinii obținute de la părți secunde) a Cadrului pentru a confirma alinierea acestuia la GBP al ICMA. Opinia obținută de la partea secundă este disponibilă la https://www.spglobal.com/ratings/en/products-benefits/public-reports/second-party-opinions.<!–>În plus față de Opinia obținută de la partea secundă înainte de emisiune, Guvernul României va solicita anual, începând cu un an de la emisiune și până la alocarea integrală (sau în cazul modificărilor semnificative, în timp util) un raport de asigurare privind alocarea sumelor obținute din emitereaa de obligațiuni verzi către proiectele verzi eligibile, furnizate de un furnizor de evaluare externă.–>Raportul/evaluarea rezultată va fi făcută publică pe site-ul Ministerului Finanțelor (https://mfinante.gov.ro/en/web/trezor/obligațiuni-verzi).<!–> … … 3.–>Modificări la prezentul CadruRomânia va revizui ocazional prezentul Cadru, inclusiv alinierea acestuia la versiunile actualizate ale principiilor relevante, astfel cum și în momentul în care sunt disponibile pe piață. Orice actualizare majoră va face obiectul revizuirii S P Global Ratings sau a oricărui alt furnizor calificat de opinii obținute de la părți secunde. Comitetul interministerial pentru finanțarea proiectelor/cheltuielilor destinate protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice va propune și transmite către aprobare Guvernului orice actualizări viitoare ale Cadrului, inclusiv extinderi ale listei categoriilor eligibile și noi evoluții ale pieței.<!–> … –>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește