Notă …
Conținute de ORDINUL nr. 6.663 din 16 noiembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.067 din 27 noiembrie 2023. +
Anexa nr. 1<!–>
PROGRAMELE–>
PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–><!–>
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ–>
PROFESORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar reprezintă documentul curricular și normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate și asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoașterii științifice și didactice/metodice a domeniului de referință, cât și parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne și cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.–>Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Candidatul care dorește să obțină, prin examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.<!–>Astfel, examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind, în principal:● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum și a didacticii generale;–>● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplinele tehnologice;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conținuturilor, cum ar fi: relevanța conținuturilor pentru dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conținuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice și tehnologice în schimbare/în evoluție, actualitatea științifică, în raport cu schimbările/inovațiile la nivel conceptual, metodologic și aplicativ și asigurarea calității în educație.–> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare – învățare – evaluare.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;<!–>● Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat;<!–>● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea rezultatelor învățării precizate în standardele de pregătire profesională;–>● Selectarea și aplicarea unor metode și instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării și/sau rezultatelor învățării vizate;<!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.<!–>Materii prime și auxiliare folosite în producția culinară și cofetărie-patiserie● Noțiuni generale despre alimente: definiție, compoziția chimică a alimentelor (protidele, lipidele, glucidele, vitaminele, substanțele minerale, apa, alcaloizii, pigmenții, uleiurile eterice, enzimele), valoare nutritivă și calorică;–>● Grupele de alimente: cereale și produse cerealiero-făinoase, legume și produse conservate din legume, fructe și produse conservate din fructe, carne și produse din carne, pește, lapte și produse lactate, ouă, zahăr, amidon, glucoză, miere, grăsimi alimentare (clasificare, rol în alimentație, compoziție chimică, valoare nutritivă, avantaje și dezavantaje nutritive, condiții de calitate, condiții de păstrare) materii auxiliare: condimente, stimulente, afânători, aditivi alimentari (clasificare, caracteristici, utilizare și rol).<!–> … 2.–>Prelucrarea alimentelor● Metode de prelucrare primară și termică a alimentelor și influența acestora asupra valorii nutritive;<!–> … 3.–>Activitatea de producție● Semipreparate culinare: fonduri, sosuri, esențe, aspicuri, umpluturi (caracterizarea grupelor, clasificare și sortiment, tehnologii generale, condiții de calitate, transformări în timpul prelucrărilor, utilizări);<!–>● Semipreparate de cofetărie – patiserie: siropuri, fondant, baroturi, blaturi, foi, creme, umpluturi (caracterizarea grupelor, clasificare și sortiment, tehnologii generale, condiții de calitate, transformări în timpul prelucrărilor, utilizări);–>● Aluaturi (pentru foi de plăcintă, fraged, opărit, dospit, foietaj/franțuzesc), produse de patiserie (caracterizarea grupelor, clasificare și sortiment, tehnologii generale, condiții de calitate, transformări în timpul prelucrărilor, utilizări);<!–>● Grupe de preparate culinare: salate, gustări și antreuri, garnituri, preparate lichide, preparate de bază din meniu (din legume, din legume și carne de măcelărie, din carne pasăre, din pește, din subproduse, din carne tocată), fripturi, dulciuri de bucătărie (caracterizarea grupelor, rol în alimentație, clasificare și sortiment, tehnologii generale, condiții de calitate, transformări în timpul prelucrărilor)–>● Produse de cofetărie: fursecuri, prăjituri, torturi (caracterizarea grupelor, rol în alimentație, clasificare și sortiment, tehnologii generale, condiții de calitate, transformări în timpul prelucrărilor).<!–> … 4.–>Igiena în activitatea din alimentație publică● Igienizare: tipuri, echipamente, materiale, mod de realizare;<!–>● Dezinfecție, dezinsecție, deratizare: materiale și echipamente, mod de realizare.–>● Igiena la prepararea, păstrarea și depozitarea alimentelor;<!–>● Igiena desfacerii produselor;–>● Evacuarea deșeurilor și protecția mediului;<!–>● Identificarea punctelor critice de control în activitățile din alimentație.–> … 5.<!–>Tipuri de unități de alimentație● Clasificare: unități de producție și unități de servire;–>● Caracteristici;<!–>● Dotare cu echipamente.–> … 6.<!–>Organizarea muncii în unitățile de alimentație● Formații de lucru;–>● Funcții și ierarhie profesională;<!–>● Atribuții (responsabilități);–>● Calitățile personalului din unitățile de alimentație.<!–> … 7.–>Activitatea de servire● Pregătirea sălii de servire, (curățenie, efectuarea mise-en-place-ului)<!–>● Reguli de tehnica servirii și sisteme privind tehnica servirii consumatorilor;–>● Reguli și tehnici de servire pentru grupe de preparate<!–>● Decontarea serviciilor de alimentație (documente și modalități).–> … 8.<!–>Organizarea și servirea diferitelor tipuri de mese: micul dejun, dejun, cină, mese festive. … 9.–>Oferta de produse, politici comerciale● Meniul: clasificare, structură, criterii de întocmire;<!–>● Liste de meniuri: tipuri, reguli de întocmire;–>● Tehnici de stabilire a prețurilor în unitățile de alimentație.<!–> … 10.–>Băuturi: clasificare, caracteristici, reguli de asociere cu preparatele, tehnici de servire; tehnica obținerii amestecurilor de băuturi. … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1. –> |
Brumar, C. colab. <!–> |
Tehnologia culinară, manual clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 2003, 2006 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 2. <!–> |
Brumar C. colab. –> |
Turism și alimentație, manual pentru clasa a X – a, București, Editura CD Pres, 2011 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)<!–> |
| 3. –> |
Brumar, C. colab. <!–> |
Tehnologia Culinară, clasele X-XII, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 2003, 2006 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 4. <!–> |
Brumar, C. colab. –> |
Tehnician în gastronomie, clasele XI-XII, Editura „CD Press”, București, 2012<!–> |
| 5. –> |
Brumar, C. colab. <!–> |
Organizator banqueting, clasele XI-XII Editura „CD Press2, București, 2012–> |
| 6. <!–> |
Costin, G.M., Segal, R.,–> |
Alimente pentru nutriție specială, Editura Academica, București, 2001<!–> |
| 7. –> |
Dincă, C. colab. <!–> |
Calificarea profesională Bucătar/Cofetar/Ospătar, manualul pentru clasa a XI-a an de completare, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 2006, 2007, 2008 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 8. <!–> |
Dobrescu, E. colab. –> |
Tehnica servirii consumatorilor, cls. XI-XII, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 1996, 2006 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)<!–> |
| 9. –> |
Florea, C. colab. <!–> |
Manualul directorului de restaurant, Editura „THR-CG”, 2004–> |
| 10. <!–> |
Mihai, Ștefania și colectiv–> |
Turism și alimentație, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD PRESS, 2010 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)<!–> |
| 11. –> |
Mihăilescu, A. colab. <!–> |
Tehnologia produselor de cofetărie și patiserie, clasele X – XII, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2000, 2003 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 12. <!–> |
Nicolescu, R. –> |
Tehnologia restaurantelor, Editura „Inter-Rebs”, București,1998<!–> |
| 13. –> |
Nicolescu, R. <!–> |
Serviciile în turism și alimentație publică, Editura „Sport – Turism”, București, 1998–> |
| 14. <!–> |
Poll, N., Serban, A. –> |
Noțiuni fundamentale de igienă, Editura „Coresi”, București, 2003<!–> |
| 15. –> |
Stavrositu, S. colab <!–> |
Tehnica servirii consumatorilor, clasele XI-XII, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 1996, 2006 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 16. <!–> |
Stavrositu, Stere –> |
Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni turistice, București: Fundația Arta serviciilor în turism, 2006<!–> |
| 17. –> |
Turcescu, A. colab <!–> |
Turism și alimentație publică – clasa a IX-a, Editura „CD Press”, București, 2010–> |
| 18. <!–> |
www.tvet.ro –> |
Auxiliare curriculare pentru domeniul Turism și alimentație elaborate în programele PHARE-TVET<!–> |
… D.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.<!–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.<!–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.<!–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.<!–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.<!–>Evaluarea rezultatelor școlare1.–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.<!–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.<!–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.–>Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … …
+
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2. –> |
Bocoș, M.-D. <!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4. –> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă C., Stanciu T. <!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
Potolea, D., Necșu, I., Iucu, R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică Manual pentru definitivat și gradul didactic II–> |
Editura Polirom, Iași, 2008<!–> |
| 8. –> |
Radu I.T. <!–> |
Evaluarea în procesul didactic –> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008<!–> |
| 9.–> |
Stoica A. (coord.)<!–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori–> |
Editura Prognosis, București, 2001<!–> |
| 10. –> |
Stoica A.<!–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.–> |
Humanitas Educațional, București, 2003<!–> |
| 11. –> |
***<!–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic –> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002<!–> |
| 12.–> |
<!–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 13.–> |
<!–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 14.–> |
<!–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008<!–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ–>
MAIȘTRI INSTRUCTORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul școlar în vigoare și este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice.–>Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoașterea, de către maistrul – instructor, a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor tehnologice și a metodicii predării acestora;<!–>● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;<!–>● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării rezultatelor învățării dobândite de elevi;–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.<!–>–>Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.<!–>Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învățării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.–> … B.<!–>COMPETENȚELE MAISTRULUI INSTRUCTORPrograma vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;–>● Proiectarea și realizarea activităților de pregătire/instruire practică;<!–>● Selectarea și aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare adecvate activității de pregătire/instruire practică;–>● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de sănătate și securitate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și de protecția mediului înconjurător;<!–>● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.–>
… C.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.–>Tipuri de unități de alimentație: clasificare, caracteristici, organizarea spațiilor de producție și pentru servire. … 2.<!–>Dotarea cu echipament tehnologic a spațiilor de producție culinară și de cofetărie-patiserie (vase, ustensile, utilaje, mobilier tehnologic). … 3.–>Norme generale și specifice de sănătatea și securitatea în muncă și de prevenirea și stingerea incendiilor în unitățile de alimentație. … 4.<!–>Noțiuni de bază despre alimente: noțiunea de aliment, clasificare, compoziție chimică, substanțe nutritive, valoare nutritivă și calorică. … 5.–>Materii prime și auxiliare utilizate la realizarea preparatelor culinare și produselor de cofetărie-patiserie: rol în alimentație, clasificare, compoziție chimică, valoarea nutritivă, calorică și digestibilitate, condiții de calitate, condiții de păstrare, recepția calitativă și cantitativă. … 6.<!–>Operații de prelucrare primară și termică a alimentelor. … 7.–>Caracteristicile și tehnologiile de obținere a semipreparatelor culinare (fonduri, esențe, sosuri, aspic, umpluturi) și de cofetărie-patiserie (siropuri, fondant, baroturi, blaturi, foi, creme, umpluturi). … 8.<!–>Preparate culinare: preparate servite la micul dejun, salate, garnituri, gustări, antreuri, preparate lichide, preparate de bază (din legume, legume și carne de măcelărie, carne de pasăre, pește, carne tocată), fripturi, dulciuri de bucătărie: caracteristici, locul și rolul în meniu, clasificare, tehnologii de obținere, condiții de calitate, defecte, cauze și remedieri. … 9.–>Aluaturi (opărit, dospit, fraged, foietaj, foi de plăcintă) și produse de patiserie: caracteristici, clasificare, tehnologii de obținere generale și specifice, condiții de calitate defecte, cauze și remedieri. … 10.<!–>Produse de cofetărie: prăjituri, torturi, fursecuri: caracteristici, clasificare și sortiment, tehnologii de obținere generale și specifice, condiții de calitate defecte, cauze și remedieri. … 11.–>Elemente de decor și tehnici de decorare. … 12.<!–>Personalul de servire în unitățile de alimentație: categorii, calități, atribuții. … 13.–>Dotarea salonului de servire cu mobilier, utilaje și obiecte de inventar (clasificare, caracteristici, modalități de transport. Pregătirea sălii de servire: curățenie, efectuarea mise-enplace-ului de întâmpinare și a mise-en-place-ului în funcție de meniu (mic dejun, dejun, cină). Reguli de protocol. … 14.<!–>Etapele servirii: primirea clienților, prezentarea ofertei de preparate și băuturi, primirea comenzii și transmiterea ei la secții; aducerea preparatelor și băuturilor de la secții. Sisteme și forme de servire (sistemul direct, indirect și alte sisteme de servire). Debarasarea meselor. Întocmirea și prezentarea notei de plată, încasarea contravalorii meniurilor consumate, despărțirea de consumator. … 15.–>Tehnica servirii preparatelor: gustări, antreuri, preparate lichide, preparate din pește, preparate cu sos, fripturi, garnituri, salate, deserturi, produse de panificație. … 16.<!–>Băuturi: clasificarea băuturilor și asocierea lor cu preparatele, tehnici de servire, dotarea barului, tehnica obținerii amestecurilor de băuturi. … 17.–>Organizarea și servirea diferitelor tipuri de mese: micul dejun, dejun, cină, mese festive. … 18.<!–>Igiena profesională în unitățile de alimentație publică (individuală a spațiilor și a procesului de producție). … 19.–>Documente specifice activităților de producție și servire în unitățile de alimentație publică. … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1. –> |
Brumar C. colab. <!–> |
Tehnologia culinară, manual clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 2003, 2006 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 2. <!–> |
Brumar C. colab. –> |
Tehnologia Culinară clasele X-XII, Editura Didactică și Pedagogică R.A.R.A., București, edițiile 2003, 2006 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)<!–> |
| 3. –> |
Brumar C. colab. <!–> |
Turism și alimentație, manual pentru clasa a X – a, București: Editura CD Press, 2011 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 4. <!–> |
Brumar C. colab. –> |
Tehnician în gastronomie, clasele XI-XII, Editura „CD Press”, București, 2012 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)<!–> |
| 5. –> |
Brumar C. colab. <!–> |
Organizator banqueting, clasele XI-XII, Editura „CD Press”, București, 2012 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 6. <!–> |
Dincă C. colab. –> |
Calificarea profesională Bucătar/Cofetar/Ospătar, manualul pentru clasa a XI-a, an de completare, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 2006, 2007, 2008 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)<!–> |
| 7. –> |
Dobrescu E. colab. <!–> |
Tehnica servirii consumatorilor, clasele XI-XII, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 1996, 2006 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 8. <!–> |
Florea C. colab. –> |
Manualul directorului de restaurant, Editura „THR-CG”, 2004<!–> |
| 9. –> |
Mihai, Ștefania și colectiv<!–> |
Turism și alimentație, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD PRESS, 2010 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)–> |
| 10. <!–> |
Mihăilescu A. colab. –> |
Tehnologia produselor de cofetărie și patiserie, clasele X-XII, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2000, 2003 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)<!–> |
| 11. –> |
Nicolescu R <!–> |
Tehnologia restaurantelor, Editura „Inter-Rebs”, București,1998–> |
| 12. <!–> |
Nicolescu R –> |
Serviciile în turism și alimentație publică, Editura „Sport-Turism”, București, 1998<!–> |
| 13. –> |
Poll, N., Serban, A. <!–> |
Noțiuni fundamentale de igienă, Editura „Coresi”, București, 2003–> |
| 14. <!–> |
Stavrositu S. colab –> |
Tehnica servirii consumatorilor, clasele XI-XII, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, edițiile 1996, 2006 (și alte ediții avizate de Ministerul Educației)<!–> |
| 15 –> |
Stavrositu, Stere <!–> |
Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni turistice, București: Fundația Arta serviciilor în turism, 2006–> |
| 16. <!–> |
Turcescu A. colab –> |
Turism și alimentație publică – clasa a IX-a Editura „CD Press”, București, 2010<!–> |
| 17. –> |
www.tvet.ro <!–> |
Auxiliare curriculare pentru domeniul Turism și alimentație elaborate în programele PHARE-TVET–> |
… D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare- învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2. –> |
Bocoș, M.-D. <!–> |
Instruirea interactivă –> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4. –> |
Cucoș, C. Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2014–> |
<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă C., Stanciu T.<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
Potolea, D., Necșu, I., Iucu, R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8. <!–> |
Radu I.T. –> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9.<!–> |
Stoica A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București, 2001–> |
| 10. <!–> |
Stoica A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11. <!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic<!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12.<!–> |
–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13.<!–> |
–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 14.<!–> |
–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU<!–>
ARHITECTURĂ–>
București<!–>
– 2023 –> +
NOTĂ DE PREZENTARE<!–>Programele pentru perfecționarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea de noi competențe profesionale prin aprofundarea unor concepte și orientări cu privire la educația pentru arhitectură înțeleasă ca activitate creativă specifică de formare în spirit cultural a tinerei generații.–>Prezenta programa are în vedere atât însușirea temeinică și completă a conținutului teoretic care vizează definirea procesului arhitectural, semnificațiile spațiului arhitectural și legile compoziției de arhitectură, cât și însușirea funcțiilor practice ale acesteia, prin aspectele care vizează funcționalitatea, tehnica și tehnologia.<!–>Cadrele didactice care se prezintă la examenul național de obținere a definitivării în învățământ sunt, în general, absolvenți de doar câțiva ani ai instituțiilor de învățământ superior. Din acest punct de vedere, examenul trebuie să ateste următoarele:● stăpânirea cunoștințelor generale din științele educației asimilate deja, cu accent pe aplicațiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învățământ, creativitate);–>● aplicarea creativă a informațiilor din didactica specialității dobândite anterior și îmbogățite prin experiența de catedră (limbaj arhitectural și teoria spațiului arhitectural)<!–>● preocupări de optimizare și ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conținutului programei școlare în funcție de particularitățile individuale ale nivelului de pregătire al elevilor;–>● calitatea documentării privind cultura de arhitectură în școala actuală: mass-media, publicitate, informarea la bibliotecă, etc.;<!–>● demonstrarea unor capacități de descoperire a mijloacelor și căilor specifice de cultivare și stimulare a vederii în spațiu, a înțelegerii și reprezentării spațiului arhitectural și a creativității elevilor.–><!–>Obiectivele învățământului preuniversitar de arhitectură vizează:● înțelegerea spațiului arhitectural, însușirea tehnicilor de reprezentare și modelare în spațiul bi- și tridimensional, înțelegerea principiilor de compoziție spațială, a aspectelor referitoare la textură, materialitate, lumină, tipologii structurale și funcționale;–>● formarea capacității de a formula și a susține o idee în cadrul procesului de creație, însușirea expresiei "concept", înțelegerea procesului creativ, astfel încât acesta să devină o activitate conștientă;<!–>● conștientizarea elevilor asupra responsabilității profesiei de arhitect, prin faptul că arhitectul creează și organizează spațiul, cu efecte de lungă durată, iar modul în care mediul construit este planificat, proiectat, realizat, utilizat, relaționat cu peisajul și întreținut are o influență definitorie, pe termen lung, asupra fiecăruia dintre noi;–>● cunoașterea patrimoniului arhitectural național și local, în context european, cu rol în definirea identității culturale individuale;<!–>● capacitatea elevilor de a lucra în echipă, de a colabora și împărtăși idei.–><!–>În perspectiva atingerii acestor obiective, caracterul integrator pentru disciplina Arhitectură este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic, învățarea în domeniul arhitecturii vizând atât aspecte teoretice cât și de înțelegere și de reprezentare a spațiului arhitectural, punerea în aplicare a acestor conținuturi, îndeosebi în cadrul orelor de Atelierului de specialitate – Arhitectură, implicând, din partea profesorilor, motivații de inovare și descoperire a unor strategii, modalități tehnice, mijloace și forme active pentru formarea și dezvoltarea educației pentru arhitectură, a vederii în spațiu și stimularea creativității elevilor.–>Acestea constituie obiectivul fundamental al împrospătării informației de specialitate, psihopedagogice și metodologice și criteriul evaluării prestației fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfășurare în învățământul românesc de toate gradele, astfel încât beneficiarii acestuia să poată fi capacități spre a fi la înălțimea așteptărilor societății secolului XXI, în contextul unei societăți culturale sustenabile. +
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE – ARHITECTURĂ +
COMPETENȚE SPECIFICE<!–>● Competența în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale și/sau comune.–>● Competențe de a concepe curriculum la decizia școlii pe aria curiculară Arte – Arhitectură. Competențe în structurarea și argumentarea propriilor atitudini estetice față de fenomenul cultural-artistic în general și arhitectural în special.<!–>● Competențe în utilizarea tehnologiilor informaționale specifice comunicării vizuale și reprezentării spațiului arhitectural.–>● Competența de conturare a unui profil intelectual și profesional prin consultarea constantă a materialelor bibliografice (de specialitate și din perspectivă interdisciplinară).<!–>● Cunoașterea temeinică a conținuturilor științifice și metodice ale disciplinei.–>● Competența de a construi/alcătui demersuri didactice interactive cu integrarea conținuturilor metodice.<!–>● Competența de adecvare a demersului didactic la colectivul clasei și/sau la specificul disciplinei. Competența de a actualiza prin lecturi, activități în atelier, demonstrații, expuneri, proiecte conform cerințelor reformei curriculare; comunicarea eficientă cu parteneri în activitatea educațională.–> +
COMPETENȚE TRANSVERSALE<!–>Competențe pentru dezvoltarea personală:● Capacitate de autoevaluare a nevoii de formare profesională în scopul inserției și adaptabilității la cerințele locului de muncă;–>● Gândire structurată;<!–>● Target pentru prestare optimă;–>● Evaluarea corectă a resursei timp;<!–>● Personal branding.–><!–>Managementul resursei umane/a clasei de elevi:● Capacități de team building;–>● Managementul performanței;<!–>● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă pe diverse paliere ierarhice.–><!–>Leadership:● Management strategic;–>● Planificare;<!–>● Motivarea și antrenarea grupului de lucru/clasei de elevi–><!–>I.–>TEMATICA DE SPECIALITATE +
TEORIA ȘI ESTETICA ARHITECTURII<!–>A.–>Definirea arhitecturii ca obiect, fenomen, actualitateProcesul istoric de definire a arhitecturii.<!–> … B.–>Spațiul existențial și spațiul arhitectural1.<!–>Nivelurile spațiului existențial, nivelurile spațiului arhitectural și interacțiunile dintre acestea la nivel geografic, peisager, urbanistic, de obiect arhitectural. Influența elementelor de mediu: climă, apă și teren asupra spațiului arhitectural. Conformarea volumetrică, soluții constructive, materiale de construcții utilizate în arhitectura vernaculară. Conceptul de dezvoltare durabilă în arhitectură. … 2.–>Date fundamentale ale spațiului arhitectural, organizare și compoziție. Elemente de morfologie în analiza spațiului arhitectural. Principii de compoziție în arhitectură și în urbanism. Studiul structurilor naturale, interpretarea și organizarea lor în compoziție; Măsura exterioară, interioară, măsura absolută. Scara, raport, proporții. Lumină și culoare în spațiul arhitectural. Metode de reprezentare tridimensionale și bidimensionale ale spațiului arhitectural. Noțiuni de estetică urbană, estetică arhitecturală. … 3.<!–>Conținut, formă și funcție. Teoria locuirii. Teoria programelor de arhitectură. Condiții optime ale confortului interior față de particularitățile funcționale și psihofiziologice ale omului: zonificare, scară modulară, flexibilitate spațială.Interpretarea tehnică a spațiului arhitectural. Rolul materialelor de construcție în evoluția structurii spațiului arhitectural și a anvelopei clădirii. Materiale de construcție sustenabile.–> … 4.<!–>Relațiile dintre caracteristicile spațiale, constructive și funcționale ale diferitelor programe de arhitectură. … 5.–>Noțiuni de spațiu public urban. Arhitectura spațiului străzii. Tipuri de spațiu public, semipublic, spațiu privat. … 6.<!–>Urbanizare, regenerare urbană, reconversie urbană, patrimoniu industrial, implicarea comunităților în planificarea urbană – planificarea urbană colaborativă, intervenții în zone cu valoare istorică. Restaurarea spațiului urban. Strada – spațiul de coexistență a diferitelor tipuri de mobilități, schema stradală. Modalități de fluidizare, inter-conectare și accesibilizare. … 7.–>Contextul social-economic-actual. Problematica rezidențialului urban contemporan. Orașele în secolul al XX-lea, urbanismul progresist, Charta de la Atena – orașul coerent. Rezidențialul urban în România ultimelor decenii. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>Tematica de specialitate (teoria și estetica arhitecturii)1.–>Addington, D. Michelle; Schodek, Daniel, Smart Materials and Technologies For the Architecture and Design Professions, Editura Oxford: Arhitectural Press, 2005; … 2.<!–>Alexander, Christopher, Noteson the Synthesis of Form, Cambridge Mass, Harvard University Press, 1986; … 3.–>Arheim, R., Dynamique de la forme architecturale, Architecrure Recherches/Pierre Mardaga 1982; … 4.<!–>Arheim, R., Arta și percepția vizuală, Editura Meridiane, București, 1982; … 5.–>Argan, Giulio Carlo, Arta Modernă, Editura Meridiane, București, 1985; … 6.<!–>Benevolo, Leonardo, Storia della Citta, Laterza, 1982; … 7.–>Benevolo, Leonardo, Orașul în istoria Europei, Editura Polirom, 2003; … 8.<!–>Blake, Pietre, Mies van der Rohe, Architecture and Structure, Pelikan Book 1990; … 9.–>Ching, Francis D.K., Form, Space and Order, 1996, John Willey et Sons, Inc, 27 Constantin Paul, Culoare-Artă-Ambient, Editura Meridiane, București, 1979; … 10.<!–>Constantin Paul, Arta 1900 în România, Editura Tehnică, București, 1988; … 11.–>Curinschi Vorona Gh., Introducere în arhitectura contemporană, Editura Tehnică, București, 1991; … 12.<!–>Curinschi Vorona Gh., Istoria universală a arhitecturii, Editura Tehnică, București, vol. I – 1979, vol. II – 1982, vol. III; … 13.–>Damian Ascanio, Le Corbusier, Editura Meridiane, București, 1969; … 14.<!–>Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă și perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983; … 15.–>Evenson, Thomas Thus, Archetypes in architecture, Norvegian University Press, 1991; … 16.<!–>Focillon, H., Viața formelor, Editura Meridiane, București, 1977; … 17.–>Geddes, Patrick, Cities in Evolution, Williams Norgate, 1915; … 18.<!–>Gheorghiu, A., Proporții și trasee geometrice în arhitectură, Ed. Tehnică, București, 1991; … 19.–>Hall, Peter, Cities Of Tomorrow – Third Edition, Blackwell Publishing, 2014; … 20.<!–>Hebel Dirk E., Wisniewska, Marta H., Heisel, Building from Waste: Recovered Materials in Architecture and Construction, Birkhauser, 2014; … 21.–>Ionescu, Grigore, Arhitectura populară în România, Editura Meridiane, București, 1971; … 22.<!–>Ionescu, Grigore. Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei. București, 1989; … 23.–>Ionescu, Iulius, Perspectiva. Instrumente de proiectare, Editura Universității Ion Mincu, București, 2009; … 24.<!–>Iliu, Liana, Orașul grădină și evoluția conceptului, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 2005; … 25.–>Iurov, C, Arhitectura bionică, Editura Tehnică, București, 1985; … 26.<!–>Kurokawa, Kisho, Architecture de la Symbiose, Electa Moniteur, 1987; … 27.–>Laurian, Radu, Probleme de estetica orașelor, Editura Tehnică, București, 1965; … 28.<!–>Moughtin, Cliff, Street and Square, Butterworth Architecture, Oxford, 1992; … 29.–>Moos, Stanislau von, Ie Corbusier, l'Architecte et son mythe, Horizons de France, 1971; … 30.<!–>Moussavi, Farshid, The Function of Form, Actar, Harvard University Graduate School of Design, 2009; … 31.–>Mumford, Lewis, La cite e travers l'histoire, Editions du SEUIL, 1964; … 32.<!–>Nemțeanu Ruxandra, Vila în stil neoromânesc, expresia căutărilor unui model autohton în locuința individual urbană, Editura Simetria, 2014; … 33.–>Neufert, Ernst, Manualul Arhitectului – elemente de proiectare și de construcție, Alutus, 2004; … 34.<!–>Ochinciuc, C, Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrată, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 2002; … 35.–>Panchyk, K., Solar Interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984; … 36.<!–>Păun, Silvia, Valoarea arhitecturii autohtone, Ed. Per Omnes Artes, București, 2003; … 37.–>Radian, H., R., Cartea proporțiilor, Editura Meridiane, București, 1981; … 38.<!–>Rățoiu, Lucian-Cristian, Restaurarea monumentelor istorice. Concepte, teorii, practici, Editura ACS, Colecția Științific, 2021; … 39.–>Risselada, Max, (ed.), Raumplan versus Plan Libre-Adolf Loos/Le Corbusier, 010 Publishers, Rotterdam, 2008; … 40.<!–>Scherr, R., The Grid: Form and Process in Architectural Design, USA Books, 2001; … 41.–>Sitte, Camillo, Arta construirii orașelor, Editura Tehnică, București, 1992; … 42.<!–>Steele, James, Ecological Architecture, Thames and Hudson, 2005; … 43.–>Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983; … 44.<!–>Teodoru, Horia, Perspectiva, Ed. Meridiane, București, 1968; … 45.–>Trișcu, Aurelian, Spații urbane pietonale, Arta Grafică, 1985; … 46.<!–>Vasilescu, Sorin, Arhitectura Modernă, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 1992; … 47.–>Voiculescu, Sanda, Arhitectură Antică și Medievală, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 1986; … 48.<!–>Yglesias, Caren, The Innovative Use of Materials in Architecture and Landscape Architecture: History, Theory and Performance. Editura McFarland Company, Incorporated Publishers, 2014. … –> … II.<!–>DIDACTICA SPECIALITĂȚII1.–>Metode de transmitere și interpretare a ansamblului de coduri ale limbajului profesional în predarea cunoștințelor teoretice de arhitectură. … 2.<!–>Metode de predare a programelor de arhitectură în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice – formularea problemei (temă), formularea soluției (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluției (metodologia), înțelegerea soluției (răspunsul optim funcțional, stilistic și spațial- volumetric). … 3.–>Căi și mijloace de convertire a experiențelor de percepție și controlul spațiului real prin noțiuni de desen, geometrie descriptivă și perspectivă și de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităților conceptual – proiective ale elevilor. … 4.<!–>Metode de evaluare (aplicații, verificări) ale calității informației pe care elevii și-au însușit-o în procesul instruirii specifice domeniului arhitecturii. … 5.–>Metode de relaționare a domeniului arhitecturii la celelalte discipline care din aria culturii generale și de specialitate a elevilor. … 6.<!–>Rolul evaluării, funcțiile acesteia corelate cu urmărirea obiectivelor educaționale, obiectivele generale, specifice și dezvoltarea competențelor elevilor în învățarea disciplinelor tehnice. … 7.–>Proiectarea didactică – planificarea unității de învățare, calendaristică anuală și pe module; proiectul didactic, fișa de lucru, instrumente de evaluare, bareme de evaluare, fișa de progres școlar, planul de măsuri remediale. … 8.<!–>Aspecte psihopedagogice și metodice ale formării deprinderilor de percepere în spațiu. … 9.–>Eficiența diferitelor metode și procedee de reprezentarea spațiului arhitectural prin studiu după natură în școală și pe teren. … 10.<!–>Spațiul muzeal și expozițional și proiectele de documentare și analiză în teren, ca resursă complexă de acumulare de cunoștințe de specialitate, interpretare și creație. … 11.–>Mijloace de învățământ – adaptarea acestora la tipul lecției și integrarea lor în procesul de instruire a elevilor. … +
BIBLIOGRAFIE<!–>Didactica specialității1.–>Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Știință și Tehnică, București, 1997; … 2.<!–>Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iași, 2002; … 3.–>Ciucescu, Doru, Didactica disciplinelor tehnice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., 2009; … 4.<!–>Cucoș, C, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002; … 5.–>Cucoș, C, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradele didactice, Editura Polirom, Iași, 2009; … 6.<!–>Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, 1977; … 7.–>Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975; … 8.<!–>Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L'Harmattan, 1991; … 9.–>Hardy, Tom (ed.), Ari Education in a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006; … 10.<!–>Landsheere V. de, Landsheere G. de, Definirea obiectivelor educației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977; … 11.–>Meiss, Pierre von, De la cave au toit. Temoignage D'un enseignement d'architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991; … 12.<!–>Neacșu, L, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990; … 13.–>Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996; … 14.<!–>Nițucă, Costică; Stanciu, Tudor, Didactica disciplinelor tehnice, Editura Performantica, 2006; … 15.–>Piaget, J., Biologie și cunoaștere, Editura Dacia, Cluj, 1971; … 16.<!–>Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, București, 2003; … 17.–>Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Ed. Institutul European, Iași, 2003; … 18.<!–>Toma, Iulian – Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iași, 2007; … 19.–>Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcții, București, 1991; … 20.<!–>**** Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării, Editura Politică, București, 1988. … –> … +
Notă:<!–>Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține examenul – planuri-cadru, programe școlare și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii examenului–>
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU<!–>
ARTĂ TEATRALĂ ȘI ARTELE SPECTACOLULUI–>
București<!–>
– 2023 –> +
NOTĂ DE PREZENTARE<!–>Prezenta programă urmărește să înlesnească pătrunderea în teoria modernă a artei teatrului, pentru a da posibilitatea profesorilor din învățământul preuniversitar să-și structureze cunoștințele și activitatea didactică în așa fel încât să poată urmări, în mod coerent, un traseu unitar. Finalitatea studiului artei teatrului este complexă deoarece:– dezvoltă abilitățile de comunicare intrapersonală și exprimarea sinelui; … – dezvoltă capacitatea de a lucra în echipă; … – favorizează autocunoașterea și exprimarea autentică; … – dezvoltă creativitatea, capacitatea de adaptare și inovare; … – dezvoltă capacitatea de a crea strategii pentru rezolvarea diverselor probleme/situații; … – dezvoltă simțurile, capacitatea de observare și de interacțiune cu mediul; … – dezvoltă inteligența emoțională; … – dezvoltă abilitățile motrice și vocale; … – favorizează managementul emoțiilor și exersează răspunsul adecvat în situații de criză; … – pune în lumină virtualități latente, dezvoltă potențialul individual. … –>În acest scop e foarte important ca arta teatrului, care conține mijloace de arta actorului, să nu fie privită în chip "tradiționalist" sau "meșteșugăresc", ca mimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai închegat sau mai puțin închegat de "tehnici". În toate marile școli de teatru contemporane, atelierul de teatru deschide un câmp vast de experimentare, (auto)cunoaștere și interrelaționare umană.<!–>În cartea sa O poetică a artei actorului, profesorul Ion Cojar spune: "Formarea e un delicat proces de recuperare a totalității umane, a întregului potențial individual, un complex formator de noi deprinderi, specifice unei activități de performanță spirituală și psiho-fizică, de depășire a limitelor omului comun. Clasa de arta actorului e un atelier de experimentare și de recuperare a celor cinci simțuri, a tuturor tipurilor de memorie și imaginație, precum și a tuturor proceselor psihice de prelucrare efectivă, nu doar superficial simbolică și mimată a informațiilor senzoriale obținute prin raportarea corectă, onestă, la obiectele statice și subiectele dinamice, vii, precum și la evenimentele din mediul înconjurător, în relația permanentă cu dinamica situațiilor și prin respectarea strictă a temelor și a regulilor stabilite, până la însușirea mecanismului specific al creativității actorului, acela de a transforma convenția (tema propusă) în realitate psihică procesual obiectivă care determină în mod natural, organic și comportamentele adecvate" (Ion Cojar, O poetică a artei actorului, Ed. Paideia, 1998).–>Programa de față se adresează absolvenților instituțiilor de învățământ superior din domeniul Teatru și artele spectacolului care vor desfășura activități didactice în cadrul ariei curriculare arte – curriculum diferențiat din învățământul preuniversitar. La elaborarea programei de față au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul curricular, tendințele pe plan internațional, cât și opiniile unor profesori cu o bogată experiență artistică și didactică.<!–>Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstrația că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv-educativ la un nivel artistic convingător. De aceea, toți absolvenții instituțiilor de învățământ superior susțin înaintea probei scrise și o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar constă în susținerea a două probe:a)–>probă practică (conform anexei la Metodologie); … b)<!–>probă scrisă. … –>Prezenta programă urmărește:– consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice, a profesorului de teatru; … – actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației viitorului artist din domeniul Teatru și artele spectacolului sau viitorului consumator de artă; … – corelarea conținuturilor de specialitate cu planul cadru și curriculum-ul național în vigoare; … – aplicarea didacticii specialității în activitatea la clasă, ținând cont de ciclurile curriculare, precum și de nivelul abilităților specifice teatrului ale elevilor din școlile și liceele de specialitate; … – dezvoltarea capacităților de interpretare intra și interdisciplinare a conținuturilor și de formare a unei culturi curriculare; … – valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor, care să faciliteze învățarea eficientă de către elevi, a conținuturilor specifice disciplinei; … – dezvoltarea capacităților de evaluare a cunoștințelor și deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente și tehnici de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării. … <!–>Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator de artă sau viitor artist, cadrul didactic trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul de arta teatrului va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităților artistice-interpretative, constituind totodată o garanție a profesionalismului în învățământul artistic.–>Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale. +
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC<!–>În procesul de predare-învățare-evaluare cadrul didactic trebuie să:– cunoască conținuturile științifice ale disciplinei și să opereze corect și adecvat cu limbajul specific necesare praxisului școlar, să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor și abilităților specifice; … – utilizeze și să dezvolte valențele creative ale elevilor/elevului; … – opereze cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenței de specialitate în plan teoretic; … – dețină capacitatea de a construi demersuri didactice interactive și să-și adapteze strategiile didactice la conținuturi; … – utilizeze documentele școlare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei școlare în vederea unui demers didactic eficient; … – posede o gândire critică privitoare la creațiile dramaturgiei, având o atitudine reflexivă asupra acestora, precum și disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch. … – aibă capacitatea de a comunica cu clasa/elevul … – posede capacitatea de a funcționa ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală și națională. … –>Teatru și artele spectacolului● Artele spectacolului<!–>● Didactica specialității–>● Istoria teatrului românesc și a teatrului universal<!–>–> +
ARTELE SPECTACOLULUI<!–>TEME:I.–>Jocurile teatraleSistemul de învățământ bazat pe Jocuri teatrale dezvoltă gândirea, capacitatea de structurare a strategiilor de rezolvare a problemelor, stimulează intuiția, încurajează cunoașterea proprie, dezvoltă comportamentul organic (primul pas și cel mai important al dezvoltării artistice), dezvoltă toate abilitățile psiho-fizice necesare relaționării cu mediul înconjurător și cu partenerii de joc (toate aceste capacități fiind apoi translate inconștient, deci fără efort, în viața cotidiană).<!–>Diferența dintre Joc și joacă (jocul din curtea școlii, jocul de cabană etc.) – Jocul are reguli proprii, pe care copilul le respectă de bunăvoie. ("Gândirea înaintează, prin joc, de la cunoscut la necunoscut, de la previzibil la imprevizibil, de la sigur la problematic, de la nimereală la strategie, jocul nu se asociază facilului și neseriosului, ci creației și sensibilității" – Solomon Marcus, Artă și știință, Ed. Eminescu, București, 1996, pp. 74, 75, 76).–>Caracteristicile jocului – vezi Viola Spolin, Improvizație pentru teatru (Unatc Press, 2008), capitolul "Experiență creatoare" (p. 49-66).<!–>Importanța lucrului în grup (de la jocurile de grup și la cele individuale) – teatrul este o artă colectivă (vezi Stanislavski și Viola Spolin).–>Descoperirea instrumentelor de lucru prin intermediul Jocurilor teatrale (Punctul de concentrare – vezi Viola Spolin, op. cit., p. 70).<!–>Arta actorului ca rezolvare de probleme (de la punctul de atenție la PDC și de aici la problema de rezolvat prin acțiune – vezi Viola Spolin, op. cit., p. 68).–>Evoluția de la Jocul teatral la exercițiul de improvizație, complex, conținând Parametrii Situației scenice: Unde?, De unde?, Când?, De când?, Ce?, De ce? (Cu ce scop?, Cu ce motivație?) Cine? – eu în situația dată, Cum? – niciodată.<!–> … II.–>Exercițiile de improvizație creează deprinderea ca, utilizând PDC-ul, acționând pentru rezolvarea problemei, comportamentul elevului să fie organic (nealterat de situația convențională în care se lucrează, de condiția specifică disciplinei: grupul de lucru poate fi uneori divizat – o parte acționează, cealaltă privește, rămânând partener egal în experiența comună.)– ambele grupuri vor analiza obiectiv experiența comună (vezi Evaluare – Viola Spolin, op. cit., p. 74, vezi Etichete și/sau Concepte – p. 83, Evitarea Cum-ului – p. 84) … – etapizarea exercițiilor de improvizație se va face de la simplu la complex. Metoda de învățare prin joc, având ca obiectiv obținerea manifestării autentice, totale, organice a individului. Exercițiile de improvizație respectă parametrii situației scenice: Unde?, De unde?, Când?, De când?, Ce?, De ce?, precum și, cel mai important, Cine? face acțiunea scenică. … Din punctul de vedere al parametrului Cine trebuie să analizăm în detaliu un aspect esențial în Arta Actorului. În toate exercițiile ce pun în valoare parametrii teatrali, atât de importanți în creația scenică a elevului actor, se poate pune întrebarea firească: cine face acțiunea? Dacă elevul capătă un rol anume, înseamnă că el trebuie să "intre în pielea altcuiva", adică să "devină altceva și altcineva"? Nimic mai greșit! Pe scenă se urcă și construiește o altă realitate actorul = om (conform teoriei lui Ion Cojar în O poetică a artei actorului). Adică, acel om care deținând, experimentând și dezvoltând abilitățile specifice artei sale își poate asuma acea nouă realitate. Întotdeauna va fi: el-omul-actor. Traseul procesului de creație artistică nu poate niciodată pleca din alt punct de pornire. De aceea, de fiecare dată profesorul de teatru va face specificația: Tu- în situația dată și nicidecum tu-imaginându-ți cum ar face altcineva în aceasta situație. Sau mai clar: ce-ai face tu, în situația dată. Acest proces se poate realiza doar cu ajutorul "magicului dacă" (conform teoriei lui K. Stanislavski în Munca actorului cu sine însuși). Acesta este un principiu fundamental în arta actorului, fără de care asumarea unui rol nu poate fi posibilă. Magicul dacă este în esență un joc simplu în care oricine se poate întreba: Ce ar fi dacă mi s-ar întâmpla mie? Pe scenă răspunsul la această întrebare se experimentează, se caută, se descoperă, dar niciodată nu se impune din afară.<!–>Unul dintre principiile fundamentale ale metodei jocurilor teatrale, alături de autenticitate, este cel al procesualității (vezi Viola Spolin, Expresia colectivă, p. 20, ediția 2014): Procesul este mai important decât succesul, drumul spre adevăr mai important decât adevărul însuși. Atât la nivelul jocului teatral, cât și al exercițiilor de improvizație sau al textelor individuale sau de grup (scene din dramaturgie), procesualitatea se referă la gândirea efectivă în situația propusă, la încasarea, prelucrarea datelor oferite de regulile jocului/circumstanțele situației și de urmărirea Punctului de concentrare (pentru atingerea Scopului).–>În exercițiile de improvizație trebuie ținut cont de cele cinci coordonate după care se dezvoltă procesul de creație în arta actorului. Ele sunt: 1. Teme; 2. Probleme; 3. Situații; 4. Sarcini; 5. Scopuri. Acestea sunt coordonatele după care se ghidează un actor în existența sa scenică. Parcursul e simplu: un actor primește o temă; în acest moment se ridică o problemă (sau mai multe) ce trebuie rezolvată (rezolvate); acestea se pot subsuma mai multor situații care, implicit, dau actorului mai multe sarcini ce vor trebui organizate, după un traseu ce implică urmărirea unor scopuri clare, derivate din chiar tema primită. Este foarte important de specificat faptul că pentru rezolvarea oricărei teme primite nu există o rețetă anumită. Nu există o soluție impusă de cineva. Niciun profesor sau regizor nu trebuie să impună, stabilească, fixeze felul în care elevul să rezolve tema primită, pentru că în acest moment se instaurează mortificarea procesului creator. Cum suntem în permanență sub sfera generoasă a Improvizației, soluțiile trebuie găsite în acel moment, în acel timp și spațiu, într-o condiționare psihologică ce ține de fiecare om-actor în parte. Deci temele nu trebuie niciodată rezolvate "la rece" de dinainte, adică "preparate". Este foarte importantă această precizare deoarece, există unii elevi harnici, care își fac un plan bine închegat de dinainte, un fel de "mică regie", prin care își propun mental traseele rezolvării temelor. Rezultatul va fi întotdeauna unul formal, fără viață; și aceasta deoarece, în teatru, nu are valoare viața "gândită", "organizată" de dinainte, ci viața trăită în acel moment ca-n realitate. Rezolvările trebuie să apară spontan, în urma unui proces psihologic organic, întreaga ființă a omului-actor trebuind să participe real și concret în momentul soluționării temelor din parcursul scenic.<!–> … III.–>Abordarea textuluiPrima etapă a studiului artei actorului la nivel preuniversitar este preponderent non-verbală. Antrenamentul psiho-fizic, jocurile teatrale și exercițiile de improvizație fac parte din această metodă non-verbală, care pregătește în mod ideal elevul pentru problemele de abordare a textului deoarece îl ajută să deprindă la nivel organic instrumentele de lucru, aceleași într-un joc, ca și într-o scenă: Punctul de concentrare, urmărirea Scopului, implicarea în circumstanțele date, procesualitatea efectivă. Gradul de dificultate al textelor abordate va crește treptat (de la literatura pentru copii și tineret, până la texte complexe) în funcție de dezvoltarea organică individuală și a grupului. Etapele utilizării textului vor fi următoarele: în cadrul exercițiilor de improvizație se pornește de la text improvizat (exerciții pentru parametrul Unde, de exemplu) și se continuă cu schimbul de replici date de profesor. De exemplu: exerciții de tipul A-B-urilor (vezi cartea Jocuri Teatrale de la A la Z); în paralel, profesorul va introduce textele individuale (propuse de elevi, alese prin consultarea cu profesorul și care vor forma un repertoriu individual): fabule, poezii, povestiri.<!–>Textele pot fi dramatizate pentru a facilita abordarea textului de către elevii cu vârste mai mici. În plus, dacă optează pentru texte din dramaturgia românească sau universală, profesorul de arta actorului va ține cont de un criteriu esențial: gradul de dificultate al acestora nu trebuie să depășească capacitatea de înțelegere și rezolvare a problemelor pe care o au elevii în acest moment. Există în același timp metoda de scriere creativă prin care elevii pot realiza un text literar pornind de la diverse teme din realitatea înconjurătoare sau imaginată. Rolul profesorului este acela de a aduna ideile elevilor și de a-i ajuta pe aceștia să le pună într-o formă dramatică, prin jocuri de improvizație, respectând ideile elevilor.–>Elevii liceelor de specialitate trebuie să dobândească, de asemenea, capacitatea de a susține un recital (de minim 15 minute) cuprinzând fabule, poezii, povestiri și un monolog. Textele vor fi lucrate conform acelorași principii ale dezvoltării organice: gândirea efectivă, aici și acum, ținând cont de circumstanțele situației; implicarea autentică în situație – Eu în situația dată (și apariția subiectului personal); coerența gândurilor elevului-actor în funcție de datele situației scenice (Ce spun? Cui mă adresez? Cu ce scop?).<!–>Un exercițiu esențial, premergător introducerii textului, este Conceptul. Acesta trebuie exersat în cadrul atelierelor de improvizație, astfel încât elevul să dobândească capacitatea de a asuma un nou mod de gândire (și toate comportamentele adecvate ce rezultă din această asumare). Arta actorului este, în primul rând, un mod de a gândi și abia în ordine secundă un mod de a face (conform teoriei lui Ion Cojar în O poetică a artei actorului).–> … IV.<!–>Alcătuirea unui antrenament colectivFiecare profesor va formula, în funcție de necesitățile grupului, un antrenament cuprinzând exerciții specifice pentru expresivitatea corporală și verbală. Desigur, jocurile teatrale exersează expresivitatea trupului, iar rostirea corectă este consecința nemijlocită a unei gândiri juste; totuși, exercițiile tehnice au rol ordonator și sprijină:1.–>dezvoltarea organică și creativă a individului și a grupului; … 2.<!–>dezvoltarea intelectuală; … 3.–>exprimarea emoțională și relaționarea cu ceilalți (vezi K.S. Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși: Destinderea mușchilor, Dezvoltarea expresivității trupului, Plastica, Dicție și canto -, Vorbirea pe scenă). În debutul studiului se vor aborda exercițiile de conștientizare, de energizare, apoi cele de mobilitate, apoi exerciții simple care obțin coordonarea (la persoanele aritmice sau necoordonate). Treptat, se abordează exercițiile complexe de sincronizare a individului cu grupul. Se pot utiliza exerciții specifice de încălzire din dansul contemporan, precum și dansuri populare românești, dansuri de societate. … <!–> … V.–>Termeni specifici1.<!–>coordonate scenice – pe baza acestora se dezvoltă procesul de creație în arta actorului. Acestea sunt: teme, probleme, situații, sarcini, scopuri. Parcursul este: un actor primește o temă; în acest moment se ridică o problemă (sau mai multe) ce trebuie rezolvată (rezolvate); acestea se pot subsuma mai multor situații care, implicit, dau actorului mai multe sarcini ce vor trebui organizate, după un traseu ce implică urmărirea unor scopuri clare, derivate din chiar tema primită. Nu există o soluție impusă de cineva. Niciun profesor sau regizor nu trebuie să impună, stabilească, fixeze felul în care elevul să rezolve tema primită; … 2.–>situația scenică se orientează după un număr de parametri teatrali. Parametrii teatrali sunt unde, de unde (se referă la determinanta spațială); când, de când (se referă la determinanta temporală); ce, de ce (se referă la determinanta acțională); cine (întotdeauna EU în situația dată). În procesul de creație al actorului se păstrează regula celor trei unități; în spațiul scenic trebuie să se răspundă acestor trei coordonate de bază: spațiu, timp și acțiune scenică; … 3.<!–>fizicalizare în teatru se poate dobândi doar cu ajutorul mijloacelor de expresie artistică și a acțiunilor fizice determinate de relațiile și descoperirile scenice. … 4.–>reacție organică/organicitate în teatru se referă la capacitatea de a întruchipa veridic situații de viață cât mai diverse, a trăi cu adevărat alte vieți … 5.<!–>improvizație presupune că soluțiile trebuie găsite în acel moment, în acel timp și spațiu, într-o condiționare psihologică ce ține de fiecare om-actor în parte. Temele nu trebuie niciodată rezolvate "la rece" de dinainte, adică "preparate". Un plan bine închegat de dinainte, un fel de mică regie prin care se rezolvă mental traseele scenice va duce întotdeauna la un rezultat formal, fără viață. În teatru, nu are valoare viața "gândită", "organizată" de dinainte, ci viața trăită în acel moment ca-n realitate; … 6.–>soluții/rezolvări scenice – trebuie să apară spontan, în urma unui proces psihologic organic, întreaga ființă a omului-actor trebuind să participe real și concret în momentul soluționării temelor din parcursul scenic; … 7.<!–>magicul dacă este principiul teatral de bază prin care un om își poate asuma gândirea unei alte persoane, prin apel la imaginație, constituind primul pas către empatie. Cuvântul "dacă" este un impuls, un stimul al activității noastre creatoare interioare. Cu alte cuvinte, ce aș face, în cel fel aș proceda într-o situație de viață a altui om?; … 8.–>principiul acțiunii fizice este principiul de bază în arta actorului conform căruia acțiunea pe scenă este născută natural/organic/spontan, în urma unui gând. Doar în acest fel, acțiunea devine credibilă pentru spectator; … 9.<!–>conflictul scenic reprezintă principalul nucleu care generează acțiunea scenică (conflict în sensul de păreri pro/contra în cadrul relațiilor interumane ce se stabilesc în procesul artistic). Acesta este cel ce are puterea de a determina stabilirea de teme de studiu, probleme de rezolvat în funcție de tematica aleasă, situații ce trebuie înțelese și sarcini concrete ce derivă de aici, în atingerea scopului conținut în chiar tema ridicată de conflictul inițial; … 10.–>concesie și cooperare este un principiu esențial în arta teatrului, care stă la baza activității eficiente și echilibrate de grup, prin faptul că fiecare participant își dezvoltă capacitatea de a interveni atunci când este nevoie de el, la fel cum va ști să aprecieze când este momentul să facă un pas înapoi și să permită altora să intervină; … 11.<!–>cercurile de atenție constituie un instrument de lucru – determinante spațiale, după cum urmează: cercul mic (spațiul care se descrie în jurul copilului-actor, altfel cunoscut drept spațiu intim); cercul mediu (se referă la încăperea/clasa/scena în care acționează copilul-actor și tot ceea ce 12 acest spațiu conține) și cercul mare (descrie spațiul ce poate fi acoperit cu privirea până la linia orizontului – stradă, cartier, sat, oraș); … 12.–>punctul de concentrare ajută la izolarea pe segmente a tehnicilor teatrale, care fiind complexe și suprapuse, pot fi astfel explorate detaliat; asigură controlul în Improvizație, unde, altfel, spiritul creator nedirecționat ar putea deveni o forță mai curând destructivă, decât stabilizatoare; asigură concentrarea copilului-actor asupra unui punct mobil și schimbător; concentrarea asupra unui punct îl eliberează în vederea acțiunii spontane și îl pregătește pentru o experiență mai mult organică decât cerebrală; … 13.<!–>spațiul scenic reprezintă spațiul de lucru în care se desfășoară atelierul/cursul de teatru, care este clar delimitat și poate fi transformat conform temelor abordate (în funcție de situațiile scenice pe care grupul dorește să le creeze). … 14.–>abilități specifice teatrului fac referire la imaginație, spontaneitate, folosirea plenară a simțurilor, coordonare, activarea memoriei afective, gândire asociativă, puterea de a empatiza, păstrarea atenției și atenția distributivă, armonizarea cu grupul; … 15.<!–>creativitate în teatru presupune patru tipuri de abilități reprezentative: sensibilitate față de problemele celuilalt/celorlalți, disponibilitatea receptivă, mobilitatea și originalitatea. Preadolescenții creativi sunt mult mai receptivi față de impulsurile senzoriale, reacționând mai puternic la stimuli exteriori, modificându-se în trăirile interioare, în funcție de cunoașterea momentelor de viață din ce în ce mai variate. Reactivitatea crescută la stimulii exteriori nu poate fi considerată artă, însă acei oameni care au un aparat senzorial mult mai fin pot deveni creatori. Abilitățile creative sunt perfectibile conform studiilor din psihologie. Dezvoltarea creativității în preadolescență generează rezultate excelente în existența și activitatea (chiar și nonartistică) din viața fiecărui individ. … 16.–>teatru educațional se referă la o formă de realizare a unui proiect teatral în care implicarea fiecărui membru al echipei este relevantă pentru toate etapele și palierele de lucru, care promovează un mod de lucru creativ, democratic, cu rol în dezvoltarea culturală și prosocială a preadolescenților. În teatru educațional, primează dezbaterea problemelor de ordin social și dezvoltarea cognitiv-emoțională, doar într-o mică măsură finalitatea estetică; 17. adevărul personal constituie scopul creației scenice prin găsirea unui mecanism de gândire interior al fiecărui copilactor asemănător cu modul de gândire al personajului creat. Astfel, se realizează finalitatea traseului EU-ROL-PERSONAJ, în care EU-ul actorului se regăsește în EU-ul personajului. … … +
DIDACTICA SPECIALITĂȚII<!–>1.–>Procesul de învățământ ca relație între predare- învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ– specificul atelierului de arta teatrului – experimentarea practică, lucrul în grup, importanța procesului (succesul e rezultatul procesului și este, mai ales la acest nivel, secundar); relația de împreună-experimentare între profesor și elevi (sharing – împărtășire); specificul învățării artei actorului: descoperirea personală. (vezi Viola Spolin, op. cit., cap. I, Cele șapte aspecte ale spontaneității, p. 49); … – dezvoltarea capacităților și abilităților personale. În pedagogia artei actorului este acreditată ideea că abilitățile specifice acestei meserii sunt cele ce trebuie, pe rând, dezvoltate încă din prima etapă a educației. Din punctul de vedere al psihologiei, șase sunt abilitățile cele mai importante. Nicolae Mărgineanu (în Psihologia persoanei, Ed. Institutului de Psihologie din Cluj la Sibiu, 1941, p. 116) enumeră: inteligența, memoria, observarea, atenția, imaginația și aptitudinile complexe (în care se încadrează: cea muzicală, de desen, dar și cea verbală sau tehnică); dintre ele, primele patru sunt considerate a fi fundamentale. Din punctul de vedere al artei teatrului, urmând studiile și exegezele valoroase sau observațiile practice făcute de-a lungul timpului, se parcurg anumiți pași în dezvoltarea și punerea în valoare a abilităților specifice: observarea, atenția, imaginația, actualizarea simțurilor și senzorialitatea conștientă, orientarea în spațiu, reacția la stimuli multipli, coordonarea, spontaneitatea, memoria și memoria asociativă, relația cu partenerii, libertatea de creație (atenție la factorii care inhibă creativitatea), emoția și intuiția. Aceste abilități scenice se dezvoltă în suită și nu întâmplător. Așa se face că exercițiile și jocurile teatrale ce se aplică la clasă au o succesiune justificată de etapele procesului de învățământ. … – exersarea relației cu publicul încă de la primele ateliere de arta actorului (publicul este chiar colegul/colegii de clasă ce participă personal, efectiv, la experiența comună); construirea unei ambianțe confortabile emoțional și a unei atmosfere creatoare ce pune premisele performanței; … – etapele desfășurării unui atelier: antrenament, jocuri teatrale, exerciții de improvizație nonverbale și verbale; … – organizarea și îndrumarea studiului colectiv și individual, pe un parcurs cumulativ, de la simplu la complex (fără a sări etape, pentru a nu periclita dezvoltarea organică). … În ce privește procesul de predare- învățare-evaluare în artele spectacolului, profesorul este mai degrabă un bun diagnostician, un ghid capabil să aleagă tehnicile cele mai eficiente de dezvoltare a elevului; nu "predă" profesorul, ci viața însăși, circumstanțele propuse, regulile jocului, natura umană preocupată de îndeplinirea unui scop (a unei teme).<!–> … 2.–>Strategiile didacticeTeatrul este, fără îndoială, unul dintre mijloacele cele mai plăcute de a te dezvolta ca ființă socială deoarece se bazează pe joc. Alegerea relațiilor și a grupurilor sociale potrivite pentru copiii noștri, viitorii adulți, se poate îndruma și educa încă din copilărie. Descoperirea a "ceea ce vreau să fac în viață" va fi mai ușor de realizat dacă copilul sau adolescentul va avea posibilitatea să se cunoască, să se exprime, să experimenteze situații sau profesii, așa cum se întâmplă prin jocul complex al teatrului.<!–>Disciplina cu specific teatral are ca finalitate educarea și dezvoltarea atenției, a spiritului de observație, a lucrului în echipă, a gândirii creatoare, a imaginației active, a limbii și vocabularului, a fizicalizării, precum și formarea și educarea ritmului, a vocii (pentru cântat și vorbit), a vorbirii (comunicării) în public, pe nivele de vârstă și interese/competențe.–>Orele propuse în această programă îmbină armonios mai multe arte și competențe, astfel: mișcare (sport și dans), vorbire (dicție, limbă și literatură), cântat (impostație și muzică), imagine (desen, pictură, manufactură). Prin intermediul jocurilor și al exercițiilor propuse în cadrul orei de teatru, urmărim să insuflăm elevilor respect și plăcere pentru (propria) muncă: jocuri create împreună, decoruri și măști construite, spectacole realizate împreună, cântece și dansuri repetate și create împreună. Lucrul în grup, formarea și dezvoltarea personalității fiecărui membru al echipei în cadrul acestor activități sunt esențiale pentru programul și propunerea noastră educațională.<!–>Educația prin teatru este o activitate 100% practică. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea directă a elevilor. Ei își descoperă abilități specifice și își formează competențe socio-emoționale, atât de necesare în viața viitoare de adult.–>Teatru se poate face în diferite medii de învățare: sala de clasă, sala de sport, curtea școlii, parcul etc. cu o singură condiție: ca întreg colectivul să își asume "transformarea" spațiului respectiv în orice alt spațiu/timp cunoscut sau imaginat; iar această aderare la un țel comun îi va face pe elevi să se simtă bine, să-și manifeste starea de bucurie, să devină motivați în realizarea unor scopuri artistice comune grupului din care fac parte. Conform principiului de bază: arta teatrului e artă de grup și nu arta individuală, în atelier se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup, favorizând integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă, dezvoltarea comunicării, a toleranței, a rezolvării unor situații nou apărute, a experimentării, conform principiului concesie și cooperare.<!–>Acolo unde este nevoie se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, eșarfe, culori etc), deși un principiu de bază în arta teatrului – actorul face să existe lucruri care nu există – ne motivează să lucrăm cu succes, exerciții cu obiecte cărora, cu imaginație și convingere, adolescenții le pot schimba identitatea (de ex. un banal pahar de plastic poate deveni pocalul de aur din care bea un prinț o băutură miraculoasă, ori un simplu pantof de sport poate deveni condurul de cleștar al Cenușăresei).–>În derularea demersului didactic se vor lua în considerație următoarele aspecte:– cuprinderea tuturor elevilor în activitățile de teatru, adaptând exercițiile la particularitățile fizice și motrice ale vârstei elevilor; nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor; prin rotație, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor; … – principiul la Teatru nimeni nu pierde niciodată, deci nu există grupe de învingători și învinși, ci colegi care au reușit o performanță într-un anumit moment. Oricum, cu implicare și concentrarea atenției, oricine poate câștiga; … – un joc nou predat se va relua doar pentru amuzamentul elevilor și se va căuta schimbarea unor teme, scopuri, reguli, toate la sugestia elevilor. Exercițiile nu se fac niciodată identic, pentru că aceasta duce la mortificarea creației; teatrul cu și pentru copii se construiește numai pe tărâmul Improvizației; … – jocurile de mișcare se pot lucra de la o clasă la alta, în contexte noi, respectându-se particularitățile elevilor; … – se recomandă ca la fiecare oră să se alterneze tipurile de exerciții pentru a nu plictisi elevii; … – fiecare oră de teatru va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort (încălzirea); … – după fiecare joc care solicită efort, se va lucra un exercițiu static; … – reușita unei clase de teatru ține foarte mult de harul cu care profesorul (profesionalizat) coordonează activitatea de învățare (experimentarea) și de armonia care se creează între elevi. … <!–>Toate activitățile de predare vor respecta principiile didactice de bază, după cum urmează: principiul intuiției sau unității dintre senzorial și rațional; principiul legării teoriei de practică; principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor; principiul sistematizării și continuității cunoștințelor; principiul accesibilității cunoștințelor sau respectării particularităților de vârstă; principiul individualizării și diferențierii învățării; principiul însușirii temeinice a cunoștințelor.–>Pentru proiectarea activităților de învățare puteți folosi bibliografia propusă la sfârșitul acestui document, unde veți regăsi resurse teoretice și numeroase exemple practice.<!–>Evaluarea în atelierul de teatru constă în:Evaluarea continuă, formativă este eminamente practică în cadrul orei de teatru, focalizată pe competențele elevilor, introducând imediat rezultatele ei în fluxul educativ. Evaluarea formativă este internă și este axată pe proces, se face pe tot parcursul învățării, conform unui principiu de bază (exprimat de profesoara americană Viola Spolin): pe scenă, important este procesul, nu succesul. Evaluarea formativă urmărește două dimensiuni:– Evaluarea cu rol de a fixa învățarea, de a o sprijini și întări, urmărind și progresul elevilor (assessment for learning) – permite reflecția asupra modului de învățare al elevilor și oferă direcții de optimizare. Pentru aceasta se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de evaluare (achiziții și progres), cât și de fixare și consolidare a rezultatelor învățării, având o importantă funcție de sprijin a grupului de elevi în învățare. Metodele vor fi cu precădere din sfera celor alternative și complementare, inclusiv sub formă de exerciții și jocuri cu scop evaluativ; … – Evaluarea cu rol de apreciere și evaluare a achizițiilor în termeni de rezultate ale învățării – cunoștințe, abilități, atitudini, comportamente (assessment of learning). În acest scop, se utilizează autoevaluarea și interevaluarea (evaluarea colegială). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activități practice, proiecte individuale și de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important ca profesorul să acorde feedback permanent pentru a evidenția progresul fiecărui elev, să încurajeze exprimarea ideilor, a argumentelor personale, expunerea și valorizarea produselor învățării. … –>Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni și poate avea forma elaborării unui proiect, realizării unor activități în cadrul comunității sau în clasa de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obținute prin proiect, respectiv impactul acestuia în relație cu nivelul de atingere a obiectivelor, dar și modul de lucru și implicarea membrilor echipei, valorificând o dimensiune importantă a acestei discipline opționale – viața în grup, dinamica grupului și procesele de grup.<!–>Evaluarea inițială nu se aplică la orele de Teatru, conform ideii că arta teatrului este o carte deschisă oricui, un loc de joc și experimentare, de dezvoltare și cunoaștere. Nu se recomandă să se facă diferențe între copiii care au făcut teatru și cei care nu au făcut niciodată.–><!–> … 3.–>Metode și mijloace didactice specifice:– Jocuri teatrale, exerciții de improvizație, repertoriul personal; … – Metodologia specifică atelierului de arta actorului (vezi Viola Spolin, op. cit., p. 66): Rezolvarea de probleme, Indicația pe parcurs, Echipele și prezentarea problemei, Evaluarea, Cadrul fizic al studioului de teatru (p. 80), Principii și Puncte de reper (p. 85); … – studiul situației simple (de la A-B-urile cu schimb de 6-8 replici date, la scene adecvate din dramaturgia românească sau universală); … – vizionarea de spectacole – modalitate de formare a capacității de selectare a valorilor artistice (a gustului artistic) și, implicit, modalitate de structurare a personalității elevului; … – corelarea studiului artei actorului cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, educație plastică, educație vizuală, design, scenografie, arta costumului, păpuși-marionete). … … Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare- învățare-evaluare, în concordanță cu specificul acestei discipline integrate.<!–>Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, lucrurile necesare pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă din viața sa, precum și își va îmbunătăți modalitatea de a face față cerințelor școlare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.–>Programa aceasta se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competențe generale, competențe specifice, activități de învățare, conținuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la următoarele întrebări:() În ce scop voi face? (identificarea competențelor)<!–>() Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)–>() Ce conținut voi folosi? (selectarea conținuturilor)<!–>() Cu ce voi face? (analiza resurselor)–>() Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)<!–>–>Această etapă reprezintă un moment important pentru flexibilizarea gândirii, precum și a creativității elevului. +
ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL<!–>1.–>Spectacolul în Antichitatea greacă și cea latină: modalități de realizare, spații de joc, competiții. Miturile antice și valabilitatea lor astăzi: Eschil (Orestia, Rugătoarele), Sofocle (Antigona, Oedip Rege), Euripide (Ifigenia în Aulis, Bachantele), Plaut (Amphitryo, Aulularia), Terențiu (Fata din Andros), Seneca (Medeea). … 2.<!–>Teatrul medieval european între laic (farsa) și religios (mistere și miracole); spectacolele – manifestări ale unei comunități. … 3.–>Teatrul în Renașterea italiană și cea spaniolă – aspecte comune și particularități: commedia dell'arte și afirmarea actorului profesionist; spectacolul în "secolul de aur" spaniol: Tirso di Molina (Don Juan), Calderon de la Barca (Viața este vis), Lope de Vega (Câinele grădinarului). … 4.<!–>Teatrul elisabetan și momentul Shakespeare: apariția profesioniștilor în teatru (actori, manageri, dramaturgi); arhitectura spațiului de joc; direcții noi de expresie teatrală prin dramaturgia lui Shakespeare – tragedie, comedie, drame istorice (Romeo și Julieta, Visul unei nopți de vară, Richard al III-lea, Regele Lear, Furtuna, Regele Ioan, Nevestele vesele din Windsor, Henric al VIII-lea). Motivul "teatru în teatru" și "Sfaturile pentru actori" (Hamlet). … 5.–>Teatrul în timpul lui Ludovic al XIV-lea. Academia franceză și normele în construcția dramatică: Boileau (Arta poetică), Racine (Fedra), Corneille (Cidul). Revoluția Moliere (Avarul, Tartuffe, Scoala nevestelor, Amphitryon, Doctor fără voie). … 6.<!–>Secolul luminilor. Teoria artei actorului la Diderot (Paradox despre actor). Implicarea socială a teatrului – Beaumarchais (Bărbierul din Sevilla). … 7.–>Evoluție și tradiție în teatrul italian: controversa Gozzi (Prințesa Turandot) și Goldoni (Slugă la doi stăpâni). … 8.<!–>Personalitatea lui Goethe și contribuția sa la dezvoltarea teatrului: dramaturg, manager, regizor avant la lettre, teoretician, formator. Mitul faustic în cultura europeană. … 9.–>Teatrul rusesc și contribuția lui la evoluția artei scenice: de la Gogol (Revizorul) la Cehov (Pescărușul, Unchiul Vanea, Trei surori, Livada de vișini) și de la Cehov la Gorki (Azilul de noapte, Vassa Jeleznova). … 10.<!–>De la romantism la realism, de la adevăr psihologic la expresionism: problema libertății individuale și a căutării vocației la Ibsen (Nora, Peer Gynt, Constructorul Solness) și Strindberg (Domnișoara Iulia, Pelicanul, Tatăl). … 11.–>Repere majore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului XX: critica socială de la George Bernard Shaw (Pygmalion) la "furioșii" englezi (John Osborne: Privește înapoi cu mânie). … 12.<!–>Teatrul american de la tragedia modernă (Eugene O'Neill: Din jale se întrupează Electra) la drama omului în societatea contemporană, Arthur Miller (Moartea unui comis voiajor) și Tennessee Williams (Un tramvai numit dorință) … 13.–>Poetici ale teatrului contemporan: teatrul epic și noua tehnică de interpretare la Bertolt Brecht (Micul Organon); revalorificarea moștenirii lui Shakespeare și poetica spațiului gol la Peter Brook (Spațiul gol); teatrul ca "întâlnire magică" între actor și spectator la Jerzy Grotowski (Spre un teatru sărac). … 14.<!–>Direcții novatoare în teatrul modern și postmodern: de la "măștile" lui Pirandello (Șase personaje în căutarea unui autor) și teatrul absurdului (Eugene Ionesco: Cântăreața cheală, Jaques sau Supunerea și Viitorul e în ouă, Lecția, Scaunele) până la falimentul umanității în dramaturgia lui Beckett (Așteptându-l pe Godot). … 15.–>Moștenirea lui Stanislavski: de la Michael Chekhov la Lev Dodin. … +
ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC<!–>1.–>Manifestări cu caracter de spectacol în spațiul cultural românesc (obiceiuri populare cu elemente de spectacol). Rolul teatrului în constituirea statului român modern (programul Daciei literare) și primele spectacole în limba română pe teritoriul celor trei principate. Primele școli de teatru și primele teatre, la Iași și la București … 2.<!–>Vasile Alecsandri și rolul său în constituirea unei dramaturgii naționale. Primul personaj românesc: Coana Chirița – Vasile Alecsandri (Chirița în provincie, Chirița în Iași, Cucoana Chirița în balon). … 3.–>Drama istorică românească: teme și eroi reprezentativi la B.P. Hașdeu (Răzvan și Vidra); Al. Davila (Vlaicu-Vodă), B.Ș. Delavrancea (Apus de Soare), M. Sorescu (Răceala). … 4.<!–>I.L. Caragiale – tipologii, modalități și procedee comice în O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D'ale carnavalului, Conu'Leonida față cu reacțiunea. … 5.–>Diversificarea genului comic în primele decenii ale secolului XX: Tudor Mușatescu (Titanic vals), G. Ciprian (Capul de rățoi), Al. Kirițescu (Gaițele). … 6.<!–>Teatrul lui Mihail Sebastian – între comedia lirică și pragmatismul societății interbelice (Jocul de-a vacanța; Steaua fără nume, Ultima oră). … 7.–>Eroi exponențiali în dramaturgia lui Camil Petrescu (Jocul ielelor, Suflete tari, Act venețian, Danton). … 8.<!–>Dimensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Lucian Blaga (Meșterul Manole, Cruciada copiilor, Anton Pann). … 9.–>Teatrul ca parabolă a existenței umane – de la D.R. Popescu (Acești îngeri triști) la Marin Sorescu (Matca, Iona, A treia țeapă). … 10.<!–>"Comedia umană" în teatrul postbelic: de la Teodor Mazilu (Proștii sub clar de lună) la Matei Vișniec (Angajare de clovn). … 11.–>Regizori români: Ion Sava, Victor Ion Popa, Sică Alexandrescu, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, David Esrig, Valeriu Moisescu, Cătălina Buzoianu, Ion Cojar, Sanda Manu, Andrei Șerban, Mihai Măniuțiu, Alexandru Dabija, Silviu Purcărete, Alexandru Darie. … 12.<!–>Mari autori pe scenă, ecran, radio. Studiul textelor clasice și importanța lor în educație. … 13.–>Direcții în dramaturgia românească contemporană – teme, stiluri, proiecte reprezentative: Mihaela Michailov, Elise Wilk, Alina Nelega, Bogdan Georgescu, Maria Manolescu etc. … +
Arta actorului. Bibliografie obligatorie de specialitate și didactica specialității<!–>1.–>Brook, Peter, Spațiul gol, Editura Unitext, trad. Marian Popescu, 1997 și Editura Nemira, București, 2014 … 2.<!–>Bețiu, Mihaela Elemente de analiză a procesului scenic, UNATC Press, București, 2018 … 3.–>Boal, Augusto, Jocuri pentru actori și non-actori, Fundația Concept, București, 2005 … 4.<!–>Cojar, Ion, O poetică a artei actorului, Ed. Paideia în colaborare cu Unitext, ediția a III-a, 1998 … 5.–>Darie, Bogdana, Curs de arta actorului. Improvizație, UNATC Press, București, 2015 … 6.<!–>Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea Jocuri teatrale. Manual pentru clasele V-VIII, UNATC Press, București, 2016 … 7.–>Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea, Bădoi Victor, Jocuri teatrale de la A la Z, UNATC Press, București, 2018 … 8.<!–>Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea, Arta Teatrului pentru liceeni, UNATC Press, București, 2017 … 9.–>Rotaru, Dana, Jocuri teatrale. Manual pentru clasele 0-IV, UNATC Press, București, 2016 … 10.<!–>Spolin, Viola, Improvizație pentru teatru, trad. Mihaela Bețiu, Unatc Press, 2008 (ediția completă) și 2014 (ediția prescurtată) … 11.–>Stanislavski, Konstantin Sergheevici, Munca actorului cu sine însuși (vol. 1) (vol. 2), Editura Nemira, București, 2013, 2014 … +
Arta actorului. Bibliografie facultativă de specialitate și didactica specialității<!–>1.–>Allain, Paul și Harvie, Jen, Ghidul Routeledge de teatru și performance, Ed. Nemira, București, 2012 … 2.<!–>Apostol, Radu, Teatru ca metodă. Teatru educațional, UNATC Press, București, 2018 … 3.–>Apostol, Radu, Teatru social. Perspective asupra rolului teatrului în raport cu societatea, UNATC Press, București, 2018 … 4.<!–>Barba, Eugenio, O canoe pe hârtie, tratat de antropologie teatrală, Ed. Unitext, traducerea Liliana Alexandrescu, București, 2003 … 5.–>Boal, Augusto, Jocuri pentru actori și non-actori, Fundația Concept, București, 2005 … 6.<!–>Boldașu, Romina, Despre expresivitatea corporală în arta actorului, UNATC Press, București, 2019 … 7.–>Brecht, Bertolt, Micul Organon pentru teatru, "Scrieri despre teatru", Ed. Meridiane, București, 1971 … 8.<!–>Brook, Peter, Fără secrete, gânduri despre actorie și teatru, Editura Nemira, 2012 … 9.–>Ciocșirescu, Thomas, Cuvântul în arta teatrului, UNATC Press, București, 2018 … 10.<!–>Ciocșirescu, Thomas: Curs de vorbire pentru actori și formatori, UNATC Press, București, 2017 … 11.–>Covătariu, Valeria, Cuvinte despre cuvânt, Casa de editură Mureș, Tg-Mureș, 1996 … 12.<!–>Darie, Bogdana, Arta Actorului, complex atitudinal în analiză interdisciplinară, UNATC Press, București, 2018 … 13.–>Darie Bogdana, Basme și povestiri românești, Dramatizări pentru copii și adolescenți, UNATC Press, București, 2019 … 14.<!–>Donellan, Declan, Reguli și instrumente pentru jocul teatral, Ed. Unitext, traducerea S. Stănescu și I. Ieronim, București, 2006 … 15.–>Gheorghiu, Mircea: Actorul și natura umană. Curs de arta actorului, UNATC Press, București, 2017 … 16.<!–>Gîlea, Marius, Despre improvizație, UNATC Press, București, 2018 … 17.–>Gîlea, Marius: Primii pași în arta actorului. Curs practic, UNATC Press, București, 2017 … 18.<!–>Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, Curtea Veche Publishing, București, 2008 … 19.–>Goleman, Daniel, Inteligența socială, Curtea Veche Publishing, București, 2007 … 20.<!–>Lecoq, Jacques, Corpul poetic, Ed. ArtSpect, Oradea, 2009 … 21.–>Lucaci, Liviu: Nașterea actorului, UNATC Press, București, 2017 … 22.<!–>Oprea, Crenguța L., Strategii didactice interactive, ed. a IV-a, ed. Didactică și Pedagogică, București, 2009 … 23.–>Pânișoară, Ion-Ovidiu, Profesorul de success, 59 de principii de pedagogie practică, Ed. Polirom, Colecția Collegium. Științele educației, Iași, 2009 … 24.<!–>Rotaru, Dana, Actorul român între teorie și practică, UNATC Press, București, 2018 … 25.–>Stan, Sandina, Tehnica vorbirii scenice, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1976 … 26.Stanislavski, K.S., Viața mea în artă, trad. I. Flavius și N. Negrea, Ed. Cartea Rusă, București, 1958 … +
Istoria teatrului românesc și universal. Bibliografie<!–>1.–>Aristotel, Poetica, editura Academiei RPR, traducerea D.M. Pippidi, București, 1965 … 2.<!–>Banu, George, Livada de vișini, teatrul nostru, editura Nemira, București, 2011 … 3.–>Banu, George, Reformele teatrului în secolul re înnoirii, editura Nemira, București, 2011 … 4.<!–>Barthes, Roland, Despre Racine, ELU, București, 1969 … 5.–>Baty, Gaston și Chavance, Rene Viața artei teatrale, traducerea Sanda Râpeanu, editura Meridiane, București, 1969 … 6.<!–>Berlogea Ileana, Teatrul și societatea contemporană, Editura Meridiane, București, 1985 … 7.–>Brecht, Bertolt, Scrieri despre teatru, Editura Univers, București, 1977 … 8.<!–>Boileau, Arta poetică, traducerea I. Marinescu, ESPLA, 1957 … 9.–>Brăescu, Ion, Clasicismul în teatru, Editura Meridiane, București, 1971 … 10.<!–>Brook, Peter, Spațiul gol, Editura Unitext, București 1997 … 11.–>Burgess, Anthony, Shakespeare, traducerea Sorana Corneanu, Editura Humanitas, 2002 … 12.<!–>Chekhov, Michael, Gânduri pentru actor. Despre tehnica actoriei, Ed. Nemira, 2017 … 13.–>Cristea, Mircea, Teatrul experimental contemporan, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996 … 14.<!–>Drimba, Ovidiu, Istoria teatrului universal, editura Saeculum, București, 2000 … 15.–>Esslin, Martin, Teatrul Absurdului, Editura UNITEXT, București, 2009 … 16.<!–>Gassner, John, Formă și idee în teatrul modern, Editura Meridiane, București 1972 … 17.–>Ghițulescu, Mircea, Istoria literaturii dramatice române contemporane (1900-2000), Albastros, Buc., 2000 … 18.<!–>Grotowski, Jerzy, Teatru și ritual, Editura Nemira, București, 2014 … 19.–>Huizinga, Johan, Homo ludens, editura Humanitas, București, 2002 … 20.<!–>Kott, Jan: Shakespeare, contemporanul nostru, ELU, 1969 … 21.–>Mandea, Nicolae, Teatralitatea, un concept contemporan, Unatc Press, București, 2006 … 22.<!–>Măniuțiu, Mihai, Redescoperirea actorului, editura Univers, București,1985 … 23.–>Mărculescu, Olga, Commedia dell'arte, editura Univers, București, 1984 … 24.<!–>Nistor, Ana-Maria, Cele mai frumoase 100 piese de teatru povestite pe scurt, Editura Orizonturi, 2012 … 25.–>Nistor, Ana-Maria, Piața teatrului, Editura Academiei Române, București, 2014 … 26.<!–>Nistor, Ana-Maria, Teatrokratia, Unatc Press, București, 2009 … 27.–>Pandolfi, Vito, Istoria Teatrului Universal, editura Meridiane, București, 1971 … 28.<!–>Perrucci, Andrea, Despre arta reprezentației dinainte gândite și despre improvizație, traducerea Olga Mărculescu, editura Meridiane, București, 1982 … 29.–>Popescu, Marian, Scenele teatrului românesc, 1945-2004. De la cenzură la libertate, Editura Unitext 2004 … 30.<!–>Saiu, Octavian, Beckett. Pur și simplu, Editura Paideia, București, 2009 … 31.–>Saiu, Octavian, Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate, Editura Paideia, București, 2011 … 32.<!–>Șevțova, Maria, Calea spre performanță. Dodin și Teatrul Malâi, Fundația Camil Petrescu, București, 2008 … 33.–>Toboșaru, Ion, Contururi spectacologice, Editura Attis, 1998 … 34.<!–>Tonitza-Iordache, Michaela și Banu, George, Arta teatrului, Ed. Nemira, București, 2005 … 35.–>Toniza-Iordache, Mihaela, Despre joc, Editura Junimea, Iași, 1980 … 36.<!–>Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968 … 37.–>Zamfirescu, Ion, Istoria universală a teatrului, vol. I, ESPLA, 1958; vol. II și III, ELU, București, 1958-1968 … 38.<!–>Zamfirescu, Ion, Teatrul european în secolul luminilor, editura Eminescu, 1981 … 39.–>XXX Dialogul ne întrerupt al teatrului în secolul XX, Vol I și II, Ed. Minerva, 1973 … 40.XXX, Maeștri ai teatrului românesc în a doua jumătate a secolului XX, revistă publicată la Unatc Press de un colectiv condus de prof. univ. dr. Valeriu Moisescu și format din cadrele didactice și cercetătorii Ion Cazaban, Nicolae Mandea, Gabriel Avram. … +
Spectacole și ecranizări<!–>I.–>Teatru universal:1.<!–>Danaidele, un spectacol de Silviu Purcărete, Teatrul Național din Craiova, 1996 … 2.–>Confesiuni despre Antigona cu Alexandru Tocilescu, film potret de Corina Tudose … 3.<!–>Arlecchino, servitore di due padroni, regia Georgio Strehler, Piccolo Teatro di Milano … 4.–>Hamlet, regia Liviu Ciulei, Teatrul "L.S. Bulandra", 2000 … 5.<!–>Looking for Richard, documentar cu Al Pacino, 1996 … 6.–>Pescărușul, regia Petre Sava Băleanu, Teatru TV, 1974 … 7.<!–>Trei surori, regia Cornel Todea, Teatru TV, 1993 … 8.–>Livada de vișini, regia Alexandru Lustig, Teatru TV, 2016 … … II.<!–>Teatru românesc:1.–>Chirița, regia Alexandru Dabija, Teatrul Național din Iași, 1985 … 2.<!–>Cucoana Chirița, regia Mircea Drăgan, 1986 … 3.–>Miluță Gheorgiu în rolul Coanei Chirița (înregistrare radiofonică) … 4.<!–>Apus de soare, regia Sică Alexandrescu, preluat de Teatru TV în 1968 … 5.–>O scrisoare pierdută, regia Liviu Ciulei, preluat de Teatru TV, 1982 … 6.<!–>O noapte furtunoasă, regia Sorana Coroamă Stanca, Teatru TV, 1984 … 7.–>D'ale carnavalului, regia Aurel Mihele, Ghe. Nagy, 1958 … 8.<!–>Conu Leonida față cu reacțiunea, regie Sergiu Ionescu, 1985 … 9.–>Titanic vals, regia Dinu Cernescu, Teatru TV, 1992 … 10.<!–>Cuibul de viespi, regia Horea Popescu, 1987 … 11.–>Ultima oră, regia Dinu Cernescu, 1993 … 12.<!–>Steaua fără nume, regia Eugen Todoran, 1983 … 13.–>Jocul ielelor, regia Dan Necșulea, 1982 … 14.<!–>Iona, cu Ilie Gheorghe, Teatrul Național "Marin Sorescu", Craiova, 1994 … 15.–>O batistă în Dunăre, regia Ion Cojar, Teatrul Național București, 1996 … … +
Notă:<!–>Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține examenul: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale, reperele metodologice și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii examenului.–>
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU<!–>
ARTE VIZUALE–>
(EDUCAȚIE PLASTICĂ/EDUCAȚIE VIZUALĂ)<!–>
București–>
– 2023 -<!–>–> +
NOTĂ DE PREZENTARE<!–>Programele pentru perfecționarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea unor noi competențe profesionale prin aprofundarea unor concepte și orientări cu privire la educația artistică înțeleasă ca activitate creativă specifică și interdisciplinară de formare a tinerei generații.–>La examenul național de obținere a definitivării în învățământ se au în vedere atât însușirea temeinică și completă a conținutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, cât și conștientizarea funcțiilor lui practice, gramaticale și de tehnică artistică.<!–>În evaluarea candidaților sunt vizate următoarele aspecte:● stăpânirea cunoștințelor generale din științele educației asimilate în facultate, cu accent pe aplicațiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învățământ, creativitate);–>● aplicarea creativă a informațiilor din didactica specialității dobândite anterior și îmbogățite prin experiența de catedră (limbaj plastic, noțiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice);<!–>● preocupări de optimizare și ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conținutului programei școlare în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor;–>● calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în școala actuală: comunicare vizuală, vizualul în media socială, mass-media, modă, publicitate etc.;<!–>● demonstrarea unor capacități de descoperire a mijloacelor și căilor specifice de cultivare și stimulare a creativității.–><!–>Caracterul integrator și multicultural al acțiunilor reprezentative pentru disciplina educație plastică este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic, învățarea în artă fiind gramaticală și tehnologică (și, doar în acest sens, operațională), punerea în aplicare a acestui conținut implică, din partea profesorilor, motivații de inovare și descoperire a unor strategii, modalități tehnice, mijloace și forme active pentru stimularea creativității vizuale a elevilor.–>Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informației de specialitate, psihopedagogice și metodologice și criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfășurare în învățământul românesc de toate gradele. +
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE – ARTE VIZUALE (EDUCAȚIE PLASTICĂ/EDUCAȚIE VIZUALĂ) +
COMPETENȚE SPECIFICE<!–>● Competențe în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale și/sau comune.–>● Competențe de a concepe curriculum la decizia școlii pe aria curriculară Arte.<!–>● Competențe în structurarea și argumentarea propriilor atitudini estetice față de fenomenul cultural-artistic.–>● Competențe în utilizarea tehnologiilor informaționale specifice comunicării vizuale și a artei vizuale.<!–>● Competența de conturare a unui profil intelectual și profesional prin consultarea constantă a materialelor bibliografice (de specialitate și din specialități înrudite).–>● Cunoașterea temeinică a conținuturilor științifice și metodice ale disciplinei.<!–>● Competența de a construi/alcătui demersuri didactice interactive cu integrarea conținuturilor metodice.–>● Competența de adecvare a demersului didactic la colectivul clasei și/sau la specificul disciplinei.<!–>● Competența de a actualiza prin lecturi, activități în atelier, demonstrații, expuneri, proiecte conform cerințelor reformei curriculare; comunicarea eficientă cu parteneri în activitatea educațională.–> +
COMPETENȚE TRANSVERSALE<!–>● Proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea unui eveniment artistic;–>● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice;<!–>● Autoevaluarea nevoii de formare profesională în scopul inserției și adaptabilității la cerințele locului de muncă.–>I.TEMATICA DE SPECIALITATE +
ELEMENTE DE LIMBAJ ȘI MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTICĂ, COMPOZIȚIA PLASTICĂ ȘI DECORATIVĂ, TEHNICI ȘI PROCEDEE DE LUCRU<!–>A.–>Elemente de limbaj plastic1.<!–>Definire, clasificare și ipostaze ale elementelor de limbaj plastic. Cu referințe din istoria artelor. … 2.–>Potențele constructive și de expresie ale elementelor limbajului plastic. Cu referințe din istoria artelor. … 3.<!–>Amplificarea posibilităților expresive ale elementelor de limbaj obținută prin diversificarea procedeelor tehnice. Cu referințe din istoria artelor. … 4.–>Configurări expresive ale punctului ca element de limbaj grafic, pictural și decorativ. Cu referințe din istoria artelor. … 5.<!–>Necesitatea producerii culorilor (tentelor) rupte și a utilizării lor expresive în construcția spațiului pictural. Cu referințe din istoria artelor. … 6.–>Valențele expresive ale caracteristicilor culorilor (nuanța, saturația, luminozitatea). Cu referințe din istoria artelor. … … B.<!–>Mijloace de expresie plastică1.–>Problematica mijloacelor de expresie plastică în artele vizuale. Cu referințe din istoria artelor. Contrastul cromatic (după J. Itten), tipuri de contraste, procedee de realizare. Cu referințe din istoria artelor. … 2.<!–>Acordul, acorduri cromatice, procedee de realizare. Cu referințe din istoria artelor. … 3.–>Contribuția ritmului (poziție, direcție, mișcare) în reprezentarea expresivă și decorativă a spațiului plastic. Cu referințe din istoria artelor. … 4.<!–>Studiul gamelor cromatice în realizarea armoniei și unității compoziționale. Cu referințe din istoria artelor. … 5.–>Contrastele de linie, formă, culoare și valoare și rolul lor în organizarea compozițiilor cu unul sau mai multe centre de interes. Cu referințe din istoria artelor. … 6.<!–>Problemele unității, proporției și echilibrului formei totale. Cu referințe din istoria artelor. Problematica studiului armoniei și gamelor cromatice. Cu referințe din istoria artelor. … 7.–>Problematica reprezentării spațiului plastic prin modelare și modulare cromatică; culoare locală, ton local. Cu referințe din istoria artelor. … 8.<!–>Structuri coloristice expresive și problematica dezvoltării armoniei din două sau trei culori. Cu referințe din istoria artelor. … 9.–>Problematica redării spațialității prin culoare, a efectelor termodinamice și de greutate ale culorilor. Cu referințe din istoria artelor. … 10.<!–>Ritmul liniar, ritmul cromatic și importanța lor în configurarea deschisă sau închisă, dinamică sau statică a compoziției. Cu referințe din istoria artelor. … 11.–>Elemente de perspectivă liniară și coloristică utilizate în compoziție. Cu referințe din istoria artelor. … … C.<!–>Compoziția1.–>Compoziția, modalitate de organizare a suprafeței sau a spațiului și utilizare a elementelor și mijloacelor de expresie într-un sistem unitar echilibrat și armonios. Tipuri de compoziție. Cu referințe din istoria artelor. … 2.<!–>Structuri compoziționale organizate pe baza raportului armonic al secțiunii de aur. Cu referințe din istoria artelor. … 3.–>Studiul structurilor naturale, interpretarea și organizarea lor în compoziție. Cu referințe din istoria artelor. … 4.<!–>Probleme ale unității și echilibrului în compoziția dinamică a formelor. Cu referințe din istoria artelor. … 5.–>Expresii plastice și decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare, adăugare. Cu referințe din istoria artelor. … 6.<!–>Amplificarea posibilităților expresive ale elementelor de limbaj obținută prin diversificarea procedeelor tehnice. Cu referințe din istoria artelor. … 7.–>Problematica reprezentării și sugerării spațiului tridimensional, a volumului în plan, prin diferite mijloace de expresie valorică și cromatică. Cu referințe din istoria artelor. … 8.<!–>Problema relației culoare-linie-motiv-subiect-mesaj în constituirea armonioasă și expresivă a întregului compozițional. Cu referințe din istoria artelor. … 9.–>Problema relațiilor dintre elementele de limbaj și mijloacele de expresie în compoziția plastică. Cu referințe din istoria artelor. … 10.<!–>Accepțiuni actuale ale spațiului în artele vizuale, (performance, instalații, street-art, etc.).Cu referințe din istoria artelor. … 11.–>Problemele experimentului interdisciplinar în cercetarea structurilor naturii și fructificarea rezultatelor astfel obținute în îmbogățirea expresivității limbajului liniei-culorii-volumului. Cu referințe din istoria artelor. … 12.<!–>Analogii ale organizării, creșterii și dezvoltării ritmice a formelor naturale cu formele și structurile create de om. Cu referințe din istoria artelor. … 13.–>Poziția, direcția, mișcarea și ponderea formelor și problematica reprezentării expresive a spațiului cu două și cu trei dimensiuni. Cu referințe din istoria artelor. … 14.<!–>Simetrie și asimetrie și echilibru în dinamica configurației compoziționale. Cu referințe din istoria artelor. … … D.–>Tehnici1.<!–>Corelația între tehnicile specifice desenului și valențele expresive ale acestora: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în pastel, în peniță, în pensulă, laviul; materiale și instrumente folosite. … 2.–>Corelația între tehnicile specifice gravurii și valențele expresive ale acestora; gravura fără acizi; monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe seche, litografie; instrumentele și materialele folosite. … 3.<!–>Corelația între tehnicile specifice picturii și valențele expresive ale acestora; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guașă, acrilice, pictura pe sticlă, colajul, imprimeul textil, fresca, mozaicul. … 4.–>Corelația între tehnicile specifice modelajului și valențele expresive ale acestora – modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de înălțime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee și cu instrumente adecvate; tehnici în arta decorativa. … 5.<!–>Corelația între analiza imagini și formarea culturii vizuale. … 6.–>Aspecte ale comunicării vizuale în publicitate (graphic design, branding) și corelarea acestora cu limbajul artistic contemporan. … 7.<!–>Aspecte ale receptării mesajului artistic în artele cinetice (video, performance, spectacol, teatru, film, new media, etc). … … … II.–>ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTIA.<!–>Caracterizarea curentelor artistice ale secolului al XIX-lea1.–>Conceptul de "artă pentru artă" în romantism. Exaltarea individualismului și a sentimentalului în romantism, mijloace tehnice-artistice folosite cu predilecție pentru redare. … 2.<!–>Redarea conceptului de adevăr în viziunea artiștilor din Realism. Peisajul și scenele de gen – subiecte în sine. Realitatea cotidiană ca sursă de inspirație. … 3.–>Lumina – eroul secret al picturii impresioniste. … 4.<!–>Divizarea tușei și studierea efectelor optice ale culorii, în studiile neoimpresioniste. Vincent van Gogh – artist marcant și deschizător de drumuri unor noi curente. … … B.–>Analizarea principalelor elemente de reper din arta secolului XX1.<!–>Linia ca element primordial în limbajul plastic al mișcării Art Nouveau. … 2.–>Transcenderea cotidianului în simbolism. Căutarea sensului în artă, dincolo de realitate. … 3.<!–>Fundamentele artistice ale secolului XX: cubismul și futurismul. … 4.–>Recrearea formelor în cubism. Pablo Picasso, personalitate și operă. … 5.<!–>Violența emoției estetice prin exaltarea potențelor cromatice la reprezentanții fovismului. … 6.–>Conceptul de "originalitate cu orice preț" în futurism și în curentele ulterioare. Zgomotul Și agitația – prezența simbol în manifestul artistic al mișcării futuriste. … 7.<!–>Influența artei extrem-orientale în redarea spațiului și cromatică, la reprezentanții mișcării NABI … 8.–>Eclectismul în artă. … 9.<!–>Aglomerări depersonalizate, sentimentul nonsensului și al însingurării, în arta abstractă. … 10.–>Explorarea subconștientului ca posibilă soluție propusă de exponenții suprarealismului. … 11.<!–>Alan Magee și neorealismul American. … 12.–>Vassili Kandinsky – fondator al expresionismului abstract și exponent simbol al evoluției artei din secolului XX. … 13.<!–>Arta Pop și arta conceptuală- aspecte sintetizatoare. … … C.–>Reprezentanți și opere de artă semnificative, din arta românească a secolului XIX-XX1.<!–>Theodor Aman, Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu, repere de gen în pictura românească a secolului al XIX-lea. … 2.–>Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady. … 3.<!–>Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Nicolae Dărăscu. … 4.–>Imagine și simbol în sculptura lui Constantin Brâncuși. … … +
BIBLIOGRAFIE +
Tematica de specialitate; Istoria artei universale și românești<!–>1.–>Achiței, Gh., Artă și experiență, Ed. Albatros, București, 1974; … 2.<!–>Achiței, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, București, 1988; … 3.–>Ailincăi, Alin, Opera "fereastră", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991; … 4.<!–>Ailincăi, Alin, Introducere în gramatica limbajului vizual, Ed. Polirom, București, 2010; … 5.–>Arasse, D., Nu vedeți nimic, Ed. Art, București, 2008; … 6.<!–>Argan, G. C, Arta modernă, Ed. Meridiane, București, 1982; … 7.–>Arnheim, R., Arta și percepția vizuală, Ed. Polirom, București, 2011; … 8.<!–>Arnheim, R., Forța centrului vizual, Ed. Polirom, București, 2012; … 9.–>Bayard Pierre, Cum se ameliorează operele ratate, Ed. Art, București, 2009; … 10.<!–>Berger John, Feluri de a vedea, Ed. Vellant, București, 2018; … 11.–>Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, București, 1975; … 12.<!–>Biciușcă Florin, Geometria simbolică, Ed. Paidea, 2008; … 13.–>Bode, W von, Maeștrii picturii olandeze și flamande, Ed. Meridiane, București, 1974; … 14.<!–>Botez-Crainic Adriana, Istoria artelor plastice, vol. I-III, Editura Didactică și Pedagogică, 2004 – 2011; … 15.–>Bouleau, M., Geometria secretă a pictorilor, Editura Meridiane, București, 1978; … 16.<!–>Bourdieu Pierre, Regulile artei, Ed. Art, București, 1989; … 17.–>Brion, M., Arta abstractă, Ed. Meridiane, București, 1972; … 18.<!–>Burke, E., Despre sublim și frumos, Ed. Meridiane, București, 1981; … 19.–>Cărăbaș Irina, Realismul socialist cu fața spre trecut. Instituții și artiști în România: 1944-1953, Ed. Idea Design Print, Cluj-Napoca, 2017; … 20.<!–>Cârneci Magda, Artele plastice în România 1945-1989 Cu o addenda 1990-2010, Ed. Polirom, București, 2013; … 21.–>Constantin, Paul, Arta 1900, Ed. Meridiane, București, 1973; … 22.<!–>Cristea, M., Sistemul educațional și personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1995; … 23.–>Dabner David, Design grafic. Principiile și practica designului grafic, Ed. Rao, București, 2005 … 24.<!–>Danto, A. C, Transfigurarea locului comun, Ed. Idea, Cluj-Napoca, 2012 de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, București, 1968 … 25.–>Duby, G., Arta și societatea, 980-1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, București, 1987; … 26.<!–>Dumitrescu, Zamfir, Structuri geometrice structuri plastice, Ed. Meridiane, București, 1984; … 27.–>Dumitrescu, Zamfir, Caiete de perspectivă artistică, vol. I, NOI Media Print, 2007; … 28.<!–>Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, București, 1970; … 29.–>Fleming, W., Arte și idei (vol. I și II), Ed. Meridiane, București, 1983; … 30.<!–>Eco, Umberto (coordonator), Istoria frumuseții, București, Editura RAO, 2006; … 31.–>Eco, Umberto (coordonator), Istoria urâtului, București, Editura RAO, 2007; … 32.<!–>Eco, Umberto, Opera deschisă, Ed. Paralela 45, București, 2006; … 33.–>Florea, Vasile Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1980; … 34.<!–>Florian, M., Metafizică și artă, Ed. Echinox, Cluj-Napoca, 1992; … 35.–>Gadamer, H., Actualitatea frumosului, Ed. Polirom, București, 2000 … 36.<!–>Gombrich, E.H., O istorie a artei, Ed. Meridiane, București, 1975; … 37.–>Grosenick, Uta, Art Now, vol. I-IV, Taschen, 2001; … 38.<!–>Hasan, Yvonne, Paul Klee și pictura modernă, Ed. Meridiane, București, 1999; … 39.–>Havel, M., Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, București, 1988; … 40.<!–>Heidegger, M., Originea operei de artă, Ed. Humanitas, București, 2011; … 41.–>Heinzel Tincuța, Artă, spațiu și memorie în epoca digitală, Ed. Paidea, 2009; … 42.<!–>Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, București, 1981; … 43.–>Iacob Bogdan Teodor, De la patos la cinism. Atitudini artistice moderne și contemporane în fața istoriei, Ed. Eikon, 2013; … 44.<!–>Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, Editura AII, 1998; … 45.–>Julius, Anthony, Transgresiuni. Ofensele artei, Ed. Biblioteca Națională a României, București, 2008; … 46.<!–>Kandinsky, W., Spiritualul în artă, Ed. Meridiane, București, 1994; … 47.–>Kessler Erwin, ceARTă, Ed. Nemira, București, 1997; … 48.<!–>Kessler Erwin, X:20 – O radiografie a artei românești după 1989, Ed. Vellant, 2013; … 49.–>Knobler, N., Dialogul vizual, vol. I, II, Ed. Meridiane, București, 1983; … 50.<!–>Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996; … 51.–>Lhote, A., Tratate despre peisaj și figură, Ed. Meridiane, București, 1969; … 52.<!–>Mănescu, Mihail, Mental și senzorial – identitate vizuală în secolul XX, Bistrița, Editura Aletheia, 2006; … 53.–>Millet Catherine, Arta contemporană: istorie și geografie, Ed. Vellant, București, 2017; … 54.<!–>Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002; … 55.–>Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, București, 1985-1986 … 56.<!–>Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, 1996; … 57.–>Pleșu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, București, 1986; … 58.<!–>Popescu, T., Concepte și atitudini estetice, Ed. Meridiane, București, 1983; … 59.–>Preda Sânc, Marilena, Arta video-digitală, Editura Coresi, București, 2005; … 60.<!–>Prut, C, Dicționar de artă modernă, Editura Albatros, 1972; … 61.–>Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, București, 1971; … 62.<!–>Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, București, 1998; … 63.–>K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F. Walther (ed.), Art ofthe 20th Century, Taschen, 2005; … 64.<!–>Sontag Susan, Despre fotografie, Ed. Vellant, București, 2018; … 65.–>Stoiciu, Florin, Tehnici și maniere ale gravurii, Ed. Polirom, București, 2010; … 66.<!–>Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I- IV, Ed. Meridiane, București, 1978; … 67.–>Torna, Iulian-Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iași, 2007; … 68.<!–>Vanoye, F. și Anne Goliot-Lete, Scurt tratat de analiză filmică, Editura AII, 1995; … 69.–>Vlasiu, Ioana, Anii '20. Tradiția și pictura românească, Editura Meridiane, București, 2000; … 70.<!–>Volker, H., Ce este arta? Discuție-atelier cu Beuys, Ed. Idea, Cluj-Napoca, 2003; … 71.–>Wong Regina, Arta minimalismului, Ed. Baroque Books Arts, 2017; … 72.<!–>Woodford Susan, Looking at pictures, Ed. Thames Hudson, Marea Britanie, 2018; … 73.–>**** Dicționar de artă – forme, tehnici, stiluri artistice, vol. I, II, Ed. Meridiane, București, 1998; … 74.<!–>**** Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, Bucureștii, 1973; … … III.–>DIDACTICA SPECIALITĂȚII1.<!–>Creativitatea în lecția de educație plastică – modalități de dezvoltare a creativității. Tehnici și strategii didactice stimulative și de deblocare creativă. … 2.–>Curriculum Național: terminologie, structura planului de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, cicluri curriculare. … 3.<!–>Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: lecția de educație plastică și activitatea de atelier în învățământul de artă. … 4.–>Proiectarea – demers de organizare anticipată a activității didactice în lecția de educație plastică- cunoașterea programei școlare, structura acesteia, definirea și corelarea elementelor de structură a programei școlare; … 5.<!–>Operaționalizarea demersului didactic pentru disciplina Educație plastică, Educație vizuală și Educație artistică … 6.–>Lecția de educație plastică: definirea, structura acesteia, particularități, etape, corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, gramatică, istorie, geografie, educație muzicală, educație fizică, arta actorului etc.) … 7.<!–>Activitatea practică (de atelier), forma de organizare a procesului de învățare, a limbajului plastic și de stimulare a creativității elevilor, de organizare, desfășurare, conducere și evaluare la disciplina Educație plastică și în învățământul de artă – aspecte specifice. … 8.–>Valorificarea experienței proprii de atelier în predarea procedeelor tehnice specifice artelor vizuale. … 9.<!–>Activitatea de joc și jocul de creație. … 10.–>Aspecte specifice ale învățării gramaticii limbajului vizual; învățarea observațională, învățarea experimentală, învățarea prin exersare practică, învățarea prin analogie, învățarea intuitivă, învățarea prin deducție și descoperire, învățarea experimentală, învățarea prin analiză-sinteză, învățarea prin joc, învățarea prin proiect, învățarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creație. … 11.<!–>Abordarea simultană a noțiunilor teoretice și practice în asimilarea limbajului vizual în școală, în condiții predominant practice, de atelier, cu toți elevii. … 12.–>Ocrotirea spontaneității native specifice; stimularea creativității fiecărui elev prin tratare diferențială și personalizată. … 13.<!–>Cerințe metodice ale alcătuirii și utilizării mijloacelor didactice, în educația plastică, în activitatea de exersare și de învățare a limbajului plastic și a tehnicilor specifice. … 14.–>Rolul intuiției, al experimentului și al exercițiului practic demonstrativ în învățarea tehnicilor artistice-plastice în școală. … 15.<!–>Eficiența și limitele diferitelor metode și procedee de studiu după natură în școală. … 16.–>Tipologia exercițiilor și experimentelor practice, desfășurate în orele de educație plastică sau în orele de atelier. … 17.<!–>Metode, procedee și tehnici personale de învățare experimental-practică a gramaticii limbajului vizual în orele de educație plastică sau în orele de atelier. … 18.–>Metode și procedee de achiziționare intuitivă a elementelor de limbaj vizual. … 19.<!–>Stimularea creativității și originalității vizuale a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc. … 20.–>Evaluarea performanțelor obținute de elevi în cursul procesului de învățare; modalități de evaluare specifică disciplinelor artistice; necesitatea evaluării pe baza competențelor specifice, evaluarea formativă și evaluarea obiectivă a lucrărilor elevilor. … 21.<!–>Evaluarea la ora de educație plastică – definiția evaluării, funcțiile acesteia și rolul evaluării în procesul de învățământ și în special în lecția de educație plastică. Metode și instrumente de evaluare specifice. … 22.–>Rolul expoziției, muzeului, examenului, excursiei de documentare etc; educația prin artă și pentru artă a elevilor. … 23.<!–>Activitatea de creație artistică, științifică și metodică a profesorului de arte plastice și tripla lui funcționalitate: șef de atelier sau coleg cu mai multă experiență al elevilor săi, consilier de artă în școală și în aria de influență a școlii, inamic public nr. 1 al Kitsch-ului vizual. … 24.–>Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ: caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor-elev în orele de educație plastică sau în orele de atelier. Tipuri de relații. … +
BIBLIOGRAFIE +
Didactica specialității<!–>1.–>Ailincai, C., Gramatica formelor vizuale, Ed. Paralela 45, București, 2000; … 2.<!–>Anucuța, L., Anucuța, P., Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timișoara, 1997; … 3.–>Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Știința Tehnica, București, 1997; … 4.<!–>Albu Gabriel, O psihologie a educației, Ed. Institutul European, Iași, 2005; … 5.–>Albulescu Ion, Catalano Horațiu, Sinteze de pedagogie generală, Ed. Didactica Publishing House, București, 2020; … 6.<!–>Alexandrescu, D., Nicolau, L, Voicilă, C, Experimentul Zaica, Ed. Meridiane, București, 2000 … 7.–>Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iași, 2002; … 8.<!–>Bocoș, Mușata-Dacia, Instruirea interactivă, Ed. Polirom, Iași, 2013; … 9.–>Ceobanu, Ciprian, Învățarea în mediul virtual, Ed. Polirom, Iași, 2016; … 10.<!–>Cioca, Vasile, Jocul de-a arta, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007; … 11.–>Cioca, Vasile, Imaginea și creativitatea vizual plastică, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007; … 12.<!–>Cioca V., Jocul de-a/cu arta, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2019; … 13.–>Cucoș, C, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002; … 14.<!–>Cucoș, C, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradele didactice, Editura Polirom, Iași, 2009; … 15.–>Dulamă, Maria Eliza, Dezvoltarea creativității și a abilităților practice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010; … 16.<!–>Dulamă Maria Eliza, Didactică axată pe competențe, ediția a 2-a, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012; … 17.–>Dulamă Maria Eliza, Despre competențe, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011; … 18.<!–>Dulamă, Maria Eliza, Metodologii didactice activizante. Teorie și practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2008; … 19.–>Dulamă, Maria Eliza, Cum îi învățăm pe alții să învețe, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2009; … 20.<!–>Enache, Roxana, Managementul clasei de elevi, Ed. Universitară, București, 2019; … 21.–>Ionescu M, Bocoș M, Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești, 2017; … 22.<!–>Hardy, Tom (ed.), Art Education in a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006; … 23.–>Roco, Mihaela, Creativitate și inteligența emoțională, Ed. Polirom, Iași, 2004; … 24.<!–>Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Ed. Institutul European, Iași, 2003; … 25.–>Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, București, 2003; … 26.<!–>Toma, Iulian-Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iași, 2007; … 27.–>**** Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării, Editura Politică, București, 1988; … … +
Notă:<!–>Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține examenul: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale, reperele metodologice și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii examenului.–>
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA<!–>
PENTRU–>
COMERȚ<!–>
PROFESORI–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar reprezintă documentul curricular și normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate și asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoașterii științifice și didactice/metodice a domeniului de referință, cât și parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne și cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.<!–>Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Candidatul care dorește să obțină, prin examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.–>Astfel, examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind, în principal:● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum și a didacticii generale;<!–>● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplinele tehnologice;–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.<!–>–>În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conținuturilor, cum ar fi: relevanța conținuturilor pentru dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conținuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice și tehnologice în schimbare/în evoluție, actualitatea științifică, în raport cu schimbările/inovațiile la nivel conceptual, metodologic și aplicativ și asigurarea calității în educație.<!–> … B.–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare – învățare – evaluare. +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;<!–>● Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat;<!–>● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea rezultatelor învățării precizate în standardele de pregătire profesională;–>● Selectarea și aplicarea unor metode și instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării și/sau rezultatelor învățării vizate;<!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATEA.<!–>MARKETING1.–>Marketingul în activitatea de piață a întreprinderii:● Funcțiile marketingului;<!–>● Mediul de marketing al întreprinderii;–>● Conținutul mediului intern și al mediului extern;<!–>● Relațiile întreprinderii cu mediul extern;–>● Piața – componentă esențială a mediului extern;<!–>● Piața întreprinderii: conținut, dimensiuni, dinamică și profil;–>● Concurența: forme, forțele care acționează asupra concurenței;<!–>● Mixul de marketing: componentele mixului de marketing (cei patru P).–> … 2.<!–>Politica de produs:● Produsul în optica de marketing: componente, dimensiunile gamei de produse;–>● Ciclul de viață al produsului;<!–>● Strategii în politica de produs.–> … 3.<!–>Politica de preț:● Obiectivele politicii de preț;–>● Strategii de preț;<!–>● Factorii de influență ai nivelurilor prețurilor.–> … 4.<!–>Politica de distribuție:● Conținutul și rolul distribuției;–>● Canale de distribuție;<!–>● Strategii de distribuție.–> … 5.<!–>Politica de promovare:● Obiective ale politicii promoționale;–>● Tehnici de promovare: publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice, vânzări personale, târguri și expoziții;<!–>● Strategii promoționale.–> … … B.<!–>ECONOMIA COMERȚULUI1.–>Cererea de mărfuri:● Conținutul cererii de mărfuri;<!–>● Formele de manifestare a cererii de mărfuri;–>● Factorii care influențează cererea de mărfuri.<!–> … 2.–>Oferta de mărfuri:● Conținutul ofertei de mărfuri;<!–>● Structura și caracteristicile ofertei de mărfuri, tendințe privind evoluția acesteia;–>● Înnoirea produselor și diversificarea ofertei de mărfuri.<!–> … 3.–>Relațiile comerțului cu producătorii:● Formele relațiilor comerțului cu producătorii.<!–> … 4.–>Relațiile comerțului cu consumatorii:● Locul și conținutul relațiilor comerțului cu consumatorii.<!–> … 5.–>Protecția consumatorilor:● Conceptele de consumatori și protecția consumatorilor;<!–>● Necesitatea protecției consumatorilor în economia de piață;–>● Drepturile consumatorilor;<!–>● Organizarea procesului de protecție a consumatorilor.–> … 6.<!–>Comerțul cu amănuntul:● Conținutul, rolul și funcțiile comerțului cu amănuntul;–>● Tipologia comerțului cu amănuntul: sectorizarea activității comerciale cu amănuntul, structurarea formelor de vânzare utilizate în comerțul cu amănuntul;<!–>● Tendințe în evoluția comerțului cu amănuntul.–> … 7.<!–>Comerțul cu ridicata:● Conținutul și rolul economic al comerțului cu ridicata;–>● Funcțiile comerțului cu ridicata;<!–>● Tipologia activității comerciale cu ridicata.–> … 8.<!–>Întreprinderea comercială:● Conceptul de întreprindere comercială;–>● Relațiile întreprinderii cu mediul;<!–>● Resursele întreprinderii;–>● Organizarea structurală a întreprinderii comerciale;<!–>● Managementul întreprinderii comerciale: principiile și funcțiile managementului în comerț; sisteme, metode și tehnici de management cu aplicare în comerț; strategii manageriale în comerț.–> … … C.<!–>MERCEOLOGIE (STUDIUL CALITĂȚII PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR)1.–>Noțiuni generale despre mărfuri:● Proprietățile generale ale mărfurilor: clasificare și caracterizare;<!–>● Caracteristicile de calitate ale produselor;–>● Calitatea produselor – concept și dezvoltare;<!–>● Păstrarea și conservarea produselor alimentare (modificările calitative și metodele de conservare);–>● Compoziția chimică și valoarea nutritivă a produselor alimentare;<!–>● Factorii care determină și influențează calitatea produselor și serviciilor.–> … 2.<!–>Ambalarea mărfurilor:● Funcțiile ambalajelor;–>● Metode de ambalare.<!–> … 2.–>Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse alimentare: sortiment, caracteristici de calitate, defecte, verificarea calității:● Produse de morărit și panificație;<!–>● Produse zaharoase;–>● Carne și produse din carne.;<!–>● Pește și produse din pește;–>● Lapte și produse din lapte;<!–>● Produse gustative (stimulente, condimente, băuturi alcoolice).–> … 3.<!–>Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse nealimentare: sortiment, caracteristici de calitate, defecte, verificarea calității:● Confecții textile;–>● Încălțăminte;<!–>● Mărfuri cosmetice;–>● Mărfuri ceramice;<!–>● Mărfuri din sticlă;–>● Mărfuri chimice (de uz casnic). … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Anghel, L.D., Dănețiu, T., Șerbănică, D., Zaharia, R.,<!–> |
Marketing – clasa a XI-a, Editura All Educational, București, 2002–> |
| 2<!–> |
Anghel, L.D., Dănețiu, T., Șerbănică, D., Zaharia, R.,–> |
Marketing – clasa a XII-a, Editura All Educational, București, 2002<!–> |
| 3–> |
Balaure, V., (coordonator) <!–> |
Marketing, Ediția a II-a, Editura Uranus, București, 2002–> |
| 4<!–> |
Bologa, N., Burda, A.,–> |
Merceologie alimentară, Editura Universitară, București, 2006<!–> |
| 5–> |
Bologa, N., Burda, A.,<!–> |
Merceologie alimentară- Metode și tehnici de determinare a calității, Editura Universitară, București, 2007–> |
| 6<!–> |
Bozgan, V., (coordonator)–> |
Comerț și servicii – manual pentru SAM, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2002<!–> |
| 7–> |
Danciu, V.,<!–> |
Marketing – clasa a XI-a, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2001–> |
| 8<!–> |
Danciu, V., Zaharia, R.M.,–> |
Marketing – clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2002<!–> |
| 9–> |
Diaconescu, I., Ardelean D., Diaconescu, M.,<!–> |
Merceologie alimentară. Calitate și siguranță, Editura Universitară, București, 2007–> |
| 10<!–> |
Dima, D., Diaconescu, I., Pamfilie, R. și colab.–> |
Fundamentele științei mărfurilor, Mărfuri alimentare, Editura ASE, 2005<!–> |
| 11–> |
Dinu, V.,<!–> |
Aprecierea calității mărfurilor alimentare și nealimentare, Caiet de lucrări practice, Editura ASE, București, 2003–> |
| 12<!–> |
Dorin, B.V., Bechet, I.,–> |
Marketing. Clasa a XI-a, Editura CD PRESS, București, 2020<!–> |
| 13–> |
Dorin, B.V., Bechet, I.,<!–> |
Politici de marketing. Clasa a XII-a, Editura CD PRESS, București, 2020–> |
| 14<!–> |
Dorin, B.V., Bechet, I.,–> |
Protecția consumatorului. Clasa a X-a, Editura CD PRESS, București, 2018<!–> |
| 15–> |
Dorin, B.V., Brumar, C., Manole, M., Negoianu, N.,<!–> |
Economia întreprinderii. Clasa a IX-a, Editura CD PRESS, București, 2018–> |
| 16<!–> |
Dorin, B.V., Brumar, C., Manole, M., Negoianu, N.,–> |
Calitatea produselor și a serviciilor. Clasa a IX-a, Editura CD Press, București, 2018<!–> |
| 17–> |
Ilie S. si colectiv<!–> |
Comerț clasa a X-a, Editura Oscar Print, București, 2006–> |
| 18<!–> |
Ilie, S., (coordonator)–> |
Marketingul afacerilor, Manual pentru clasa a XI-a, Editura Oscar Print, București, 2016<!–> |
| 19–> |
Ilie, S., (coordonator)<!–> |
Mediul concurențial al afacerilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Oscar Print, București, 2007–> |
| 20<!–> |
Kotler, Ph–> |
Managementul marketingului, Ediția a V-a, Editura Teora, București, 2008<!–> |
| 21–> |
Kotler, Ph., Armstrong, G.,<!–> |
Principiile marketingului, Ediția a IV-a, Editura Teora, București, 2008–> |
| 22<!–> |
Mateiciuc, C., Singureanu, N.,–> |
Marketing – Economic – clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 2002<!–> |
| 23–> |
Mercioiu, V., (coordonator)<!–> |
Management comercial, Editura Economică, București 1998–> |
| 24<!–> |
Olaru, M., (coordonator)–> |
Studiul calității produselor și serviciilor – clasa a XI-a, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2001<!–> |
| 25–> |
Olaru, M., (coordonator)<!–> |
Studiul calității produselor și serviciilor – clasa a X-a, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2004–> |
| 26<!–> |
Paraschivescu, A. O.,–> |
Managementul calității mărfurilor alimentare, Editura Tehnopress, Iași, 2004<!–> |
| 27–> |
Patriche, D.,<!–> |
Tratat de economia comerțului, Editura Eficient, București, 1998–> |
| 28<!–> |
Patriche, D.,–> |
Elemente de economia comerțului, Editura Sylvy, București 2001<!–> |
| 29–> |
Patriche, D., (coordonator)<!–> |
Bazele comerțului, Editura Economică, București, 1999–> |
| 30<!–> |
Patriche, D., ș.a.,–> |
Economia comerțului, Editura Uranus, București, 2002<!–> |
| 31–> |
Petre, T., Iordache, G.,<!–> |
Studiul calității produselor și serviciilor – clasa a XI-a, Editura Niculescu ABC, București, 2001–> |
| 32<!–> |
Petre, T., Iordache, G.,–> |
Calitatea produselor și a serviciilor. Clasa a IX-a, Editura CD Press, București, 2018<!–> |
| 33–> |
Petre, T., Iordache, G., Georgescu, J.D.,<!–> |
Marketing – clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC, București, 2002–> |
| 34<!–> |
Petre, T., Iordache, G., ș.a.,–> |
Studiul calității produselor și serviciilor – clasa a X-a, Editura Niculescu ABC, București, 2007<!–> |
| 35–> |
Petre, T., Iordache, G., ș.a.,<!–> |
Comerț, Manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, București, 2010–> |
| 36<!–> |
Petre, T., Iordache, G., ș.a.,–> |
Comerț, Manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, București, 2010<!–> |
| 37–> |
Pop, N.AI.,<!–> |
Marketing – clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002–> |
| 38<!–> |
Pop, N.AI.,–> |
Marketing – clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002<!–> |
| 39–> |
Răducanu, I., Procopie, R.,<!–> |
Merceologie, Editura ASE, Bucuresti, 2004–> |
| 40<!–> |
Rusu, C.,–> |
Economia comerțului, Editura Mediamira, Cluj- Napoca, 2003<!–> |
| 41–> |
Săseanu, A.S. (coordonator)<!–> |
Economia comerțului intern și internațional. Abordări teoretice, Editura Uranus, Bucuresti, 2015–> |
| 42<!–> |
Stanciu, I.,–> |
Bazele științei mărfurilor, Editura Renaissance, București, 2006<!–> |
| 43–> |
Stanciu, I., Părăian, E., Schileru, I,,<!–> |
Merceologie. Calitatea și sortimentul mărfurilor nealimentare, Editura Oscar Print, București, 2002–> |
| 44<!–> |
Văleanu Boldureanu, G.–> |
Managementul comerțului, Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
… D.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.<!–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.<!–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.<!–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.<!–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.<!–>Evaluarea rezultatelor școlare1.–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.<!–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.<!–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.–>Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … …
+
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5–> |
Cucoș, C.<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D.,<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7–> |
Necșu, I., Iucu, R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică Manual pentru definitivat și gradul didactic II–> |
Editura Polirom, Iași, 2008<!–> |
| 8–> |
Radu I.T.<!–> |
Evaluarea în procesul didactic–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008<!–> |
| 9–> |
Stoica A. (coord.)<!–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori–> |
Editura Prognosis, București, 2001<!–> |
| 10–> |
Stoica A.<!–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.–> |
Humanitas Educațional, București, 2003<!–> |
| 11–> |
***<!–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002<!–> |
| 12–> |
<!–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 13–> |
<!–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 14–> |
<!–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008<!–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU–>
COMERȚ<!–>
MAIȘTRI INSTRUCTORI–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>
NOTA DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul școlar în vigoare și este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice.<!–>Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoașterea, de către maistrul – instructor, a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor tehnologice și a metodicii predării acestora;–>● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;<!–>● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională ;–>● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării rezultatelor învățării dobândite de elevi;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.–>Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învățării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.<!–> … B.–>COMPETENȚELE MAISTRULUI INSTRUCTORPrograma vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;–>● Proiectarea și realizarea activităților de pregătire/instruire practică;<!–>● Selectarea și aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare adecvate activității de pregătire/instruire practică;–>● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de sănătate și securitate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și de protecția mediului înconjurător;<!–>● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.–> … C.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATEA.–>MERCEOLOGIE1.<!–>Importanța merceologiei ca știință tehnico-economică în studiul mărfurilor:● proprietățile generale ale mărfurilor: clasificare, caracterizare;–>● caracteristicile de calitate ale produselor;<!–>● metode și tehnici de stabilizare și conservare a produselor alimentare.–> … 2.<!–>Factorii care determină și influențează calitatea produselor alimentare și nealimentare. … 3.–>Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse alimentare și nealimentare: sortiment, caracteristici de calitate, ambalarea, marcarea, defecte, verificarea calității:● produse de morărit și panificație;<!–>● legume, fructe și produse obținute din acestea;–>● produse zaharoase;<!–>● produse gustative (condimente, stimulente, băuturi);–>● carnea și produsele din carne;<!–>● peștele și produsele din pește;–>● laptele și produsele lactate;<!–>● mărfuri textile-încălțăminte;–>● mărfuri chimice (de uz casnic);<!–>● mărfuri cosmetice;–>● mărfuri din sticlă;<!–>● mărfuri ceramice;–>● mărfuri metalice de uz casnic;<!–>● articole pentru sport, voiaj, turism;–>● mărfuri electrice (electrotehnice, electrocasnice și electronice).<!–> … … B.–>TEHNICA COMERCIALIZĂRII MĂRFURILOR1.<!–>Recepția cantitativă și calitativă a mărfurilor alimentare și nealimentare; … 2.–>Formele de vânzare (clasificare, caracterizare, avantaje și dezavantaje, tipologia unităților); … 3.<!–>Tehnologia amenajării depozitului (funcțiile depozitului comercial, tipuri de depozite, mobilier și utilaje comerciale, mijloace de depozitare); … 4.–>Tehnologia amenajării magazinului (atributele unui punct de vânzare, designul magazinului, amenajarea suprafeței de vânzare, echipamente de prezentare și vânzare, fluxul mărfurilor și ambalajelor în interiorul magazinului); … 5.<!–>Etalarea mărfurilor, informarea cumpărătorilor și asigurarea ambientului corespunzător unui magazin (principii, reguli, tehnici); … 6.–>Tehnici de negociere în activitatea de vânzare-cumpărare și operații tehnice specifice/ servicii post-vânzare pentru cumpărător; … 7.<!–>Întocmirea documentelor specifice evidenței de gestiune și vânzării-cumpărării mărfurilor. … … C.–>ETICĂ PROFESIONALĂ:1.<!–>Cunoașterea clientului: tipologia clienților, tehnici de abordare a clientului la locul vânzării; … 2.–>Norme etice la locul de muncă, deontologia profesională, disciplina în muncă, secretul de serviciu. … … D.<!–>NORMELE DE PROTECȚIE A CONSUMATORILOR ȘI LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE SPECIFICĂ:1.–>Drepturile consumatorilor; … 2.<!–>Obligațiile distribuitorilor (vânzătorilor) privind protecția vieții, sănătății și securității consumatorilor; … 3.–>Modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. … … E.<!–>NORME ȘI REGULI DE IGIENĂ, SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ ȘI PREVENIREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ ÎN COMERȚ:1.–>Factori de risc, boli profesionale, accidente de muncă; … 2.<!–>Reguli de igienă individuală a muncii; … 3.–>Echipamentul individual de protecție, ținuta de lucru; … 4.Principii ergonomice în organizarea locului de muncă. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Bologa, N., Burda A.,<!–> |
Merceologie alimentară – Metode și tehnici de determinare a calității, Editura Universitară, București, 2007–> |
| 2<!–> |
Bologa, N., Burda A.,–> |
Merceologie alimentară, Editura Universitară, București, 2006<!–> |
| 3–> |
Bologa, N., Burda A., (coordonator),<!–> |
Comerț și servicii – Manual pentru școală profesională, anul I, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2002–> |
| 4<!–> |
Diaconescu, I., Ardelean D., Diaconescu, M.,–> |
Merceologie alimentară. Calitate și siguranță, Editura Universitară, București, 2007<!–> |
| 5–> |
Dinu, V.,<!–> |
Aprecierea calității mărfurilor alimentare și nealimentare, Caiet de lucrări practice, Editura ASE, București, 2003–> |
| 6<!–> |
Dorin, V. B.,–> |
Etică și comunicare profesională, clasa a X-a, Editura CD Press, București, 2018<!–> |
| 7–> |
Dorin, B.V., Bechet, I.,<!–> |
Protecția consumatorului. Clasa a X-a, Editura CD PRESS, București, 2018–> |
| 8<!–> |
Dorin, B.V., Brumar, C., Manole, M., Negoianu, N.,–> |
Calitatea produselor și a serviciilor. Clasa a IX-a, Editura CD Press, București, 2018<!–> |
| 9–> |
Ilie, S., și colectivul,<!–> |
Comerț – clasa a IX-a, Editura Oscar Print, București, 2005–> |
| 10<!–> |
Ilie, S., și colectivul,–> |
Calificarea profesională – Lucrător în Comerț – Manual pentru SAM clasa a X a – Studiul mărfurilor, Editura Oscar Print, București, 2005<!–> |
| 11–> |
Ilie, S., și colectivul,<!–> |
Comerț – clasa a X a, Editura Oscar Print, București, 2006–> |
| 12<!–> |
Ilie, S., și colectivul,–> |
Manual de pregătire practică, SAM, clasa a IX-a, Calificarea profesională Lucrător în comerț, Editura Oscar Print, București, 2006<!–> |
| 13–> |
Olaru, M., (coordonator),<!–> |
Studiul calității produselor și serviciilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, 2004–> |
| 14<!–> |
Olaru, M., Pamfilie, R., Sârbu, R., Negrea, M., Păunescu, C., Stanciu, C.,–> |
Studiul calității produselor și serviciilor, Manual pentru clasa a IX-a, Editura Economică Preuniversitaria, 2002<!–> |
| 15–> |
Paraschivescu, A. O.,<!–> |
Managementul calității mărfurilor alimentare, Editura Tehnopress, Iași, 2004–> |
| 16<!–> |
Petre, T., și colectivul,–> |
Comerț – Manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, București, 2010<!–> |
| 17–> |
Petre, T., și colectivul,<!–> |
Comerț – Manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, București, 2010–> |
| 18<!–> |
Petre, T.,–> |
Studiul calității produselor și serviciilor – Manual pentru clasa a X-a, Editura Niculescu ABC, București, 2001<!–> |
| 19–> |
Petre, T., Iordache, G.,<!–> |
Studiul calității produselor și serviciilor – Manual pentru clasa a XI-a, Editura Niculescu ABC, București, 2001–> |
| 20<!–> |
Petre, T., Iordache, G.,–> |
Studiul calității produselor și serviciilor – Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC, București, 2001<!–> |
| 21–> |
Petre, T., Iordache, G.,<!–> |
Calitatea produselor și a serviciilor. Clasa a IX-a, Editura CD Press, București, 2018–> |
| 22<!–> |
Răducanu, I., Procopie, R.,–> |
Merceologie, Editura ASE, Bucuresti, 2004<!–> |
| 23–> |
Ristea, A. L., Patriche, D.,<!–> |
Meseria de comerciant, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995–> |
| 24<!–> |
Ristea, A.L., și colectivul,–> |
Tehnologie comercială, Editura Expert, București, 1999<!–> |
| 25–> |
Stanciu, I., Părăian, E., Schileru, I.,<!–> |
Merceologie. Calitatea și sortimentul mărfurilor nealimentare, Editura Oscar Print, București, 2003–> |
| 26<!–> |
Tudose, C., (coordonator),–> |
Tehnologia comercializării mărfurilor – Manual pentru licee economice, administrative și de servicii, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București, 1997<!–> |
| 27–> |
Văleanu Boldureanu, G.,<!–> |
Managementul comerțului, Editura Performantica, Iași, 2006–> |
| 28<!–> |
Guvernul României,–> |
Ordonanța nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare<!–> |
| 29–> |
Guvernul României,<!–> |
Hotărâre nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare, cu modificările și completările ulterioare–> |
… D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5–> |
Cucoș, C.<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D., <!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7–> |
Necșu, I., Iucu, R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică Manual pentru definitivat și gradul didactic II–> |
Editura Polirom, Iași, 2008<!–> |
| 8–> |
Radu I.T.<!–> |
Evaluarea în procesul didactic–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008<!–> |
| 9–> |
Stoica A. (coord.)<!–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori–> |
Editura Prognosis, București, 2001<!–> |
| 10–> |
Stoica A.<!–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.–> |
Humanitas Educațional, București, 2003<!–> |
| 11–> |
***<!–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002<!–> |
| 12–> |
<!–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 13–> |
<!–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 14–> |
<!–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008<!–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
CONFECȚII PIELE–>
PROFESORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar reprezintă documentul curricular și normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate și asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoașterii științifice și didactice/metodice a domeniului de referință, cât și parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne și cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.–>Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Candidatul care dorește să obțină, prin examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.<!–>Astfel, examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind, în principal:● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum și a didacticii generale;–>● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplinele tehnologice;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conținuturilor, cum ar fi: relevanța conținuturilor pentru dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conținuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice și tehnologice în schimbare/în evoluție, actualitatea științifică, în raport cu schimbările/inovațiile la nivel conceptual, metodologic și aplicativ și asigurarea calității în educație.–>
… B.<!–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare – învățare – evaluare.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;<!–>● Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat;<!–>● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea rezultatelor învățării precizate în standardele de pregătire profesională;–>● Selectarea și aplicarea unor metode și instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării și/sau rezultatelor învățării vizate;<!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.<!–>Materii prime și materiale folosite la obținerea produselor din piele și înlocuitori1.1.–>Clasificarea materialelor … 1.2.<!–>Proprietățile tehnologice ale materialelor de bază● Proprietăți fizice (grosime, suprafață, masa, capacitatea de absorbție a apei, permeabilitatea la vapori, apă și aer, conductibilitatea termică și electrică);–>● Proprietăți mecanice (alungirea și rezistența la tracțiune, rezistența la crăparea feței, rezistența la sfâșiere);<!–>● Comportarea față de agenți fizico-chimici (influența radiațiilor, a variației temperaturii, influența proceselor biochimice, influența factorilor chimici).–> … 1.3.<!–>Histologia și topografia pielii● Histologia pielii brute și finite;–>● Topografia pielii;<!–>● Zonificarea pielii;–>● Compoziția chimică a pielii (tăbăcite mineral, tăbăcite vegetal).<!–> … 1.4.–>Sortimente de piei finite● Sortimente de piei rigide,<!–>● Sortimente de piei flexibile.–> … 1.5.<!–>Sortimente de înlocuitorilor din piele● Înlocuitori flexibili,–>● Înlocuitori rigizi.<!–> … 1.6.–>Materiale sustenabile și inovative pentru industria confecțiilor din piele și înlocuitori, ( materiale noi). … … 2.<!–>Tehnologia confecțiilor din piele și înlocuitori2.1.–>Componența încălțămintei și analiza solicitărilor detaliilor.● Ansamblul superior. Detaliile componente și solicitările la care sunt supuse.<!–>● Ansamblul inferior. Detaliile componente și solicitările la care sunt supuse.–> … 2.2.<!–>Tehnologii de croire în industria confecțiilor din piele● Restricții de poziționare a reperelor pe suprafața materialelor la croire;–>● Utilizarea calitativă a materialelor la croirea reperelor;<!–>● Normarea consumurilor de piei și înlocuitori;–>● Utilajele și S.D.V.le folosite la debitarea reperelor;<!–>● Tehnologii neconvenționale de croire;–>● Controlul calității detaliilor croite.<!–> … 2.3.–>Operații de pregătire a detaliilor flexibile:● Prelucrări prin tăiere: egalizarea reperelor; subțierea marginilor; dantelarea și perforarea decorative;<!–>● Prelucrări în vederea înfrumusețării marginilor vizibile (vopsire, ardere, îndoire);–>● Alte prelucrări: însemnarea reperelor, imprimare, marcarea reperelor; întărirea reperelor.<!–> … 2.4.–>Asamblarea reperelor în industria confecțiilor din piele2.4.1.<!–>Asamblarea prin coasere. Tehnologii de coasere specifice industriei confecțiilor din piele:● Clasificarea și structura cusăturilor; reprezentări; parametrii îmbinării.–>● Condiții de calitate specifice îmbinărilor prin coasere.<!–>● Rezistența îmbinării – factori determinanți;–>● Tehnologii și utilaje de coasere a reperelor flexibile; Mașini de cusut repere flexibile: clasificarea mașinilor de cusut repere flexibile, mecanismele mașinii de cusut simple, formarea cusăturii la mașina de cusut simplă, Mașini de cusut speciale.<!–> … 2.4.2.–>Îmbinarea prin lipire● Tehnologia de lipire cu soluții adezive: pregătirea suprafețelor, aplicarea adezivilor, formarea peliculei solide, suprapunerea și presarea substraturilor în vederea lipirii.<!–> … … 2.5.–>Operații de terminare a fețelor: perforarea carâmbilor și fixarea capselor. … 2.6.<!–>Formarea spațială a detaliilor încălțămintei● Operații pregătitoare în vederea tragerii pe calapod;–>● Preformarea fețelor prin întindere;<!–>● Formarea fețelor pe calapod prin întindere;–>● Condițonarea (stabilizarea)fețelor de încălțăminte.<!–>2.6.1.–>Tălpuirea încălțămintei prin lipire● Clasificarea îmbinărilor prin lipire și a adezivilor folosiți în industria confecțiilor din piele și înlocuitori;<!–>● Tehnologia de lipire;–>● Sisteme de tălpuire: clasificarea sitemelor de tălpuire, tălpuire în sistem II, IV, V.<!–> … … 2.7.–>Tehnologii de finisare a produselor din piele● Finisarea ansamblului superior al încălțămintei;<!–>● Finisarea ansamblului inferior al încălțămintei.–> … … 3.<!–>Procese tehnologice în industria de marochinărie● Tehnologii de croire în industria de marochinărie;–>● Tehnologii de prelucrare a pieselor;<!–>● Asamblarea prin coasere a pieselor;–>● Controlul calității produselor de marochinărie.<!–> … 4.–>Proiectarea articolelor din piele și înlocuitori4.1.<!–>Antropometria membrelor inferioare; … 4.2.–>Sisteme și unități de măsură; … 4.4.<!–>Proiectarea încălțămintei prin metoda copiativă:● Construcția copiativă a desenului de bază;–> … … 5.<!–>Tehnologii de obținere a pieilor finite5.1.–>Tăbăcirea pieilor● Tăbăcirea cu tananți minerali;<!–>● Tăbăcirea vegetală;–> … … 6.<!–>Tehnologii de obținere a înlocuitorilor din piele. … 7.–>Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate7.1.<!–>Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală. … 7.2.–>Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității. … 7.3.<!–>Sisteme de calitate: definiție, terminologie, standarde românești, europene și internaționale. … 7.4.–>Elementele sistemului calității: documentația sistemului calității (manualul calității, proceduri, documente specifice locului de muncă, înregistrările calității). … 7.5.<!–>Instrumente și tehnici în controlul calității: diagrama cauză – efect, diagrama Pareto, histograma, fișa de inspecție (definiție, scop, procedură de aplicare). … … 8.–>Sănătatea și securitatea muncii8.1.<!–>Legislația specifică domeniului sănătății și securității în muncă. … 8.2.–>Măsuri de protecție în muncă: instructaje, fișa individuală și colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție. … 8.3.<!–>Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico- sanitare, consecințele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. … 8.4.–>Măsuri de acordare a primului ajutor: definiție, trusă de prim- ajutor. … 8.5.<!–>Factorii de risc de la locul de muncă: definiție, clasificare, exemple. … 8.6.–>Boli profesionale: definiție, clasificare, boli specifice domeniului textile – pielărie. … 8.7.<!–>Accidente de muncă: definiție, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile – pielărie. … 8.8.–>Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile – pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecție. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
***<!–> |
Standardele de pregătire profesională pentru domeniul Industrie textilă și pielărie, în vigoare–> |
| 2<!–> |
***–> |
Curriculum școlar pentru modulele din aria curriculară Tehnologii, învățământ liceal și profesional, domeniul Industrie textilă și pielărie, în vigoare<!–> |
| 3–> |
***<!–> |
Auxiliarele curriculare pentru disciplinele/ modulele din aria curriculară Tehnologii, în vigoare–> |
| 4<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Cutting_RO.pdf<!–> |
| 5–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Pre-Stitching_RO.pdf–> |
| 6<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Stitching_RO.pdf<!–> |
| 7–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Pre-Lasting_RO.pdf–> |
| 8<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Lasting_RO.pdf<!–> |
| 9–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Assembly_RO.pdf–> |
| 10<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Finishing_RO.pdf<!–> |
| 11–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Design_RO.pdf–> |
| 12<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Tech-Develop_RO.pdf<!–> |
| 13–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Prod-Plan_RO.pdf–> |
| 14<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Quali-Assure_RO.pdf<!–> |
| 15–> |
***<!–> |
https://dia-cvet.eu/wp-content/uploads/2023/05/IO_03_RO_TTM-QM_23.pdf–> |
| 16<!–> |
***–> |
https://dia-cvet.eu/wp-content/uploads/2023/05/IO_03_RO_TTM-NM_23.pdf<!–> |
| 17–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Produse textile, piele și înlocuitori de piele, manual pentru Școala de Arte și Meserii, clasa a X-a, Editura Oscar Print, București, 2006–> |
| 18<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretică, clasa a IX-a, Editura „Oscar Print”, București, 2006<!–> |
| 19–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică, clasa a IX-a, Editura „Oscar Print”, București, 2006–> |
| 20<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Manual pentru clasa a IX-a , Domeniul Industrie textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București, 2011<!–> |
| 21–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Materii prime în industria textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București 2019–> |
| 22<!–> |
Chiriță, A.–> |
Materii prime și auxiliare pentru confecții din piele și înlocuitori, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967<!–> |
| 23–> |
Gheorghe, A.<!–> |
Materii prime și auxiliare din industria pielăriei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1963–> |
| 24<!–> |
Ieacobeanu, I., Cociu V.–> |
Materii prime și materiale folosite în industria ușoară, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București 1997<!–> |
| 25–> |
Harnagea, F., Mihai, A<!–> |
Adezivi și tehnologii de lipire în industria de încălțăminte, Editura „Performantica”, Iași, 2005–> |
| 26<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Manual pentru clasa a X-a , Industrie textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București, 2011<!–> |
| 27–> |
Mălureanu, G., Mihai, A.<!–> |
Bazele proiectării încălțămintei, Editura Performantica, Iași 2003–> |
| 28<!–> |
Donisanu, R., Nebert, C.–> |
Proiectarea articolelor din piele și înlocuitori , manual pentru licee industriale, anii IV și V, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.<!–> |
| 29–> |
Nichita, M., Gheorghescu, C.<!–> |
Tehnologia confecționării încălțămintei din piele și înlocuitori. Manual pentru licee industriale cu profil de textile și confecții, Clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, reeditat după ediția 1976.–> |
| 30<!–> |
Nichita, M., Gheorghescu, C.–> |
Tehnologia confecționării încălțămintei din piele și înlocuitori.<!–>Confecționarea încălțămintei Manual pentru licee industriale cu profil de textile și confecții. Anul III Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976.–> |
| 31<!–> |
Cociu V., Fica, A.–> |
Tehnologia încălțămintei. Manual pentru școli profesionale. Anul I și II, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977<!–> |
| 32–> |
Cociu, V., Mălureanu G.<!–> |
Bazele tehnologiei produselor din piele și înlocuitori, Rotaprint I.P. Iași, 1993–> |
| 33<!–> |
Mălureanu, G., Cociu, V.–> |
Bazele tehnologiei produselor din piele și înlocuitori, partea I-a, Rotaprint I. P. Iași, 1991<!–> |
| 34–> |
Harnagea, F.<!–> |
Tehnologia articolelor de marochinărie, Editura Performantica Iași,2002–> |
| 35<!–> |
Bãlãu–Mîndru, T., Bucevschi, M.D–> |
Tehnologia de obținere a înlocuitorilor de piele, Editura Gh. Asachi, Iași, 2000<!–> |
| 36–> |
Rotaru I., Schultz CH<!–> |
Tehnologia tăbăcirii pieilor, Editura Didactică și Pedagogică, București 1972–> |
| 37<!–> |
Chirița Gh., Chirița A–> |
Tratat de chimia si tehnologia pieilor și blănurilor, Editura Gh. Asachi, Iași, 1999<!–> |
| 38–> |
Mihai, I., Popa, C.<!–> |
Utilajul și tehnologia confecționării încălțămintei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980–> |
| 39<!–> |
Donisanu, R. Nebert, C.–> |
Modelarea încălțămintei, Editura Didactică și Pedagogică, București 1981<!–> |
| 40–> |
Nichita, M., Gheorghescu, C<!–> |
Utilajul și tehnologia confecționării încălțămintei, manual pentru licee industriale clasa a XII-a Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984–> |
| 41<!–> |
V.Cociu ,A. Fica–> |
Utilajul și tehnologia confecționării încălțămintei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977<!–> |
| 42–> |
Croitoru, D.F.<!–> |
Utilaje si automatizări in industria confecțiilor din piele, Rotaprint I. P. Iași, 1987–> |
| 43<!–> |
Volocariu, R.–> |
Procese de fabricație în industria produselor din piele și înlocuitori, Editura „Gh. Asachi” Iași, 1999<!–> |
| 44–> |
Mărcuș, L.,<!–> |
Procese de fabricație în industria produselor din piele și înlocuitori, Rotaprint I. P. Iași, 2010–> |
| 45<!–> |
Gheorghescu, C., Fica, A.–> |
Utilajul și tehnologia meseriei confecționer produse din piele și înlocuitori, manual pentru clasele a IX-a și a X-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 1992<!–> |
| 46–> |
Marinescu, I., ș.a.<!–> |
Sănătatea și securitatea muncii – suport de curs, Industrie textilă și pielărie, Editura Mistral, București, 2008–> |
| 47<!–> |
Țiglea-Lupașcu, R ș.a–> |
Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie, Editura CD PRESS, 2019<!–> |
| 48–> |
Ionescu, C.<!–> |
Asigurarea și controlul calității încălțămintei pe fluxul de fabricație, Editura Universității Oradea, 2002–> |
| 49<!–> |
Roman Stan, F.–> |
Asigurarea calității, manual clasa a XII- a, editura CD PRESS, 2009<!–> |
| 50–> |
Mihai, I., Popa, C., Albuleț, N.<!–> |
Manualul cizmarului – manual pentru școli profesionale anii I și II, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București 1971–> |
… D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5–> |
Cucoș, C.<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D.,<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7–> |
Necșu, I., Iucu,R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică Manual pentru definitivat și gradul didactic II–> |
Editura Polirom, Iași, 2008<!–> |
| 8–> |
Radu I.T.<!–> |
Evaluarea în procesul didactic–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008<!–> |
| 9–> |
Stoica A. (coord.)<!–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori–> |
Editura Prognosis, București, 2001<!–> |
| 10–> |
Stoica A.<!–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.–> |
Humanitas Educațional, București, 2003<!–> |
| 11–> |
***<!–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002<!–> |
| 12–> |
<!–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 13–> |
<!–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 14–> |
<!–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008<!–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
CONFECȚII PIELE–>
MAIȘTRI INSTRUCTORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul școlar în vigoare și este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice.–>Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoașterea, de către maistrul – instructor, a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor tehnologice și a metodicii predării acestora;<!–>● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională ;<!–>● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării rezultatelor învățării dobândite de elevi;–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.<!–>–>Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.<!–>Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învățării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.–> … B.<!–>COMPETENȚELE MAISTRULUI INSTRUCTORPrograma vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;–>● Proiectarea și realizarea activităților de pregătire/instruire practică;<!–>● Selectarea și aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare adecvate activității de pregătire/instruire practică;–>● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de sănătate și securitate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și de protecția mediului înconjurător;<!–>● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.–>
… C.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.–>Materii prime și materiale utilizate în confecționarea articolelor din piele și înlocuitori1.1.<!–>Materiale de bază: clasificare, caracteristici, proprietăți, utilizări. … 1.2.–>Materiale auxiliare: clasificare, caracteristici, proprietăți, utilizări. … … 2.<!–>Tehnologii de obținere și finisare a pieilor finite.2.1.–>Pielea crudă- histologia pielii, compoziția chimică … 2.2.<!–>Pielea finită-criterii de clasificare, topografie, zonificare … … 3.–>Tehnologia confecțiilor din piele și înlocuitori3.1.<!–>Componența încălțămintei și analiza solicitărilor detaliilor3.1.1.–>Ansamblul superior.Detaliile componente și solicitările la care sunt supuse. … 3.1.2.<!–>Ansamblul inferior.Detaliile componente și solicitările la care sunt supuse. … … 3.2.–>Sisteme de confecționare a încălțămintei3.2.1.<!–>Tipuri de îmbinări folosite la sistemele de confecționare:descriere, reprezentare grafică. … 3.2.2.–>Reprezentarea grafică a sistemelor de confecționare a încălțămintei … … 3.3.<!–>Croirea detaliilor flexibile ale încălțămintei3.3.1.–>Caracteristicile tehnologice și zonele topografice ale pielii; … 3.3.2.<!–>Factorii care influențează economicitatea croirii și a ștanțării detaliilor; … 3.3.3.–>Croirea detaliilor flexibile:croirea manuală;croirea mecanică;utilaje folosite. … 3.3.4.<!–>Controlul calității detaliilor croite … 3.3.5.–>Calculul normei de consum. … … 3.4.<!–>Ștanțarea detaliilor rigide ale încălțămintei3.4.1.–>Sisteme și metode de ștanțare; … 3.4.2.<!–>Determinarea normei de consum pentru talpă. … … 3.5.–>Operații de pregătire a detaliilor flexibile-definiție, modul de execuție, utilaje.3.5.1.<!–>Egalizarea detaliilor; … 3.5.2.–>Marcarea detaliilor; … 3.5.3.<!–>Subțierea marginilor detaliilor de fețe; … 3.5.4.–>Trecerea prin flacără, vopsirea și arderea marginilor; … 3.5.5.<!–>Dantelarea și tivirea marginilor; … 3.5.6.–>Prelucrarea marginilor prin întoarcere și paspoalare; … 3.5.7.<!–>însemnarea și perforarea detaliilor de fețe; … 3.5.8.–>Imprimarea desenelor decorative prin presare; … 3.5.9.<!–>Depunerea adezivului și întărirea detaliilor; … 3.5.10.–>îndoirea marginilor detaliilor. … … 3.6.<!–>Asamblarea detaliilor care compun fețele3.6.1.–>Asamblarea provizorie a detaliilor de fețe în vederea coaserii; … 3.6.2.<!–>Asamblarea definitivă a fețelor: clasificarea cusăturilor, tipuri de cusături; … 3.6.3.–>Condiții de calitate și parametri de lucru îmbinărilor prin coasere și ale cusăturilor; … 3.6.4.<!–>Mașini de cusut repere flexibile: clasificarea mașinilor de cusut repere flexibile, mecanismele mașinii de cusut simplă, formarea cusăturii la mașina de cusut simplă, mașini de cusut speciale; … 3.6.5.–>Operații de terminare a fețelor: perforarea carâmbilor și fixarea capselor. … … … 4.<!–>Controlul tehnic de calitate a încălțămintei pe flux de fabricație4.1.–>Controlul tehnic de calitate al reperelor flexibile/rigide după operația de debitare; … 4.2.<!–>Controlul tehnic de calitate al fețelor după operațiile de prelucrare, montare, asamblare a detaliilor; … 4.3.–>Controlul tehnic de calitate a încălțămintei finite. … … 5.<!–>Elemente de proiectare a încălțămintei5.1.–>Anatomia și antropometria membrului inferior … 5.2.<!–>Sisteme și unități de măsură folosite în industria încălțămintei … … 6.–>Întreținerea utilajelor din textile-pielărie6.1.<!–>Curățarea și ungerea utilajelor6.1.1.–>Curățarea utilajelor: locuri de curățare, ustensile necesare, grafic de curățare … 6.1.2.<!–>Ungerea utilajelor: definiție, tipuri de lubrifianți și sisteme de ungere … 6.1.3.–>Identificarea locurilor de curățire și ungere la utilajele deservite … … 6.2.<!–>Norme tehnice de întreținere și reparare a utilajelor. Metode de întreținere: definiție, clasificare, caracterizare … 6.3.–>Respectarea normelor de protecție a mediului privind depozitarea deșeurilor rezultate din curățarea utilajelor. … … 7.<!–>Sănătatea și securitatea muncii7.1.–>Legislația specifică domeniului sănătății și securității în muncă. … 7.2.<!–>Măsuri de protecție în muncă: instructaje, fișa individuală și colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție. … 7.3.–>Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico- sanitare, consecințele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. … 7.4.<!–>Măsuri de acordare a primului ajutor: definiție, trusă de prim- ajutor. … 7.5.–>Factorii de risc de la locul de muncă: definiție, clasificare, exemple. … 7.6.<!–>Boli profesionale: definiție, clasificare, boli specifice domeniului textile – pielărie. … 7.7.–>Accidente de muncă: definiție, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile – pielărie. … 7.8.Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile – pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecție. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
***<!–> |
Standardele de pregătire profesională pentru domeniul Industrie textilă și pielărie, în vigoare–> |
| 2<!–> |
***–> |
Curriculum școlar pentru pentru modulele din aria curriculară Tehnologii, învățământ liceal și profesional, domeniul Industrie textilă și pielărie, în vigoare<!–> |
| 3–> |
***<!–> |
Auxiliarele curriculare pentru disciplinele/ modulele din aria curriculară Tehnologii, în vigoare–> |
| 4<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Cutting_RO.pdf<!–> |
| 5–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Pre-Stitching_RO.pdf–> |
| 6<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Stitching_RO.pdf<!–> |
| 7–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Pre-Lasting_RO.pdf–> |
| 8<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Lasting_RO.pdf<!–> |
| 9–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Assembly_RO.pdf–> |
| 10<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Finishing_RO.pdf<!–> |
| 11–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Design_RO.pdf–> |
| 12<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Tech-Develop_RO.pdf<!–> |
| 13–> |
***<!–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Prod-Plan_RO.pdf–> |
| 14<!–> |
***–> |
http://icsas-project.eu/wp-content/uploads/2020/02/Quali-Assure_RO.pdf<!–> |
| 15–> |
***<!–> |
https://dia-cvet.eu/wp-content/uploads/2023/05/IO_03_RO_TTM-QM_23.pdf–> |
| 16<!–> |
***–> |
https://dia-cvet.eu/wp-content/uploads/2023/05/IO_03_RO_TTM-NM_23.pdf<!–> |
| 17–> |
Barta, Z.<!–> |
Mașini pentru confecții din piele, Editura Didactică și Pedagogică, București 1968–> |
| 18<!–> |
Cociu, V. și Fica, A.–> |
Utilajul și tehnologia confecționării încălțămintei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977<!–> |
| 19–> |
Cociu, V., Mălureanu G.<!–> |
Bazele tehnologiei produselor din piele și înlocuitori, Rotaprint I.P. Iași, 1993–> |
| 20<!–> |
Donisanu, R. și Nebert, C.–> |
Modelarea încălțămintei, Editura Didactică și Pedagogică, București 1981<!–> |
| 21–> |
Drăgoi, O.<!–> |
Îndrumător tehnic comercial pentru articole de încălțăminte Editura Tehnică, București, 1968–> |
| 22<!–> |
Gheorghescu, C., Fica, A.–> |
Utilajul și tehnologia meseriei confecționer produse din piele și înlocuitori, manual pentru clasele a IX-a și a X-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 1992<!–> |
| 23–> |
Huțu, N și Chisăiță, D.<!–> |
Tehnologia confecționării articolelor tehnice și de marochinărie din piele și înlocuitori, Editura Didactică și Pedagogică, București 1976–> |
| 24<!–> |
Ieacobeanu, I. și Cociu, V.–> |
Materii prime și materiale folosite în industria ușoară, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București 1997<!–> |
| 25–> |
Ionescu, C.<!–> |
Asigurarea și controlul calității încălțămintei pe fluxul de fabricație, Editura Universității Oradea, 2002–> |
| 26<!–> |
Marinescu, I., ș.a.–> |
Sănătatea și securitatea muncii – suport de curs, Industrie textilă și pielărie, Editura Mistral, București, 2008<!–> |
| 27–> |
Mărcuș, L.,<!–> |
Procese de fabricație în industria produselor din piele și înlocuitori, Rotaprint I. P. Iași, 2010–> |
| 28<!–> |
Mihai, A., Mălureanu, G.–> |
Bazele proiectării încălțămintei, editura Performantica, Iași, 2003<!–> |
| 29–> |
Mihai, I., Popa, C., Albuleț, N.<!–> |
Manualul cizmarului – manual pentru școli profesionale anii I și II, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București 1971–> |
| 30<!–> |
Mihai, I., Popa, C.–> |
Utilajul și tehnologia confecționării încălțămintei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980<!–> |
| 31–> |
Nechita, M. și Gheorghescu, C.<!–> |
Utilajul și tehnologia confecționării încălțămintei, Editura Didactică și Pedagogică, București 1984–> |
| 32<!–> |
Popescu, C., Nechita, M. ș.a.–> |
Tehnologia confecțiilor din piele și înlocuitori, Editura Didactică și Pedagogică, București 1969<!–> |
| 33–> |
Popescu, C.<!–> |
Tehnologia confecțiilor din piele și înlocuitori, Editura Didactică și Pedagogică, București 1971–> |
| 34<!–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire teoretică, Editura Oscar Print 2006<!–> |
| 35–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.<!–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire practică, Editura Oscar Print 2006–> |
| 36<!–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire teoretică, anul I Școala Profesională, Editura Oscar Print, București, 2003<!–> |
| 37–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.<!–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire practică, anul I Școala Profesională, Editura Oscar Print, București, 2003–> |
| 38<!–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.–> |
Produse textile, piele și înlocuitori de piele, manual pentru SAM, clasa a X-a, Editura Oscar Print, București, 2006<!–> |
| 39–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.<!–> |
Manual pentru clasa a IX-a , Industrie textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București, 2011–> |
| 40<!–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.–> |
Manual pentru clasa a X-a , Industrie textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București, 2011<!–> |
| 41–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.<!–> |
Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie, Editura CD Press, București, 2019–> |
| 42<!–> |
Țiglea-Lupașcu, R. ș.a.–> |
Materii prime în industria textilă și pielărie, editura CD PRESS, București, 2019<!–> |
| 43–> |
Volocariu, R.<!–> |
Procese de fabricație în industria produselor din piele și înlocuitori, Editura „Gh. Asachi” Iași, 1999–> |
… D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D.,<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7–> |
Necșu, I., Iucu,R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică Manual pentru definitivat și gradul didactic II–> |
Editura Polirom, Iași, 2008<!–> |
| 8–> |
Radu I.T.<!–> |
Evaluarea în procesul didactic–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008<!–> |
| 9–> |
Stoica A. (coord.)<!–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori–> |
Editura Prognosis, București, 2001<!–> |
| 10–> |
Stoica A.<!–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.–> |
Humanitas Educațional, București, 2003<!–> |
| 11–> |
***<!–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002<!–> |
| 12–> |
<!–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 13–> |
<!–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 14–> |
<!–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008<!–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
CONFECȚII TEXTILE – TRICOTAJE – FINISAJ TEXTIL–>
PROFESORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar reprezintă documentul curricular și normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate și asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoașterii științifice și didactice/metodice a domeniului de referință, cât și parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne și cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.–>Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Candidatul care dorește să obțină, prin examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.<!–>Astfel, examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind, în principal:● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum și a didacticii generale;–>● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplinele tehnologice;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conținuturilor, cum ar fi: relevanța conținuturilor pentru dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conținuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice și tehnologice în schimbare/în evoluție, actualitatea științifică, în raport cu schimbările/inovațiile la nivel conceptual, metodologic și aplicativ și asigurarea calității în educație.–>
… B.<!–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare – învățare – evaluare.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;<!–>● Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat;<!–>● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea rezultatelor învățării precizate în standardele de pregătire profesională;–>● Selectarea și aplicarea unor metode și instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării și/sau rezultatelor învățării vizate;<!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.<!–>Materii prime și materiale textile1.1.–>Fibre textile: clasificare, structura macromoleculară și chimică, proprietăți fizice, mecanice și chimice; … 1.2.<!–>Fire textile: clasificare, proprietăți fizice și mecanice; … 1.3.–>Țesături și tricoturi: clasificare, proprietăți fizice, mecanice și igienico-funcționale; … 1.4.<!–>Materiale secundare și auxiliare folosite în confecții. … … 2.–>Tehnologii de obținere a tricoturilor2.1.<!–>Noțiuni de bază privind tricoturile: clasificarea tricoturilor, tipuri de ochiuri și elementele lor de structură, metode de reprezentare grafică a tricoturilor, caracteristici și reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură, parametri de structură ai tricoturilor. … 2.2.–>Procesul tehnologic de fabricație a produselor tricotate: definiție, grupe de operații, definirea și succesiunea operațiilor. … 2.3.<!–>Operații tehnologice de pregătire a firelor pentru tricotare: bobinarea firelor (scopuri, tipuri de formate, principiul bobinării, parametrii bobinării, utilaje specifice), urzirea firelor (scopuri, tipuri de formate, principiul urzirii, procedee de urzire, utilaje specifice); … 2.4.–>Bazele procesului de tricotare: organe de formare a ochiurilor (rolul, părțile componente, mișcările organelor de formare a ochiurilor), procedee de tricotare, principii de acționare a organelor de formare a ochiurilor, principii de selectare a organelor de formare a ochiurilor. … 2.5.<!–>Mașini de tricotat: criterii de clasificare, mecanisme și dispozitive comune mașinilor de tricotat (rol, schemă de principiu), caracteristici tehnice ale mașinilor de tricotat. … 2.6.–>Mașini rectilinii de tricotat cu două fonturi: mecanisme și dispozitive comune, mecanismul de formare a ochiurilor (părți componente, tipul, mișcările și poziția relativă a organelor de formare a ochiurilor), posibilități tehnologice. … 2.7.<!–>Mașini circulare de tricotat cu diametru mare: mecanisme și dispozitive comune mașinilor circulare de tricotat, mecanismul de formare a ochiurilor (părți componente, tipul, mișcările și poziția relativă a organelor de formare a ochiurilor), posibilități tehnologice. … 2.8.–>Defecte/neconformități ale tricoturilor din bătătură. Caracteristici de calitate ale tricoturilor: structurale, mecanice, de transmitere a senzației de confort, estetice. … … 3.<!–>Tehnologii de obținere a confecțiilor textile3.1.–>Recepția materialelor3.1.1.<!–>Recepția calitativă (definiție, tipuri de defecte/neconformități) … 3.1.2.–>Recepția cantitativă (definiție, metode, utilaje specifice). … … 3.2.<!–>Pregătirea materialelor pentru croit3.2.1.–>Șablonarea materialelor: definiție, tipuri de încadrări, condiții tehnice, metode de conturare a șabloanelor, consum specific; … 3.2.2.<!–>Șpănuirea materialelor: definiție, scop, condiții tehnice, metode și procedee; … … 3.3.–>Croirea materialelor textile3.3.1.<!–>Secționarea șpanului: definiție, scop, condiții tehnice, mașini de secționat; … 3.3.2.–>Decuparea detaliilor: definiție, condiții tehnice, mașini și utilaje specifice. … 3.3.3.<!–>Ștanțarea detaliilor: definiție, condiții tehnice, mașini și utilaje specifice. … … 3.4.–>Tipuri de îmbinări ale materialelor textile3.4.1.<!–>Îmbinarea prin coasere: clasificarea cusăturilor, reprezentarea structurală și simbolizarea cusăturilor (simplă/de suveică, încheiat-surfilat din trei fire, plane și de acoperire din trei fire, în lanț dintr-un fir și din două fire, ascunsă dintr-un fir), clase de asamblări prin coasere (caracteristici, utilizări), caracteristici de calitate ale îmbinărilor prin coasere. … 3.4.2.–>Îmbinarea prin termolipire: noțiuni generale privind procesul de termolipire, adezivii folosiți la termolipire, parametrii tehnologici ai operației de termolipire, aplicații ale îmbinării prin termolipire, defecte/neconformități la termolipire. … … 3.5.<!–>Utilaje specifice îmbinării prin coasere (mașina de cusut simplă, mașina Triplock, mașina Uberdeck, mașina de cusut în lanț, mașina de cusut ascuns): caracteristici tehnice, funcționare, organe de lucru, parametrii tehnologici ai coaserii. Defecte ale cusăturilor (cauze și remedieri). … 3.6.–>Tratamentul umidotermic: operații, utilaje specifice, parametrii tratamentului umidotermic, defecte/neconformități în urma tratamentului umidotermic. … 3.7.<!–>Principii de construcție a tiparelor produselor de îmbrăcăminte: dimensiuni principale, dimensiuni secundare, adaosuri necesare proiectării îmbrăcămintei, metoda geometrică aplicată în construcția tiparelor de bază pentru produse cu sprijin pe umeri și produse cu sprijin în talie. … … 4.–>Procese tehnologice pentru finisarea materialelor textile4.1.<!–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curățire alcalină, mercerizare, albire. … 4.2.–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare. … 4.3.<!–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea și albirea. … 4.4.–>Tehnologia vopsirii materialelor textile: tipuri de coloranți, principiul vopsirii, factorii care influențează vopsirea, procedee de vopsire. … 4.5.<!–>Tehnologii și utilaje pentru imprimarea materialelor textile: definiția imprimării, principiul imprimării, procedee de imprimare, mașina de imprimat cu șabloane. … 4.6.–>Tehnologii și utilaje pentru apretarea materialelor textile4.6.1.<!–>Apretarea chimică a materialelor textile: definiție, substanțe folosite, efecte de apretare obținute, proprietăți (neșifonabilitate, hidrofobizare, impermeabilizare, ignifugare). … 4.6.2.–>Apretarea fizico-mecanică a materialelor textile (termofixarea, scămoșarea, călcarea). … … … 5.<!–>Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate5.1.–>Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală. … 5.2.<!–>Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității. … 5.3.–>Sisteme de calitate: definiție, terminologie, standarde românești, europene și internaționale. … 5.4.<!–>Elementele sistemului calității: documentația sistemului calității (manualul calității, proceduri, documente specifice locului de muncă, înregistrările calității). … 5.5.–>Instrumente și tehnici în controlul calității: diagrama cauză – efect, diagrama Pareto, histograma, fișa de inspecție (definiție, scop, procedură de aplicare). … … 6.<!–>Sănătatea și securitatea muncii6.1.–>Legislația specifică domeniului sănătății și securității în muncă. … 6.2.<!–>Măsuri de protecție în muncă: instructaje, fișa individuală și colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție. … 6.3.–>Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico- sanitare, consecințele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. … 6.4.<!–>Măsuri de acordare a primului ajutor: definiție, trusă de prim- ajutor. … 6.5.–>Factorii de risc de la locul de muncă: definiție, clasificare, exemple. … 6.6.<!–>Boli profesionale: definiție, clasificare, boli specifice domeniului textile – pielărie. … 6.7.–>Accidente de muncă: definiție, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile – pielărie. … 6.8.Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile – pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecție. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Bucurenci, E. ș.a.<!–> |
Utilajul si tehnologia meseriei. finisor produse textile – Vol I si II–> |
Editura Didactică și Pedagogică București, 1993<!–> |
| 2–> |
Budulan R.,<!–> |
Bazele tehnologiei tricoturilor–> |
Editura BIT, Iași, 1996 și alte ediții<!–> |
| 3–> |
Catalan, F., ș.a.<!–> |
Proiectarea produselor textile–> |
Editura Oscar Print, București, 2008<!–> |
| 5–> |
Cioară, I., Ursache, M.,<!–> |
Ingineria proceselor textile, ediția a II-a, revizuită și adăugată–> |
Editura Cermi, Iași, 1998<!–> |
| 6–> |
Comandar, C.,<!–> |
Procese și mașini de tricotat – mașini de tricotat automate mecanice–> |
Editura Performantica, Iași, 2005<!–> |
| 7–> |
Dan, D.<!–> |
Procese și mașini de tricotat – mașini de tricotat automate mecanice–> |
Editura Performantica, Iași, 2007<!–> |
| 8–> |
Dodu, A., coord.<!–> |
Manualul Inginerului Textilist – vol. 1, 2, 3–> |
Editura AGIR, București, 2002, 2003, 2004<!–> |
| 9–> |
Filipescu, E.,<!–> |
Structura și proiectarea confecțiilor–> |
Editura Performantica, Iași, 2007<!–> |
| 10–> |
Filipescu, E., Avădanei, M.<!–> |
Structura și proiectarea confecțiilor textile, îndrumar de laborator–> |
Editura Performantica, Iași, 2007<!–> |
| 11–> |
Filipescu E.,<!–> |
Proiectarea constructivă a modelelor–> |
Editura Performantica, Iași, 2007<!–> |
| 12–> |
Gribincea, V.<!–> |
Fibre textile naturale–> |
Editura Performantica, Iași, 2007<!–> |
| 13–> |
Grigoriu A., Coman D.<!–> |
Bazele finisării produselor textile–> |
Editura Tehnopress, Iași, 2001<!–> |
| 15–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretică, clasa a IX-a–> |
Editura Oscar Print, București, 2006<!–> |
| 16–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică, clasa a IX-a–> |
Editura Oscar Print, București, 2006<!–> |
| 17–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru Școala de Arte și Meserii – modulul „Produse textile, piele și înlocuitori de piele”, clasa a X-a–> |
Editura Oscar Print, București, 2006<!–> |
| 18–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru Școala de Arte și Meserii – modulul „Procese de obținere a tricoturilor”, clasa a X-a–> |
Editura Oscar Print, București, 2006<!–> |
| 19–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru Școala de Arte și Meserii – modulul „Tehnologii de confecționare a produselor din țesături și tricoturi”, clasa a X-a–> |
Editura Oscar Print, București, 2006<!–> |
| 20–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Suport de curs pentru modulul „Sănătatea și securitatea muncii”, industrie textilă și pielărie–> |
Editura Mistral, București, 2008<!–> |
| 21–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru clasa a IX-a , Industrie textilă și pielărie–> |
Editura CD PRESS, București, 2011<!–> |
| 22–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Industrie textilă și pielărie, manual pentru clasa a X-a–> |
Editura CD PRESS, București, 2011<!–> |
| 23–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie–> |
Editura CD Press, București, 2019<!–> |
| 24–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Materii prime în industria textilă și pielărie–> |
Editura CD PRESS, București, 2019<!–> |
| 25–> |
Lutic, L.<!–> |
Inginerie generală în textile-pielărie, Ingineria tricoturilor și confecțiilor–> |
Editura Performantica, Iași, 2015<!–> |
| 26–> |
Macovei, L., Șerban, V.<!–> |
Tehnologii și utilaje în tricotaje–> |
Editura Gh. Asachi, Iași, 2002<!–> |
| 27–> |
Merticaru, V., ș.a.<!–> |
Materii prime textile – manual pentru clasa a XI-a–> |
Editura Ecomonică Preuniversitaria, București, 2001<!–> |
| 28–> |
Mitu, S., Mitu, M.,<!–> |
Bazele tehnologiei confecțiilor textile, vol. I și vol. II–> |
Editura „Gh. Asachi” Iași 1998 și alte ediții<!–> |
| 29–> |
Moisescu, E.<!–> |
Asigurarea calității–> |
Editura Performantica, Iași, 2007<!–> |
| 30–> |
Mitu, S., Pintilie, E., Mitu, M.<!–> |
Bazele tehnologiei confecțiilor textile – îndrumar de lucrări practice–> |
Editura Performantica, Iași,2006 <!–> |
| 31–> |
Papaghiuc, V.<!–> |
Ingineria confecțiilor textile – procese și mașini–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 32–> |
Papaghiuc, V.<!–> |
Procese și mașini pentru confecții textile–> |
Editura Gh. Asachi, Iași, 2000<!–> |
| 33–> |
Penciuc, M ș.a<!–> |
Tehnologii de tricotare pe mașini rectilinii – îndrumar pentru lucrări de laborator–> |
Editura Performantica, Iași, 2015<!–> |
| 34–> |
Spanțu, C.,<!–> |
Tehnologii textile–> |
Editura Economică, București, 2002<!–> |
| 35–> |
Spanțu, C.,<!–> |
Proiectarea produselor textile–> |
Editura Mistral, București, 2007<!–> |
| 36–> |
Stan, F.R.<!–> |
Asigurarea calității – manual pentru clasa a XII-a/a XIII-a–> |
Editura CD PRESS, București, 2009<!–> |
| 37–> |
Șerban, V., Macovei, L.<!–> |
Tehnologii de tricotare pe mașini circulare–> |
Editura Gh Asachi, Iași, 2002<!–> |
| 38–> |
Șerban V.,<!–> |
Mașini circulare de tricotat cu diametrul mare cu două fonturi–> |
Editura Performantica, Iași, 2015<!–> |
| 39–> |
Ursache, M., Cioară, I.<!–> |
Ingineria tricoturilor și confecțiilor–> |
Editura TEAM, Iași, 2000<!–> |
| 40–> |
Ursache, M.<!–> |
Bazele tehnologiei tricoturilor–> |
Editura Performantica, Iași, 2015<!–> |
| 41–> |
***<!–> |
Planuri-cadru, Planuri de învățământ, Programe Școlare/curriculum, Standarde de Pregătire Profesională în vigoare–> |
<!–> |
… D.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.<!–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.<!–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.<!–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.<!–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.<!–>Evaluarea rezultatelor școlare1.–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.<!–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.<!–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.–>Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … …
+
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D.,<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7–> |
Necșu, I., Iucu,R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică Manual pentru definitivat și gradul didactic II–> |
Editura Polirom, Iași, 2008<!–> |
| 8–> |
Radu I.T.<!–> |
Evaluarea în procesul didactic–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008<!–> |
| 9–> |
Stoica A. (coord.)<!–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori–> |
Editura Prognosis, București, 2001<!–> |
| 10–> |
Stoica A.<!–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.–> |
Humanitas Educațional, București, 2003<!–> |
| 11–> |
***<!–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002<!–> |
| 12–> |
<!–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 13–> |
<!–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 14–> |
<!–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008<!–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
CONFECȚII TEXTILE – TRICOTAJE – FINISAJ TEXTIL–>
MAIȘTRI INSTRUCTORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul școlar în vigoare și este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice.–>Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoașterea, de către maistrul – instructor, a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor tehnologice și a metodicii predării acestora;<!–>● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională ;<!–>● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării rezultatelor învățării dobândite de elevi;–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.<!–>–>Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.<!–>Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învățării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.–> … B.<!–>COMPETENȚELE MAISTRULUI INSTRUCTORPrograma vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;–>● Proiectarea și realizarea activităților de pregătire/instruire practică;<!–>● Selectarea și aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare adecvate activității de pregătire/instruire practică;–>● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de sănătate și securitate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și de protecția mediului înconjurător;<!–>● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.–>
… C.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.–>Materii prime și materiale textile1.1.<!–>Fibre textile: clasificare, proprietăți fizice, mecanice și chimice; … 1.2.–>Fire textile: clasificare, proprietăți fizice și mecanice; … 1.3.<!–>Țesături și tricoturi: clasificare, proprietăți fizice, mecanice și igienico-funcționale; … 1.4.–>Materiale secundare și auxiliare folosite în confecții. … … 2.<!–>Tehnologii de obținere a tricoturilor2.1.–>Noțiuni de bază privind tricoturile: clasificarea tricoturilor, tipuri de ochiuri și elementele lor de structură, metode de reprezentare grafică a tricoturilor, caracteristici și reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură, parametri de structură ai tricoturilor. … 2.2.<!–>Procesul tehnologic de fabricație a produselor tricotate: definiție, grupe de operații, definirea și succesiunea operațiilor. … 2.3.–>Operații tehnologice de pregătire a firelor pentru tricotare: bobinarea firelor (scopuri, tipuri de formate, principiul bobinării, caracteristici de calitate ale bobinelor), urzirea firelor (scopuri, tipuri de formate, principiul urzirii); … 2.4.<!–>Bazele procesului de tricotare: organe de formare a ochiurilor (rolul, părțile componente și mișcările organelor de formare a ochiurilor), procedee de tricotare. … 2.5.–>Mașini de tricotat: criterii de clasificare, mecanisme și dispozitive comune mașinilor de tricotat (rol, schemă de principiu), caracteristici tehnice ale mașinilor de tricotat. … 2.6.<!–>Mașini rectilinii de tricotat cu două fonturi: mecanisme și dispozitive comune, mecanismul de formare a ochiurilor (părți componente, tipul și mișcările organelor de formare a ochiurilor), operații de deservire. Defecte ale tricoturilor produse pe mașini rectilinii de tricotat. Cauze. Remedieri. … 2.7.–>Mașini circulare de tricotat cu diametru mare: mecanisme și dispozitive comune mașinilor circulare de tricotat cu diametru mare, mecanismul de formare a ochiurilor (părți componente, tipul și mișcările organelor de formare a ochiurilor), operații de deservire. Defecte ale tricoturilor produse pe mașini circulare de tricotat cu diametru mare. Cauze. Remedieri. … … 3.<!–>Tehnologii de obținere a confecțiilor textile3.1.–>Recepția materialelor3.1.1.<!–>Recepția calitativă (definiție, tipuri de defecte/neconformități) … 3.1.2.–>Recepția cantitativă (definiție, metode, echipamente specifice). … … 3.2.<!–>Pregătirea materialelor pentru croit3.2.1.–>Șablonarea materialelor: definiție, condiții tehnice, metode de șablonare; … 3.2.2.<!–>Șpănuirea materialelor: definiție, scop, condiții tehnice și metode și procedee; … … 3.3.–>Croirea materialelor textile3.3.1.<!–>Secționarea șpanului: definiție, scop, condiții tehnice, mașini de secționat (descriere, funcționare, deservire); … 3.3.2.–>Decuparea detaliilor: definiție, condiții tehnice, mașini și utilaje specifice (funcționare, deservire). … 3.3.3.<!–>Ștanțarea detaliilor: definiție, condiții tehnice, mașini și utilaje specifice. … … 3.4.–>Tipuri de îmbinări ale materialelor textile3.4.1.<!–>Îmbinarea prin coasere: clasificarea cusăturilor, clase de asamblări prin coasere (caracteristici, utilizări), caracteristici de calitate ale îmbinărilor prin coasere. … 3.4.2.–>Îmbinarea prin termo lipire: noțiuni generale privind procesul de termolipire, aplicații ale îmbinării prin termolipire, defecte/neconformități la termolipire. … … 3.5.<!–>Utilaje specifice îmbinării prin coasere (mașina de cusut simplă, mașina Triplock, mașina Uberdeck, mașina de cusut în lanț, mașina de cusut ascuns): organe de lucru, operații de deservire și de reglare a parametrilor tehnologici ai coaserii. Defecte ale cusăturilor (cauze și remedieri). … 3.6.–>Tratamentul umidotermic: operații, utilaje specifice, deservirea utilajelor, reglarea parametrilor tratamentului umidotermic, defecte/neconformități în urma tratamentului umidotermic. … 3.7.<!–>Principii de construcție a tiparelor produselor de îmbrăcăminte: dimensiuni principale, dimensiuni de bază, adaosuri necesare proiectării îmbrăcămintei, metoda geometrică aplicată în construcția tiparelor de bază pentru produse cu sprijin pe umeri și produse cu sprijin în talie. … … 4.–>Procese tehnologice pentru finisarea materialelor textile4.1.<!–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curățire alcalină, mercerizare, albire (definiție, scop, factori de influență). … 4.2.–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare (definiție, scop, factori de influență). … 4.3.<!–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea și albirea (definiție, scop, factori de influență). … 4.4.–>Tehnologia vopsirii materialelor textile: tipuri de coloranți, principiul vopsirii, factorii care influențează vopsirea, procedee de vopsire. … 4.5.<!–>Tehnologii și utilaje pentru imprimarea materialelor textile: definiția imprimării, principiul imprimării, procedee de imprimare, mașina de imprimat cu șabloane. … 4.6.–>Tehnologii și utilaje pentru apretarea materialelor textile4.6.1.<!–>Apretarea chimică a materialelor textile: definiție, substanțe folosite, efecte de apretare obținute, proprietăți (neșifonabilitate, hidrofobizare, impermeabilizare, ignifugare). … 4.6.2.–>Apretarea fizico-mecanică a materialelor textile (termofixarea, scămoșarea, călcarea). … … … 5.<!–>Întreținerea utilajelor din textile-pielărie5.1.–>Curățarea și ungerea utilajelor5.1.1.<!–>Curățarea utilajelor: locuri de curățare, ustensile necesare, grafic de curățare … 5.1.2.–>Ungerea utilajelor: definiție, tipuri de lubrifianți și sisteme de ungere … 5.1.3.<!–>Identificarea locurilor de curățire și ungere la utilajele deservite … … 5.2.–>Norme tehnice de întreținere și reparare a utilajelor. Metode de întreținere: definiție, clasificare, caracterizare. … 5.3.<!–>Respectarea normelor de protecție a mediului privind depozitarea deșeurilor rezultate din curățarea utilajelor. … … 6.–>Sănătatea și securitatea muncii6.1.<!–>Legislația specifică domeniului sănătății și securității în muncă. … 6.2.–>Măsuri de protecție în muncă: instructaje, fișa individuală și colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție. … 6.3.<!–>Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico-sanitare, consecințele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. … 6.4.–>Măsuri de acordare a primului ajutor: definiție, trusă de prim- ajutor. … 6.5.<!–>Factorii de risc de la locul de muncă: definiție, clasificare, exemple. … 6.6.–>Boli profesionale: definiție, clasificare, boli specifice domeniului textile – pielărie. … 6.7.<!–>Accidente de muncă: definiție, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile – pielărie. … 6.8.–>Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile – pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecție. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Barbu, I., Suciu, N. ș.a.<!–> |
Utilajul și tehnologia meseriei tricoter – manual pentru clasele a IX-a și a X-a–> |
Editura Didactică și Pedagogică București, 1993<!–> |
| 2–> |
Bucurenci, E. ș.a.<!–> |
Utilajul si tehnologia meseriei. finisor produse textile – Vol I si II–> |
Editura Didactică și Pedagogică București, 1993<!–> |
| 3–> |
Budulan R.,<!–> |
Bazele tehnologiei tricoturilor–> |
Editura BIT, Iași, 1996 și alte ediții<!–> |
| 4–> |
Catalan, F., ș.a.<!–> |
Proiectarea produselor textile–> |
Editura Oscar Print, București, 2008<!–> |
| 5–> |
Cioară, I., Ursache, M.,<!–> |
Ingineria proceselor textile, ediția a II-a, revizuită și adăugată–> |
Editura Cermi, Iași, 1998<!–> |
| 6–> |
Ciontea, G.<!–> |
Utilajul și tehnologia meseriei – confecționer îmbrăcăminte din țesături și tricoturi, vol. I și II–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991 și alte ediții<!–> |
| 7–> |
Ciontea, G.<!–> |
Utilajul și tehnologia meseriei – confecționer îmbrăcăminte din țesături și tricoturi–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991 și alte ediții<!–> |
| 8–> |
Ciontea, G.<!–> |
Proiectarea îmbrăcămintei, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990<!–> |
| 9–> |
Dan, D.<!–> |
Procese și mașini de tricotat – mașini de tricotat automate mecanice–> |
Editura Performantica, Iași, 2005<!–> |
| 10–> |
Grigoriu A., Coman D.<!–> |
Bazele finisării produselor textile–> |
Editura Tehnopress, Iași, 2001<!–> |
| 11–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire teoretică, anul I Școala Profesională–> |
Editura Oscar Print, București, 2003<!–> |
| 12–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire practică, anul I Școala Profesională–> |
Editura Oscar Print, București, 2003<!–> |
| 13–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretică, clasa a IX-a–> |
Editura Oscar Print, București, 2003<!–> |
| 14–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică, clasa a IX-a–> |
Editura Oscar Print, București, 2003<!–> |
| 15–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.<!–> |
Manual pentru Școala de Arte și Meserii – modulul „Produse textile, piele și înlocuitori de–>piele”, clasa a X-a<!–> |
Editura Oscar Print, București, 2003–> |
| 16<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Manual pentru Școala de Arte și Meserii – modulul „Procese de obținere a tricoturilor”, clasa a X-a<!–> |
Editura Oscar Print, București, 2003–> |
| 17<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Manual pentru Școala de Arte și Meserii – modulul „Tehnologii de confecționare a produselor din țesături și tricoturi”, clasa a X-a<!–> |
Editura Oscar Print, București, 2003–> |
| 18<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Manual pentru clasa a IX-a , Industrie textilă și pielărie<!–> |
Editura CD PRESS, București, 2011–> |
| 19<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Manual pentru clasa a IX-a , Industrie textilă și pielărie<!–> |
Editura CD PRESS, București, 2011–> |
| 20<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Industrie textilă și pielărie, manual pentru clasa a X-a<!–> |
Editura CD PRESS, București, 2011–> |
| 21<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie<!–> |
Editura CD PRESS, București, 2011–> |
| 22<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R., ș.a.–> |
Materii prime în industria textilă și pielărie<!–> |
Editura CD PRESS, București, 2011–> |
| 23<!–> |
Lutic, L.–> |
Inginerie generală în textile-pielărie, Ingineria tricoturilor și confecțiilor<!–> |
Editura Performantica, Iași, 2015–> |
| 24<!–> |
Macovei, L., Șerban, V.–> |
Tehnologii și utilaje în tricotaje<!–> |
Editura Gh. Asachi, Iași, 2002–> |
| 25<!–> |
Merticaru, V., ș.a.–> |
Materii prime textile – manual pentru clasa a XI-a<!–> |
Editura Ecomonică Preuniversitaria, București,–>2001<!–> |
| 26–> |
Mitu, S., Mitu, M.,<!–> |
Bazele tehnologiei confecțiilor textile, vol. I și vol. II–> |
Editura „Gh. Asachi” Iași 1998 și alte ediții<!–> |
| 27–> |
Moisescu, E.<!–> |
Asigurarea calității–> |
Editura Performantica, Iași, 2003<!–> |
| 28–> |
Mitu, S., Pintilie, E., Mitu, M.<!–> |
Bazele tehnologiei confecțiilor textile – îndrumar de lucrări practice–> |
Editura Performantica, Iași, 2003<!–> |
| 29–> |
Neagu, G. ș.a.<!–> |
Utilaje și tehnologii de profil – pregătire generală tricoterconfecționer, școala profesională anul II–> |
Editura economică Preuniversitaria, București,<!–>2001–> |
| 30<!–> |
Papaghiuc, V.–> |
<!–> |
–> |
| 31<!–> |
Penciuc, M ș.a–> |
<!–> |
–> |
| 32<!–> |
Spanțu, C.,–> |
<!–> |
–> |
| 33<!–> |
Spanțu, C.,–> |
<!–> |
–> |
| 34<!–> |
Șerban, V., Macovei, L.–> |
<!–> |
–> |
| 35<!–> |
Șerban V.,–> |
<!–> |
–> |
| 36<!–> |
Ursache, M., Cioară, I.–> |
Ingineria tricoturilor și confecțiilor<!–> |
Editura TEAM, Iași, 2000–> |
| 47<!–> |
Ursache, M.–> |
Bazele tehnologiei tricoturilor<!–> |
Editura Performantica, Iași, 2015–> |
| 41<!–> |
***–> |
Planuri-cadru, Planuri de învățământ, Programe Școlare/curriculum, Standarde de Pregătire Profesională în vigoare<!–> |
–> |
… D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D.,<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7–> |
Necșu, I., Iucu,R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică Manual pentru definitivat și gradul didactic II–> |
Editura Polirom, Iași, 2008<!–> |
| 8–> |
Radu I.T.<!–> |
Evaluarea în procesul didactic–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008<!–> |
| 9–> |
Stoica A. (coord.)<!–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori–> |
Editura Prognosis, București, 2001<!–> |
| 10–> |
Stoica A.<!–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.–> |
Humanitas Educațional, București, 2003<!–> |
| 11–> |
***<!–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002<!–> |
| 12–> |
<!–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 13–> |
<!–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului–> |
<!–> |
| 14–> |
<!–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008<!–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU COREGRAFIE–>
– București -<!–>
2023–>
+
NOTA DE PREZENTARE<!–>Prezenta tematică vine în ajutorul cadrelor didactice pentru actualizarea cunoștințelor de specialitate și de pedagogie precum și pentru racordarea acestora la direcțiile impuse de reforma învățământului din România.–>Această programă își propune ca prin temele de specialitate să servească șlefuirii personalității creatoare a profesorului din cadrul ariei curriculare: arte – specialitatea: coregrafie, să ducă la îmbunătățirea competențelor specifice profesiei în conformitate cu unitățile de competență generală pentru profesia de cadru didactic.<!–>Programa de față se adresează profesorilor din învățământul preuniversitar care desfășoară activități didactice în cadrul diferitelor discipline din cadrul ariei curriculare: arte – specialitatea: coregrafie și urmărește:– consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice a profesorului de coregrafie; … – actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației artistice în învățământul general și de specialitate; … – corelarea conținuturilor de specialitate cu planul cadru și curriculum – ul național în vigoare; … – rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învățământ coregrafic – predare, învățare, evaluare la diferite specialități, ținând cont de ciclurile curriculare dar și de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor; … – dezvoltarea capacităților de interpretare intra- și interdisciplinare a conținuturilor și de formare a unei culturi curriculare; … – valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic contemporan, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor, care să faciliteze învățarea eficientă de către elevi, a conținuturilor specifice disciplinei; … – dezvoltarea capacităților de evaluare a cunoștințelor și deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente și tehnici de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării. … –> +
COMPETENȚE GENERALE<!–>Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor coregrafice, profesorul trebuie să demonstreze că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv – educativ la un nivel artistic convingător. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator de artă sau viitor balerin, cadrul didactic trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal.–>Conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă propun profesorului care predă una dintre disciplinele din specialitatea coregrafie să facă, prin intermediul examenului de definitivare, dovada faptului că se preocupă temeinic de perfecționarea continuă a prestației sale didactice. Se înlătură astfel posibile cazuri de degradare în timp a capacității artistice și pedagogice ale cadrelor didactice, constituind totodată o garanție a profesionalismului în învățământul artistic.<!–>Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale și urmărește ca profesorul să aibă competențe de:– a deschide un câmp vast de experimentare, de descoperire și de autocunoaștere, de cunoaștere și inter-relaționare umană; … – a-i introduce pe elevi în studiul artelor spectacolului; … – a opera cu elemente de limbaj de specialitate în abordarea creațiilor artistice din sfera artelor spectacolului; … – investigare istorico-stilistică și structurală a fenomenului coregrafic, cunoașterea conținuturilor artistice, științifice și didactice ale disciplinelor din domeniul artelor spectacolului. … –> +
COMPETENȚELE SPECIFICE<!–>În procesul de predare – învățare – evaluare cadrul didactic trebuie să fie capabil:– să cunoască conținuturile științifice ale disciplinei și să opereze corect și adecvat cu limbajul specific necesar praxisului coregrafic școlar; … – să opereze cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenței de specialitate în plan teoretic; … – să motiveze elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor și aptitudinilor specifice; … – să utilizeze și să dezvolte valențele creative ale elevilor/ elevului în lecția de dans; … – să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive și să-și adapteze strategiile didactice la conținuturi; … – să utilizeze documentele școlare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei școlare în vederea unui demers didactic eficient; … – să posede o gândire critică privitoare la creațiile coregrafice, având o atitudine reflexivă asupra dansului, precum și disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitsch. … – să dețină capacitatea de a comunica cu clasa /elevul. … – să dețină capacitatea de a funcționa ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală și națională. … –> +
COMPETENȚE TRANSVERSALE– proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea unui eveniment artistic; … – aplicarea tehnicilor de muncă eficientă într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice; … – autoevaluarea nevoii de formare profesională în scopul inserției și adaptabilității la cerințele locului de muncă. … +
TEMATICA DE SPECIALITATE<!–>1.–>ISTORIA BALETULUII.<!–>Istoria artei coregraficeI.1.–>Dansul în AntichitateI.1.1.<!–>Dansul ritual și ceremonial în Grecia antică. … I.1.2.–>Dansul în Roma antică. Forme de manifestare. … … I.2.<!–>De la divertismentele dansante la opera-balet.I.2.1.–>"Ballet comique de la reine". … I.2.2.<!–>Contextul cultural-politic al Franței în timpul lui Ludovic al XIV-lea. … I.2.3.–>Baletele regale. Sincretism artistic. … I.2.4.<!–>Prima academie de dans. Fixarea unor principii și constante de bază ale artei coregrafice. … … I.3.–>Iluminismul francez. Jean Georges Noverre – creatorul coregrafiei moderneI.3.1.<!–>Concepția noverriană a baletului de acțiune (ballet d'action). … I.3.2.–>"Scrisori despre dans și balete"- Principiile fundamentale ale esteticii coregrafice și metodicii pedagogiei noverriene. … … I.4.<!–>Influența curentului romantic în dezvoltarea artei coregraficeI.4.1.–>Ipostaze ale feminității în baletul romantic (Maria Taglioni, Fanny Elssler, Carlotta Grisi, … I.4.2.<!–>De la "ballet blanc" la apoteoza estetică a spectacolului de dans clasic. … I.4.3.–>Contribuția coregrafilor Filippo Taglioni, Jean Coralli, Jules Perot, Joseph Mazilier, Arthur Saint-Leon, Marius Petipa, Lev Ivanov la evoluția academismului coregrafic. … I.4.4.<!–>Analiza literar-muzical-coregrafică a unor spectacole de balet reprezentative din repertoriul universal, semnate de coregrafii menționați. … … I.5.–>Serghei Diaghilev și "Baletele ruse" (Ballets Russes)- drumul de la tradiție la inovațieI.5.1.<!–>Aportul artiștilor coregrafi Mihail Fokin, Vaslav Nijinski, Leonid Massine, Bronislava Nijinska la diversificarea conceptelor coregrafice în cadrul "Stagiunilor ruse". … I.5.2.–>Influența compozitorilor Igor Stravinski, Maurice Ravel, Claude Debussy și a pictorilor Pablo Picasso, Leon Bakst, la dezvoltare artei coregrafice la începutul secolului XX. … I.5.3.<!–>Serge Lifar-promotorul noului academism; Manifestul coregrafului. … … I.6.–>Teoreticienii mișcării. Corpul și scopul limbajului coregrafic. Ritm și mișcareI.6.1.<!–>Franγois Delsarte. Emile Jaques-Dalcroze. … … I.7.–>Precursorii modernismului coregrafic în AmericaI.7.1.<!–>Particularități și inovații în concepția artiștilor coregrafi: Loie Fuller, Isadora Duncan, Ruth Saint, Denis, Ted Shawn. … … I.8.–>Contextul socio-politic al apariției expresionismului german.I.8.1.<!–>Rudolf von Laban – Analiza mișcării coregrafice. Choreutics și Labanotation. … I.8.2.–>Mary Wigman. Creație-Interpretare-Pedagogie. … I.8.3.<!–>Kurt Joos. FolkwangHochschule – laborator coregrafic. … … I.9.–>Dansul modern și contemporan american- sinteză a influențelor culturale și a interferențelor coregraficeI.9.1.<!–>Fondatorii dansului modern american – Martha Graham, Doris Humphrey, Jose Limon, Lester Horton. … I.9.2.–>Alwin Nicolais. Alvin Ayley. Trisha Brown. … I.9.3.<!–>George Balanchine – creatorul baletului neoclasic american. … I.9.4.–>Merce Cunningham. Abstracționismul în dans. Events. Tehnica Cunningham. … I.9.5.<!–>Postmodernism. Principiile estetice ale activităților artistice de la Judson Church. … I.9.6.–>Arta coregrafică europeană a secolului XX. … I.9.7.<!–>Antony Tudor, Birgit Cullberg, Roland Petit. … I.9.8.–>Maurice Bejart – Viziunea bejartiană între ecletism și sincretism. Spectacolul total. … I.9.9.<!–>Pina Bausch – Realitate. Creație. Concept. Tanztheater. … I.9.10.–>Tendințe ale coregrafiei contemporane europene a secolului XXI. De la remodelarea subiectelor baletelor romantice la performance-urile coregrafice. … I.9.11.<!–>Reprezentanți: Mats Ek. Jin Kylian, Nacho Duato, Angelin Preljocaj, Sacha Waltz. … I.9.12.–>Utilizarea tehnologiei în procesul de creație coregrafic: William Forsythe. … … … II.<!–>Istoria baletului RomânescII.1.–>Floria Capsali, fondatoare a spectacolului coregrafic românesc de inspirație folclorică. … II.2.<!–>Primul teatru de balet din România – Compania Oleg Danovski din Constanța (repertoriu românesc și universal). … II.3.–>Învățământul coregrafic românesc – tradiție, actualitate, perspective. … II.4.<!–>Coregrafi, interpreți și pedagogi români de renume care activează pe marile scene și în școlile de balet internaționale. … II.5.–>Evoluția dansului contemporan în România. … … +
NOTĂ:<!–>Temele pentru istoria baletului sunt comune pentru toate specializările din aria curriculară coregrafie–> +
BIBLIOGRAFIE +
Istoria artei coregrafice; Istoria baletului românesc<!–>1.–>Badea, Denisa, Anatomia ambiguității, Editura Eikon, București, 2017; … 2.<!–>Banes, Sally, Terpsichore in Sneakers, Post /Modern Dance, Wesleyan University Press, 1987; … 3.–>Banu George, Teatrul de artă o tradiție modernă, o tradiție modernă, Editura Nemira, București, 2014; … 4.<!–>Banu George, Scena modernă. Mitologii și miniaturi, Editura Nemira, București, 2014; … 5.–>Bourcier, Paul, Histoire de la Danse, Edition du Seuil, Paris, 1994; … 6.<!–>Capelle, Laura, Nouvelle Histoire de la Danse, editions du Seuil, septembre 2020; … 7.–>Centre național de la danse Caraman, Fotea, Daniela și Constantinescu, Grigore, Fascinația dansului, dicționar de balet, Editura Muzicală, București, 2008; … 8.<!–>Cardenes, Antonio Pita, Gelu Barbu, ritmul sentimentelor, Editura Cartea Românească, București, 2004; … 9.–>Cassou, Jean, Panorama artelor plastice contemporane, 2.vol., Editura Meridiane, București 1971; … 10.<!–>Cherecheș, Horațiu, Influențe teatrale în arta coregrafică, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2022; … 11.–>Constantinescu, Marian, Dirijorul de lebede, Editura Muzicală, București, 1989; … 12.<!–>Cursaru, Lucian, Argonauții marilor iubiri, Editura Muzicală, București, 1987; … 13.–>Cursaru, Lucian, Paravan cu iriși, Editura Muzicală, București, 1984; … 14.<!–>De Mille Agnes, L'Ame de la danse, Editura Flammarion, Paris, 1964; … 15.–>Drimba Ovidiu, Istoria teatrului universal, Editura Saeculum, București, 2008; … 16.<!–>Dumitrescu, M., Amintiri despre Floria Capsali, Editura Muzicală, București, 1985; … 17.–>Duncan, Isadora, Viața mea, Editura Editex, București, 1993; … 18.<!–>Ginot, Isabelle, Michel, Marcelle, La dans au XX siecle, Larousse, Montreal, 2002; … 19.–>Ginot, Isabelle, Michel, Marcelle, Dansul în secolul XX, Centrul Național al Dansului, Editura ART, 2011; … 20.<!–>Gombrich, E. H., Istoria artei, Editura Art, București, 2020; … 21.–>Jela Doina, Oleg Danovski – Omul, artistul, legenda, Editura Curtea Veche Publishing, 2012; … 22.<!–>Lapșina, Natalia, Mir Iskusstva, Editura Meridiane, 1980; … 23.–>Lehmann, Hans-Thies, Teatrulpostdramatic, Editura Unitext, București, 2009;. … 24.<!–>Lesschaeve, Jacqueline, The Dancer and the Dance – Merce Cunningham, New York, 1985; … 25.–>Lipss Theodor, Estetica. Psihologia frumosului și a artei. vol.2, Editura Paideia, București, 2022; … 26.<!–>Loon Van Hendrik, Istoria Artei, vol. 1 și 2, Editura Paul Editions, București, 2022; … 27.–>Mannoni, Gerard, Les grands choregraphes du XX siecle, Editura Libella, Paris, 2015; … 28.<!–>Maurice, Bejart, Un instant dans la vie d'autrui, Editura Flammarion, Paris, 1979; … 29.–>Michailov Mihaela, Corpuri radicale în spectacole contemporane, S.C. Editura Vellant S.R.L., Centrul Național al Dansului, București, 2021; … 30.<!–>Negru, Gabriel, Codex Choreic. Sinteze coregrafice comentate, Editura. Little Star Impex S.R.L., București, 1996; … 31.–>Noverre, Jean-Georges, Scrisori despre dans și balete, Editura Muzicală, București, 1967; … 32.<!–>Sava, I., Constantinescu, G., Ghid de balet, Editura Muzicală, 1987; … 33.–>Șomăcescu, Simona, Dans clasic și contemporan: interferențe și devieri, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2022; … 34.<!–>Urseanu, Tilde, Ianegic, Ion, Istoria baletului, Editura Muzicală, 1967; … 35.–>Vartolomei, Luminița, Soclu pentru efemeride, Editura Muzicală, București, 1992; … 36.<!–>Vasilescu, T. Tita, S., Folclor coregrafic românesc – tipărit sub egida Consiliului Culturii, București, 1972; … 37.–>Wigman, Mary, The Language of dance, Londra, 1966; … 38.<!–>Zațepina, Klimov, Richter, Dansul popular scenic, Editura Iskusstva 1976; … 39.–>**** Terminologia dansului clasic, Editura Amphora, Paris 1987; … Alte cărți, cursuri, prelegeri și studii de specialitate accesibile în cadrul universităților, academiilor și facultăților de artă din țară sau din surse media (webografie)<!–>Pentru analizele coregrafice și exemple ce fac referință la spectacole de balet și performance-uri, se consultă platforme media, linkuri, youtube; Candidații vor avea în vedere cel puțin două exemple de creații coregrafice pentru fiecare artist coregraf menționat în tematica de specialitate.–> … 2.<!–>DIDACTICA SPECIALITĂȚII (specializarea dans clasic, contemporan, românesc și de caracter)2.1.–>Metode de dezvoltare a aptitudinilor fizice ale elevilor în primul an de studiu al dansului clasic. … 2.2.<!–>Plasamentul corporal specific dansului clasic și metode de dezvoltare a aptitudinilor fizice ale elevilor în primul an de studiu. … 2.3.–>Specificul lecției de dans (clasic, contemporan, caracter, românesc). … 2.4.<!–>Modalități de combinare a elementelor fundamentale ale tehnicii dansului (clasic, contemporan, caracter, românesc), pentru formarea și dezvoltarea memoriei kinestezice a elevilor. … 2.5.–>Rolul disciplinelor complementare în stimularea creativității elevilor în liceele de coregrafie. … 2.6.<!–>Structura lecției de antrenament în dansul clasic, contemporan, caracter, românesc. … 2.7.–>Rolul exercițiilor de la bară în însușirea tehnicii dansului (clasic, contemporan, caracter, românesc). … 2.8.<!–>Rolul celor două componente semnificative – adagio și allegro – în studiul dansului. … 2.9.–>Elemente de virtuozitate în studiul dansului clasic, contemporan, caracter, românesc. … 2.10.<!–>Formele de turații și metode de pregătire. … 2.11.–>Importanța elementelor fundamentale (plie, battement tendu) în studiul dansului clasic, contemporan, caracter, românesc. … 2.12.<!–>Rolul pașilor de legătură în lecția de dans clasic, contemporan, caracter, românesc. … 2.13.–>Studiul port de bras-urilor. Metode de dezvoltare a plasticității brațelor. … 2.14.Importanța observațiilor în lecția de dans (clasic, contemporan, caracter, românesc). Metode de evaluare specifice. … +
Notă:<!–>Toate temele prezentate pot fi tratate în funcție de specialitatea candidatului și vor cuprinde exemple din practica personală.–> +
BIBLIOGRAFIE +
Didactica specialității<!–>1.–>Cohan, Robert, La danse, l'atelier de la danse, Ed. Robert Lafont, S.A., Paris, 1986; … 2.<!–>Demian, Nicoleta Cristina, Concepte tehnice în studiul dansului clasic, vol. 1 și 2, Editura MediaMusica, Cluj-Napoaca, 2010; … 3.–>Demian, Nicoleta Cristina, Metamorfoza gestului simbolic în dans contemporan, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2022; … 4.<!–>Fay Maria, My approach to Character dance, Publisher The Choir Press, Gloucester, Anglia 2020; … 5.–>Gauthier Brigitte, Le langage choregraphique de Pina Bausch, L'ARCHE Editeur, Paris, 2008; … 6.<!–>Kostrovițkaia, Vera, 100 de ore de dans clasic, Leningrad, 1981; … 7.–>Laban, Rudolf, Modern Educațional Dance, Macdonald Evans, LTD, London, 1948; … 8.<!–>Lifar, Serge, Le Manifeste du Choregraphe, Paris, 1935; … 9.–>Petac, Silvestru, Dorel, Texte și contexte în cultura dansului tradițional, Editura Etnologică, 2014; … 10.<!–>Tarasov, Nikolai, Dans clasic, Ed. Iskusstva, 1971; … 11.–>Tarasov, N.I. și alții – Metoda antrenamentului clasic, Ed. de Stat "Arta", Moscova, 1940; … 12.<!–>Vasilescu, T. Tita, S., Folclor coregrafic românesc – tipărit sub egida Consiliului Culturii, București, 1972; … 13.–>Vaganova, Agripina – 100 de lecții de dans clasic, Iskusstovo, Leningrad-Moscova, 1958; … 14.Zațepina, Klimov, Richter, Dansul popular scenic, Ed. Iskusstva 1976; … … +
NOTĂ:<!–>Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii examenului.–>Programa pentru examenul național de definitivare în învățământ pentru COREGRAFIE a fost corelată cu programa de concurs pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din școli și licee de artă.<!–>
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POȘTĂ–>
PROFESORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar reprezintă documentul curricular și normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate și asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoașterii științifice și didactice/metodice a domeniului de referință, cât și parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne și cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.–>Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Candidatul care dorește să obțină, prin examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.<!–>Astfel, examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind, în principal:● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum și a didacticii generale;–>● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplinele tehnologice;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conținuturilor, cum ar fi: relevanța conținuturilor pentru dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conținuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice și tehnologice în schimbare/în evoluție, actualitatea științifică, în raport cu schimbările/inovațiile la nivel conceptual, metodologic și aplicativ și asigurarea calității în educație.–> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare – învățare – evaluare.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;<!–>● Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat;<!–>● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea rezultatelor învățării precizate în standardele de pregătire profesională;–>● Selectarea și aplicarea unor metode și instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării și/sau rezultatelor învățării vizate;<!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE +
CONTABILITATE<!–>1.–>Ecuația fundamentală a contabilității și ecuația rezultatului economic. Identificarea elementelor componente(active, capitaluri proprii, datorii, venituri și cheltuieli). … 2.<!–>Documentele contabile – definiție, importanță, structură, reguli de completare, verificare, păstrare, arhivare. … 3.–>Situațiile financiare anuale: bilanțul și contul de profit și pierdere-definiție, structură, mod de întocmire; ecuațiile de modificare a situațiilor financiare. … 4.<!–>Evaluarea în contabilitate: momentele evaluării și criteriile de recunoaștere în contabilitate. … 5.–>Contul și sistemul de conturi (necesitate, conținut economic, funcții, structură și formă, reguli de funcționare, dublă înregistrare și corespondența conturilor, analiza contabilă, formula și articolul contabil). … 6.<!–>Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor:6.1.–>Contabilitatea activelor imobilizate (definiții, delimitări, recunoaștere și de recunoaștere, sistemul de conturi, evaluarea inițială, evaluarea după recunoaștere, evaluarea cu ocazia cedării și scoaterii din evidență, tratamente contabile și cerințe de prezentări de informații). … 6.2.<!–>Contabilitatea activelor circulante (definiții, delimitări, recunoaștere și de recunoaștere, sistemul de conturi, evaluarea inițială, evaluarea după recunoaștere, evaluarea la ieșire, tratamente contabile și cerințe de prezentări de informații). … 6.3.–>Contabilitatea terților și a subvențiilor pentru investiții (definiții, delimitări, sistemul de conturi, contabilitatea decontărilor cu clienții, furnizorii, asigurările și protecția socială, bugetul statului și fondurile speciale, debitorii și creditorii diverși, contabilitatea decontărilor în cadrul grupului, în cadrul unității și a operațiilor de participație, contabilitatea datoriilor financiare pe termen scurt, ajustările pentru deprecierea creanțelor, contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor în avans, contabilitatea subvențiilor pentru investiții). … 6.4.<!–>Contabilitatea capitalurilor (definiții, delimitări, sistemul de conturi, contabilitatea capitalului social, contabilitatea primelor și rezervelor, contabilitatea rezultatului reportat și a rezultatului exercițiului, inclusiv corectarea erorilor contabile, repartizarea profitului, contabilitatea datoriilor financiare pe termen lung, contabilitatea provizioanelor). … 6.5.–>Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor (recunoaștere, sistemul de conturi, tratamente contabile). … … 7.<!–>Lucrările contabile de închidere a exercițiului financiar. Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale. Delimitarea lucrărilor de închidere a exercițiului.7.1.–>Balanța conturilor înainte de inventariere. Noțiune, importanță, funcții, clasificare, întocmire, identificare erori. … 7.2.<!–>Inventarierea patrimoniului .(constatarea și descrierea elementelor inventariate; metode de estimare a valorii de inventar). Contabilitatea regularizărilor privind plusurile și minusurile de inventar; amortizările și provizioanele, cheltuielile și veniturile înregistrate în avans; … 7.3.–>Redactarea situațiilor financiare. Situațiile financiare consolidate. Analiza bilanțului și a contului de rezultate (soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanțare); bilanțul (bilanțul funcțional, fondul de rulment net global și nevoia de fond de rulment). Analiza fluxurilor de trezorerie (situația fluxurilor de trezorerie). Calculul și analiza principalilor indicatori economico-financiari (de lichiditate, de risc, de gestiune, de profitabilitate, rezultatul pe acțiune). … … +
FINANȚE<!–>1.–>Finanțe – caracterizare generală – definiții, sferă de cuprindere, funcții. Sistemul financiar. … 2.<!–>Sistemul cheltuielilor publice. Definiție, clasificare. Indicatori de apreciere. … 3.–>Sistemul veniturilor publice. Definiție, clasificare. Indicatori de apreciere. … 4.<!–>Sistemul bugetar. Componente, caracteristici, principii bugetare. Procesul bugetar în România … 5.–>Impozite. Definiție, rol, clasificare. Elementele impozitului, așezare și percepere. Principii ale impunerii. … 6.<!–>Impozitele directe în România. Definiție, caracteristici, tipuri. … 7.–>Impozitele indirecte în România. Definiție, caracteristici, tipuri. … 8.<!–>Asigurări – caracterizare generală. Definiție, elemente, tipuri de asigurări. … 9.–>Surse de finanțare a activității întreprinderii. … 10.Conceptul de control financiar: Obiectul, rolul și funcțiile controlului financiar; Formele controlul financiar (control anticipat, operativ- curent, ulterior); Procedeele de control financiar (studiul general prealabil, controlul documentar – contabil, controlul faptic, controlul total sau prin sondaj). … +
MANAGEMENT<!–>1.–>Problematica generală a managementului. Definirea conceptului de management. Managerii – specialiștii care realizează activitatea de management în organizații. … 2.<!–>Cultura organizațională și etica afacerilor Conținutul și elementele culturii organizaționale. Etica afacerilor. … 3.–>Misiunea, obiectivele și strategiile unei organizații Mediul extern al firmei. Misiunea și obiectivele firmei. Strategiile firmei și implementarea acestora. Planificarea strategică a organizației, instrument de concretizare a misiunii, obiectivelor și strategiilor. … 4.<!–>Sistemul decizional al firmei Conceptul de decizie managerială. Situații decizionale și tipuri de decizii. Structura procesului decizional. … 5.–>Organizarea și structurile organizatorice de management Organizarea ca proces de diviziune a muncii. Conținutul structurii organizatorice. Elaborarea structurii organizatorice. Tipuri de structuri organizatorice. … 6.<!–>Activitățile ale managementului resurselor umane Planificarea resurselor umane. Asigurarea cu resurse umane. Menținerea și dezvoltarea resurselor umane. Conceptul de motivație în muncă. … 7.–>Leadership Conceptul de leadership și factorii de influență. Poziționarea liderului în raport cu grupul și membrii grupului. … 8.<!–>Comunicarea managerială și sistemul informațional în management Informațiile și managementul. Comunicarea managerială. Sisteme informaționale de management (conținut și structură, sisteme informaționale operaționale, sisteme informaționale de management). … 9.–>Managementul conflictelor Definirea conceptului de conflict. Principalele tipuri de conflicte și cauzele apariției acestora. Evoluția conflictelor. Modele de conflict inter-grupuri. Metode de soluționare a conflictelor. … +
BIBLIOGRAFIE +
CONTABILITATE<!–>1.–>Bâtcă-Dumitru C.G., Sahlian D. N., Irimescu A.M.- Contabilitate și raportare financiară, Ediția a V-a, revizuită Editura C.E.C.C.A.R., București, 2023 … 2.<!–>Dorin V.B. Negoianu N., Brumar C., Manole M., Bazele contabilității, clasa a IX-a, Editura CD PRES, 2016 … 3.–>Lungu C., Caraiani C., Dascălu C., Introducere în contabilitate, Editura ASE, București, 2013 … 4.<!–>Munteanu V.(coord.); Niculae M., Ibănișteanu D., Gheorghe C., Bazele contabilității, Ed. a 6-a rev. și ad., Editura Universitară, București, 2020 … 5.–>Popan, M, Bazele contabilității, Modulul I, Clasa a IX-a, Editura Oscar Print, București, 2016 … 6.<!–>Ristea M. (coordonator), Contabilitatea societăților comerciale, Editura Universitara, București, 2009 … 7.–>Săcărin M., Bunea Ș., Guinea F.A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările europene: vol. 1, Editura ASE, București, 2021 … 8.<!–>*** Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare; … 9.–>*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situații financiare anuale consolidate … 10.<!–>ORDIN Nr. 4268/2022 din 15 decembrie 2022 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor, precum și pentru reglementarea unor aspecte contabile … 11.–>*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 20 octombrie 2009 … 12.*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 910 din 09 decembrie 2015. … +
FINANȚE<!–>1.–>Capotă, V., Dinescu M.N, Chiac T., Dincă A., Menegatos V., Uglean G., Finanțarea afacerii, Editura Akademos Art, 2007 … 2.<!–>Ionescu, R., Asigurări și reasigurări, Ed. a 2-a, îmbunătățită și adăug., București, Editura Universitară, 2020 … 3.–>Moșteanu N. R., Finanțe publice, Editura Universitară, București, 2011 … 4.<!–>Pătrașcu D., Georgescu R., Necula A., Popescu L., Oancea E., Ilie S.C., Finanțarea afacerii, Editura Oscar Print, 2007 … 5.–>Slusariuc G.C., Control financiar și control de gestiune, Editura Universitas, Petroșani, 2019 … 6.<!–>Ungureanu M.A., Nedelescu M.D., Ungureanu M.D., Finanțe, Editura Universitară, București, 2018 … 7.–>*** Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice publicată în M.O. nr . 597/2002 cu toate modificările și completările ulterioare … 8.<!–>*** Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale publicată în M.O. nr. 618/2006 cu toate modificările și completările ulterioare … 9.–>***Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare … 10.*** Legile anuale ale bugetului … +
MANAGEMENT<!–>1.–>Dorin, V.B., Administrarea firmei, Clasa a XI-a, Editura CD Press, 2020; … 2.<!–>Dorin VB., Manole M., Negoianu N., Brumar C., Economia întreprinderii, Clasa a IX-a, Editura CD Press, 2016 … 3.–>Ilie, S.C., Georgescu R, Planificare operațională, clasa a XI-a, Editura Oscar Print, 2006 … 4.<!–>Ilie, S.C., Georgescu R, Organizarea resurselor umane, clasa a XI-a, Editura Oscar Print, 2006 … 5.–>Capotă V, Dinescu M.N, Paraschiv D, Planificare operațională, clasa a XI-a, Editura Akademos Art 2006 … 6.<!–>Lefter, V., Managementul resurselor umane, Ed. Economică, București, 2008 … 7.–>Nedelea, S.- Managementul organizației, Editura ASE, București, 2008; … 8.<!–>Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organizației, Editura Economică, București, 2007; … 9.–>Pârvu F., Stănescu A., Lungu A., Management, Editura ASE, București, 2011; … 10.<!–>Popescu D., Managementul general al firmei, Editura ASE, București, 2010; … 11.–>*** Alte publicații, manuale și auxiliare curriculare în vigoare, aprobate de Ministerul Educației. … … D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2.–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4.–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D., Necșu, I., Iucu,<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8.<!–> |
Radu I.T.–> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9.<!–> |
Stoica A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București, 2001–> |
| 10.<!–> |
Stoica A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11.<!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic<!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12.<!–> |
–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13.<!–> |
–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 14.<!–> |
–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA<!–>
PENTRU–>
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT<!–>
PROFESORI–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTA DE PREZENTAREPrograma pentru Educație fizică și sport – profesori se adresează profesorilor care îndeplinesc condițiile legale pentru susținerea Examenului național de definitivare în învățământ.<!–>Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor care accentuează importanța formării competențelor specifice domeniului și se caracterizează prin următoarele dimensiuni:– reconsiderarea rolului elevului, în calitate de beneficiar al educației; … – învățarea prin rezolvarea de probleme, stimularea gândirii creative; … – tendința de prospectare, anticipare, reconstrucție a structurilor de învățare; … – preponderența experiențelor interactive, care generează învățare în profunzime: predare-învățare cooperantă, activități bazate pe experiență de viață, confruntări de opinii, modele acționale; … – reconstrucția spațiului școlar în vederea favorizării interacțiunilor, a cooperării, a schimbului de experiențe, a exprimării opiniilor și a exersării colaborative. … –>Astfel, examenul de definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat specificului disciplinei, dar și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări unde se predă educație fizică și sport.<!–>Programa pentru Examenului național de definitivare în învățământ la disciplina Educație fizică și sport permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică în demersul complex de predare – învățare – evaluare.–>Profesorul de educație fizică și sport trebuie să demonstreze o serie de abilități și competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social, și să dovedească în cursul evaluării prin Examenul național de definitivare în învățământ, nu numai nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.<!–> … B.–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT1.<!–>Analizarea și utilizarea conținuturilor științifice provenite din teoria și din didactica disciplinei Educație fizică și sport. … 2.–>Identificarea locului, rolului și importanței disciplinei Educație fizică și sport. … 3.<!–>Aplicarea prevederilor documentelor școlare reglatoare în activitatea specifică disciplinei Educație fizică și sport. … 4.–>Respectare principiilor didacticii specifice Educației fizice și sportului. … 5.<!–>Adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă, gen, nivel de pregătire ale elevilor și la condițiile materiale. … 6.–>Organizarea și conducerea procesului de instruire la disciplina Educație fizică și sport. … 7.<!–>Realizarea documentelor de proiectare didactică, în acord cu cerințele specifice disciplinei Educație fizică și sport. … 8.–>Elaborarea programelor și dezvoltarea activităților didactice în cadrul curriculumului la decizia școlii, activități curriculare și extracurriculare; … 9.<!–>Aplicarea criteriilor și probelor de evaluare la disciplina Educație fizică și sport. … … C.–>CONȚINUTURILE PROGRAMEIC.I.<!–>TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ – TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI1.–>Concepte și noțiuni fundamentale în educație fizică și sport. … 2.<!–>Funcțiile educației fizice și sportului. … 3.–>Calitățile motrice, deprinderile și priceperile motrice. … 4.<!–>Exercițiul fizic – mijlocul specific de bază în educație fizică și sport. … 5.–>Motricitatea la diferite vârste; stadiile dezvoltării motrice; aspecte psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării motrice. … 6.<!–>Efortul în lecția de educație fizică și sport. … 7.–>Sistemul de educație fizică și sport din România. … 8.<!–>Acțiunile profesorului în lecția de educație fizică și sport. … 9.–>Lecția de educație fizică și sport. … 10.<!–>Principiile didactice specifice educației fizice și sportului. … 11.–>Metodele de instruire în educație fizică și sport. … 12.<!–>Proiectarea activității didactice. … 13.–>Evidența în educație fizică și sport. … 14.<!–>Evaluarea la disciplina Educație fizică și sport. … … C.II.–>TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII – DIDACTICA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI1.<!–>Programele pentru disciplina Educație fizică și sport. … 2.–>Metodica dezvoltării calităților motrice în lecția de educație fizică. … 3.<!–>Alcătuirea complexelor de influențare selectivă a aparatului locomotor, pentru diferite cicluri de învățământ. … 4.–>Metodica predării disciplinelor sportive prevăzute de programele școlare. … 5.<!–>Modalități de dirijare a efortului în lecția de educație fizică. … 6.–>Particularitățile utilizării metodelor verbale, intuitive și practice în predarea conținuturilor specifice disciplinei Educație fizică și sport, pentru diferite cicluri de învățământ. … 7.<!–>Modalități de optimizare a densității motrice în lecția de educație fizică, la diferite cicluri de învățământ. … 8.–>Elaborarea documentelor de proiectare didactică în educație fizică și sport. … 9.<!–>Metodologia evaluării la diferite cicluri de învățământ. … 10.–>Particularități privind respectarea principiilor specifice educației fizice și sportului pentru diferite cicluri de învățământ. … 11.<!–>Criterii de stabilire a structurilor motrice pentru evaluarea nivelului de instruire în gimnastică și jocuri sportive. … … … D.–>BIBLIOGRAFIE1.<!–>Barbu, C., Stoica M., (2000), Metodica predării exercițiilor de atletism în lecția de educație fizică, Editura Printech, București. … 2.–>Cătăneanu, S.M., Ungureanu, A., (2011), Educație fizică și sportivă școlară – Teoria și metodica predării, Editura Universitaria, Craiova. … 3.<!–>Cârstea, Gh., (1993), Teoria și metodica educației fizice și sportului, Editura Universul, București. … 4.–>Cârstea, Gh., (1999), Educație fizică – fundamente teoretice și metodice, Casa de editură Petru Maior, București. … 5.<!–>Cârstea, Gh., (2000), Teoria și metodica educației fizice și sportului, Editura ANDA, București. … 6.–>Croitoru, D., Șerban, M., (2002), Volei în școală, Editura Semne, București. … 7.<!–>Dina, G., (2012), Volei în școală, Editura SITECH, Craiova. … 8.–>Dragnea, A., (coord.), (2002), Teoria educației fizice și sportului, Editura FEST, București. … 9.<!–>Dragnea, A., (coord.), (2006), Educație fizică și sport – teorie și didactică, Editura FEST, București. … 10.–>Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. … 11.<!–>Dragomir, P., Scarlat, E., (2004), Educația fizică – repere noi, mutații necesare, Editura Didactică și Pedagogică, București. … 12.–>Epuran, M., Stănescu, M., (2013), Învățarea motrică – aplicații în activități corporale, Editura Discobolul, București. … 13.<!–>Ghervan, P., (2014), Metodica handbalului în liceu, Editura Universității din Suceava. … 14.–>Grigore, V., (2003), Gimnastica. Manual pentru cursul de bază, Editura Bren, București. … 15.<!–>Grigore, V., Niculescu, G., (2004), Gimnastica acrobatică. Elemente și modele, Editura Bren, București. … 16.–>Grigore, G., Dințică, G., (2011), Metodica dezvoltării calităților motrice la copiii de 7-11 ani, Editura Discobolul, București. … 17.<!–>Hantău, C., (2000), Handbal, Editura Alpha, Buzău. … 18.–>Hidi, I., Dina, L., Corlaci, I., (2010), Metodica dezvoltării fizice armonioase, Editura Discobolul, București. … 19.<!–>Ivan, C., Stoica, M., Ciobanu, C., (2010), Metodica formării deprinderilor motrice de bază, Editura Discobolul, București. … 20.–>Moanță, A., (2005), Baschet – metodică, Editura Alpha, Buzău. … 21.<!–>Monea, G., Sabău, E., (2007), Atletism – tehnica și metodica probelor, Editura Bren, București. … 22.–>Negulescu, I., (2000), Handbal, tehnica jocului, București. … 23.<!–>Orțănescu, C., (2006), Handbal. Instruirea tehnico – tactică de bază, Editura Universitaria, Craiova. … 24.–>Orțănescu, D., (2008), Mijloacele gimnasticii de bază, Editura Universitaria, Craiova. … 25.<!–>Popescu, G., (2005), Gimnastica: pregătirii, educării, dezvoltării fizice generale, Editura Elisavaros, București. … 26.–>Predescu, T., Moanță, A., (2001), Baschetul în școală. Instruire – învățare, Editura Semne, București. … 27.<!–>Programele școlare pentru educație fizică și sport (în vigoare). … 28.–>Rață, G., (2008), Didactica educației fizice și sportului, Editura Pim, Iași. … 29.<!–>Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (în vigoare). … 30.–>Rinderu, I., Dragomir, M., Albină, A., (2003), Atletism, Editura Universitaria Craiova. … 31.<!–>Sistemul național școlar de evaluare la educație fizică și sport, (1999), București. … 32.–>Stănescu, M., (2012), Didactica educației fizice, Editura Universitară, București. … 33.<!–>Șerbănoiu, S., (2004), Metodica educației fizice, Editura Cartea Universitară, București. … 34.–>Teodorescu, S., Bota, A., (2011), Orientări actuale în predarea educației fizice în învățământul primar, Editura Discobolul, București. … 35.<!–>Tudor, V., (2001), Evaluarea în educație fizică, Editura Printech, București. … …
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU–>
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT -<!–>
PROFESORI ANTRENORI, ANTRENORI–>
CLUBURILE SPORTIVE ȘCOLARE, PALATELE ȘI<!–>
CLUBURILE COPIILOR–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTA DE PREZENTAREPrograma pentru Educație fizică și sport – profesori antrenori, antrenori se adresează cadrelor didactice care îndeplinesc condițiile legale pentru susținerea Examenului național de definitivare în învățământ. Aceasta este elaborată în acord cu specificul activităților desfășurate în unitățile de învățământ sportiv suplimentar.<!–>Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor care accentuează importanța formării competențelor specifice domeniului.–>Astfel, examenul de definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat specificului disciplinelor sportive, dar și particularităților diferitelor forme de învățământ sportiv suplimentar.<!–>Programa pentru Examenului național de definitivare în învățământ la disciplina Educație fizică și sport – profesori antrenori, antrenori permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică în demersul complex de instruire.–>Tematica științifică, tematica pentru didactica specifică și bibliografia, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie un reper pentru candidați în demersul susținerii Examenului național de definitivare în învățământ.<!–>Profesorul antrenor, antrenorul trebuie să demonstreze o serie de abilități și competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social, și să dovedească în cursul evaluării prin Examenul național de definitivare în învățământ, nu numai nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.–> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESORULUI ANTRENOR, ANTRENORULUI1.–>Utilizarea corectă a terminologiei de specialitate. … 2.<!–>Aplicarea fundamentelor științifice specifice pregătirii în disciplina sportivă de specializare. … 3.–>Respectarea modelelor de selecție și de pregătire în disciplina sportivă de specializare. … 4.<!–>Aplicarea normativității funcționale și a normativității instituționale, în acord cu activitățile de antrenament și cele competiționale, respectiv sistemul de învățământ sportiv suplimentar. … 5.–>Elaborarea demersurilor didactice conform programelor de pregătire și planificării antrenamentului și adecvarea la particularitățile de vârstă, gen, nivel de pregătire ale elevilor și la condițiile materiale. … 6.<!–>Cunoașterea sistemului competițional național specific disciplinei sportive de specializare. … 7.–>Evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor pe stadii de pregătire. … 8.<!–>Aplicarea sistematică a testelor și probelor de evaluare a nivelului de pregătire pe structuri de antrenament. … 9.–>Realizarea calendarului competițional integrat în sistemul competițional național. … … C.<!–>CONȚINUTURILE PROGRAMEIC.I.–>TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ – TEORIA SPORTULUI1.<!–>Conceptele și noțiunile fundamentale din teoria sportului. … 2.–>Funcțiile sportului; contribuția sportului la realizarea obiectivelor generale ale educației. … 3.<!–>Obiectivele sportului. … 4.–>Componentele antrenamentului sportiv. … 5.<!–>Principiile antrenamentului sportiv. … 6.–>Stadialitatea în antrenamentul sportiv. … 7.<!–>Efortul în antrenamentul sportiv. … 8.–>Mijloacele antrenamentului sportiv. … 9.<!–>Metodele de instruire în antrenamentul sportiv. … 10.–>Selecția copiilor cu aptitudini pentru practicarea sportului. … 11.<!–>Programarea și planificarea antrenamentului sportiv. … 12.–>Lecția de antrenament sportiv. … 13.<!–>Sistemul competițional. … … C.II.–>TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII – DIDACTICA SPORTULUI1.<!–>Utilizarea componentelor curriculumului național în disciplina sportivă de specializare. … 2.–>Particularitățile aplicării normativității în antrenamentul sportiv. … 3.<!–>Elaborarea documentelor de planificare în antrenamentul sportiv. … 4.–>Metodologia abordării componentelor programului de pregătire. … 5.<!–>Specificul aplicării metodelor de instruire în predarea conținuturilor specifice disciplinei sportive de specializare. … 6.–>Stabilirea conținuturilor (mijloace, formații de lucru, dozare, indicații metodice) pe componentele structurii lecției de antrenament sportiv. … 7.<!–>Metodica dirijării efortului în lecția de antrenament sportiv. … 8.–>Metode, mijloace și formații de organizare a exersării pentru dezvoltarea calităților motrice specifice disciplinei sportive de specializare. … 9.<!–>Metode, mijloace și formații de organizare a exersării pentru învățarea, consolidarea și perfecționarea procedeelor tehnice specifice disciplinei sportive de specializare. … … … D.–>BIBLIOGRAFIE1.<!–>Ababei, R., (2006), Teoria și metodologia antrenamentului sportiv, vol. 1 și 2., Editura Pim, Iași. … 2.–>Badea, D., (2001), Rugby. Fundamente teoretice și metodice, FEST, București. … 3.<!–>Cârstocea, V. și colab., (2001), Schi. Teorie și metodică, Editura Printech, București. … 4.–>Cismaș, Gh., (1987), Lupte greco-române: Elemente de teorie și metodica de antrenament, Editura Sport-Turism, București. … 5.<!–>Ciolcă, S., (2005), Capacitatea de performanță în fotbal, Editura Cartea Universitară, București. … 6.–>Cojocaru, V., (2002), Fotbal de la 6 la 18 ani: metodica pregătirii, Editura Axis Mundi, București. … 7.<!–>Corlaci, I., (2013), Programarea și planificarea în gimnastica artistică, Editura Discobolul, București. … 8.–>Croitoru, D., (2000), Volei, A.N.E.F.S., București. … 9.<!–>Deliu, D., (2002), Cursuri teoretico-metodice de arte marțiale, Editura Studențească, București. … 10.–>Dina, G., (2009), Volei – Metodica învățării acțiunilor de apărare, Editura Moroșan, București. … 11.<!–>Dina, G., (2012), Volei – Metodica învățării acțiunilor de atac, Editura Moroșan, București. … 12.–>Dragnea, A., (coord.) (2002), Teoria educației fizice și sportului, Editura FEST, București. … 13.<!–>Dragnea, A., (coord.) (2006), Educație fizică și sport – teorie și didactică, Editura FEST, București. … 14.–>Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. … 15.<!–>Dragnea, A., Teodorescu, S., (2002), Teoria sportului, Editura FEST, București. … 16.–>Florescu, C., Mociani, V., (1983), Canotaj, Editura Sport-Turism, București. … 17.<!–>Ghițescu, I.G., (2002), Baschet. Exerciții pentru învățarea tehnicii și tacticii individuale, Editura Semne, București. … 18.–>Grigore, V., (2001), Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura Semne, București. … 19.<!–>Grigore, V., (coord.) (2001), Pregătire artistică în gimnastica de performanță, A.N.E.F.S., București. … 20.–>Hantău, C., (2000), Handbal, Editura Alpha, Buzău. … 21.<!–>Hantău, I., Bocioacă, L., (1998), Antrenamentul în judo. Pregătirea fizică și tehnică, Editura Universității din Pitești. … 22.–>Hâtru, D., (1984), Haltere – pregătirea copiilor și juniorilor, Editura Sport-Turism, București. … 23.<!–>Jinga, Gh., (2009), Abordări conceptuale privind metodica unitară de pregătire și joc pentru echipele de copii, juniori și seniori la hochei pe gheață, Editura Info Mega, București. … 24.–>Jivan, I., (1999), Înot – tratat metodic, Editura Printech, București. … 25.<!–>Macovei, S., (2007), Manual de gimnastică ritmică, Editura BREN, București. … 26.–>Marinescu, Gh., Frățilă, C., Bălan, V., (2004), Polo pe apă. Editura Bren, București. … 27.<!–>Moanță, A., (2005), Baschet – metodică, Editura Alpha, Buzău. … 28.–>Moanță, A., (2009), Baschet: pregătirea copiilor și juniorilor, Editura Moroșan., București. … 29.<!–>Moanță, A., (coord), (2011), Selecția pentru sportul de performanță, Editura Discobolul, București. … 30.–>Năstase, V., (2011), Dans sportiv. Metodologia performanței, Editura Paralela45, București. … 31.<!–>Motroc, I., (1996), Fotbal la copii și juniori, Editura Didactică și Pedagogică, București. … 32.–>Negulescu, I., (2000), Handbal, tehnica jocului, București. … 33.<!–>Orțănescu, C., (2006), Handbal. Instruirea tehnico – tactică de bază, Editura Universitaria, Craiova. … 34.–>Orțănescu D., (2008), Mijloacele gimnasticii de bază, Editura Universitaria, Craiova … 35.<!–>Pelin, F., (2001), Învățarea tehnicii libere la schi fond – biatlon. Pregătirea competițională, Editura Printech, București. … 36.–>Pelin, F., (2007), Schi fond – Schi alpin, teorie și metodică, Editura Printech, București. … 37.<!–>Poenaru, S., (2002), Curs de scrimă, A.N.E.F.S., București. … 38.–>Predescu, T., Ghițescu G., (2002), Pregătirea echipelor de performanță, Editura Semne, București. … 39.<!–>Programele școlare pentru disciplinele sportive predate la Pregătire sportivă practică (în vigoare). … 40.–>Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (în vigoare). … 41.<!–>Rinderiu, I., Dragomir, M., Albină, A., (2003), Atletism, Editura Universitaria, Craiova. … 42.–>Stănescu, R., (2013), Tenis – fundamente teoretico – metodice, Editura Bren, București. … 43.<!–>Stoica, M., (2000), Capacitățile motrice în atletism, Editura Printech, București. … 44.–>Stroie, Șt. și colab., (1996), Volei îndrumar metodic, Editura Omnia, București. … 45.<!–>Teodorescu, S., (coord.), (2010), Planificare/monitorizare în antrenamentul copiilor și juniorilor, Editura Discobolul, București. … 46.–>Teodoru, M., (2000), Poziții de tragere în tirul sportiv, Editura Printech, București. … 47.<!–>Tudor, V., (2013), Măsurare și evaluare în sport, Editura Discobolul, București. … 48.–>Țifrea, C., (2002), Teoria și metodica atletismului, Editura Daveco, București. … 49.<!–>Vasile, L., (2009). Înot – Metodica antrenamentului pe ramură de sport, Editura Moroșan, București. … …
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU–>
EDUCAȚIE MUZICALĂ ȘI<!–>
STUDII MUZICALE TEORETICE–>
București<!–>
– 2023 –> +
NOTĂ DE PREZENTARE<!–>Programa de față se adresează absolvenților instituțiilor de învățământ superior artistic care vor desfășura activități didactice în cadrul ariei curriculare arte, specializarea educație muzicală din învățământul general obligatoriu (școlile și liceele de cultură generală) și educație muzicală specializată – studii teoretice – din învățământul vocațional, specializarea muzică din școlile și liceele de profil artistic, respectiv disciplinele: teoria muzicii, istoria muzicii, forme muzicale, armonie, contrapunct, elemente de folclor, ansambluri muzicale.–>La elaborarea prezentei programe au fost luate în considerare documentele reglatoare din domeniul curricular, armonizarea cu nivelul de formare continuă din cadrul departamentelor de pregătire didactică și de specialitate din cadrul universităților și al facultăților de artă și nu în ultimul rând opiniile unor profesori cu o bogată experiență didactică și artistică. Prin conținutul pus la dispoziție de prezenta programă și pentru a realiza o educație muzicală eficientă pe termen lung, profesorul trebuie să facă demonstrația că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic și pedagogic convingător.<!–>Programa are în vedere:– aprofundarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice, a profesorului de educație muzicală generală și specializată-studii teoretice; … – actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației muzicale în învățământul de cultură generală și vocațional (studii teoretice); … – corelarea conținuturilor de specialitate cu curriculum-ul național în vigoare; … – aplicarea didacticii specialității în activitatea la clasă; … – dezvoltarea competențelor de utilizare intra, inter și transdisciplinare a conținuturilor și a formării unei culturi curriculare solide; … – valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor/elevului, care să faciliteze învățarea eficientă de către aceștia a conținuturilor specifice disciplinei; … – dezvoltarea competențelor de evaluare cu ajutorul metodelor, instrumentelor de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării. … –>Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator avizat de artă sau viitor cadru didactic, profesorul trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă. Totodată, în procesul de predare-învățare-evaluare, cadrul didactic reprezintă autoritatea profesională prin demonstrarea de competență la nivel general și specific, după cum urmează: +
COMPETENȚE GENERALE<!–>1.–>Stăpânirea conținuturilor științifice ale disciplinei; … 2.<!–>Operarea corectă și adecvată cu limbajul de specialitate necesar praxisului muzical școlar; … 3.–>Motivarea elevilor pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor și aptitudinilor specifice, precum și dezvoltarea gustului estetic; … 4.<!–>Construirea demersurilor didactice interactive și adaptarea strategiilor didactice la conținuturi și la individualitatea elevului în vederea formării unei personalități creative a acestuia; … 5.–>Deținerea competențelor în utilizarea tehnologiilor informaționale specifice educației artistice și educației muzicale specializate. … +
COMPETENȚE SPECIFICE<!–>1.–>Utilizarea documentelor școlare reglatoare ale specialității în spiritul principiilor didactice, pentru și prin aplicarea adecvată a programei școlare, în vederea unui demers didactic eficient și diferențiat, în funcție de particularitățile elevilor; … 2.<!–>Demonstrarea unei gândiri critice privitoare la creațiile muzicale, având o atitudine reflexivă asupra muzicii, precum și disponibilitatea de a transfera și promova în viața socială valori estetice; … 3.–>Identificarea strategiilor didactice adaptate particularităților de vârstă și individuale ale elevilor în vederea utilizării acestora în procesul de predare-învățare-evaluare; … 4.<!–>Realizarea demersului didactic în viziune inter-, multi- și transdisciplinară; … 5.–>Adecvarea metodelor și a instrumentelor de evaluare la competențele specifice vizate și la conținuturile asociate pentru realizarea unor activități didactice interactive, stimulative, participative; … 6.<!–>Evaluarea obiectivă a competențelor vizate prin curriculumul național, cu respectarea principiilor didactice, prin elaborarea și aplicarea unor instrumente de evaluare diverse; … 7.–>Aplicarea constantă a unor instrumente și strategii specifice unei atitudini reflexive (autoevaluarea, analiza feedbackului primit de la elevi etc.); … 8.<!–>Asigurarea concordanței între metodele de evaluare, competențele specifice, conținuturile și instrumentele de evaluare, în cadrul unei activități didactice; … 9.–>Analizarea activității didactice proiectate la disciplina pentru care concurează, în vederea corelării acesteia cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; … 10.<!–>Utilizarea resurselor digitale în activitatea didactică in situ, de tip blended-learning și online; … 11.–>Proiectarea și implementarea unor programe incluse în oferta de curriculum la decizia școlii; … 12.<!–>Utilizarea documentelor școlare reglatoare în proiectarea didactică, adaptată grupului-țintă. … Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale.–>Discipline de specialitate:I.<!–>Teoria muzicii; … II.–>Istoria muzicii universale și românești; … III.<!–>Forme și genuri muzicale; … IV.–>Folclor muzical; … V.<!–>Didactica specialității. … –>I.<!–>TEORIA MUZICII1.–>Sunetul muzical și proprietățile lui. … 2.<!–>Semiografia muzicală tradițională și cea modernă. … 3.–>Intervalele muzicale: criterii de clasificare; exemple. … 4.<!–>Acordurile de trei și patru sunete: criterii de clasificare; exemple. … 5.–>Ritmul muzical: elemente constitutive; sistemele ritmice din diverse culturi muzicale; exemple. … 6.<!–>Metrica muzicală: elemente constitutive; criterii de clasificare; exemple. … 7.–>Dinamica și agogica muzicală; importanța în creația și interpretarea muzicală; exemple. … 8.<!–>Sistemul modal: caracteristici; clasificare; posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală din cadrul procesului instructiv-educativ; exemple. … 9.–>Sistemul tonal-funcțional: caracteristici; raporturile dintre tonalități în cadrul creației muzicale, ca mijloace de expresie stilistică sau tematică; modulația în muzica sec. XVII-XIX; exemple din literatura muzicală. … … II.<!–>ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTIA.–>ISTORIA MUZICII UNIVERSALE1.<!–>Renașterea muzicală: estetica înnoirii limbajului, context istoric, caracteristici și cronologia perioadei. Apariția și evoluția genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul…, caracteristici, reprezentanți. … 2.–>Barocul și genurile muzicale reprezentative în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanți: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach – scriitura polifonică și genurile reprezentative, creația instrumentală, importanța sistemului temperat. … 3.<!–>Evoluția spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria și opera buffa la formele lirico-dramatice naționale). … 4.–>Clasicismul muzical vienez – premise ale apariției (de la Domenico Scarlatti la fiii lui Johann Sebastian Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim); repere stilistice. Evoluția genurilor muzicale: camerale, simfonice, vocal-instrumentale și vocal-dramatice. Personalitatea, creația și importanța compozitorilor: Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven. … 5.<!–>Romantismul muzical: premise ale apariției, trăsături generale, forme și genuri predilecte (programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor). Personalitatea și creația compozitorilor secolului al XIX-lea: Franz Schubert, Hector Berlioz, Robert Schumann, Frederic Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, giuseppe verdi, Richard Wagner, F. M. Bartholdy, N. Paganini s.a. … 6.–>Școlile muzicale naționale europene în secolul al XIX-lea (rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească etc.): caracteristici, genuri predilecte și compozitorii reprezentativi. … 7.<!–>Diversitatea stilistică la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: claude Debussy, Richard Strauss, Carl Orff, Arthur Honegger, Arnold Schonberg, Anton Webern, Alban Berg, Cesar Franck, Anton Bruckner, Gustav Mahler etc. … 8.–>Culturi muzicale naționale în secolul al XX-lea. Personalitatea și creația compozitorilor reprezentativi: George Enescu, Igor Stravinsky, Bela Bartok s.a. … 9.<!–>Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica de avangardă a secolului al XX-lea (muzica stockhastică, concretă și electronică, sisteme muzicale de sinteză, aleatorismul, constructivismul etc.). Compozitori reprezentativi: Olivier Messiaen, John Cage, Iannis Xenakis, Pierre Boulez, Luigi Nono, Luciano Berio, Karlheinz Stockhausen s.a. … 10.–>Muzica de divertisment și muzica ușoară a secolului al XX-lea; impactul promovării "muzicii noi" universale și românești, în plan socio-cultural pe termen scurt, mediu și lung, exemple. … … B.<!–>ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI1.–>Cultura muzicală românească de factură cultă și evoluția învățământului muzical românesc și a școlii naționale de compoziție în secolul al XIX-lea; formele specifice de manifestare a culturii naționale, surse de inspirație folclorice, bizantine și apusene care au stat la baza creațiilor muzicale, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi. … 2.<!–>George Enescu – personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal. … 3.–>Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple. … 4.<!–>Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea și sec al XXI-lea: Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, W. Berger, Sigismund Toduță, Tudor Jarda, Cornel Țăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu, Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu și alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. … … … III.–>FORME ȘI GENURI MUZICALE1.<!–>Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invențiunea, fuga, variațiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. … 2.–>Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și lirico-dramatice. Caracteristicile și analiza acestora; exemplificări. … … IV.<!–>FOLCLOR MUZICAL1.–>Trăsături caracteristice ale muzicii populare românești; exemplificări. … 2.<!–>Elemente de structură a muzicii populare românești (vers, ritm, melodie). … 3.–>Genuri ocazionale și neocazionale, exemple. … 4.Folclorul, sursă de inspirație pentru creația muzicală cultă românească și universală; trăsături generale, exemple. … +
BIBLIOGRAFIE +
Teoria muzicii; Istoria muzicii universale și românești; Forme și genuri muzicale; Folclor muzical;<!–>1.–>Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii, vol. I, II, Editura Kity 1997 … 2.<!–>Alexandru, T. – Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 1980, 1982. … 3.–>Berger, G.W. – Muzica simfonică (vol. I – V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. … 4.<!–>Banciu, Gabriel, Genuri și forme muzicale, Editura Academiei de Muzică "Ghogrhe Dima" Cluj Napoca, 2015 … 5.–>Buciu, D., Armonia tonală, vol I Editura Conservatorului de Muzică București, 1989 … 6.<!–>Buciu, Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 … 7.–>Bughici, D. – Forme și genuri muzicale Editura Muzicală. București 1980 … 8.<!–>Chelaru, C. Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol.I-III, Ed. Artes, Iași, 2007 … 9.–>Ciobanu, Maia Forme muzicale Fundația România de Mâine, București, 2005 … 10.<!–>Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986. … 11.–>Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 … 12.<!–>Constantinescu, Grigore, Boga, Irina., O călătorie prin istoria muzicii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008 … 13.–>Dediu-Sandu, V., Muzica românească între 1944-2000, Ed. Muzicală, București, 2002 … 14.<!–>Denizeau, G., Să înțelegem și să identificăm genurile muzicale, Ed. Meridiane – Larousse, 2000 … 15.–>Duțică, Gh. Solfegiu, Dicteu, Analiză muzicală Editura Artes, Iași 2004 … 16.<!–>Firca, C., Direcții în muzica românească, 1900-1930, Ed.Muzicală, București, 1974 … 17.–>Giuleanu, V., Tratat de teoria superioară a muzicii, Editura Muzicală, București, 1986 … 18.<!–>Grazziela G. Mari personalități ale muzicii românești din sec. al XX-lea Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2005 … 19.–>Grove's, G. – Dicționary of Music and musicians, Ed. Blom, London, 1994 … 20.<!–>Herman, V.- Originile și dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzicală București, 1982. … 21.–>Iliuț, V. – De la Wagner la contemporani, vol I-VI, Ed. U.C., București, 1996 … 22.<!–>Iliuț, V. – O carte a stilurilor muzicale, Ed. Acad. de Muzică, București, 1996 … 23.–>Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 … 24.<!–>Rîpă, C Teoria Superioară a muzicii vol.I – II Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2000-2008 … 25.–>Ștefănescu, I. Istoria muzicii universale vol. I-.IV, Fundația Culturală Română, 1995-2002 … 26.<!–>Stoianov, Carmen, Repere în neoclasicismul muzical românesc, ediția a II-a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 … 27.–>Timariu, V., Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Ed. Universității din Oradea, 2003 … 28.<!–>Timariu, V., Dicționar noțional și terminologic, Ed. Universității din Oradea, 2004 … 29.–>Teodorescu-Ciocănea, L., Tratat de forme și analize muzicale, Ed. Muzicală, București, 2005 … 30.<!–>Vancea, Z. – Creația muzicală românească, sec. XIX-XX, Ed. Muzicală București, 1989 … 31.–>https://cpciasi.wordpress.com/ … … V.<!–>DIDACTICA SPECIALITĂȚII1.–>Curriculum Național: terminologie, structura planului de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, cicluri curriculare. … 2.<!–>Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: lecția de muzică – specificitatea acesteia prin: formarea și dezvoltarea gândirii autonome și critice prin receptarea și interpretarea creațiilor muzicale; formarea și dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viața individului și a societății; pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariției în public prilejuită de diferite evenimente (serbări școlare, spectacole ocazionale, concursuri etc.); … 3.–>Proiectarea – demers de organizare anticipată a activității didactice în lecția de educația muzicală:● cunoașterea programei școlare: structura acesteia, definirea și corelarea elementelor de structura a programei școlare;<!–>● proiectarea unităților de învățare prin prisma realizării competențelor. Modele de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente etc;–>● strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educație muzicală: procedee de predare a unor unități de învățare cu exemplificări;<!–>● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev.–> … 4.<!–>Metode și mijloace didactice specifice: metode de învățământ adecvate lecției de educație muzicală utilizate pentru învățarea unor elemente de limbaj, a unui cântec – după auz sau prin solfegiu, a unui instrument muzical; importanța utilizării mijloacelor de învățământ necesare pentru realizarea unei lecții de calitate; clasificarea, pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea educației muzicale (mijloace audio, video, internet etc.) … 5.–>Repertoriul vocal/instrumental (cântece vocale, piese instrumentale, jocuri muzicale); stabilirea repertoriului vocal/instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală, particularitățile de vârstă etc., abordări didactice; … 6.<!–>Activități muzicale extracurriculare; selectarea repertoriului în funcție de diferitele manifestări artistice din școală (activități ocazionate de diferite evenimente, concurs interșcolar, județean, național, internațional); abordări didactice; … 7.–>Audiția muzicală: act de educare a sensibilității auditive, afective, de formare a capacității de selectare a valorilor muzicale; locul și rolul audiției muzicale în formarea și dezvoltarea gustului estetic; procedee de audiție activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin și pentru muzică. … 8.<!–>Lecția de educație muzicală/studii teoretice muzicale: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline/ abordări interdisciplinare (literatură, istorie, geografie, educație plastică, educație fizică, dramaturgie etc.); … 9.–>Creativitatea în lecția de educație muzicală/studii teoretice muzicale; modalități de dezvoltare a creativității. Formarea gândirii critice, reflexive, autonome și creative; raportul dintre asimilarea cunoștințelor și formarea competențelor; … 10.<!–>Evaluarea în cadrul activităților de educație muzicală/studii teoretice muzicale:● definiția evaluării, funcțiile acesteia și rolul evaluării în procesul de învățământ și, în special, în lecția de educație muzicală/studii teoretice;–>● tipuri/forme, metode, instrumente de evaluare specifice;<!–>● demonstrarea eficienței evaluării în lecția de educație muzicală/studii teoretice.–> … +
BIBLIOGRAFIE +
Didactica specialității<!–>1.–>Colecția de manuale alternative … 2.<!–>Crețu, C. Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1996 … 3.–>Cristea, G., Managementul lecției, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007 … 4.<!–>Chircev, E., Sisteme de educație muzicală, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2008 … 5.–>Csire Iosif Educația muzicală din perspectiva creativității Editura Univ. Muzică București, 1998 … 6.<!–>Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002 … 7.–>Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradele didactice, Editura Polirom, Iași, 2009 … 8.<!–>Ilea, Anca (coordonator), Banciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară arte, București 2002, Ministerul Educației și Cercetării – Consiliul Național pentru Curriculum … 9.–>Lupu, Jean, Educarea auzului muzical dificil, Editura Muzicală, București, 1988 … 10.<!–>Lupu, Jean, Stăneți Mihaela – Jocuri muzicale pentru copii mari și mici, Editura Sigma, 1999 … 11.–>Ministerul Educației, Curriculum Național, București, 1999 … 12.<!–>Ministerul Educației, Repere metodologice pentru aplicarea curriculum-ului național … 13.–>Munteanu, Gabriela, Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică, București, 1997 … 14.<!–>Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale, ediția a II-a, Editura Fundația România de Mâine, București 2007 … 15.–>Munteanu Gabriela, Modele de educație muzicală, Fundația România de Mâine, București, 2008 … 16.<!–>Munteanu, Gabriela, Sisteme de educație muzicală, Editura Fundația România de Mâine, București 2008 … 17.–>Neacșu, I.- Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990 … 18.<!–>Pașca, Eugenia-Maria, Dimensiuni ale educației artistice, volumul V, Managementul activităților muzicale extracurriculare în educația formală și nonformală, Iași, Editura Artes, 2009 … 19.–>Pașca, Eugenia-Maria, Jocul muzical și creativitatea, Iași, Editura Artes, 2010 … 20.<!–>Preda, V., îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 … 21.–>Radu, I. T., – Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001 … 22.<!–>Vasile, Vasile, Metodica educației muzicale, ediția a II-a Editura Muzicală, București, 2004 … NOTĂ: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialității vor fi tratate în funcție de specialitatea candidatului și de postul/catedra pentru care susține examenul și vor cuprinde exemple din practica personală.–> … NOTĂ: Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii examenului.<!–>
MINISTERUL EDUCAȚIEI–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE<!–>
ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU–>
EDUCAȚIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ<!–>
(ARTĂ VOCALĂ, MUZICĂ INSTRUMENTALĂ)–>
București<!–>
– 2023 –> +
NOTĂ DE PREZENTARE<!–>Programa de față se adresează absolvenților instituțiilor de învățământ superior artistic care vor desfășura activități didactice în cadrul ariei curriculare arte – disciplinele din cadrul educației muzicale specializate din învățământul vocațional cu profil artistic, specializarea muzică, după cum urmează: ansambluri instrumentale/vocale, artă vocală (canto clasic și canto popular), muzică instrumentală (pian, vioară, violă violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, trompetă, corn, trombon, tubă), muzică de jazz-muzică ușoară/divertisment, corepetiție.–>La elaborarea programei au fost luate în considerare documentele reglatoare din domeniul curricular, armonizarea cu nivelul de formare continuă din cadrul departamentelor de pregătire didactică și de specialitate din cadrul universităților și al facultăților de artă și nu în ultimul rând, opiniile unor profesori cu o bogată experiență didactică și artistică. Prin conținutul pus la dispoziție de prezenta programă și pentru a realiza o educație muzicală specializată eficientă pe termen lung, profesorul trebuie să facă demonstrația că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv-educativ la un nivel artistic și pedagogic convingător.<!–>Programa are în vedere:– aprofundarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice a profesorului de educație muzicală specializată; … – actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației muzicale în învățământul vocațional cu profil artistic; … – corelarea conținuturilor de specialitate cu curriculum-ul național în vigoare; … – aplicarea didacticii specialității în activitatea la clasă; … – dezvoltarea competențelor de utilizare intra, inter și transdisciplinare a conținuturilor și a formării unei culturi curriculare solide; … – valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevului/elevilor care să faciliteze învățarea eficientă de către aceștia a conținuturilor specifice disciplinei; … – dezvoltarea competențelor de evaluare cu ajutorul metodelor, instrumentelor de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării. … –>Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor instrumentist, interpret, cadru didactic sau viitor consumator avizat de artă, profesorul trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă. Totodată, în procesul de predare-învățare-evaluare, cadrul didactic reprezintă autoritatea profesională prin demonstrarea de competență la nivel general, specific și transversal, după cum urmează, fiind capabil să: +
COMPETENȚE GENERALE<!–>1.–>Stăpânirea conținuturilor științifice ale disciplinei; … 2.<!–>Operarea corectă și adecvată cu limbajul de specialitate necesar praxisului muzical școlar; … 3.–>Motivarea elevilor pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor și aptitudinilor specifice, precum și dezvoltarea gustului estetic; … 4.<!–>Construirea demersurilor didactice interactive și adaptarea strategiilor didactice la conținuturi și la individualitatea elevului în vederea formării unei personalități creative a acestuia; … 5.–>Deținerea competențelor în utilizarea tehnologiilor informaționale specifice educației artistice și educației muzicale specializate. … +
COMPETENȚE SPECIFICE<!–>1.–>Utilizarea documentelor școlare reglatoare ale specialității în spiritul principiilor didactice, pentru și prin aplicarea adecvată a programei școlare, în vederea unui demers didactic eficient și diferențiat, în funcție de particularitățile elevilor; … 2.<!–>Demonstrarea unei gândiri critice privitoare la creațiile muzicale, având o atitudine reflexivă asupra muzicii, precum și disponibilitatea de a transfera și promova în viața socială valori estetice; … 3.–>Identificarea strategiilor didactice adaptate particularităților de vârstă și individuale ale elevilor în vederea utilizării acestora în procesul de predare-învățare-evaluare; … 4.<!–>Realizarea demersului didactic în viziune inter-, multi- și transdisciplinară; … 5.–>Adecvarea metodelor și a instrumentelor de evaluare la competențele specifice vizate și la conținuturile asociate pentru realizarea unor activități didactice interactive, stimulative, participative; … 6.<!–>Evaluarea obiectivă a competențelor vizate prin curriculumul național, cu respectarea principiilor didactice, prin elaborarea și aplicarea unor instrumente de evaluare diverse; … 7.–>Aplicarea constantă a unor instrumente și strategii specifice unei atitudini reflexive (autoevaluarea, analiza feedbackului primit de la elevi etc.); … 8.<!–>Asigurarea concordanței între metodele de evaluare, competențele specifice, conținuturile și instrumentele de evaluare, în cadrul unei activități didactice; … 9.–>Analizarea activității didactice proiectate la disciplina pentru care concurează, în vederea corelării acesteia cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; … Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale.<!–>Educație muzicală specializată (artă vocală, muzică instrumentală)Discipline de specialitate:I.–>Istoria muzicii universale și românești … II.<!–>Forme și genuri muzicale … III.–>Didactica specialității … <!–>–>I.<!–>ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI1.–>Renașterea muzicală: estetica înnoirii limbajului, context istoric, caracteristici și cronologia perioadei. Apariția și evoluția genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul…, caracteristici, reprezentanți. … 2.<!–>Barocul și genurile muzicale reprezentative în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanți: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach – scriitura polifonică și genurile reprezentative, creația instrumentală, importanța sistemului temperat. … 3.–>Evoluția spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria și opera buffa laformele lirico-dramatice naționale). … 4.<!–>Clasicismul muzical vienez – premise ale apariției (de la Domenico Scarlatti la fiii lui Johann Sebastian Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim); repere stilistice. Evoluția genurilor muzicale: camerale, simfonice, vocal-instrumentale și vocal-dramatice. Personalitatea, creația și importanța compozitorilor: Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven. … 5.–>Romantismul muzical: premise ale apariției, trăsături generale, forme și genuri predilecte (programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor). Personalitatea și creația compozitorilor secolului al XIX-lea: Franz Schubert, Hector Berlioz, Robert Schumann, Frederic Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, giuseppe verdi, Richard Wagner, F. M. Bartholdy, N. Paganini s.a. … 6.<!–>Școlile muzicale naționale europene în secolul al XIX-lea (rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească etc.): caracteristici, genuri predilecte și compozitorii reprezentativi. … 7.–>Diversitatea stilistică la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: Claude Debussy, Richard Strauss, Carl Orff, Arthur Honegger, Arnold Schonberg, Anton Webern, Alban Berg, Cesar Franck, Anton Bruckner, Gustav Mahler etc. … 8.<!–>Culturi muzicale naționale în secolul al XX-lea. Personalitatea și creația compozitorilor reprezentativi: George Enescu, Igor Stravinsky, Bela Bartok s.a. … 9.–>Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica de avangardă a secolului al XX-lea (muzica stockhastică, concretă și electronică, sisteme muzicale de sinteză, aleatorismul, constructivismul etc.). Compozitori reprezentativi: Olivier Messiaen, John Cage, Iannis Xenakis, Pierre Boulez, Luigi Nono, Luciano Berio, Karlheinz Stockhausen s.a. … 10.<!–>George Enescu – personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal. … 11.–>Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea și sec al XXI – lea: Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, W. Berger, Sigismund Toduță, Tudor Jarda, Cornel Țăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu,Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu și alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. … … II.<!–>FORME ȘI GENURI MUZICALE1.–>Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invențiunea, fuga, variațiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. … 2.<!–>Forme polifonice: motetul, madrigalul. Caracteristici, exemplificări (lucrări și compozitori); … 3.–>Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și lirico-dramatice. Caracteristicile și analiza acestora. Exemplificări (lucrări și compozitori); … 4.Genul miniatural și diversitatea lui stilistico-interpretativă. Exemple de lucrări și compozitorii acestora. … +
BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE +
Istoria muzicii universale și românești; Forme și genuri muzicale<!–>1.–>Banciu, Gabriel, Genuri și forme muzicale, Editura Academiei de Muzică "Ghogrhe Dima" Cluj Napoca, 2015 … 2.<!–>Chelaru, C., Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol.I-III, Editura Artes, Iași, 2007 … 3.–>Ciobanu, Maia Forme muzicale Fundația România de Mâine, București, 2005 … 4.<!–>Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007 … 5.–>Cosma, O. L, Hronicul muzicii românești vol I-IX, Editura Muzicală, București 1973 – 1991 … 6.<!–>Dediu-Sandu, V., Muzica românească între 1944-2000, Editura Muzicală, București, 2002 … 7.–>Denizeau, G., Să înțelegem și să identificăm genurile muzicale, Editura Meridiane – Larousse, 2000 … 8.<!–>Herman, V., Formele muzicii vechi europene, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 … 9.–>Herman, V., Formele muzicii clasicilor vienezi Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 … 10.<!–>Herman, V., Originile și dezvoltarea formelor muzicale, Editura Muzicală București, 1982 … 11.–>Iliuț, V., De la Wagner la contemporani, vol II-VI, Editura U.C., București, 1996 … 12.<!–>Iliuț, V., O carte a stilurilor muzicale, Editura Acad. de Muzică, București, 1996 … 13.–>Ionescu, Doru Timpul chitarelor, Editura Integral, 2017 … 14.<!–>Ionescu, Doru, Vocile jazzu-lui românesc, Editura Eikon, 2019 … 15.–>Oprea Gh, Curs de folclor, Editura Muzicală, București, 2002 … 16.<!–>Ștefănescu, I., Istoria muzicii universale vol. I-.IV, Fundația Culturală Română, 1995-2002 … 17.–>Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, ediția a II-a, Editura fundația românia de Mâine, București, 2008 … 18.<!–>Stoianov, Carmen, Stoianov, Petru, Istoria muzicii românești, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 … 19.–>Timariu, V., Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Editura Universității din Oradea, 2003 … 20.<!–>Timariu, V., Dicționar noțional și terminologic, Editura Universității din Oradea, 2004 … 21.–>Tiberian, Mircea, Sunetul de referință și arca muzicii occidentale, Nemira, 2013 … 22.<!–>Tiberian, Mircea, cursuri de jazz UNMB, București, 2006 … 23.–>Toduță, S., Formele muzicale ale barocului (vol. I – III), Ed. Muzicală, București, 1960-1979 … 24.<!–>Teodorescu-Ciocănea, L., Tratat de forme și analize muzicale, Editura Muzicală, București, 2005 … 25.–>Urmă Dem., Acustica muzicală Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 … 26.<!–>Vancea, Z., – Creația muzicală românească, sec. XIX-XX, Editura Muzicală București, 1989 … 27.–>Vasile V., Istoria muzicii byzantine vol. I-II, Editura Interprint, 1997 … 28.<!–>Voiculescu, D., Polifonia secoluluiXX, Editura Muzicală, 2005 … 29.–>Voiculescu, D., Fuga în creația lui J.S.Bach, Editura Muzicală, București, 2000 … 30.<!–>*** Dicționar de termeni muzicali Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984 … 31.–>*** Grove's, G., Dicționary of Music and musicians, Editura Blom, London, 1994 … 32.<!–>https://cpciasi.wordpress.com/ … … III.–>DIDACTICA SPECIALITĂȚII1.<!–>Curriculum Național: terminologie, structura planului de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, cicluri curriculare. … 2.–>Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: lecția de educație muzicală specializată: specificul acesteia; cunoașterea particularităților de dezvoltare specifice fiecărei vârste, tipuri temperamentale, caracterul, stiluri de învățare, vârsta școlară/vârsta instrumentală/vocală. Formarea și dezvoltarea deprinderilor specifice educației muzicale specializate (în funcție de specialitate) exemple; etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale/vocale/ansambluri), formarea și dezvoltarea auzului, formarea și dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor; organizarea și îndrumarea studiului individual; Elemente de tehnică instrumentală/vocală specifice și mijloace de expresie contemporane. Exemplificări. Pregătirea pentru performanță; cu exemple din practica personală. Pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariției în public prilejuită de diferite evenimente (recitaluri individuale, spectacole ocazionale, concursuri etc.); … 3.<!–>Proiectarea – demers de organizare anticipată a activității didactice în lecția de educația muzicală specializată:a)–>cunoașterea programei școlare: structura acesteia, definirea și corelarea elementelor de structură a programei școlare; … b)<!–>proiectarea unităților de învățare prin prisma realizării competențelor. Modele de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente etc.; … c)–>strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educație muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/vocale, a textului muzical (structură, corelarea tehnicii cu interpretarea), a conținuturilor teoretice, stilistice etc.; … d)<!–>constituirea demersului didactic (adaptarea strategiilor didactice) pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev prin formarea de competențe stabilite prin programa școlară. … … 4.–>Metode și mijloace didactice specifice: metode de învățământ adecvate lecției de educație muzicală specializată; (demonstrația, conversația, explicația, exercițiul, algoritmizarea, studiul de caz s.a.); importanța utilizării mijloacelor de învățământ potrivite în vederea realizării unei lecții de calitate. … 5.<!–>Criterii de selectare a repertoriului: nivelul tehnicii instrumentale/vocale necesare în vederea redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale (relația tehnică/interpretare) în acord cu particularitățile psihofizice ale elevului/elevilor. Fișa de caracterizare psihologică și rolul ei în activitatea didactico-pedagogică. … 6.–>Activități muzicale extracurriculare; abordări didactice; modalități de selectarea a repertoriului în funcție de diferite manifestări artistice (activități ocazionate de diferite evenimente, concurs interșcolar, județean, național, internațional; … 7.<!–>Audiția muzicală: act de educare a sensibilității auditive, afective, de formare a capacității de selectare a valorilor muzicale; locul și rolul audiției muzicale în formarea și dezvoltarea gustului estetic; analiza comparată a aceleiași lucrări muzicale (concert instrumental, muzică de camera, simfonie, operă, alte lucrări solistice etc.) în interpretări diferite – procedeu în munca de autoperfecționare a interpretului; recomandări și restricții în folosirea acestui procedeu. … 8.–>Lecția de educație muzicală specializată: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline/ abordări interdisciplinare (literatură, istorie, geografie, educație plastică, dramaturgie etc); … 9.<!–>Creativitatea în lecția de educație muzicală specializată; modalități de dezvoltare a creativității; formarea gândirii critice, reflexive, autonome și creative; raportul dintre asimilarea cunoștințelor și formarea competențelor; … 10.–>Evaluarea în cadrul activităților de educație muzicală specializată:e)<!–>definiția evaluării, funcțiile acesteia și rolul evaluării în procesul de învățământ și, în special, în lecția de educație muzicală specializată; … f)–>tipuri/forme, metode, instrumente de evaluare specifice; … g)<!–>demonstrarea eficienței evaluării în lecția de educație muzicală specializată. … … 11.–>Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ: caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor-elev; elemente de deontologie și etică profesională. … +
Notă:<!–>Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialității vor fi tratate în funcție de specialitatea candidatului și vor cuprinde exemple din practica personală.–> +
BIBLIOGRAFIE +
Didactica specialității<!–>1.–>Auer, L., Violin as I teach it. Rome and London: Buttler Tanner, 2008. … 2.<!–>Avesalon, I., Metodica predării și studiul instrumentelor de suflat și percuție, Lito, Conservatorul "C. Porumbescu" București, 1980 … 3.–>Avesalon, I., Principii generale de studiu și interpretare în instrumentele de suflat moderne, editura universității Naționale de Muzică București, 2005 … 4.<!–>Barbu, C., Curs de metodica predării și a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuș), Lito,Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) … 5.–>Butu, Ionela, Repertoriu de literatură pianistică, Editura Alfa, Iași, 2003 … 6.<!–>Călin, Dragoș, Coman, Lavinia, Vasile, Vasile, îndrumar metodic, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2009 … 7.–>Coman, Lavinia, Pianistica modernă, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2006 … 8.<!–>Cristea, S., Managementul lecției, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007 Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002 … 9.–>Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradele didactice, Editura Polirom, Iași, 2009 … 10.<!–>Constantinescu, G. și alții – Ghid de operă, Editura Muzicală, București, 1971 … 11.–>Dimulescu, Fausta, Preludiul de la Bach la Debussy. Reper de scriitură pianistică în muzica europeană, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008 … 12.<!–>Galamian, I., Principles of violinplaying and teaching, 1999 … 13.–>Geantă, I., Manoliu, G., Manual de vioară, vol. I, Grafoart, București, 2007-2013 Geissler, E.G., Mijloace de educație, EDP, București, 1997 … 14.<!–>Flesch, C., Rosenblith, E., Mutter, A.-S., The Art of Violin Playing, Vol. 1. Editura Rosenblich, E., New York: Carl Fischer, 2000 … 15.–>Goia, I., Curs de metodică a studiului și predării instrumentelor de suflat, Iași, Conservatorul de Muzică "George Enescu" (s.a.) … 16.<!–>Gorgăneanu-Meteșan Lucia Crinela, Didactica educației muzicale specializate, Editura Muzicală, București, 2011 … 17.–>Hîrlav-Maistorovici, Sanda, Miniatura românească pentru pian din secolul XX și folclorul muzical autohton, Editura Premier, Ploiești, 2002 … 18.<!–>Husson, R., Vocea cântată, Editura Muzicală, București, 1962 … 19.–>Ionescu-Arbore, A., Interpretul teatrului liric, Editura Muzicală, București, 1984 … 20.<!–>Educației și Cercetării – Consiliul Național pentru Curriculum, 2002 … 21.–>Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iași, 2000 Joița, E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998 … 22.<!–>Niculescu-Basu, G., Cum am cântat eu, Editura Muzicală, București, 1982 … 23.–>Niță, Teodor, Interpretarea vocală: fiziologia aparatului vocal: note de curs, Editura UniversityPress, Galați, 2009 … 24.<!–>Pănescu George, Tratat de canto, Editura Pastel, Brașov, 2004 … 25.–>Pop, Claudia, Studii muzicologice în arta interpretării vocale, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2010 … 26.<!–>Pop, Claudia, Vocea cântată și didactica cultivării ei, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2004 … 27.–>Preda, V., îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 … 28.<!–>Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995 … 29.–>Radu, I. T., Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001 … 30.<!–>Radu, I., Experiența didactică și creativitate, Editura Dacia, 1987 … 31.–>Răducanu, Mircea Dan, Principii de didactică instrumentală, Editura Moldova, Iași, 1994 … 32.<!–>Răducanu, Mircea Dan, Introducere în teoria interpretării muzicale, Editura Dan, Iași 2003 … 33.–>Răducanu, Mircea Dan, Metodica studiului și predării pianului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983 … 34.<!–>Secăreanu, N., Cântărețul artist, Editura Muzicală, București, 1965 … 35.–>Strungă, C., Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999 … 36.<!–>Severin, Adriana, Metodica predării cântului, Editura Artes, Iași, 2000 … 37.–>Solomon, Gina, Metodica predării pianului, Editura Muzicală, București, 2021 … 38.<!–>Soreanu, Cristina Mihaela, Arta cântului: didactica specializării, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2009 … 39.–>Stanciu, A., Violonistica enesciană ca expresie a unei stilistici interpretative, MediaMusica, Cluj, 2006 … 40.<!–>Truiculescu, Marin – Marius, Cântul vocal profesionist, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2011 … 41.–>Vătmanu – Matei, Viorica, Psihologie și expresivitate scenică, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2010 … 42.<!–>**** Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 … … NOTĂ: Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii examenului.–>
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU<!–>
FILATURĂ – ȚESĂTORIE – FINISAJ TEXTIL–>
PROFESORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar reprezintă documentul curricular și normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate și asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoașterii științifice și didactice/metodice a domeniului de referință, cât și parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne și cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.–>Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Candidatul care dorește să obțină, prin examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.<!–>Astfel, examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind, în principal:● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum și a didacticii generale;–>● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplinele tehnologice;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conținuturilor, cum ar fi: relevanța conținuturilor pentru dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conținuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice și tehnologice în schimbare/în evoluție, actualitatea științifică, în raport cu schimbările/inovațiile la nivel conceptual, metodologic și aplicativ și asigurarea calității în educație.–> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare – învățare – evaluare.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;<!–>● Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat;<!–>● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea rezultatelor învățării precizate în standardele de pregătire profesională;–>● Selectarea și aplicarea unor metode și instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării și/sau rezultatelor învățării vizate;<!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.<!–>Materii prime și materiale utilizate în textile1.1.–>Fibre textile: structura macromoleculară și supramoleculară, influența acestora asupra proprietăților fibrelor, clasificare, proprietăți fizice, mecanice și chimice … 1.2.<!–>Fire textile: clasificare, proprietăți fizice și mecanice … 1.3.–>Țesături: clasificare, proprietăți fizice, mecanice și igienico-funcționale … … 2.<!–>Procese tehnologice din filatură2.1.–>Procesul tehnologic în filatură: clasificare, definiție. … 2.2.<!–>Operații tehnologice din filatură2.2.1.–>Amestecare, destrămare și curățire de impurități: definiție, scopul operațiilor, principiul de realizare, utilaje care realizează operațiile, mecanisme specifice … 2.2.2.<!–>Cardarea: definiție, scopul operației, mecanismul de cardare, garnituri de cardă, carda, particularități constructive pentru prelucrarea fibrelor de bumbac, lână și liberiene … 2.2.3.–>Laminarea: definiție, scopul operației, principiul de realizare, trenul de laminat, tipuri constructive, condiții pentru laminare, particularități constructive ale trenului de laminat în funcție de fibrele prelucrate, utilaje care realizează operația … 2.2.4.<!–>Pregătirea pentru pieptănare și pieptănarea: definiție, scopul operației de pieptănare, mecanismul de pieptănare, particularități în funcție de fibrele prelucrate, utilaje care realizează operațiile … 2.2.5.–>Torsionarea: definiție, scopul operației, principiul de realizare, mecanismul de torsionare întâlnit la flaier și mașina de filat cu inele, particularități constructive în funcție de fibrele prelucrate … 2.2.6.<!–>Înfășurarea: definiție, scopul operației, principiul de realizare, mecanismul de înfășurare întâlnit la flaier și mașina de filat cu inele, particularități constructive în funcție de fibrele prelucrate … … 2.3.–>Elemente de proiectare a firului și calcule tehnologice (laminaje, torsiune). … … 3.<!–>Procese tehnologice din țesătorie3.1.–>Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple … 3.2.<!–>Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite … 3.3.–>Operații tehnologice din țesătorie3.3.1.<!–>Bobinarea: definiție, scopul operației, schema de principiu, dispozitive comune mașinilor de bobinat … 3.3.2.–>Reunirea și răsucirea: definiție, scopul operațiilor, dispozitivul de răsucire, dispozitivul de înfășurare … 3.3.3.<!–>Urzirea: definiție, scopul operației, sisteme de urzire, tipuri de urzitoare, părți componente … 3.3.4.–>Încleierea firelor: definiție, scopul operației, substanțe folosite, rolul acestora, mecanismele mașinii de încleiat … 3.3.5.<!–>Năvădirea: definiție, scopul operației, sisteme de năvădire, rolul prezentatoarei și al năvăditoarei, ustensile folosite … 3.3.6.–>Țeserea: definiție, scopul operației, principiul țeserii, mecanismele și dispozitivele mașinii clasice de țesut … … 3.4.<!–>Elemente de proiectarea țesăturilor:3.4.1.–>Legături fundamentale: pânză, diagonal, atlaz (definire, elemente de structură, desenul delegare, raportul de legare, efectul de legare, evoluția firelor, desenul de montare); … 3.4.2.<!–>Legături derivate din pânză și diagonal (definire, elemente de structură, desenul de legare, raportul de legare, efectul de legare, evoluția firelor, desenul de montare). … … … 4.–>Procese tehnologice pentru finisarea materialelor textile4.1.<!–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curățire alcalină, mercerizare, albire. … 4.2.–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare. … 4.3.<!–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea și albirea. … 4.4.–>Tehnologia vopsirii materialelor textile: tipuri de coloranți, principiul vopsirii, factorii care influențează vopsirea, procedee de vopsire. … 4.5.<!–>Tehnologii și utilaje pentru imprimarea materialelor textile: definiția imprimării, principiul imprimării, procedee de imprimare, mașina de imprimat cu șabloane. … 4.6.–>Tehnologii și utilaje pentru apretarea materialelor textile4.6.1.<!–>Apretarea chimică a materialelor textile: definiție, substanțe folosite, efecte de apretare obținute, proprietăți (neșifonabilitate, hidrofobizare, impermeabilizare, ignifugare). … 4.6.2.–>Apretarea fizico-mecanică a materialelor textile: definiție, substanțe folosite, efecte de apretare obținute, proprietăți (termofixarea, scămoșarea, călcarea). … … 4.7.<!–>Controlul calității produselor finisate: defecte, cauze și remedieri … … 5.–>Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate5.1.<!–>Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală. … 5.2.–>Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității. … 5.3.<!–>Sisteme de calitate: definiție, terminologie, standarde românești, europene și internaționale. … 5.4.–>Elementele sistemului calității:documentația sistemului calității (manualul calității, proceduri, documente specifice locului de muncă, înregistrările calității). … 5.5.<!–>Instrumente și tehnici în controlul calității: diagrama cauză – efect, diagrama Pareto, histograma, fișa de inspecție (definiție, scop, procedură de aplicare). … … 6.–>Sănătatea și securitatea muncii6.1.<!–>Legislația specifică domeniului sănătății și securității în muncă. … 6.2.–>Măsuri de protecție în muncă: instructaje, fișa individuală și colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție. … 6.3.<!–>Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico-sanitare, consecințele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. … 6.4.–>Măsuri de acordare a primului ajutor: definiție, trusă de prim – ajutor. … 6.5.<!–>Sisteme și dispozitive de protecție: individuale și colective specifice locului de muncă … 6.6.–>Factorii de risc de la locul de muncă: definiție, clasificare, exemple. … 6.7.<!–>Boli profesionale: definiție, clasificare, boli specifice domeniului textile – pielărie. … 6.8.–>Accidente de muncă: definiție, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile – pielărie. … 6.9.Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile – pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecție. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Antoniu, Gh., Gribincea, V., Arnăutu, I.<!–> |
Fibre textile, Aplicații, vol 2, Editura Dosoftei, Iași, 1995–> |
| 2.<!–> |
Avram, M., Avram, D. Buhu, L.–> |
Structura firelor, Editura Gh. Asachi, Iași 2002<!–> |
| 3.–> |
Barbu I., Vîlcu C.,<!–> |
Bazele proceselor din filatură, ediția a II-a, Editura Mirton, Timișoara, 2002–> |
| 4.<!–> |
Bălăneanu, M.–> |
Structura și proiectarea firelor, Editura Didactică și<!–>Pedagogică, București, 1992–> |
| 5.<!–> |
Bucurenci, E., s.a.–> |
Utilajul si tehnologia meseriei. Finisor produse textile, vol. I și II Editura Didactică și Pedagogică București, 1990<!–> |
| 6.–> |
Butnaru, R., s.a.<!–> |
Tehnologie chimică textilă, Rotaprint, Iași, 1998–> |
| 7.<!–> |
Butnaru, R., Stoichițescu, L.,–> |
Procedee speciale de finisare a materialelor textile, Editura Gh. Asachi, Iași, 1995<!–> |
| 8.–> |
Chinciu, D.<!–> |
Structura și proiectarea țesăturilor, Partea I-a, Legături pentru țesături simple, vol. II, Rotaprint I. P. Iași, 1990–> |
| 9.<!–> |
Cioară, I.–> |
Tehnologii de țesere, Editura Performantica, Iași, 2008<!–> |
| 10.–> |
Cioară, I.<!–> |
Structura țesăturilor, Editura Performantica, Iași, 2001–> |
| 11.<!–> |
Cioară, I., Onofrei, E.–> |
Inginerie generală în textile–pielărie, Editura Performantica, Iași, 2007<!–> |
| 12.–> |
Cioară, I., Ursache, M.<!–> |
Ingineria proceselor textile, Editura Gh. Asachi, Iași, 2000.–> |
| 13.<!–> |
Ciocoiu M.,–> |
Noi tehnologii, utilaje și aparate textile, Editura Performantica, Iași, 2002<!–> |
| 14.–> |
Gribincea, V., Antoniu, Gh., Bordeianu, D.,L.,<!–> |
Fibre textile, Aplicații, vol.1, Editura Venus, Iași, 2001–> |
| 15.<!–> |
Gribincea, V., Bordeianu, D.,L.,–> |
Fibre textile – Proprietăți generale, Editura Performantica, Iași, 2002<!–> |
| 16.–> |
Ieacobeanu, I., Cociu, V.<!–> |
Materii prime și materiale folosite în industria ușoară, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București 1997–> |
| 17.<!–> |
Iosif E. ș.a.–> |
Tehnologii textile și de confecții, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988<!–> |
| 18.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretică, clasa a IX-a, Editura Oscar Print, București, 2006–> |
| 19.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică, clasa a IX-a, Editura Oscar Print, București, 2006<!–> |
| 20.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Manual pentru Școala de Arte și Meserii – modulul „Produse textile, piele și înlocuitori de piele”, clasa a X-a, Editura Oscar Print, București, 2006–> |
| 21.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Manual pentru clasa a IX-a , Industrie textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București, 2011<!–> |
| 22.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Manual pentru clasa a X-a , Industrie textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București, 2011–> |
| 23.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Materii prime în industria textilă și pielărie, editura CD PRESS, București, 2019<!–> |
| 24.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire teoretică, anul I Școala Profesională, Editura Oscar Print, București, 2003–> |
| 25.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire practică, anul I Școala Profesională, Editura Oscar Print, București, 2003<!–> |
| 26.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire teoretică, Editura Oscar Print 2006–> |
| 27.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire practică, Editura Oscar Print 2006<!–> |
| 28.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie, Editura CD Press, București, 2019–> |
| 29.<!–> |
Marinescu, I. ș.a.–> |
„Lucrător în filatură – țesătorie”, clasa a X-a, Școală de Arte și Meserii, Editura Oscar Print 2006<!–> |
| 30.–> |
Marinescu, I. ș.a.<!–> |
Suport de curs pentru modulul „Sănătatea și securitatea muncii”, Industrie textilă și pielărie, Editura Mistral, București, 2008–> |
| 31.<!–> |
Merticaru, V., Giurgiu, D.–> |
Materii prime textile, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2001<!–> |
| 32.–> |
Mureșan, R.,<!–> |
Coloranți și auxiliari utilizați în industria textilă, Editura Cermi, Iași, 1998–> |
| 33.<!–> |
Roman Stan, F.,–> |
Asigurarea calității, Editura CD Press, București, 2009<!–> |
| 34.–> |
Rotariu, M. Z. ș.a<!–> |
Utilajul și tehnologia filării și calcule în filatură, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989–> |
| 35.<!–> |
Spanțu, C.,–> |
Tehnologii textile, Editura Economică, București, 2002<!–> |
| 36.–> |
Spanțu, C.,<!–> |
Proiectarea produselor textile, Editura Mistral, București, 2007/2008–> |
| 37.<!–> |
***–> |
Auxiliarele curriculare pentru disciplinele/ modulele din aria curriculară Tehnologii, în vigoare<!–> |
| 38.–> |
***<!–> |
Curriculum școlar pentru clasele IX- XII pentru modulele din aria curriculară Tehnologii, domeniul Industrie textilă și pielărie, în vigoare–> |
| 39.<!–> |
***–> |
Manualul Inginerului Textilist – vol. 1, 2, 3, Editura AGIR, București, 2002<!–> |
| 40.–> |
***<!–> |
Standardele de pregătire profesională pentru domeniul Industrie textilă și pielărie, în vigoare–> |
… D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2.–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4.–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D., Necșu, I., Iucu,<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8.<!–> |
Radu I.T.–> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9.<!–> |
Stoica A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București, 2001–> |
| 10.<!–> |
Stoica A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11.<!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic<!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12.<!–> |
***–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13.<!–> |
***–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 14.<!–> |
***–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU<!–>
FILATURĂ-ȚESĂTORIE-FINISAJ TEXTIL–>
MAIȘTRI INSTRUCTORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul școlar în vigoare și este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice.–>Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoașterea, de către maistrul – instructor, a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor tehnologice și a metodicii predării acestora;<!–>● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;<!–>● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării rezultatelor învățării dobândite de elevi;–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.<!–>–>Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.<!–>Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învățării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.–> … B.<!–>COMPETENȚELE MAISTRULUI INSTRUCTORPrograma vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.–> +
COMPETENȚE SPECIFICE:<!–>● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;–>● Proiectarea și realizarea activităților de pregătire/instruire practică;<!–>● Selectarea și aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare adecvate activității de pregătire/instruire practică;–>● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de sănătate și securitate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și de protecția mediului înconjurător;<!–>● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.–> … C.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.–>Materii prime utilizate în filatură1.1.<!–>Fibre naturale: clasificare, proprietăți fizice, mecanice și chimice … 1.2.–>Fibre chimice: clasificare, proprietăți fizice, mecanice și chimice … … 2.<!–>Tehnologii de obținere a firelor2.1.–>Procesul tehnologic în filatură: clasificare, definiție … 2.2.<!–>Operații tehnologice din filatură2.2.1.–>Amestecare, destrămare și curățire de impurități● Definiție, scopul operațiilor, principiul de realizare;<!–>● Mașini și instalații–> … 2.2.2.<!–>Cardarea● Scopul operației;–>● Garnituri de cardă;<!–>● Mașini și instalații;–>● Particularități în funcție de fibrele prelucrate<!–> … 2.2.3.–>Laminarea● Scopul operației;<!–>● Utilaje – schema tehnologică;–>● Particularități constructive ale trenului de laminat în funcție de fibrele prelucrate<!–> … 2.2.4.–>Pregătirea pentru pieptănare și pieptănarea● Scopul operației;<!–>● Utilaje – schema tehnologică;–>● Particularități ale mecanismului de pieptănare în funcție de fibrele prelucrate<!–> … 2.2.5.–>Filarea preliminară● Scopul filării preliminare;<!–>● Utilaje – schema tehnologică;–>● Operații tehnologice realizate<!–> … 2.2.6.–>Filarea finală● Scopul operației;<!–>● Utilaje – schema tehnologică a mașinilor de filat cu inele;–>● Particularități constructive ale mașinilor de filat cu inele<!–> … … … 3.–>Tehnologii de obținere a țesăturilor3.1.<!–>Materii prime utilizate în țesătorie3.1.1.–>Fire – clasificare, proprietăți fizice și mecanice … … 3.2.<!–>Operații tehnologice de prelucrare a firelor de urzeală și bătătură în vederea țeserii3.2.1.–>Operații tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite … 3.2.2.<!–>Operații tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple … … 3.3.–>Bobinarea● Scopul operației;<!–>● Mașini de bobinat – schema de principiu;–>● Dispozitive comune mașinilor de bobinat.<!–> … 3.4.–>Răsucirea● Scopul operației;<!–>● Mașini de răsucit cu inele – schema tehnologică.–> … 3.5.<!–>Urzirea● Scopul operației;–>● Sisteme de urzire;<!–>● Tipuri de urzitoare, părți componente.–> … 3.6.<!–>Încleierea firelor● Scopul operației; substanțe folosite;–>● Mașini de încleiat – schema tehnologică.<!–> … 3.7.–>Năvădirea● Sisteme de năvădire;<!–>● Accesorii folosite.–> … 3.8.<!–>Țeserea – definiție, scopul operației, principiul țeserii, mecanismele și dispozitivele mașinii clasice de țesut. … 3.9.–>Țeserea pe mașini neconvenționale – principiul țeserii. … 3.10.<!–>Controlul calității semifabricatelor pe operații … … 4.–>Procese tehnologice pentru finisarea materialelor textile4.1.<!–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curățire alcalină, mercerizare, albire (definiție, scop, factori de influență). … 4.2.–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare (definiție, scop, factori de influență). … 4.3.<!–>Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea și albirea (definiție, scop, factori de influență). … 4.4.–>Tehnologia vopsirii materialelor textile: tipuri de coloranți, principiul vopsirii, factorii care influențează vopsirea, procedee de vopsire. … 4.5.<!–>Tehnologii și utilaje pentru imprimarea materialelor textile: definiția imprimării, principiul imprimării, procedee de imprimare, mașina de imprimat cu șabloane. … 4.6.–>Tehnologii și utilaje pentru apretarea materialelor textile4.6.1.<!–>Apretarea chimică a materialelor textile: definiție, substanțe folosite, efecte de apretare obținute, proprietăți (neșifonabilitate, hidrofobizare, impermeabilizare, ignifugare). … 4.6.2.–>Apretarea fizico-mecanică a materialelor textile (termofixarea, scămoșarea, călcarea). … … … 5.<!–>Întreținerea utilajelor din textile-pielărie5.1.–>Curățarea și ungerea utilajelor5.1.1.<!–>Curățarea utilajelor: locuri de curățare, ustensile necesare, grafic de curățare … 5.1.2.–>Ungerea utilajelor: definiție, tipuri de lubrifianți și sisteme de ungere … 5.1.3.<!–>Identificarea locurilor de curățire și ungere la utilajele deservite … … 5.2.–>Norme tehnice de întreținere și reparare a utilajelor. Metode de întreținere: definiție, clasificare, caracterizare … 5.3.<!–>Respectarea normelor de protecție a mediului privind depozitarea deșeurilor rezultate din curățarea utilajelor. … … 6.–>Sănătatea și securitatea muncii6.1.<!–>Legislația specifică domeniului sănătății și securității în muncă. … 6.2.–>Măsuri de protecție în muncă: instructaje, fișa individuală și colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție. … 6.3.<!–>Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico-sanitare, consecințele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. … 6.4.–>Măsuri de acordare a primului ajutor: definiție, trusă de prim – ajutor. … 6.5.<!–>Factorii de risc de la locul de muncă: definiție, clasificare, exemple. … 6.6.–>Boli profesionale: definiție, clasificare, boli specifice domeniului textile – pielărie. … 6.7.<!–>Accidente de muncă: definiție, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile – pielărie. … 6.8.–>Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile – pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecție. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Bălăneanu, M<!–> |
Structura și proiectarea firelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992–> |
| 2.<!–> |
Benjaminov, M.–> |
Utilajul și tehnologia meseriei – țesător, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992<!–> |
| 3.–> |
Bucurenci, E.<!–> |
Utilajul și tehnologia meseriei – finisor produse textile, E.D.P. București,1993–> |
| 4.<!–> |
Catalan, F. Drăgan, A.–> |
Proiectarea produselor textile, Editura Oscar Print 2007/2008<!–> |
| 5.–> |
Dodu, A., (coord.)<!–> |
Manualul Inginerului Textilist – vol. 1, 2, 3, Editura AGIR, București, 2002, 2003, 2004–> |
| 6.<!–> |
Grigoriu, A.. Coman L–> |
Bazele finisării materialelor textile, Editura Tehnopress, Iași 2001<!–> |
| 7.–> |
Ieacobeanu, I., Cociu, V.<!–> |
Materii prime și materiale folosite în industria ușoară, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București 1997–> |
| 8.<!–> |
Ionescu, A.,–> |
Structura și proiectarea țesăturilor, Editura Didactică și Pedagogică București, 1990<!–> |
| 9.–> |
Iosif, E. ș.a.<!–> |
Tehnologii textile și de confecții, Editura Didactică și Pedagogică, București 1988–> |
| 10.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretică, clasa a IX-a, Editura „Oscar Print”, București, 2006<!–> |
| 11.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică, clasa a IX-a, Editura „Oscar Print”, București, 2006–> |
| 12.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Manual pentru Școala de Arte și Meserii – modulul „Produse textile, piele și înlocuitori de piele”, clasa a X-a, Editura „Oscar Print”, București, 2006 <!–> |
| 13.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Manual pentru clasa a IX-a , Industrie textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București, 2011–> |
| 14.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Manual pentru clasa a X-a , Industrie textilă și pielărie, Editura CD PRESS, București, 2011<!–> |
| 15.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Materii prime în industria textilă și pielărie, editura CD PRESS, București, 2019–> |
| 16.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire teoretică, anul I Școala Profesională, Editura Oscar Print, București, 2003<!–> |
| 17.–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.<!–> |
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire practică, anul I Școala Profesională, Editura Oscar Print, București, 2003–> |
| 18.<!–> |
Lupașcu-Țiglea, R. ș.a.–> |
Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie, Editura CD Press, București, 2019<!–> |
| 19.–> |
Marinescu, I. ș.a.<!–> |
„Lucrător în filatură – țesătorie”, clasa a X-a, Școală de Arte și Meserii, Editura Oscar Print 2006–> |
| 20.<!–> |
Marinescu, I. ș.a.–> |
Suport de curs pentru modulul „Sănătatea și securitatea muncii”, Industrie textilă și pielărie, Editura Mistral, București, 2008<!–> |
| 21.–> |
Merticaru, V., Giurgiu, D.<!–> |
Materii prime textile, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2001–> |
| 22.<!–> |
Rotariu, M. Z. ș.a–> |
Utilajul și tehnologia filării și calcule în filatură, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989<!–> |
| 23.–> |
Spanțu, C.,<!–> |
Tehnologii textile, Editura Economică, București, 2002–> |
| 24.<!–> |
Spanțu, C.,–> |
Proiectarea produselor textile, Editura Mistral, București, 2007<!–> |
| 25.–> |
***<!–> |
Standardele de pregătire profesională pentru domeniul Industrie textilă și pielărie, în vigoare–> |
| 26.<!–> |
***–> |
Curriculum școlar pentru clasele IX-XII pentru modulele din aria curriculară Tehnologii, domeniul Industrie textilă și pielărie, în vigoare<!–> |
| 27.–> |
***<!–> |
Auxiliarele curriculare pentru disciplinele/ modulele din aria curriculară Tehnologii, în vigoare–> |
… D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1. –> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2.–> |
Bocoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4.–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă, C., Stanciu T. Potolea, D.,<!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
Necșu, I., Iucu, R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8.<!–> |
Radu I.T.–> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9.<!–> |
Stoica A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București, 2001–> |
| 10.<!–> |
Stoica A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11.<!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic <!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12.<!–> |
***–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13.<!–> |
***–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 14.<!–> |
***–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU KINETOTERAPIE<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru Kinetoterapie se adresează candidaților care îndeplinesc condițiile legale pentru susținerea Examenului național de definitivare în învățământ. Aceasta este elaborată în acord cu specificul activităților desfășurate în unitățile de învățământ special.–>Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor care accentuează importanța formării competențelor specifice domeniului.<!–>Tematica științifică, tematica pentru didactica specifică Kinetoterapiei și bibliografia, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie un reper pentru candidați în demersul susținerii Examenului național de definitivare în învățământ.–>Astfel, examenul de definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat și adaptat specificului Kinetoterapiei.<!–>Programa pentru Examenul național de definitivare în învățământ la disciplina Kinetoterapie permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a aplicării adecvate a noțiunilor didacticii specifice Kinetoterapiei.–>Atât în proiectarea activităților didactice, cât și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic cu specializarea kinetoterapie este necesar să țină cont de particularitățile de dezvoltare psihoneuromotorie, de vârsta elevilor, tipul deficienței și de resursele materiale și umane de care dispune.<!–>Cadrul didactic cu specializarea kinetoterapie trebuie să demonstreze o serie de abilități și competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social, și să dovedească în cursul evaluării prin Examenul național de definitivare în învățământ, nu numai nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.–> … B.<!–>COMPETENȚELE SPECIFICE CADRULUI DIDACTIC CU SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE1.–>Cunoașterea prevederilor documentelor oficiale care reglementează activitatea pentru disciplina Kinetoterapie. … 2.<!–>Proiectarea programelor de intervenție specifică și a evaluării în funcție de patologia și de particularitățile elevilor. … 3.–>Organizarea și conducerea eficientă a procesului de aplicare a programelor specifice de kinetoterapie. … 4.<!–>Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul kinetoterapiei. … 5.–>Analizarea conținuturilor științifice ale disciplinei Kinetoterapie. … 6.<!–>Aplicarea principiilor didactice în cadrul activităților de kinetoterapie. … 7.–>Aplicarea programelor de intervenție kinetoterapeutică. … 8.<!–>Aplicarea modalităților de evaluare specifice kinetoterapiei. … … C.–>CONȚINUTURILE PROGRAMEIC.I.<!–>TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ – NOȚIUNI TEORETICE DIN KINETOTERAPIE1.–>Obiectivele Kinetoterapiei … 2.<!–>Măsurare și evaluare în Kinetoterapie. … 3.–>Principiile generale în aplicarea tratamentului. … 4.<!–>Mijloacele Kinetoterapiei. … 5.–>Kinetoprofilaxia primară și secundară. … 6.<!–>Metode și tehnici în Kinetoterapie. … 7.–>Aliniamentul corpului. … 8.<!–>Deficiențele fizice ale elevilor: forme clinice, tratament corectiv complex. … 9.–>Kinetoterapia afecțiunilor post-traumatice. … … C.II.<!–>TEMATICA PENTRU DIDACTICA SPECIFICĂ KINETOTERAPIEI1.–>Respectarea principiilor didactice în Kinetoterapie. … 2.<!–>Particularitățile procesului educativ-terapeutic la diferite categorii de deficienți. … 3.–>Utilizarea procedeelor și metodelor de corectare a posturii și aliniamentului corporal și de reeducare neuromotorie. … 4.<!–>Respectarea principiilor generale în aplicarea tratamentului kinetoterapeutic. … 5.–>Aplicarea metodelor și tehnicilor de evaluare în Kinetoterapie. … 6.<!–>Stabilirea conținuturilor pentru tratamentul corectiv al deficiențelor fizice ale elevilor. … 7.–>Aplicarea metodelor speciale în Kinetoterapie. … 8.<!–>Organizarea, proiectarea și conducerea activității în Kinetoterapie. … … … D.–>BIBLIOGRAFIE1.<!–>Baciu, C. și colab., (1981), Kinetoterapie pre- și postoperatorie, Editura Sport-Turism, București. … 2.–>Chiriac, M., (2000), Testarea manuală a forței musculare, Editura Universității din Oradea. … 3.<!–>Ciolcă, C., (2012), Elemente de metodologia instruirii aplicate în kinetoterapie, Editura Universitară, București. … 4.–>Cordun, M., (1999), Kinetologie medicală, Editura AXA, București. … 5.<!–>Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, Editura CD Press, București. … 6.–>Drăgan, I., (2002), Medicină sportivă aplicată, Editura Medicală, București. … 7.<!–>Fozza C., A., (2002), Îndrumar pentru corectarea deficiențelor fizice, Editura Fundația România de mâine, București. … 8.–>Jianu, M. (2006), Noțiuni practice de ortopedie pediatrică de la nou-născut la adolescent, Pro Editură și Tipografie, București. … 9.<!–>Kiss, I., (1999), Fiziokinetoterapia și recuperarea medicală în afecțiunile aparatului locomotor, Editura Medicală, București. … 10.–>Marcu, V., (1995), Bazele teoretice ale exercițiului fizic în kinetoterapie, Editura Universității din Oradea, Oradea. … 11.<!–>Marcu, V., Dan, M. (coord.), (2006), Kinetoterapie/Pshysiotherapy, Editura Universității din Oradea, Oradea. … 12.–>Plas, F., Hargon, E., (2001), Kinetoterapie activă. Exerciții terapeutice, Editura Polirom, București … 13.<!–>Robănescu, N., (1999), Reeducarea neuromotorie, Editura Medicală, București. … 14.–>Sbenghe, T., (1999), Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală, București. … 15.<!–>Sbenghe, T., (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Editura Medicală, București. … 16.–>Sbenghe, T., (1981), Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicală, București. … 17.<!–>Sidenco, E.L., 2003, Masajul în kinetoterapie, Editura Fundației România de Mâine, București. … 18.–>Sidenco, E.L., (2003), Evaluarea articulară și musculară a membrului superior – Aplicații în kinetoterapie și medicina sportivă, Editura Fundației România de Mâine, București. … 19.<!–>Sidenco, E.L., (2003), Coloana vertebrală și membrul inferior – Evaluare mioarticulară în kinetoterapie și medicina sportivă, Editura Fundației România de Mâine, București. … 20.–>Șerbescu, C, (2000), Kinetoprofilaxia primară – Biologia condiției fizice, Editura Universității din Oradea, Oradea. … …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA<!–>
BULGARĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII,–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE<!–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ și METODICA–>
DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ<!–>
ÎN LIMBA ROMÂNĂ–>
EDUCATOR-PUERICULTOR<!–>
(ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ)–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.<!–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, limba bulgară, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)<!–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale cu limbă de predare bulgară maternă, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)<!–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … –>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.<!–>Nota de prezentare; … B.–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.<!–>Tematica pentru Limba și literatura bulgară maternă; … D.–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba bulgară maternă; … F.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … <!–> … B.–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … – exprimarea corectă și fluentă în limba de predare bulgară maternă … <!–>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura bulgară maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba bulgară maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … –>NOTĂ: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.<!–> … C.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ +
LIMBA BULGARĂ– Elemente de fonetică și fonologie. … – Aspecte contrastive cu limba română. … – Morfologie. … – Părțile de vorbire flexibile: definiția, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma și neflexibile. … – Probleme de punctuație și ortografie. … – Aspecte contrastive cu limba română. … +
LITERATURA BULGARĂ<!–>● Literatura bulgara veche-Kiril și Metodii. Importanța activității lor spirituale și culturale. Discipolii acestora-Kliment Ohridski, K-tin Preslavski.–>
+
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ +
Bibliografie orientativă – Limba și literatura bulgară<!–>● Dinekov P. Istoria na starata bălgarska literatura, Sofia, 1961.–>● Mihăilă G. Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi, București, 1972.<!–>● Rusev P. Grigorii Tamblak v Rumănia i starata rumănska literatura, Sofia, 1966.–>● Dinekov P. Bălgarski văzrojdenti, Sofia, 1963.<!–>● Fotiade, Laura – Baz Locul lui Iordan Iovkov în relațiile literare româno-bulgare din secolul al XI-lea, în "Studii de literatura universala", vol. III, București, 1961, p.237-255.–>● Iufu Zl. și Fotiade L. Antologie de texte din literatura bulgară, București, 1962.<!–>● Iufu Zl., Zavera D. Răspândirea literaturii bulgare moderne în România până la 1944, în "Romanoslavica", 1963, IX, (p.447-483).–>● Zarev P. Panorama na bălgarskata literatura, vol. I, partea I și II, 1966, 1967; ed. II, 1970.<!–>● Iufu Zl. Oglindirea realității românești în opera lui L. Karavelov, în "Analele Universității București", Filologie, nr. 23, 1961, p.50.–>● D. Zavera Prelegeri de literatura bulgara, București, 1978.<!–>● D. Zavera Prelegeri de folclor comparat român-bulgar (Cântece haiducești), București, 1979.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–> … D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe. Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric:– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic:– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica).<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită).<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată).–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui).<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: Înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei) … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ● Structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale.<!–>● Concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu).–>● Planul de învățământ – organizare și importanța pentru educația timpurie.<!–>● Elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice).–>● Jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului.<!–>● Jocul – principala formă de dezvoltare a limbajului, strategii de dezvoltare a limbajului prin joc, forme de realizare.–>● Educația timpurie și strategii de dezvoltare a limbajului la preșcolari.<!–>● Tipuri de activități și mijloace de realizare axate pe dezvoltarea limbajului.–>● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârsta preșcolară.<!–>● Activități ludice și de învățare pentru copiii sub 3 ani (rutine și tranziții, activități tematice, jocuri și activități liber-alese).–>● Adaptare curriculară – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă.<!–>● Evaluarea și interpretarea rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului sub 3 ani – rolul acestora, metode și instrumente, fișa de apreciere a progresului copilului.–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ<!–>
… F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● *** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA<!–>
LIMBA ȘI LITERATURA–>
CEHĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII,<!–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII<!–>
ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ–>
ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba cehă maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale cu limbă de predare cehă maternă, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura cehă maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba cehă maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … – exprimarea corectă și fluentă în limba de predare cehă maternă … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura cehă maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba cehă maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTĂ: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ +
LIMBA CEHĂ<!–>Fonetika a fonologie– Zakladni zakony ceske fonetiky. … – Vztah mezi mluvenou a psanou formou. … – Tvoreni ceskych samohlasek a souhlasek. … – Odchylky od vyslovnosti ruznych ceskych hlasek. … – Zvlastni ceske souhlasky: r, ch, d', t', n. … –>Morfologie– Podstatna jmena, lexikalni, gramaticke a morfologicke kategorie. Sklonovani ceskych podstatnych jmen. Padove tvary a jejich soucasny vyvoj. … – Pridavna jmena, lexikalni a gramaticke kategorie. Urcita a neurcita pridavna jmena. Stupne prirovnani. … – Zajmena a zajmenne kategorie v cestine. … – Cislovky, sklonovani a kategorie cislovek. … – Slovesa. Slovesne zpusoby a casy. Slovesny aspekt. … – Prislovce, klasifikace a srovnani. … – Predlozky, interjekce, spojky a castice. … <!–>Interpunkce a pravopis– Zasady pravopisu. Pravidla pravopisu a pravopisna pravidla. … – Interpunkcni a pravopisna znamenka. Funkcnost interpunkcnich a pravopisnych znamenek. … – Psani velkych pismen. Zkratky. … –>Syntax– Syntax vet a souveti. Hlavni a vedlejsi casti vety. … +
LITERATURA CEHĂ<!–>● Pojmy literarni teorie– Pojem literarniho dila: basnicky jazyk, basnicky obraz, subjekt, kompozice, postava. … –>● Literarni zanry.<!–>● Hlavni literarni druhy.–>● Ceska literatura pro deti– Josef Lada – Kocour Mikes, Bubaci a hastrmani, Nezbedne pohadky, Josef Lada detem, Rikadla, Velka kniha ceskych fikadel. … – Bozena Nemcova – O Popelce, Princ Bajaja, Cert a Kaca, O Pernikove chaloupce, O princezne se zlatou hvezdou, Chytra horakyne, O Smolickovi, O kohoutkovi a slepicce, O zlatem kolovratku, O hloupem Honzovi. … – Frantisek Hrubin – Smolicek a jeskynky, Slabikaf po mame, Pohadka o Kvetusce, Pernikova chaloupka. Cervena Karkulka. … – Karel Jaromir Erben – Hrnecku, var! Ptak Ohnivak a liska Ryska, Otesanek, Snehurka, Rozum a stesti, Obuchu, hybej se! O trech pradlenach. … – Ondrej Sekora – Ferda Mravenec, Trampoty brouka Pytlika, Sedm pohadek. … – Jiri Zacek – Hadanky a lusteniny, Kdo neveri, at tam bezi. … – Eduard Petiska – O jablonce, O detech a zviratkach, Pohadkovy dedecek, Jak krtek ke kalhotkam pfisel, Krtek a auticko. … – Karel Capek – Devatero pohadek, Mel jsem psa a kocku. … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ +
Bibliografie orientativă – Limba cehă<!–>● Ceskoslovenska akademia ved, Mluvnice cestiny, I – III, Praha, Academia.,1986/87.–>● Kolektiv autoru, Pfirucni mluvnice cestiny, Praha, Nakladatelstvi Lidove noviny, 1996.<!–>● CSAV, Pravidla ceskehopravopisu, Praha, Nakl. CSAV, 1975.–>● Miroslav Grepl, Petr Karlik, Skladba spisovne cestiny, Praha, Nakl.SPN, 1986.<!–>● Vladimir Smilauer, Novoceske tvofeni slov, Praha, SPN, 1971.–>● Jaromira Sindelarova – Svatava Skodova, Cestinajako cilovyjazyk, Praha, 2013.<!–>● Milan Polak, Didaktika ceskeho jazyka, SPN, Praha, 2010.–>● Cechova M. a kol., Cestina a jeji vyucovani.Metodika ceskeho jazyka, SPN, Praha, 1998.<!–>● Kostecka J., Do sveta cestiny jinak, Jinocany, H+H, 1993.–> +
Bibliografie orientativă – Literatura cehă<!–>● CSAV, Dejiny ceske literatury, I-III, Praha, Nakl. CSAV, 1959-1961.–>● Lubor Machala, Eduard Petru a kolektiv, Panorama ceske literatury (Literarni dejiny od pocatku do soucasnosti), Olomouc, Nakl, Rubico, 1994.<!–>● Jan Lehar, Alexander Stich, Jaroslava Janackova, Jiri Holy, Ceska literatura od pocatku k dnesku, Praha, nakl. Lidove noviny, 1998.–>● Tiberiu Pleter, Vybor z moderni ceske literatury, București, EDP, 1992.<!–> … D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: Înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ– Struktura kurikularnich dokumentu pro rane vzdelavani; zasady a zakladni hodnoty. … – Zakladni pojmy kurikularnich dokumentu pro rane vzdelavani (vyvojove domeny, vyvojove dimenze raneho vzdelavani, pozorovatelne projevy chovani, rocni studijni temata). … – Ucebni plan-vyznam a usporadani. … – Metodika provadeni ucebniho planu. Zakladni prvky: program dennich aktivit, volne hry a aktivity, rutina a prechody, tematicke aktivity a odpoledni aktivity rozvijejici osobni sklony/ dispozice/postoje, mimoskolni aktivity). … – Priprava na pedagogickou cinnost v mladsim predskolnim veku (mladsi predskolni vek podle odborni literatury – Prucha – Kot'atkova, 2013): celorocni planovani, tydenni planovani, projekt vyuky (tema, obecne cile, specificke cile, pedagogicke cinnosti). … – Hra – hlavni forma organizace procesu uceni v mladsim predskolnim veku; Klasifikace her; Funkce hry. Formativni/vychovne hodnoty hry. … – Diferenciace a individualizace v procesu uceni v mladsim predskolnim veku. Prizpusobeni kurikula pro potreby ditete. … – Typy tematickych cinnosti a zpusoby realizace v mladsim predskolnim veku. … – Hodnoceni v mladsim predskolnim veku. Pojem hodnoceni: definice a analyza. Specificke formy hodnoceni pro mladsi predskolni vek. Funkce hodnoceni. Metody a nastroje hodnoceni vysledku a pokroku v mladsim predskolnim veku. Intepretace a vyuziti vysledku hodnoceni pokroku ditete v mladsim predskolnim veku. … – Specificke aspekty komunikace s rodiei (souvislosti komunikace, zpusoby komunikace, faze, povinnosti, prava). … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ<!–>● Allen, K., E. Marotz, L. R., Prehled vyvoje ditete od prenatalniho obdobi do 8 let. Praha: Portal, 2000.–>● Belinova, Ludmila, Metodika vychovne prace v jeslich a matefskych skolach. Praha: Statni pedagogicke nakladatelstvi, Metodicke prirueky, 1986.<!–>● Capek, R. Ueitel a rodie. Praha: Grada, 2013.–>● Dolezalova, H., Napady pro maminky na matefske dovolene, Praha, Portal, 1998.<!–>● Helus, Z., Dite v osobnostnim pojeti. Obrat k diteti jako vyzva a ukol pro rodiee, Praha, Portal, 2009.–>● Kohlova, M., Rozvijime tvorivost a sikovnost deti od 1 do 3 let, Praha, Portal, 2008.<!–>● Komensky, J. A.: Velka didaktika. Bratislava: SPN, 1991.–>● Kot'atkova, S., Hry v materske skole v teorii a praxi, Praha, Grada, 2005.<!–>● Kot'atkova, S., Dite a materska skola. Co by meli rodiee znat, ueitele respektovat a rozvijet. Praha, Grada, 2014.–>● Kovalikova, S., Integrovana tematicka vyuka, Kromeriz, Spirala, 1995.<!–>● Kratochvilova, J., Syslova, Z., Prirueka pro rodiee. Pruvodce hodnocenim rozvoje ditete a komunikace s materskou skolou, Praha, Raabe, 2018.–>● Kryeova, M., Cinnosti k rozvoji reeovych dovednosti deti v predskolnim vzdelavani, Praha, Raabe, 2018.<!–>● Lazova, L., Materska skola komunikuje s rodiei. Vymena informaci, reseni problemu, Praha: Portal, 2013.–>● Matejeek, Z., Prvnich 6 let ve vyvoji a vychove ditete, Praha, Grada, 2005.<!–>● Opravilova, E., Predskolni pedagogika, Praha, Grada, 2016.–>● Prucha, J., Mares, J., Walterova, E., Pedagogicky slovnik, Praha, Portal, 2009.<!–>● Prucha, Jan a So±a Kot'atkova, Pfedskolnipedagogika: ucebnice pro stfedni a vyssi odborne skoly, Praha, Portal, 2013.–>● Sedlaekova, H., Syslova, Z., Stepankova, L., Hodnoceni vysledku predskolniho vzdelavani. Praha, Wolters, 2012.<!–>● Syslova, Zora, Borkovcova I., Prucha, J., Pece a vzdelavani deti v ranem veku: komparace ceske a zahranicni situace. Praha, Wolters Kluwer, 2014.–>● Smelova, E., Prasilova, J. et al., Didaktika predskolniho vzdelavani, Praha, Portal, 2018.<!–>● Suchankova, E., Hra a jeji vyuziti v predskolnim vzdelavani, Praha, Portal, 2014.–>● EACE, EURYDICE, Vzdelavani a pece v ranem detstvi v Evrope pfekonavani socialnich a kulturnich nerovnosti, Luxembourg, Publications Office, eeska verze, 2009.<!–>● EVROPSKA KOMISE, EACEA, EURYDICE, EUROSTAT, Klicove udaje o vzdelavani a peci v ranem detstvi Evrope: Zprava Euridice a Eurostatu. Lucemburk, 2014.–>● *** Aktualni ueebne osnovy pro rane vzdelavani<!–> … F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● *** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
îN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA<!–>
LIMBA ȘI LITERATURA–>
CROATĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII,<!–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ și METODICA<!–>
DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ–>
ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba croată maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, în limba croată maternă, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura croată maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba croată maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba croată maternă):– Limba și literatura croată maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba croată maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTĂ: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ +
LIMBA CROATĂ MATERNĂ<!–>1.–>Elemente de fonetică și de ortografie, ortoepie și ortografie– Alfabetul limbii croate … – Fonetică – Fonologie … – Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane … – Corespondența literă-sunet … – Silaba și despărțirea cuvintelor în silabe … – Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă … – Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat … – Scrierea și pronunția corectă a cuvintelor de origine croată … – Semne de punctuație și de ortografie … … 2.<!–>Morfologie– Structura morfologică a cuvântului în limba croată … – Clasificarea parților de vorbire … – Structura morfologica a cuvântului … … 3.–>Elemente de vocabular– Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului … – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) … – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) … – Familia de cuvinte; câmpul lexical … – Relații semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice, paronime … … 4.<!–>Părțile de vorbire– Verbul (glagol) – formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor. … – Substantivul (imenica) – categoria genului, numărului, apartenenței, cazului, funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. … – Adjectivul (pridjev) – adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor. … – Pronumele (zamjenica) – pronumele personale, posesive predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative. … – Numeralul (brojevi) – numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, … – Adverbul (prilog), conjuncția (veznik), interjecția (uzvik), onomatopeea (onomatopeja) – tipuri/clasificare; prepoziții și orientare spațială (prijedlozi i orijentacija u prostoru) … … 5.–>Organizarea propoziției și a frazei– Enunțul. Tipuri de enunț – propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative … – Propoziții afirmative și negative … – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea – modalități/mijloace de realizare … … 6.<!–>Funcții sintactice– Predicatul – predicat verbal, nominal, copulativ, numele predicativ simplu și complex. … – Subiectul – simplu, multiplu, complex … – Complementul● complementul direct – recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative–>● complementul indirect – recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative<!–>● complementul relativ, complementul de agent–> … – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de scop … – Atributul – atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanțial, predicativ … … II.<!–>LITERATURA CROATĂ1.–>ELEMENTE SPECIFICE DIN FOLCLORUL COPIILOR (rime, ghicitori, numărători, poezii)● Nevenka Videk: Zagonetka Abeceda<!–>● Zvonimir Balog: Male price o velikim slovima, Mijau, av, mu, kokoda, Jos smo maleni, Zivotinje i njihova djeca, Sto najzanimanja: sto cu biti kad odrastem, Riba na biciklu: pjesme, Dimnjacar–>● Mladen Kusec: Djecaci mogu biti, Najbolji djecack na svijetu , Dobar dan, Pozdrav, Drvored<!–>● Grigor Vitez: Kako zivi Antuntun, Od cega su nacinjene ljubice, Pticja Pjevanka, Igra se nastavlja–>● Vesna Parun: Sismis letimis, Zuna i djetlic , Jutro, Ide zima<!–>● Stanislav Feminic: Brojalica, Zetva, Maslacak salje djecu u svijet, Kolo, Nakrivio kapu zir–>● Stjepan Jaksevac: Koliko ima…<!–>● Milan Taritas: Pozdrav, molim, Mjeseceva godina–>● Zvonimir Golob: Godisnja doba<!–>● Jadranka Cuncic- Bandov: Proljetni kisobran, Zvjezdani razgovor, Jesenska sumska sala–> … 2.<!–>BASME ȘI POVESTI:● Ivana Brlic- Mazuranic: Price iz davnine, Sunce Djever i Neva Nevicica, Jagor, Majmun i delfin, Gavra i lija, Kucica a odvec golema, Dvije koze, Zabe traze kralja, Pas i vuk, Lav i krmaca, Mali patuljak–>● Suncana Skrinjaric: Kako sanjaju stvari, Nezadovoljna bubamar, Medin Dom, Ducan kod svrake, Plesna haljina zutog maslacka, Tri jabuke s bakino ormara<!–>● Stanislav Femenic: Plava prica, Zaba i jez–>● Ivan Goles: Zasto puz nosi svoiju kucicu<!–>● Sanda Markoc: Nestasni medo–>● Andelka Martic: Kao tata<!–>● Stanislav Feminic: Leptir i cvijet–>● Ivana Radic: Suma zimi<!–>● Zeljka Horvat: Slikoprice–>● Zvonimir Balog: Slon i bubamara<!–>● Vladimir Nazor: Bijeli Jelen–>● Hrvatske usmene price … … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ<!–>● Hrvatski skolski pravopis, Babic, Ham, Mogus–>● Hrvatski pravopis uskladen sa zakljuccima, Babic, Mogus<!–>● Hrvatski mrezni rjecnik – Mreznik–>● Cestoca rijeci u hrvatskome jeziku. Hrvatski jezik Pandzic I; Stojanov T.<!–>● Gramatika hrvatskoga jezika za gimnazije i visoka ucilista, Silic J, Pranjkovic I.–>● Gramatika hrvatskoga jezika- prirucnik za osnovno jezicno obrazovanje, Tezak, Babic<!–>● Reci mi to Kratko I Jasno – Nives Opacic–> … D.TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor.● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –> … +
Notă:<!–>Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.<!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii,<!–>(https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).<!–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).–>● www.enciclopediavirtuala.ro.<!–>● http://ro.literaryframework.eu/.–>● www.romanianvoice.com/poezii/.<!–>● www.cartiaudio.eu.–>● www.biblior.net.<!–>● ***www.subiecte.edu.ro–> … E.<!–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ● Domeniul Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii – elemente vizate în etapa antepreșcolarității (dimensiuni ale dezvoltării, comportamente asociate, finalități)–>● Strategii didactice valorificabile în etapa antepreșcolarității în activități:– metode, procedee, tehnici valorificabile în creșă … – mijloace de învățământ folosite în creșă (clasice și moderne) … <!–>● Activitatea- mijloc de realizare a demersului instructiv- educativ la grupele de antepreșcolari; aplicații pentru domeniul Limbă și comunicare– jocul didactic, lectura educatoarei, lectura după imagini, activități de povestire (povestirea, repovestirea, povestirea creată de antepreșcolar), activități de memorizare, activități de convorbire … –>● Prefigurări ale cititului- scrisului în etapa antepreșcolarității<!–>● Comunicarea orală în perioada antepreșcolară (comunicare receptivă, comunicare expresivă, transmiterea de mesaje orale)–>● Metode și instrumente de evaluare pentru domeniul Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii – elemente vizate în etapa antepreșcolarității; modalități de prefigurare a citit-scrisului la vârsta antepreșcolară<!–>● Modalități de abordare/ valorificare a diverselor texte în perioada antepreșcolară (textul epic, textul liric, textul dramatic, textul nonliterar – direcții de abordare, elemente de didactică aplicată, valențe ale valorificării în perioada antepreșcolară)–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ<!–>● Metodika Hrvatskog jezika u razrednoj nastavi, Marinko Lazzarich–>● Metodika nastave hrvatskog jezika, Jadranka Jajic<!–>● Lektira u razrednoj nastavi- metodicki prirucnik-Kata Lucic Mumlek–>● Igram se, a ucim!- Ksenija Lekic, Jadranka Radetic-Ivetic<!–>● Sto, zasto, kako … u poucavanju hrvatskoga jezika, Ante Bezen–>● Curriculum pentru Educație timpurie, 2019<!–>● Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani–> … F.<!–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază.● programul zilnic de activitate–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activitățile extrașcolare)<!–> … –>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică. planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … <!–>● Managementul activităților ludice și de învățare, Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho-pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic<!–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … –>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare. definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță … – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Anteprescolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oras care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● *** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA<!–>
LIMBA ȘI LITERATURA–>
GERMANĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU<!–>
COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA GERMANĂ<!–>
MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba germană maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale cu limbă de predare germană maternă, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura germană maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba germană maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … – exprimarea corectă și fluentă în limba de predare germană maternă … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura germană maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba germană maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTĂ: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ +
LIMBA GERMANĂ<!–>● Aussprache und Rechtschreibung– Laute und Buchstaben der deutschen Sprache … – Silbentrennung … – Betonung … – Rechtschreibregeln der deutschen Sprache; Satzzeichen … –>● Wortebene– Wortarten … – Wortbildung … – Synonyme und Antonyme … – Wortfamilie und Wortfeld … – Redewendungen, ubertragene Bedeutung … – Wortschatzerweiterung … <!–>● Satzebene– Satzglieder, Satzgliedteile, Satzarten … – Topik, Umstellprobe … – Satzverbindungen und Satzgefuge (Hauptsatz und Nebensatz – Bildung); Form der Nebensatze (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz, verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe); Inhalt der Nebensatze (Subjekt-, Objekt-, Attribut- und Kausalsatz) … – Sprachinterferenzen … –>● Textebene– Verknupfung von Satzen … – Stilistik: Umgangssprache, Schriftsprache, Bildungssprache, Arbeitssprache, Mundart … – Muttersprache, Fremdsprache, Zweitsprache; Sprachinterferenzen … +
LITERATURA GERMANĂ<!–>● Literacy – die Bedeutung der Kinderliteratur–>● Literarische Texte und Sachtexte<!–>● Literarische Texte und Sachtexte fur Kinder – Einteilung–>● Gattungen und Untergattungena)<!–>Das Bilderbuch– Sachbilderbucher … – Bilderbuch – Lyrik, Prosa … – weitere Bilderbucharten … … b)–>Kinderlyrik … c)<!–>Prosa fur Kinder … d)–>Puppenspiele, Rollenspiele … <!–>Anmerkungen:Die Prufungsaufgaben orientieren sich an folgenden Schwerpunkten:● der Anwendung der Kompetenzen in Ubungen und Aufgaben und an bekannten oder unbekannten Texten;–>● Verfassen von Essays/Erorterungen zu Themen aus dem Prufungslehrplan.<!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ +
Empfohlene Literatur – Deutsche Sprache und Literatur<!–>● Granzow-Emden, Matthias: Deutsche Grammatik verstehen und unterrichten. Munchen: Narr Francke Attempto Verlag, 2013.–>● Pahlow, Heike: Deutsche Grammatik einfach, kompakt und ubersichtlich. Leipzig: Engelsdorfer Verlag, 2010.<!–>● Marquardt, Manfred: Einfuhrung in die Kinder- und Jugendliteratur. Troisdorf: Bildungsverlag EINS, 2005.–>● Nager, Sylvia: Literacy: Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur. Freiburg im Breisgau: Herder Verlag, 2005.<!–>● Vom Wege, Brigitte/ Wessel, Mechthild: Kinderliteratur fur sozialpadagogische Berufe. Troisdorf: Bildungsverlag EINS, 2009.–> … D.TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: Înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –> +
Notă:<!–>Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.<!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● *** www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ● Das Curriculum der Fruherziehung– Prinzipien und Werte; Padagogische Grundhaltung und Menschenbild, Erziehung und Bildung, Beziehung und Bindung; … – Grundlagen der Fruherziehung: Gestaltung von Lernumgebungen und Entwicklungswelten; … – Der Lehrplan. Bedeutung und Struktur; … – Zur Umsetzung des Lehrplans:● Der Tagesablauf<!–>● Freies Spiel und offene Lernumgebungen, Routinen und Transitionen, Themen zur persțnlichen Entwicklung (aufgrund persțnlicher Neigungen, Fertigkeiten, Fahigkeiten, am Nachmittag, auBerschulische Angebote)–> … <!–>● Bildungsziele in Lernbereichen und Planung– Einrichtung einer anregenden Lernumgebung: Wochenplane, Themen, Bildungsstandards, Feinziele; … – Das Spiel als grundsatzliche Organisationsform von Lernumgebungen in der Krippe: Klassifizierung; … – Gestaltung der Lerngelegenheiten (Innen- und AuBenraume, physische und soziale Fțrderung) nach psycho-padagogischen und ergonomischen Kriterien; … – Verknupfung verschiedener didaktischer Strategien (Systemcharakter der fruhkindlichen Bildung). … –>● Methoden und Verfahren zur Fțrderung in verschiedenen Lernbereichen– Differenzierung und Individualisierung in der Krippenpadagogik, curriculare Anpassung; … – Lernbereiche und Erfahrungsfelder: Wahrnehmung, emoționale Entwicklung und soziales Lernen, Entwicklung kognitiver Fahigkeiten und der Freude am Lernen, Kțrper, Bewegung und Gesundheit, Kommunikation, Sprache und Sprechen, bilinguales Lernen, asthetische Bildung, Musik und Bewegung, Natur und Lebenswelt (Erzahlung, Vorlesen, didaktisches Spiel, Memmorieren, Bilderlesen, Beobachtung, Bauen mit Bausteinen und Naturmaterialien, Rollenspiel, Bewegungsspiel, Kneten, Zeichnen, Malen usw.); … – Routinen und Ubergange gestalten; … – Freies Spiel bzw. Spiele anbieten und begleiten; … – Die Bildungspartnerschaft: Beziehung zwischen Krippe und Familie. Elternarbeit (Kommunikationssituationen, Bilingualismus im Kleinkindalter, Aufgaben und Rechte). … <!–>● Evaluation in der Fruherziehung– Evaluation als Konzept: Definition und Analyse; … – Evaluationsformen in der Fruherziehung; … – Funktionen der Evaluation; … – Evaluationsmethoden und -bogen zur Erfassung der Entwicklung im Kleinkindalter, Erfassung der Entwicklung vor dem Besuch des Kindergartens – Struktur des Beobachtungsbogens und Erfassung der Indikatoren, die Rolle der Indikatoren; … – Interpretation und Verwertung der Evaluationsergebnisse in der Fruherziehung. … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.<!–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.<!–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.<!–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).<!–>● *** Niedersachsisches Kultusministerium: Die Arbeit mit Kindern unter drei Jahren.–>Handlungsempfehlungen zum Orientierungsplan fur Bildung und Erziehung im Elementarbereich niedersachsischer Tageseinrichtungen fur Kinder.<!–>(https://www.mk.niedersachsen.de/download/69891), 2014.–>● *** Mehrsprachigkeit in der fruhen Kindheit: Bedingungen, Risiken und Chancen:<!–>https://publishup.uni-potsdam.de/opus4-ubp/frontdoor/deliver/index/docId/3088/file/spath02_SP01.pdf–>● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● *** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> … F.<!–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activitățile extrașcolare)<!–> … –>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … <!–>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … ● organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice–>● combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică<!–>● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic<!–>● diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară–>● tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.)<!–>● variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor–>● variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese<!–>● parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi)–><!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● *** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ,–>
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII, METODICA PREDĂRII<!–>
ACTIVITĂȚILOR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ și METODICA PREDĂRII–>
ACTIVITĂȚILOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR<!–>
EDUCATOARE/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR–>
(ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ)<!–>
București–>
2023<!–>–> +
NOTĂ DE PREZENTARE<!–>Programa se adresează educatoarelor, institutorilor și profesorilor din învățământul preșcolar, care s-au înscris și vor susține examenul de definitivare în învățământ.–>În elaborarea programei s-au avut în vedere următoarele principii:– principiul continuității formării inițiale, realizat prin evoluție în carieră și dezvoltare profesională; … – principiul coerenței modular-tematice a programei, asigurat prin articularea proiectării ei, prin modul de elaborare a competențelor generale și specifice, prin modul de selectare a conținuturilor ce vor face obiectul evaluărilor vizate, prin diversitatea formelor și a strategiilor evaluative sugerate pentru a fi utilizate în contextul acestor examinări; … – principiul adecvării și armonizării finalităților și a conținuturilor învățământului primar românesc cu direcțiile și spiritul schimbărilor din societate; … – principiul optimizării și inovării activității în învățământul preșcolar, prin asimilarea celor mai noi achiziții din științele educației și din științele conexe. … <!–>Programa pentru Examenul național de definitivare în învățământ a educatoarelor, institutorilor și profesorilor din învățământul preșcolar cu predare în limba germană maternă vizează competențe abordabile din perspectiva dimensiunii cognitive, procedural-aplicative și atitudinale și propune o tematică ce corespunde tendințelor în evoluția disciplinelor.–> +
Structura programei este următoarea:<!–>● Notă de prezentare.–>● Competențele specifice a educatoarelor, institutorilor și profesorilor din învățământul preșcolar cu predare în limba maternă germană.<!–>● Tematica programei în următoarea ordine a disciplinelor:1.–>Limba și literatura germană maternă; … 2.<!–>Metodica predării activităților în limba germană maternă în învățământul preșcolar; … 3.–>Limba și literatura română și universală pentru copii; … 4.<!–>Metodica predării activităților în limba română în învățământul preșcolar. … –>● Repere bibliografice. +
COMPETENȚELE SPECIFICE EDUCATOAREI/ INSTITUTORULUI/ PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR +
Definirea competenței profesionale și a competenței didactice<!–>Competență profesională: "Ansamblul de competențe specializate, care reprezintă standardul acceptabil pentru exercitarea unei profesii. Fiecare profesie solicită, pe lângă anumite competențe generale (intelectuale, civice, etice, comunicaționale, etc.) și competențe specifice activității în domeniu."*1)*1) Ștefan, M. (2006). Lexicon pedagogic. București: Aramis., p. 58.–><!–>Competență didactică: "Capacitatea unei persoane de a exercita atribuțiile specifice profesiei didactice; capacitatea unui educator de a se pronunța asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoașterii aprofundate a legităților și determinările fenomenelor educative; nivel de performanță la care urmează să fie realizate de către un educator sarcinile de muncă specifice profesiei didactice"*2)*2) Noveanu, E., Potolea, D. et. all. (2007). Științele educației: dicționar enciclopedic: București: Sigma., p.183.–> +
Competențele profesionale*3) ale cadrului didactic (educatoare/institutor/profesor pentru învățământul preșcolar)<!–>*3) Kitul mentorului de inserție profesională, Proiect POSDRU De la debut la succes, ID 36525, București, 2013–>Proiectarea activităților educaționale
| CUNOȘTINȚE<!–> |
ABILITĂȚI–> |
ATITUDINI<!–> |
| – Cunoaște, decodifică, identifică elemente de curriculum (modele de proiectare curriculară, tipologia activităților și strategiilor didactice etc.) în activitatea instructiv- educativă în grădinița de copii.–>– Utilizează un limbaj psihopedagogic științific.<!–> |
– Identifică nevoile de învățare ale preșcolarilor și stabilește obiective educaționale informative și formative, în funcție de particularitățile de grup și individuale.–> |
– Își asumă modul de organizare a unui demers didactic.<!–> |
–>Conducerea și monitorizarea procesului de instruire
| CUNOȘTINȚE<!–> |
ABILITĂȚI–> |
ATITUDINI<!–> |
| – Cunoaște în mod elementar modul de organizare și conducere a activităților instructiv-educative.–> |
– Asigură adecvarea strategiilor de instruire la caracteristicile individuale și de grup ale preșcolarilor.<!–> |
– Se adaptează flexibil la condițiile curriculare concrete.–> |
<!–>Evaluarea activităților educaționale
| CUNOȘTINȚE–> |
ABILITĂȚI<!–> |
ATITUDINI–> |
| – Cunoaște funcțiile evaluării precum și unele metode și instrumente de evaluare specifice învățământului preșcolar.<!–> |
– Elaborează probe și instrumente de evaluare simple.–> |
– Manifestă disponibilitate de îmbunătățire a instrumentarului de evaluare folosit.<!–> |
–>Integrarea și utilizarea TIC în educație
| CUNOȘTINȚE<!–> |
ABILITĂȚI–> |
ATITUDINI<!–> |
| – Cunoaște terminologia specifică TIC și înțelege rolul interacțiunii dintre preșcolar – computer.–> |
– Identifică unele activități sau secvențe de activitate care pot fi realizate cu ajutorul TIC.<!–> |
– Proiectează, în condiții de autonomie restrânsă, unele secvențe de învățare care presupun utilizarea TIC.–> |
<!–>Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a preșcolarilor
| CUNOȘTINȚE–> |
ABILITĂȚI<!–> |
ATITUDINI–> |
| – Cunoaște unele metode și tehnici de consiliere și tratare diferențiată a copiilor preșcolari.<!–> |
– Reflectează asupra consecințelor ce decurg din aplicarea diferitelor metode și tehnici de consiliere și de tratare diferențiată a copiilor preșcolari.–> |
– Manifestă deschidere pentru a experimenta noi metode și tehnici de cunoaștere și consiliere a preșcolarilor.<!–> |
–>Managementul grupei de preșcolari
| CUNOȘTINȚE<!–> |
ABILITĂȚI–> |
ATITUDINI<!–> |
| – Cunoaște diferite teorii cu privire la asigurarea managementului grupei de preșcolari.–> |
– Creează un mediu ambiant plăcut pentru grupa de preșcolari care i-a fost încredințată<!–>– Antrenează copiii în organizarea sălii și a mediului curricular.–> |
– Este dispus să accepte sfaturi pentru mai buna organizare a mediului de învățare și a grupei de preșcolari.<!–> |
–>Dezvoltarea instituțională a unității de învățământ preșcolar și dezvoltarea de parteneriate grădiniță – comunitate
| CUNOȘTINȚE<!–> |
ABILITĂȚI–> |
ATITUDINI<!–> |
| – Cunoaște unele instituții din comunitatea locală care se află în legătură cu unitatea de învățământ preșcolar.–> |
– Realizează un schimb cel puțin minimal de informații, prin diferite canale de comunicare, cu diferiți parteneri educaționali.<!–> |
– Se implică în stabilirea unor legături între grădiniță și comunitatea locală.–> |
<!–>Managementul carierei și al dezvoltării personale
| CUNOȘTINȚE–> |
ABILITĂȚI<!–> |
ATITUDINI–> |
| – Cunoaște și înțelege cu obiectivitate nivelul propriei pregătiri profesionale.<!–> |
Își elaborează proiecte de dezvoltare personală și profesională.–> |
– Manifestă o conduită (auto)reflexivă asupra activităților profesionale și personale.<!–> |
–>Cercetare educațională aplicativă
| CUNOȘTINȚE<!–> |
ABILITĂȚI–> |
ATITUDINI<!–> |
| – Cunoaște unele modele de elaborare a design-ului unei cercetări educaționale.–> |
– Elaborează micro-proiecte de cercetare educațională în condiții de asistență și consiliere metodologică.<!–> |
– Manifestă o atitudine favorabilă față de cercetarea educațională.–> |
<!–>Strategii de adaptare a conținuturilor la predarea în online prin combinarea conținutului multimedia și a materialelor de învățare online cu predarea la clasă
| CUNOȘTINȚE–> |
ABILITĂȚI<!–> |
ATITUDINI–> |
| – Cunoaște modele de elaborare a unor conținuturi și materiale specifice predării și învățării online.<!–> |
– Elaborează materiale adaptate la predarea online.–> |
– Manifestă o atitudine favorabilă față de adaptarea conținuturilor pentru învățarea online.<!–> |
–>Competențe de comunicare<!–>Competențe de relaționare–>Competențe de organizare instituțională și de management al resurselor umane
+
Competențe specifice<!–>Competențe de organizare a grupei de preșcolari–>Competențe de planificare<!–>Competențe psihopedagogice și didactico-metodologice–>1.LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ PENTRU COPII +
TEMATICĂ<!–>I.–>Literatura germanăBeispiele und didaktische Konzepte fur Gattungen der Kinderliteratur:● Bilderbucher: "Eine Gans aus Buntpapier" von Josef Guggenmos; "Wimmelbucher" von Ali Migutsch; "Die Raupe Nimmersatt" von Eric Carle; "Frederick" von Leo Lionni; "Knopf Knopfchen" von Erika Hubner-Barth; "Das verschnupfte Bilderbuch" von Hedi Hauser; "Die Geschichte vom Lowen, der nicht schreiben konnte" von Martin Baltscheit; "Irgendwie Anders" von Kathryn Cave; "Die Konigin der Farben" von Jutta Bauer; "Der Gruffelo" von Alex Scheffler und Julia Donaldson.<!–>● Geschichten: "Sofie macht Geschichten" von Peter Hartling; "Heut bin ich stark" von Heinz Janisch; "1-2-3 Minuten-Geschichten" von Manfred Mai; "Das Traumfresserchen" von Michael Ende; "Tranquilla Trampeltreu" von Michael Ende; "Nickel Vogelpfeifer" von Mirjam Pressler.–>● Lyrik: Thematische Vielfalt des Kinderreimes und des Kinderverses; Kindergedichtautoren Christian Morgenstern, Joachim Ringelnatz, James Kruss, Josef Guggenmos, Frederik Vahle, Detlev Jocker, Rolf Zuckowski; "Was denkt die Maus am Donnerstag" von Josef Guggenmos; "Es war einmal ein Igel" von Franz Hohler.<!–>● Marchen: Bruder Grimm, Josef Haltrich, Hans Christian Andersen; "Vom Katzchen und Mauschen"; "Die Tur am Buckel"; "Die Bienenkonigin".–>● Sagen: "Der Rattenfanger von Hameln", "Warum das Meerwasser salzig ist".<!–>● Legenden: Sankt Martin, Sankt Nikolaus.–>● Fabeln: "Der Fuchs und der Storch" und "Der Lowe und das Mauschen" von Aesop, "Der Rabe und der Fuchs" von G. E. Lessing; "Wie die Maus den Lowen rettete"; "Wie der Fuchs den Raben uberlistete".<!–>● Ganzschriften: "Die Abenteuer der Biene Maja" von Waldemar Bonsels; "Jim Knopf" von Michael Ende; "Briefe von Felix" von Annette Langen; "Neben mir ist noch Platz" von Paul Maar.–>● Theaterstucke: Kasperle – Theaterstucke; "Das rote Haus in einer kleinen Stadt" von Elisabeth Borchers.<!–>● Sachtexte und Sachbucher: "Unsere Erde" von Angela Weinhold; Ravensburger Reihe; "Herr Kandinsky war ein Maler" von Daan Remmerts de Vries.–>Die angefuhrten Werke der Kinderliteratur sind kennzeichnend fur die jeweilige Gattung und dienen der Orientierung.<!–>–> … II.<!–>Limba germană1.–>Wortschatz und Aussprache● Wortschatzerweiterung: Ableitung; Zusammensetzung; Synonyme; Antonyme; Wortfamilie; Wortfeld.<!–>● Redensarten und Redewendungen.–>● Buchstaben und Phoneme im Deutschen.<!–> … 2.–>Satzbau/Syntax● Satzgliedfolge/Topik im deutschen Satz: besondere Stellung des Pradikats/der Pradikatsteile.<!–>● Satzglieder und Satzgliedteile: Subjekt; Pradikat; Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekt) Adverbialbestimmungen (Temporal-, Lokal-, Modal-, Kausalbestimmung); Attribute als Satzgliedteile (adjektivisches Attribut, Genitivattribut, Prapositionalattribut, Apposition).–>● Satzverbindungen und Satzgefuge: Hauptsatz und Nebensatz – Bildung; Form der Nebensatze (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz, verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe); Inhalt der Nebensatze (Subjekt-, Objekt-, Attribut-, Kausalsatz).<!–> … 3.–>Wortarten/Morphologie● Beugbare Wortarten: Verb, Substantiv mit Artikel, Adjektiv, Pronomen.<!–>● Unbeugbare Wortarten: Adverb, Praposition, Konjunktion.–> … 4.<!–>Orthographie und Interpunktion● Korrekte Schreibung der Worter und richtige Verwendung der Satzzeichen–> … … +
BIBLIOGRAFIE +
Literatur und Didaktik<!–>1.–>Conrady, Peter (2004): LesespaB fur Kinder, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004. … 2.<!–>Kohler, Rosemarie: Leicht lesbare Texte fur kleine Leserinnen und Leser, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu- kindern/), Berlin, 2004. … 3.–>Kretschmer, Christine: Weltaneignung mit Bilderbuchern, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004. … 4.<!–>Mai, Manfred: Geschichte der deutschen Literatur erzahlt von Manfred Mai, Beltz Verlag, Weinheim, 2001. … 5.–>Marquardt, Manfred: Einfuhrung in die Kinder- und Jugendliteratur, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2005. … 6.<!–>Monschein, Maria: Die 50 besten Spiele zur Sprachforderung. Don Bosco MiniSpielothek, 2015. … 7.–>Nager, Sylvia: Literacy: Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2005. … 8.<!–>Sengelhoff, Barbara: Die Welt der Buchstaben – Ein Thema fur alle Kinder, in: Sasse, Ada/ Valtin, Renate (Hrsg.): Lesen lehren, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/band-2-lesen-lehren/), Berlin, 2005. … 9.–>Waldmann, Gunter: Produktiver Umgang mit Lyrik. Eine systematische Einfuhrung in die Lyrik, ihre produktive Erfahrung und ihr Schreiben, Schneider Verlag, Hohengehren, 2011. … 10.Vom Wege, Brigitte/Wessel, Mechthild: Kinderliteratur fur sozialpadagogische Berufe, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2009. … +
BIBLIOGRAFIE +
Sprache und Didaktik<!–>1.–>Altenburg, Erika: Sprachliches Lernen zur Entwicklung und Forderung von Lesekompetenz, in: Hoffmann, Bernhard/ Valtin, Renate: Checkpoint Literacy. Tagungsband 1 zum 15. Europaischen Lesekongress 2007 in Berlin, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://docplayer.org/22880018-Bernhard-hofmann-renate-valtin-hg.html), Berlin, 2008. … 2.<!–>Bartnitzky, Horst: Grammatikunterricht in der Grundschule, Cornelsen Verlag, Berlin, 2012. … 3.–>Bleyhl, Werner: Grammatik im Fremdsprachenunterricht. Ein Irr-Glaube als Keule, in: 48. BAG 12.-15.5.2010 im Pad. Institut Haus Villigst./Ruhr Plenarvortrag (http://www.bag-englisch.de/wp-content/uploads/2011/03/48 BAG Bleyhl.pdf), 2010. … 4.<!–>Braun, Daniela/ Krause, Sascha, Handbuch Kreativitatsforderung: Didaktik und Methodik in der Fruhpadagogik, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2019. … 5.–>Ellermann, Walter,, Methodik der Bildungsarbeit in Kindertagesstatten: Kinder in der Praxis anregen, unterstutzen und fordern, HT Verlag, Hamburg, 2016. … 6.<!–>Granzow-Emden, Matthias: Deutsche Grammatik verstehen und unterrichten, Narr Francke Attempto Verlag, Munchen, 2013. … 7.–>Kirschhock, Eva-Maria (): Diagnose und Forderung von Sprachbewusstheit, in: Hoffman, Bernhard/ Valtin, Renate (Hrsg.): Forderdiagnostik beim Schriftspracherwerb, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://www.pedocs.de/volltexte/2016/12412/pdf/Hofmann_Valtin_2007_Foerderdiagnostik_b eim_Schriftspracherwerb.pdf., Berlin, 2007. … 8.<!–>Lepold, Marion/ Ullmann, Monika: Digitale Medien in der Kita-Alltagsintegrierte Medienbildung in der padagogischen Praxis, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2018. … 9.–>Pahlow, Heike: Deutsche Grammatik einfach, kompakt und ubersichtlich, Engelsdorfer Verlag, Leipzig, 2010. … 10.<!–>Valtin, Renate, Hrsg.: Rechtschreiben lernen in den Klassen 1-6, Grundschulverband, Frankfurt am Main, 2000. … … 2.–>METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR +
TEMATICĂ<!–>● Das Curriculum der Fruherziehung-Bedeutung und Struktur, Planung des Unterrichts ausgehend vom Lehrplan;–>● Der Stoffverteilungsplan (Jahres-/ Wochenplanung, Tagesablauf);<!–>● Der Lektionsplan; Lernzielbeschreibung;–>● Sozialformen: Frontalunterricht, Gruppengesprach, Gruppenarbeit, Partnerarbeit, Einzelarbeit;<!–>● Methoden und Verfahren im Deutschunterricht: z.B.: das Gesprach, Memorieren, die Beobachtung/Beschreibung, Bilderbuchbetrachtung, das Erzahlen und Vorlesen, das Rollenspiel, das didaktische Spiel, das Experiment, das Portfolio, das Projekt;–>● Das Spiel im Kindergarten: Rolle, Forderbereiche, Arten, Ablauf, didaktisches Spiel in den Tatigkeiten;<!–>● Freies Spiel und offene Lernumgebungen, Routinen und Transitionen, Themen zur personlichen Entwicklung (aufgrund personlicher Neigungen, Fertigkeiten, Fahigkeiten, auBerschulische Angebote);–>● Horen und Sprechen im Deutschunterricht – Ubungen und Aufgaben;<!–>● Sprachforderung im Anfangsunterricht;–>● Vorbereitung auf das Lesenlernen im Deutschunterricht;<!–>● Lesemotivation und Leseforderung – Beobachtung, Diagnose, Fordermoglichkeiten, Ubungen und Aufgaben;–>● Umgang mit Literatur im Anfangsunterricht (Literacy);<!–>● Der Schriftspracherwerb – Vorbereitung des Schreibenlernens; Methodenintegration;–>● Handlungs- und produktionsorientierter Deutschunterricht – Ubungen und Aufgaben;<!–>● Lehr- und Lernmittel im Unterricht: Arten, moralischer Wert, Rolle der Ausstattung des Lernraums im Kindergarten;–>● Medien – Moglichkeiten, Vor- und Nachteile;<!–>● Evaluation – Definition und Analyse, Evaluationsformen, Funktionen der Evaluation, Evaluationsmethoden.–> +
BIBLIOGRAFIE +
Didaktik und Methodik<!–>1.–>Lehrplan furfruhkindliche Erziehung … 2.<!–>Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. … 3.–>Abraham, Ulf; Knopf, Julia: Deutsch – Didaktik fur die Grundschule, Cornelsen Scriptor, Berlin, 2013. … 4.<!–>Bocher, Hartmut Hrsg: Erziehen, bilden und begleiten, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2013. … 5.–>Bredel, Ursula: Sprachbetrachtung und Grammatikunterricht, UTB, Stuttgart, 2013. … 6.<!–>Bottcher, Ingrid/Becker-Mrotzek, Michael: Texte bearbeiten, bewerten und benoten, Cornelsen Verlag, Berlin, 2003. … 7.–>Christiani, Reinhold: Schuleingangsphase neu gestalten, Cornelsen Verlag, Berlin, 2004. … 8.<!–>Dehn, Mechthild: Kinder Sprache(n). Was Erwachsene wissen sollten, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2012. … 9.–>Drager, Monika: Lust am Lesen wecken, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben, Berlin, 2004. … 10.<!–>Fussenich, Iris/ Loffler, Cordula: Schriftspracherwerb. Einschulung, erstes und zweites Schuljahr Ernst Reinhardt Verlag, Munchen, 2008. … 11.–>Jentgens, Stephanie (2016): Lehrbuch Literaturpadagogik. Eine Einfuhrung in Theorie und Praxis der Literaturvermittlung. Weinheim: Beltz Verlag. … 12.<!–>Jeuk, Stefan/ Schafer, Joachim. Schriftsprache erwerben – Didaktik fur die Grundschule Cornelsen scriptor, Berlin, 2013. … 13.–>Kohl, Eva Maria/ Ritter, Michael, Schreibszenarien, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2010. … 14.<!–>*** Lehrplan fur Deutsch als Muttersprache. … 15.–>Leuchter, Miriam: Didaktik fur die ersten Bildungsjahre, Klett und Balmer Verlag, Zug, 2010. … 16.<!–>Nager, Sylvia: Literacy – Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2005. … 17.–>Ritter, Alexandra/ Ritter, Michael; Hrsg.: Schreibkompetenz und Schriftkultur, Grundschulverband, Frankfurt am Main, 2012. … 18.<!–>Ruhl, Katja: Strategieorientiertes Unterrichten, in: Sasse, Ada/Valtin, Renate (Hrsg.): Lesen lehren, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/band-2-lesen-lehren/), Berlin, 2005. … 19.–>Schmid-Barkow, Ingrid: Prozesse des Textverstehens und ihre Analyse, in Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/. band-1-lesen-ist-verstehen- schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004. … 20.<!–>Sengelhoff, Barbara: Lesen. Entwurf eines didaktischen Modells, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecherAband-1-lesen-ist-verstehen- schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004. … 21.–>Uhlig, Bettina Hrsg: Bildung in der Kindheit – das Handbuch zum Lernen in Kindergarten und Grundschule, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2010. … 22.<!–>Wedel-Wolff, Annegret von/ Cramer, Claudia: Forderung im Lesen nach dem Erwerb der alphabetischen Phase, in: Hoffman, Bernhard/ Valtin, Renate (Hrsg.): Forderdiagnostik beim Schriftspracherwerb,: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://www.pedocs.de/volltexte/2016/12412/pdf/Hofmann Valtin 2007 Foerderdiagnosti k beim Schriftspracherwerb.pdf), Berlin, 2007. … 23.–>www.subiecte.edu.ro. … Einige der angefuhrten Titel sind unter folgendem Link zu finden: http://www.dgls.de/download/category/11-ganze-baende.html<!–>NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile cadru, programele școlare, precum și manualele cuprinse în catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține examenul.–> … 3.LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII +
TEMATICĂ<!–>I.–>Limba românăFonetică și vocabular● Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor.<!–>● Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.–>● Despărțirea cuvintelor în silabe.<!–>● Omografe, omofone. Accentul.–>● Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative.<!–>● Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).–>● Paronimele frecvente. Pleonasmul.<!–>–>Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)● Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție.<!–>● Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție.–>● Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului.<!–>● Pronumele în propoziție.–>● Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii.<!–>● Adverbul în propoziție.–>● Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură.<!–>–>Propoziția● Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția).<!–>● Propoziția principală/propoziția secundară.–><!–>Fraza● Propoziția regentă/elementul regent.–><!–> … II.–>Literatura română și universală pentru copii● Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici.<!–>● Principalele genuri și specii literare, accesibile școlarilor mici.–>1.<!–>Creația populară● Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).–>● Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.<!–>● Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur.–> … 2.<!–>Creația cultăa.–>Genul liric:● poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi);<!–>● poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop).–> … b.<!–>Genul epic● în versuri:– fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica); … – balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). … –>● în proză:– schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); … – povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); … – legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); … – basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă). … … … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>I.–>Limba română1.<!–>Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. … 2.–>Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009. … 3.<!–>Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017. … 4.–>Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019. … 5.<!–>https://www.eursc.eu/Svllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. … 6.–>https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. … … II.<!–>Literatura română și universală pentru copii1.–>Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. … 2.<!–>Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003. … 3.–>Ciopraga, C, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997. … 4.<!–>Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. … 5.–>*** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md). … 6.<!–>*** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare). … 7.–>www.enciclopediavirtuala.ro. … 8.<!–>http://ro.literaryframework.eu/. … 9.–>www.romanianvoice.com/poezii/. … 10.<!–>www.cartiaudio.eu. … 11.–>www.biblior.net. … … … 4.METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ ÎN GRĂDINIȚELE DE COPII CU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR +
TEMATICĂ<!–>● Clasificarea și structura activităților de joc didactic. Metodica desfășurării lor.–>● Povestirile copiilor (repovestirile și povestirile create de copii). Metodica desfășurării lor.<!–>● Memorizările. Clasificare. Structură. Metodica desfășurării lor.–>● Structura activității de lectură după imagini. Valori formative.<!–>● Convorbirea. Tematică. Structură. Metodica desfășurării lor.–>● Jocuri de creație, cu subiecte din povești și basme. Valori formative. +
BIBLIOGRAFIE<!–>1.–>Brate, Rodica, Limba și literatura română/universală pentru copii. Metodica predării limbii române: definitivat, gradul II: învățători, institutori, profesori (în limbile minorităților), Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2014. … 2.<!–>Bogart, C., Delmarle, S., Preda, V., Formarea competențelor în grădiniță: o altă perspectivă asupra timpului școlar, Editura Aramis Print, București, 2012. … 3.–>Brănișteanu R., Chira E., Paradigme ale integrării curriculare în grădiniță, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2011. … 4.<!–>Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O. Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014. … 5.–>Ionescu, M. (coord.) Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010. … 6.<!–>Norel, M., Bota, O., A. (). Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. … 7.–>Păiș – Lăzărescu, M., Tudor, S. L., Stan, M. M. Mentorat în didactica învățământului preșcolar și primar, Editura Sitech, Craiova, 2015. … 8.<!–>Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V. învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum. Editura Arves, Craiova, 2009. … 9.–>Vrășmaș. E. Educația timpurie. Editura Arlequin, București, 2014. … 10.<!–>*** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare) … 11.–>http://educatiacontinua.edu.ro/repere-metodologice.html. … …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA<!–>
LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI–>
LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII<!–>
ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN–>
LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII<!–>
ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba italiană maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele.a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale cu limbă de predare italiană maternă, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele.A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura italiană maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba italiană maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum.– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … – exprimarea corectă și fluentă în limba de predare italiană maternă … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura italiană maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba italiană maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTA: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.<!–>TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂI.–>Limba italiană– Fonetică și ortografie. Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; despărțirea în silabe; "troncamento"; eliziunea; punctuația … – Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia … – Morfologie● Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse<!–>● Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea și omiterea articolului. Prepoziții articulate–>● Adjectivul calificativ: forme regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparație ale adjectivelor: forme analitice și sintetice<!–>● Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ și dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politețe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât–>● Adjectivele pronominale. Ci, vi, ne cu valoare pronominală și adverbială<!–>● Numeralul: clasificare, folosirea numeralului cardinal și ordinal–>● Verbul: conjugare și diateză. Modurile și timpurile. Conjugarea verbelor regulate, neregulate, defective. Folosirea auxiliarelor. Acordul participiului trecut. Folosirea formelor pronominale cu imperativul și cu modurile impersonale. Folosirea conjunctivului. "Periodo ipotetico". Concordanța timpurilor la indicativ și conjunctiv. Vorbirea directă și indirectă<!–>● Adverbul: clasificare și formare; gradele de comparație–>● Prepoziția, conjuncția, interjecția<!–> … … II.–>Literatura italiană– Noțiuni de teorie literară: Noțiunea de opera literară, limbajul poetic, imaginea poetică, subiectul, compoziția, personajul. Genurile literare. Principalele specii literare … Opere literare:● Carlo Collodi – Le avventure di Pinocchio<!–>● Esopo – Favole–>● Elio Giacone – Miti e leggende<!–>● Gianni Rodari – Favole al telefono–>● Gianni Rodari – Filastrocche<!–>● Italo Calvino – Fiabe italiane–>● Edmondo De Amicis – Cuore<!–>● Antoine De Saint – Exupery – Il Piccolo Principe–>● Pamela Lyndon Travers – Mary Poppins<!–>● R. Kipling – Il libro della giungla–>● Frank Baum – Il mago di Oz<!–>● James Matthew Barrie – Peter Pan–>● Lewis Carroll – Alice nel paese delle meraviglie<!–>● Charles Dickens – Un canto di Natale–> … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ +
Libri:<!–>● Pîrvu, Elena – Gramatica limbii italiene, orice ediție.–>● Serianni, Luca – Grammatica italiana, orice ediție.<!–>● M. Dardano e P. Trifone – La lingua italiana, Bologna, Zanichelli, orice ediție.–>● Balboni, Paolo – Insegnare la letteratura italiana a stranieri. Risorse per docenti di italiano come lingua straniera, Guerra Edizioni, 2006.<!–>● Ferroni, Giulio – Storia della letteratura italiana, orice ediție.–>● Rosa, Asor – Letteratura italiana, orice ediție.<!–>● Santagata, Marco; Carotti, Laura; Casadei, Alberto – Il filo rosso. Antologia e storia della letteratura italiana ed europea, Roma-Bari, Laterza Edizioni Scolastiche, 2006, voll. I-III.–>● Tellini, Gino – Letteratura italiana. Un metodo di studio, Mondadori Education, 2011.<!–>● R. Luperini, P. Cataldi, L. Marchiani, F. Marchese – Manuale di letteratura – I saperi di base: autori e opere, temi e immagini, (voll 1 – 4), G. B. Palumbo Editore, 2006.–> +
Site:<!–>● www.filastrocche.it–>● www.favoledellabuonanotte.it<!–>● www.gaiaedizioni.it/sfoglialibri_index/vacanze/narrativa/miti_e_leggende/files/basic- html/page3.html–>● www.giannirodari.it<!–>● www.bdp.it/Rodari/–>● http://www.weebly.com/<!–> … D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Trifitong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: Înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ +
ACTIVITĂȚILE TEMATICE – AT (NIVEL ANTEPREȘCOLAR):<!–>– Jocul (mijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, joc cu nisip și apă, jocul imitativ etc.) … – Activități artistice și de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activități practice și gospodărești) … – Activități de muzică și mișcare (mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, jocuri cu instrumente de percuție, cântecele, exerciții euritmice) … – Activități de creație și de comunicare (mijloace de realizare: povestiri … – memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciții onomatopeice) … – Activități de cunoaștere (mijloace de realizare: observări, lecturi după imagini, activități matematice cu jucării și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente) … – Activități în aer liber (mijloace de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei) … ● Giochi di manipolazione;–>● Attivita di pittura e disegno;<!–>● Giochi con suoni e colori, odori e sapori;–>● Percorsi tattili e pannelli sensoriali;<!–>● Cestino dei tesori;–>● Lettura e animazione di racconti e favole;<!–>● Giochi simbolici e di ruolo;–>● Giochi di rilassamento. +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ<!–>● Susanna Mantovani, Clara Silva e Enrica Freschi, Didattica e nido d'infanzia. Metodi e pratiche d'intervento educativo, Edizioni junior, Gruppo Spaggiari, 2016.–>● Elinor Goldschmied, Sonia Jackson, Persone da zero a tre anni, Crescere e lavorare nell'ambiente del nido, Edizioni Junior, 1997.<!–>● Anna Lia Galardini (a cura di), Crescere al nido. Gli spazi, i tempi, le attivitα, le relazioni, Carocci Editore, Tascabili Faber, 2012.–>● Elinor Goldschmied (Autore), Margherita Salvadori (a cura di), Il bambino nell'asilo nido. Guida per le educatrici e i genitori, Casa editrice Zeroseiup, 2020.<!–> … F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare● elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)–><!–>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare● jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului–>● organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho-pedagogice și ergonomice a combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică<!–>● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic<!–>● diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară–>● tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.)<!–>● variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor–>● variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese<!–>● parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi)–><!–>● Evaluarea în educația timpurie● conceptul de evaluare: definire și analiză–>● forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar<!–>● funcțiile evaluării–>● metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora<!–>● interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂTILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului prescolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oras care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA–>
LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI<!–>
LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII–>
ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN<!–>
LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII–>
ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE îN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba maghiară maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura maghiară maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba maghiară maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura maghiară maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba maghiară maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTA: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ +
MAGYAR NYELV ES IRODALOM, GYERMEKIRODALOM +
TARTALMAK<!–>A.–>Magyar nyelv1.<!–>Hangtani es jelentestani ismeretek: A szojelentes. Hangalak es jelentes viszonya (egyjelentesu, tșbbjelentesu, azonos alak·, rokon ertelmu szavak, ellentetes jelentesu szavak). Maganhangzok, massalhangzok, maganhangzotorvenyek, massalhangzotorvenyek. A szotag, szotagolas es elvalasztas … 2.–>A magyar helyesiras alapelvei … 3.<!–>Szoalaktani ismeretek: A szoto es toldalekok. A toldalekok fajtai es funkciojuk … 4.–>Szofajtani ismeretek: Alapszofajok, viszonyszok es mondatszok … 5.<!–>Mondattani ismeretek: Az egyszeru mondat. A mondatok kommunikacios funkcioja (informaciotozto, erzelemkifejezo, felszolito, kerdo mondatok) … 6.–>Szovegertes. Szobeli es irott szovegek megertese. A szovegertes mint az informacioszerzes alapja. Kulonbozo tipus· szovegek – a kozles altalanos modellje – az uzenet megerteset gatlo tenyezok – informacioforrasok; az onallo ismeretszerzes, tajekozodas technikai. Szovegszeruseg tovetelmenyei – a szovegkoheziot biztosito tenyezok: nyelvtani es jelentesbeli kapcsoloelemek. … 7.<!–>Szovegtani ismeretek: A szoveg jellemzoi. Szovegtipusok (ismeretkozlo szovegek, irodalmi szovegek, publicisztikai szovegek, funkcionalis szovegek) … … B.–>Magyar irodalom es gyermekirodalom1.<!–>Irodalomelmeleti alapfogalmak adekvat alkalmazasa● A gyermekirodalom lirai mufajai. Lirai en, a vers temaja, hangneme, vershelyzet, a vers szerkezete, az irodalmi kodok es formak szovegszervezodesben betoltott szerepe (mufajok, verstani alapismeretek, hasonlat, szokepek, retorikai alakzatok)–>● A gyermekirodalom epikai mufajai. Narracios eljarasok: tortenetalakitas, ter-es idoszerkezet, idokezeles, cselekmenyvezetes, hosteremtes, elbeszelo, elbeszeloi es szereploi szolamok (parbeszed, monolog, leiras, elbeszeles)<!–> … 2.–>A gyermekirodalom mufajaia)<!–>Lirai mufajok. A gyermekvers jellemzoi es tipusai.● A nepi gyermekvers valtozatai: mondokak, jatekversek, koszontok, altatok, bolcsțodalok, dajkarimek, kezjatekok, kiszamolok.–>● A mukolteszeti gyermeklira: Aprily Lajos: Tavaszodik, Gazdag Erzsi: Mesebolt, Jozsef Attila: Altato, Kanyadi Sandor: Jon az osz, Kovacs Andras Ferenc: Manoka, Lackfi Janos: Kakaos csiga, Laszlo Noemi: Kerdezgeto, Nemes Nagy Agnes: Futobab, Petofi Sandor: Arany Lacinak, Szabo Lorinc: Kicsi vagyok en, Szabo T. Anna: Gyorsvonat, Szilagyi Domokos: Pimpimpare, Varro Daniel: Maszogato, Weores Sandor: Paripam csodaszep pejko, Zelk Zoltan: Telapo es a hoember.<!–> … b)–>Epikus mufajok:● A nepmese: A csillagszemu juhasz, Az okos lany.<!–>● A nepmonda: Maros es Olt.–>● Benedek Elek es Arany Laszlo gyujtesei (A kis gomboc, Farkas-barkas).<!–>● A mukolteszeti mese: Dobrentey Ildiko: A csigacsalad meseje, Hervay Gizella: Spenotos mese, Kanyadi Sandor: Diobel kiralykisasszony, Mate Angi: Volt egyszer egy kemence.–>● A gyermek- es meseregeny: Berg Judit: Hisztimesek, Csukas Istvan: Susu, a sarkany, Fekete Istvan: Vuk, Fodor Sandor: Csipike, Lazar Ervin: A negyszogletu kerek erdo.<!–> … … … Megjegyzes*: A zârojelbe tett nevek csak a pelda kedveert soroltattak fel. A mufajhoz tartozo barmely szerzo akarmelyik muve, vagy muvenek reszlete szerepelhet a tetelek kozott.–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ +
SZAKIRODALOM<!–>(Az alabbiakban felsorolt szakirodalmi forrasok egy resze elektronikusan is elerheto).–>● Adamikne Jaszo Anna: A magyar nyelv konyve. Trezor Kiado, Budapest, 1991.<!–>● Balint Peter-Bodis Zoltân (szerk.): Valtozatok a gyermeklirara. Didakt Kiado, Debrecen, 2006.–>● Bajzath Maria: Jarom az uj varamat, nepmesek ovodasoknak 2. Kolibri Kiado, Budapest, 2014.<!–>● Bajzath Maria: Itt vagyok ragyogok, nepmesek 0-4 evig. Kolibri Kiado, Budapest, 2014.–>● Bajzath Maria: Mesefoglalkozâsokgyujtemenye 1. Kolibri Kiado, Budapest, 2015.<!–>● Balazs Imre Jozsef: Kobak konyve, avagy forditott-e a forditott vilag? 18. sz. Helikon Kiado, Budapest, 1999.–>● Balint Peter-Bodis Zoltân (szerk.): Vâltozatok a gyermeklirâra. Didakt Kiado Debrecen, 2006.<!–>● Bognar Tas: A magyar gyermekvers. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2001.–>● Bognar Tas: Gyermekproza. Vilâg- es magyar irodalom. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2004.<!–>● Danko Ervinne: Nyelvi-kommunikacios neveles az ovodaban. Okker Kiado, Budapest, 2005.–>● Eory Katalin, Mikus Edit, Toth Maria (szerk.): Fogd a kezet! Add tovabb! Hagyomanyaink es nyelvi oroksegunk ovonoknek. Kiado Bethlen Gabor Alapkezelo Zrt, Budapest, 2012.<!–>● Foris-Ferenczi Rita (szerk): Egyutt olvasni jo!. Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2015.–>● Gosy Maria: Gyermekkori beszedeszlelesi es beszedmegertesi zavarok. Nikol GMK. Kiado, Budapest, 1996.<!–>● Hegedus Imre Janos: Benedek Elek. Monografia. Pallas-Akademia Kiado, Csikszereda, 2006.–>● Huszar Judit: A korai anyanyelv-elsajatitas elosegitese intezmenyes keretek kozott. Szakdolgozat. ELTE PPK, 2018.<!–>● Keszler Borbâla (szerk.): Magyar grammatika. Nemzeti Tankțnyvkiado, Budapest, 2000.–>● Komaromi Gabriella: Gyermekirodalom. Helikon Kiado, Budapest, 2001.<!–>● Labath Ferencne: Az anyanyelvi neveles alapjai. Educatio Kft, Budapest,2009.–>● Lovasz Andrea: Felnott gyermekirodalom. Tanulmanyok, kritikak es majdnem lexikon. Cerkabella Konyvkiado, Szentendre, 2015.<!–>● Sugarne Kadar Julia: A hangos kommunikacio fejlodese es szerepe a korai szocializacioban. Scientia Humna Kiado, Budapest, 2001.–>● Makkai Kinga: Utlevel Meseorszagba. Abel Kiado, Kolozsvar, 2019.<!–>● Neuberger Tilda: A spontan beszed sajatossagai gyermekkorban. ELTE Eotvos Kiado, Budapest, 2014.–>● Nyitrai Agnes: A mese, a vers es a kepeskonyv szerepe a bolcsodes gyermekek eleteben es fejlodeseben. Bolcseszdoktori ertekezes. Szeged, 1995.<!–>● Szanto Biborka: Kanonok a magyar gyermekirodalomban. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvâr, 2020.–>● Trencsenyi Laszlo: Gyermekirodalom A-tol Z-ig. Fapadoskonyv.hu, 2013.<!–>● Vegh Balazs Bela: A gyermekirodalom valtozatai. Korunk Komp-Press, Komârom, 2007.–>● Vegh Balazs Bela: Kalandozasok a gyermekirodalomban. Savaria University Press, Szombathely, 2011.<!–>● *Het aranyalma: Modszertani gyujtemeny ovodapedagogusoknak. Kiadja a Bethlen Gabor Alapkezelo Zrt. Budapest, 2012.–>● *Az ervenyben levo tantervek es tankonyvek.<!–> … D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ +
A KISGYERMEKKORI ANYANYELVI NEVELES MODSZERTANI KERDESEI<!–>a)–>A bolcsodes korosztalyu gyermekek nyelvi kommunikacios fejlodese● A nyelvi-kommunikacios fejlodes, valamint az olvasas es iras alapozasa terulet fejlodesi dimenzioi es viselkedesmutatoi a koragyermekkori neveles curriculumaban.<!–>● A gyermeknyelv fejlodesenek szakaszai. A bolcsodes koru gyermek beszedfejlodesi folyamatanak fobb sajatossagai.–>● A kisgyermekkori anyanyelvi neveles osszetevoi.<!–>● A gyermeknyelv hangtani sajatossagai. A gyermeknyelv szoalkotasi jellemzoi. A kisgyermekek mondat- es szovegalkotasa.–>● A beszedeszleles es beszedertes fejlodesenek tâmogatasa. A ritmuseszleles, a szerialis eszleles, a beszedhang-megkulonboztetesi kepesseg (beszedeszleles); a szoertes, mondatertes, hallott-szovegertesi kepesseg (beszedertes) fejlodesenek tamogatasa.<!–>● Beszedertesi es kommunikacios kepessegek fejlesztese. Hallasfejlesztes, fonemahallas, mondatfonetikai eszkozok hasznalata. Szokincsgyarapitas. Mondat- es szovegalkotast fejleszto anyanyelvi jatekok.–>● Kommunikacios kepessegeket fejleszto gyakorlatok, nyelvi jatekok, beszedmuvelesi gyakorlatok. A szobeli szovegalkotasi kepesseg fejlodeset tamogato tevekenysegek: kepolvasas, beszelgetes, nyelvi jatekokra epulo tevekenysegek.<!–>● Az anyanyelvi tapasztalatszerzes kepessegenek, a nyelvi megformâlâsra valo erzekenysegnek a fejlesztese: fonologiai, szora vonatkozo, szintaktikai, pragmatikai tudatossag fejlesztese.–>● Az ovoda elotti szint Kommunikacios-kreativ tevekenysegek megvalosulasi modozatai: meseles, memorizalas, konyvvel torteno tevekenysegek, kepolvasas, szojatekok, beszedgyakorlatok, anyanyelvi fejleszto jatekok (a.) legzo- es hangado gyakorlatok, b.) beszedszerveket ugyesito jatekok: jatekos nyelvtorna, jatekos ajaktorna, c.) A mondat es szovegfonetikai eszkozok gyakorlasa, d.) Nem verbâlis kommunikacios jatekok.<!–>● Az irodalmi neveles a kisgyermek eleteben. A gyermek es irodalom kapcsolata. Az eletkori sajatossagoknak megfelelo irodalmi alkotasok kivalasztasa.–>● Az ovodâskor elotti olbeli jatekok, konyvelmenyek. A konyvek szerepe a kisgyermek eleteben. A gyermekmondokak es a mesek.<!–>● Az anyanyelvi fejlesztes celja es modszerei.–>● A mesehallgatas korulmenyeinek megteremtese, modszerei, eljarasai, eszkozei, a tevekenyseg didaktikai mozzanatai.<!–>● Az eletkori sajatossâgoknak megfelelo vershallgatas/tanitas korulmenyeinek megteremtese, modszerei, eljarasai, eszkozei, a tevekenyseg didaktikai mozzanatai.–> … b)<!–>Az anyanyelvi es kommunikacios neveles modszerei● Hagyomanyos modszerek: bemutatas, beszelgetes, magyarazat, szemleltetes, gyakorlas es ismetles.–>● Korszeru modszerek. Reformpedagogiai es alternativ modszerek.<!–>● Az anyanyelvi tevekenyseg tartalmâhoz szorosan kapcsolodo modszerek: meseprodukcio (mesemondas), dramajatek es dramatizalas, babjatek.–>● Az anyanyelvi tevekenyseg tartalmâhoz szorosan kapcsolodo modszerek, eljarasok, eszkozok (pl. mesekoteny, babjatek, meselo szoknya, meseparna, meseborondstb.).<!–>● A kepekhez kapcsolodo anyanyelvi nevelesi modszerek (leporellok, kepeskonyvek kepeinek nezegetese, a kepolvasas).–>● A jatek, mint a nyelvi-kommunikacios fejlesztes sokszinu lehetosege.<!–> … c)–>A koragyermekkori oktato-neveloi folyamat tervezeseA koragyermekkori neveles curriculumanak szerkezeti elemei: fejlodesi teruletek, fejlodesi dimenziok es viselkedesmutatok.● A koragyermekkori neveles curriculuma alkalmazasanak modszertana.<!–>● Az egyeni tervezes formai: eves terv, heti tematikus terv, napi: integralt, tevekenysegi terv, komplex vagy onallo tevekenysegi terv.–>● A tantervben szereplo tanulasi tevekenysegfajtâk/-tipusok: ovoda elotti szinten – Tematikus tevekenysegek, Rutinok (szokasok) es athajlasok, Szabadon vâlaszthato jatekok es tevekenysegek.<!–>● Az irodalmi tevekenyseg helye es celja a koragyermekkori nevelesben.–>● Az interdiszciplinaritâs es integrâlt neveles elve az anyanyelvi nevelesben.<!–>● Integrâlt/Komplex tevekenysegek tervezese es szervezese.–>● Tartalom es modszer osszefuggese. A modszervâlasztast meghatarozo tenyezok.<!–>● Szervezesi modok es munkaformak a kommunikacios kepessegek fejleszteseben. A frontalis munka, az egyeni, paros es csoportmunka.–>● Motivalas. A kognitiv onszabalyozo strategia. Differencialas es individualizalas.<!–>● Az ertekeles funkcioi es folyamata az anyanyelvoktatâsban. Diagnosztikus, formativ, fejleszto es szummativ ertekeles. Ertekelesi strategiak, eljarasok es modszerek.–> … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ +
AJANLOTT SZAKIRODALOM<!–>● ***Curriculum pentru educație timpurie. Ministerul Educației și Cercetării. Anexa la Ordinul ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019.–>● ***Curriculumul pentru învățământul preșcolar*. Ordin privind aprobarea traducerii din limba română în limba maghiară a Curriculumului pentru educație timpurie nr. 5596/16.12.2019 (traducere conf. OM nr. 4694/2022); A koragyermekkori neveles curriculuma.<!–>● B. Mehes Vera,: Az ovono es az ovodai jatek. Mora Konyvkiado, 2018.–>● Balazsne Szucs Judit – Szaitzne Gregorits Anna, Szabadon, jatekosan, orommel. A komplex foglalkoztatâs kezikonyve. Szort BT Kiado, Budapest, 1998.<!–>● Barabâsi Tunde, Ovodâba lepestol iskolakezdesig. Kolozsvâri Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2011.–>● Barabâsi Tunde, Stark Gabriella, Ovodamodszertani alapismeretek. A 2019-es koragyermekkori neveles curriculumaval osszhangban atdolgozott es aktualizalt kiadas. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2020.<!–>● Demeny Piroska, Anyanyelvi neveles az ovodâban es elemi osztalyokban. Gloria Kiado, Kolozsvâr, 2009.–>● Foris-Ferenczi Rita, A tervezestol az ertekelesig. Tanterv – es ertekeleselmelet. Abel Kiado, Kolozsvar, 2007.<!–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O.: Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.<!–>● Deakne B. Katalin: Anya, tanits engem! Fejlesztesi lehetosegek szuletestol iskolakezdesig. Tudatos Lepes Kft. Pâpa, 2010.–>● Deakne B. Katalin: Anya, tanits engem! 1. – Fejlesztesi lehetosegek es jatekotletek szuletestol 3 eves korig. Tudatos Lepes Kft. Papa, 2019.<!–>● Demeny Piroska, Barabâsi Tunde, Stark Gabriella: A projektmâdszer avodai alkalmazasa – Gyakorlatkozelben,.Abel Kiado, Kolozsvar, 2012.–>● Hortobagyi Katalin: Projekt kezikonyv. Iskolafejlesztesi Alapitvâny, 2002.<!–>● Kâdâr Annamaria-Bodoni Agnes: Az avodas es kisiskolaskor jatekai elmeleti es madszertani megkozelitesben. Abel Kiado, Kolozsvar, 2010.–>● Kormoci Katalin: Projektmâdszer az âvodăban. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2004.<!–>● Kosane Ormai Vera: A mi avodank. Nevelespszicholagiai mâdszerek az avodaban. Okker Kiado, Budapest, 2001.–>● Kovacs Gyorgy-Bakosi Eva: Jatek az avodaban, Didakt Kiado, Debrecen, 2005.<!–>● Prazsak Gergo Csepeli Gyorgy: Orok visszateres? – Tărsadalom az informăcias korban – Tărsadalom az informăcias korban. Joszoveg Muhely Kiado, Budapest, 2010.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V.: învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Stark Gabriella: Tantervelmeleti alapismeretek. Az avodai es elemi oktatas tanterverol pedagâgus jelolteknek. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2018.–>● Zilahi Jozsefne: Ovodai neveles jatekkal, mesevel. Eotvos Jozsef Konyvkiado, Budapest, 1996.<!–>● A kisgyermekkori neveles modszertana: Nyugat-magyarorszagi Egyetem Regionalis Pedagogiai Szolgaltato es Kutato Kozpont Kiado, Szombathely, 2015.–>● ***a szuletestol 7 eves korig torteno korai fejlesztes viszonyităsi alapja (Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, OMECTS nr. 3851/17.05.2010).<!–>● ***Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie.–>● ***Gyerekek – Modszertani ajanlasok a gyerekekkel vegzett munkahoz a Biztos Kezdet program munkatarsai szamara – Modszertani kezikonyv I. kotet.<!–>● ***Jatek az elso eletevekben.–>● ***Modszertani level: Az ovodai ertekelesrol. Scrisoare metodică: Despre evaluarea în învățământul preșcolar. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, 2007.<!–>● ***Modszertani level: Az oktatâsi ter megszervezesetol a minosegi oktatasig. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, 2004.–>● ***Modszertani level: Koragyermekkori neveles mint szukseglet (Educația timpurie – o necesitate – Evoluții în plan sistematic și curricular) Ministerul Educației Naționale, 2019.<!–> … F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂTILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Anteprescolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA–>
LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ<!–>
ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII–>
ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LlMBA NEOGREACĂ<!–>
MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE îN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba neogreacă maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura neogreacă maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba neogreacă maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba neogreacă maternă):– Limba și literatura neogreacă maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba neogreacă maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTA: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ +
LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ<!–>● Elemente fonetică și de ortografie, ortoepie și ortografie– Alfabetul limbii grecești … – Pronunția diftongilor. Pronunția grupurilor de consoane … – Accentul și mobilitatea acestuia. Elidarea vocalelor. Situația lui v final … – Corespondența literă-sunet … – Silaba și despărțirea cuvintelor în silabe. Cuvintele compuse. Cuvinte monosilabice, bisilabice, trisilabice, polisilabice … – Semne de punctuație și de ortografie … –>● Elemente de vocabular– Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) … – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) … – Familia de cuvinte; câmpul lexical … – Relații semantice:● sinonime<!–>● antonime–>● omonime<!–>● cuvinte polisemantice–>● paronime<!–> … –>● Părțile de vorbire– Categoriile gramaticale ale numelui: genul, numărul, cazul, persoana … – Articolul … 
– Comparația adjectivului. Gradul comparativ și gradul superlativ … – Pronumele personal, posesiv, reflexiv, demonstrativ, interogativ, negativ, nehotărât, negativ … – Numeralul cardinal, ordinal … – Verbul: Categoriile gramaticale ale verbului: numărul, persoana, diateza, conjugarea, modul … – Modurile verbale (indicativ, conjunctiv, imperativ, infinitiv, participiu) … – Timpurile indicativului (prezent, imperfect, aorist, perfect, mai mult ca perfect, viitor durativ, viitor momentan, viitor anterior) … – Timpurile conjunctivului (conjunctivul prezent, aorist, perfect) … – Timpurile imperativului (prezent, aorist) … – Timpurile participiului (participiul prezent activ, participiul perfect pasiv) … – Timpurile infinitivului (infinitivul aorist activ, infinitivul aorist pasiv) … – Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția – tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație … <!–>● Organizarea propoziției și a frazei– Enunțul. Tipuri de enunț – propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative … – Propoziții afirmative și negative … – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea – modalități/mijloace de realizare … –>● Funcții sintactice– Elemente de sintaxă a cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanțial), Genitivul (valori atributive și de complement) … <!–>Elemente de sintaxă a frazei– Propoziția independentă. Propozițiile secundare. … – Vorbire directă. Vorbire indirectă. … –>● Elemente de stilistică– Straturile lexicului neogrec. … – Derivarea cu prefixe și sufixe. … – Limba vorbită. Limba scrisă … +
LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ<!–>● Genul epic – specii literare: basmul popular și caracteristicile acestuia, tipuri de basme populare, romanul. Lecții de morală în fabulele lui Esop. Introducere în problematica și utilizarea termenilor "carte pentru copii", "literatură pentru copii".a)–>Concepte operaționale asociate:– instanțele comunicării narative: autor, narator, personaj, cititor … – construcția discursului narativ: specie literară, acțiune, temă, momentele subiectului, conflict, incipit, final, tipare textuale, repere spațiale și temporale, personaje – tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului, stilul direct, stilul indirect și stilul indirect liber – Categorii de cărți pentru copii: cărți educative, cărți școlare, basm, mituri și legende, cărți ilustrate, povestiri de mici dimensiuni, poezie, roman grafic, ebook, carte cu jocuri și activități … … b)<!–>Conținuturi:
… –>
Poeme haiku, poeme vizuale.<!–>a)–>Concepte operaționale asociate:– elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică … – elemente de prozodie: figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, enumerația, repetiția, interogația retorică etc.) … … b)<!–>Conținuturi:
… ● Genul dramatic – specii literare: comediaa)–>Concepte operaționale asociate: acte, scene, tablouri, didascalii, conflict dramatic, personaj, dialog, monolog, replică, temă, categorii estetice – comicul. Teatrul de păpuși. Teatrul de umbre. Jocul teatral … b)<!–>Texte dramatice propuse:
… –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ<!–>
… D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe. Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de PetreIspirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric:– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic:– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica).<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită).<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată).–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui).<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei) … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ● Curriculum pentru educația timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale. Semnificația și importanța educației timpurii … – elemente de interculturalitate în educația timpurie … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● activități ludice și de învățare pentru copiii sub 3 ani (rutine și tranziții, activități tematice, jocuri și activități liber-alese)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare● elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)–>● tipuri de învățare pentru copiii sub 3 ani și organizarea procesului de învățare<!–>–>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului. Jocul în clasă și în spațiul exterior. Creativitate și cultivarea simțului estetic … – arta dramatică, elemente de teatru și creativitate. Predarea prin teatrul de păpuși și teatrul de umbre. Povestirea și importanța lecturii. Tehnici inovative de lecturare. Dansul. Dansul grecesc … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho-pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi). Comunicarea cu familia greacă: valori și dezvoltarea comunicării și a parteneriatului … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ<!–>
… F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITlCl ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA–>
LIMBA ȘI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI<!–>
LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LlMBA POLONĂ MATERNĂ și<!–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba polonă maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, în limba polonă maternă, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura polonă maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba polonă maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba polonă maternă):– Limba și literatura polonă maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba polonă maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTA: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ +
LIMBA POLONĂ MATERNĂ<!–>1.–>Elemente fonetică și de ortografie, ortoepie și ortografie– Alfabetul limbii polone … – Fonetică – Fonologie … – Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane … – Corespondența literă-sunet … – Silaba și despărțirea cuvintelor în silabe (principiul fonetic) … – Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă … – Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat … – Pronunția corectă a cuvintelor … – Semne de punctuație și de ortografie … … 2.<!–>Morfologie– Structura morfologică a cuvântului în limba polonă … – Clasificarea părților de vorbire … – Structura morfologica a cuvântului … … 3.–>Elemente de vocabular– Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului … – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) … – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) … – Familia de cuvinte; câmpul lexical … – Relații semantice: … – sinonime … – antonime … – omonime … – cuvinte polisemantice … – paronime … … 4.<!–>Părțile de vorbire– Verbul – formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor … – Substantivul – categoria genului, numărului, apartenenței, cazului, funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării (articulat și nearticulat) … – Adjectivul – adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor … – Pronumele – pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative … – Numeralul – numeralele cardinale, numerale ordinale, colective … – Adverbul, postpozitia, conjuncția, interjecția, onomatopea – tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie … … 5.–>Organizarea propoziției și a frazei– Enunțul. Tipuri de enunț – propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative … – Propoziții afirmative și negative … – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea – modalități/mijloace de realizare … … 6.<!–>Funcții sintactice– Predicatul – predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex … – Subiectul – simplu, multiplu … – Complement● complementul direct – recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative–>● complementul indirect – recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative<!–>● circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de scop–> … – Atributul – atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanțial, predicativ … … +
LITERATURA POLONĂ MATERNĂ<!–>1.–>RIME și GHICITORI:Rymowanki dla dzieci – Szesc razy szesc, Maly misio duzo je, Raz i dwa, Rude liski, Lale, Idzie pani tup tup tup<!–> … 2.–>POEZII:– Wiersze dla dzieci – Tancowala igla z nitkq … – Najpișkniejsze wiersze – Klasyka dla smyka … – Wierszyki dla dzieci – Wierszyki cwiczace jezyki … – Najpișkniejsze wiersze dla dzieci – Wierszyki na dobranoc … – Najpopularniejsze wiersze dla dzieci – Zyrafy nie umieja tanczyc … … 3.BASME:– Bajka o Czerwonym Kapturku … – Bajka o kruku i lisie … – Bajka o lisie i bocianie … – Bajka o lwie i myszy … – Bajka o niebieskim smoku … – Bajka o syrenie i zlotej wyspie … – Bajka o zolwiu i zajacu … – Chlopiec Marzyciel … – Co to jest kometa, tato? … – Kopciuszek … – Kot w butach … – prezentach pod choinkq i darach Trzech Kroli … – Planeta Bajek … – Skad Swiety Mikolaj bierze prezenty? … – Wiosenna bajka wielkanocna … … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ<!–>I.–>Limba polonă● Golkowski Marek i in.: Gdybym znal dobrze jezyk polski: wybor tekstow z cwiczeniami do nauki gramatyki polskiej dla cudzoziemcow. – Warszawa: Wydaw. Uniwersytetu Warszawskiego, 2010. – 345 s., ISBN 978-83-235-0745-1<!–>● Suchowierska Agnieszka, Szostak-Krol Katarzyna: O dzieciach, ktorym pomagal bocian: powitalna ksiazka-prezent dla dzieci i rodzicow obcokrajowcow. – Warszawa: Fundacja Obywatelska Perspektywa, 2016. – 59 s., ISBN 978-83-34917-8-0–>● Dubisz Stanislaw, Jedryka Beata Katarzyna: Ksztalcenie nauczycieli jezyka polskiego jako obcego: opis sytuacji i propozycje dydaktyczne. W: Poradnik Jezykowy. – 2012, nr 2, s. 5-16<!–>● Malachowska Pasek Ewa: O praktycznym wykorzystaniu Internetu w nauczaniu jezyka polskiego jako obcego. W: Poradnik Jezykowy. – 2000, z. 4, s. 57-62–>● Slaby Goral Iwona: Jșzyk polski jako obcy, czyli przede wszystkim (choc nie tylko) o intensywnych kursach dla studentow. W: Jezyki obce w szkole [czasopismo elektroniczne]. – 2012, nr 3, s. 88-91<!–>● Szybura Agata: Potrzeby jezykowe uczniow przybywajqcych z zagranicy w zakresie nauczania jezyka polskiego. W: Jșzyki obce w szkole [czasopismo elektroniczne]. – 2016, nr 2, s. 99-105–> … II.<!–>Literatura polonă● Baluch, Alicja, Czyta, nie czyta …: (o dziecku literackim)/Alicja Baluch: Wydawnictwo Edukacyjne, Krakow, 1998.–>● Baran, Zbigniew, Liryka dziecișca Karoliny Kusek: (studia literaturoznawcze)/Zbigniew Baran. – Nowy Sq.cz : Wydawnictwo "Koliber", 2011.<!–>● Biernat, Ewa, Tworczosc basniowa Kornela Makuszynskiego/Ewa Biernat: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2001.–>● Binio, Justyna, Mis – zabawka, bohater literacki, wzor wychowawczy: poradnik/Justyna Binio: Wydawnictwo SBP, Warszawa, 2013.<!–>● Bugajska, Teresa. Red. Basnie i basniowosc czyli Kraina dziecișcego mitu: praca zbiorowa/pod red. Teresy Bugajskiej: Wydawnictwo Pedagogiczne ZNP, Kielce, 2000.–>● Czabanowska-Wrobel, Anna. Red. Zywioly w literaturze dziecișcej: powietrze/pod redakcjq Anny Czabanowskiej-Wrobel, Krystyny Zabawy: Wydawnictwo Uniwersytetu Jagiellonskiego, Krakow 2020.<!–>● Dymara, Bronislawa Dziecko w swiecie literatury i zyciu wspolczesnym/Bronislawa Dymara, Ewa Ogrodzka-Mazur. – Wyd. 2.: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2014.–>● Dymara, Bronislawa Dziecko w swiecie literatury i zyciu wspolczesnym/Bronislawa Dymara, Ewa Ogrodzka-Mazur.: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2013.<!–>● Dymara, Bronislawa Swiat marzen dziecka/Bronislawa Dymara. – Wyd. 2.: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 1999.–>● Kicinska, Dorota Basn i basniowosc w tworczosci Marii Konopnickiej/Dorota Kicinska: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2000.<!–>● Konopnicka, Iwona Czasopisma dziecișce w ksztalceniu wczesnoszkolnym/Iwona Konopnicka: Wydawnictwo Uniwersytetu Opolskiego, Opole, 2006.–>● Leszczynski, Grzegorz Wielkie male ksiqzki: lektury dzieci: i nie tylko/Grzegorz Leszczynski. – Poznan: Media Rodzina, 2015.<!–>● Lewandowicz-Nosal, Grazyna Warto miec w bibliotece: ksiazki dla dzieci 2010-2014: katalog/GrazynaLewandowicz-Nosal [i in.]. – Wyd. 2. uzup.: Wydawnictwo Stowarzyszenia Bibliotekarzy Polskich, Warszawa, 2015.–>● Lewandowicz-Nosal, Grazyna Od czterech do szesciu: ksiazki dla przedszkolaka/Grazyna Lewandowicz-Nosal: Wydawnictwo Stowarzyszenia Bibliotekarzy Polskich, Warszawa, 2012.<!–>● Papuzinska, Joanna Dzieciece spotkania z literatura/Joanna Papuzinska: Wydawnictwo Centrum Edukacji Bibliotekarskiej, Informacyjnej i Dokumentacyjnej, Warszawa, 2007.–>● Szczepanska, Mariola Edukacja kulturalna dziecka w wieku wczesnoszkolnym/Mariola Szczepanska: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2000.<!–>● Tylicka, Barbara Red. Slownik literatury dziecișcej i mlodziezowej/pod red. Barbary Tylickiej i Grzegorza Leszczynskiego: Zaklad Narodowy im. Ossolinskich, Wroclaw, 2002.–>● Zabawa, Krystyna Rozpoczșta opowiesc: polska literatura dziecieca po 1989 roku wobec kultury wspolczesnej/Krystyna Zabawa: Akademia Ignatianum; Wydawnictwo WAM, Krakow, 2013.<!–>● Zurakowski, Boguslaw Literatura – wartosc – dziecko/Boguslaw Zurakowski: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 1999.–> … … D.TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ SI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https.//www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http,//ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂSURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂa)<!–>Didactica comunicării (elemente de comunicare orală și scrisă în învățământul preșcolar):● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstă preșcolară (ghidarea copiilor preșcolari spre receptarea și înțelegerea adecvată a textului literar specific)–>● didactica textului literar epic și a textului dramatic, precum și didactica poeziei<!–>● Abordarea textului nonliterar (științific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcționaleși a funcțiilor comunicării–>● Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare și a unor atitudini care facilitează comunicarea<!–>● Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învățare prin cooperare, tehnici nonverbale și de exprimare a sentimentelor etc.)–>● Tipuri de întrebări și adecvarea acestora la tema abordată<!–>● Abordarea limbajelor diferitelor arte/științe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, sculptură, cinematografie/ fotografie, astrologie, geografie)–> … b)<!–>Didactica exprimării orale:● Strategii de învățare și exersare a ascultării active la preșcolari–>● Strategii de învățare și exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preșcolarității (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul) … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂSURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂ<!–>● Delors J. (red.), Edukacja. Jest w niej ukryty skarb. Raport dla UNESCO Miedzynarodowej Komisji do spraw Edukacji dla XXI wieku, UNESCO, Warszawa 1998.–>● Dubisz S., Jezyk polski poza granicami kraju – wstepne informacje i definicje [w.] Jezyk polski poza granicami kraju, Dubisz S. (red.), Uniwersytet Opolski – Instytut Filologii Polskiej, Opole, 1997, s. 13-46.<!–>● Dubisz S., Z metodologii badan jezyka srodowisk polonijnych, "Poradnik Jezykowy", z. 5, 1983.–>● Dudzinska I., Lipina S., Wlaznik K., Metodyka wychowania w przedszkolu, Wydawnictwo Szkolne i Pedagogiczne, Warszawa, 1974.<!–>● Erenc-Grygoruk G., Nauczanie jazykow obcych w edukacji wczesnoszkolnej, Impuls, Krakow, 2013.–>● Harwas-Napierala B., Trempala J. (red.), Psychologia rozwoju czlowieka. Rozwoj funkcji psychicznych, Wydawnictwo Naukowe PWN, Warszawa, 2012.<!–>● Janowska I., Podejscie zadaniowe do nauczania i uczenia sie jezykow obcych. Na przykladzie jezyka polskiego jako obcego, Universitas, Krakow, 2011.–>● Janowska I., Planowanie lekcji jezyka obcego. Podrecznik i poradnik dla nauczycieli jezykow obcych, Universitas, Krakow, 2010.<!–>● Janowska I., Lipinska E., Rabiej A., Seretny A., Turek P. (red.), Programy nauczania jezyka polskiego jako obcego. Poziom A1 – C2, Ksiegarnia Akademicka, Krakow, 2011.–>● Jedryka B. K., Jezyk polski w polonijnej szkole. Na przykladzie badan przeprowadzonych w Clark – New Jersey, USA, Dom Wydawniczy Elipsa, Warszawa, 2012.<!–>● Komorowska H., Metodyka nauczania jezykow obcych, Fraszka Edukacyjna, Warszawa, 2005.–>● Konderak T., Jak (roznie) maluchy i starszaki uczq. sie i bawiq. na zajeciach jezykowych, "Jezyki Obce", nr 1, 2015, s. 56-63.<!–>● Kondrat D., Metody pracy z dziecmi w przedszkolu, "Jezyki Obce", nr 1, 2015, s. 71-76.–>● Kotarba M., Przedszkolak, jezyk obcy i … ty. Metodyka nauczania jezykow obcych w przedszkolach, Akademia Humanistyczna im. Aleksandra Gieysztora, Pultusk, 2007.<!–>● Lipinska E., Seretny A., Miedzy jezykiem ojczystym a obcym. Nauczanie i uczenie sie jezyka odziedziczonego na przykladzie chicagowskiej diaspory polonijnej, Ksiegarnia Akademicka, Krakow, 2012.–>● Poradnik metodyczny nauczania jezyka polskiego jako drugiego/obcego<!–>● Moon J., Children Leraning English, MacMillan, Oxford, 2005.–>● Niemiec-Knas M., Metoda projektow w nauczaniu jezykow obcych, Impuls, Krakow, 2011.<!–>● Pamula M., Metodyka nauczania jezykow obcych w ksztalceniu zintegrowanym, Fraszka Edukacyjna, Warszawa, 2006.–>● Rokita-Jaskow J., Moje dziecko uczy sie jezyka obcego. Najczesciej zadawane pytania, Wydawnictwo Naukowe Uniwersytetu Pedagogicznego, Krakow, 2010.<!–>● Seretny A., Lipinska E., ABC metodyki nauczania jezyka polskiego jako obcego, Universitas, Krakow, 2005.–>● Seretny A., Lipinska E., Z zagadnien dydaktyki jezyka polskiego jako obcego, Universitas, Krakow, 2006.<!–> … F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/ educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITlCl ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA<!–>
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII și–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR<!–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ–>
EDUCATOR-PUERICULTOR<!–>
(ÎN LIMBA ROMÂNĂ)–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.<!–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba română, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)<!–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)<!–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … –>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor (în limba română), cuprinde următoarele:A.<!–>Nota de prezentare; … B.–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … D.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă. … <!–> … B.–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … <!–>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba română):– Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă – scris; … –>NOTA: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.<!–> … C.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Elemente fonetică și de ortografie, ortoepie și ortografie– alfabetul limbii române și alfabetul fonetic internațional … – tipuri de sunete: vocale, semivocale, consoane … – corespondența literă-sunet … – diftong, triftong, hiat … – silaba și despărțirea în silabe-reguli de despărțire în silabe … – accentul … – semne ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) … – semne de punctuație (punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, punctele de suspensie, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, punctul și virgula, virgula, linia de pauză, parantezele) … – scrierea cu literă mare sau mică … –>● Elemente de vocabular– sinonime … – antonime … – cuvinte polisemantice … – omonime … – paronime … – mijloace interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea și compunerea) … <!–>● Părțile de vorbire– verbul – modurile și timpurile verbale; forme verbale nepersonale; ortografie și ortoepie. … – substantivul și articolul – substantive comune și substantive proprii; genul și numărul; substantive colective; cazul substantivelor; funcții sintactice; categoria determinării: articolul hotărât și nehotărât; ortografie și ortoepie. … – adjectivul – tipuri; acordul adjectivului cu substantivul; gradele de comparație; funcții sintactice; ortografie și ortoepie. … – pronumele și adjectivul pronominal – tipuri (pronumele personal propriu-zis; pronumele reflexiv; adjectivul de întărire; pronumele de politețe; pronumele și adjectivul posesiv; pronumele și adjectivul demonstrativ; pronumele și adjectivul interogativ; pronumele și adjectivul relativ; pronumele și adjectivul nehotărât; pronumele și adjectivul negativ); cazuri și funcții sintactice; ortografie și ortoepie. … – numeralul – tipuri de numeral (cardinal și ordinal), categoria numărului, genului; valoarea adjectivală, substantivală și pronominală; cazul; funcții sintactice; ortografie și punctuație. … – adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția – tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație. … –>● Organizarea propoziției și a frazei– enunțul. Tipuri de enunț … – propoziții afirmative și negative … – relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea – modalități/mijloace de realizare … <!–>● Funcții sintactice– predicatul – verbal și nominal-realizări ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ și nume predicativ-realizări; propoziția predicativă, realizare a numelui predicativ-recunoaștere, construcție/ exemplificare … – subiectul – exprimat: simplu și multiplu; acordul predicatului cu subiectul; subiect neexprimat-subînțeles și inclus; realizări ale subiectului … – complemente● complementul direct – recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative–>● complementul indirect – recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative<!–>● complementul prepozițional – recunoaștere; realizări ale complementului prepozițional; aspecte normative–> … – atributul – recunoaștere, realizări ale atributului … <!–>● Elemente de stilistică– limba standard … – limba vorbită. Limba scrisă … – limbaj popular. Varianta regională a limbii … – limbaj colocvial … –> +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>● Creația populară – Folclorul literar pentru copii– Genul epica)–>specii literare: basmul popular, legenda populară, snoava … b)<!–>conținuturi:● basmul popular: Aleodor împărat, Greuceanu (colecția Petre Ispirescu)–>● legenda populară: Legenda lui Traian și Dochia, Legenda Vrâncioaiei<!–>● snoava: vol. Păcală și Tândală–> … … – Genul lirica)<!–>poezii ceremoniale: colinde, ghicitori, proverbe, zicători … b)–>conținuturi:● colinde: Florile Dalbe, Plugușorul, Sorcova<!–>● ghicitori, proverbe, zicători (colecția lui Petru Demetru Popescu)–> … … <!–>● Creația cultă– Genul epica)–>specii literare: fabula, legenda cultă, basmul cult, povestirea, schița, romanul pentru copii și despre copii, narațiune versificată … b)<!–>conținuturi:● fabula: Toporul și pădurea de Grigore Alexandrescu, Greierele și furnica sau Corbul și vulpea de Jean de La Fontaine–>● legenda cultă: Legenda ciocârliei de Vasile Alecsandri, Legendele Olimpului de Al. Mitru<!–>● basmul cult: Palatul de cleștar de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Hansel și Gretel sau Cenușăreasa de Frații Grimm–>● povestirea: Căprioara de Emil Gârleanu, Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu, Moș Ion Roată și Unirea de Ion Creangă, vol. Povestiri istorice de Dumitru Almaș (La Rovine în câmpii, Ștefan cel Mare, Biruitor în lupta de la Vaslui), Mica sirenă sau Povestea lebedelor de H. Ch. Andersen<!–>● romanul pentru copii și despre copii: Amintiri din copilărie (fragmente) de Ion Creangă, Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupery–>● narațiune versificată: Cărțile cu Apolodor de Gellu Naum<!–> … … – Genul lirica)–>poezii despre copilărie, poezia despre natură, poezia de inspirație istorică … b)<!–>conținuturi:● poezia despre copilărie: Cântec de adormit Mitzura de Tudor Arghezi, Întâmplări din grădina mea de Ana Blandiana–>● poezia despre natură: În grădină de Dimitrie Anghel, La mijloc de codru de Mihai Eminescu<!–>● poezia de inspirație istorică: Scrisoarea III de Mihai Eminescu, Țară de Lucian Blaga–>● poezia despre călătorie: Dor de călătorie de Vasile Alecsandri, În tren de George Topârceanu, Aventurile lui Arik de Ioana Nicolaie<!–>● poezia despre joc: Joc la soare de Constanța Buzea, Joc de Ana Blandiana–>● poezia despre familie: O, mamă… de Mihai Eminescu, Acasă de Octavian Goga, Firimituri de Ioana Nicolaie<!–> … … – Teatrul pentru copiia)–>conținuturi: Înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei) … … <!–>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.<!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Bidu-Vrânceanu, A., Forăscu, N., Limba română contemporană. Lexicul, Editura Humanitas Educațional, București, 2005.–>● Dragomirescu Adina (coord.), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Sinteze și exerciții, Editura Corint Educațional, București, 2022.<!–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București,2019.–>● ***Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan-Al. Rosetti", Gramatica limbii române, I, II, Editura Academiei Române, București, 2005.<!–>● *** Academia Română, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a III-a, Editura Univers Enciclopedic, București,2022.–>● ***Manualele de Limba română, cls. a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a pentru Școlile Normale/Liceele pedagogice/Colegiile pedagogice (în vigoare).<!–>● www.subiecte.edu.ro–> +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Andrei, Mariana, Introducere în literatura pentru copii, Editura Eminescu, București, 2006.–>● Bodiștean, Florica, Literatura pentru copii și tineret dincolo de "story", Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007.<!–>● Breaz, Mircea, Literatura pentru copii. Repere teoretice și metodologice, Editura Asociația de Științe Cognitive din România, București, 2012.–>● Buzași Ion, Literatura pentru copii, (note de curs), Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2001.<!–>● Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii, București, 1988.–>● Chișcop, Liviu și Buzași, Ion, Literatura pentru copii, Editura Grigore Tăbăcaru, Bacău, 2000.<!–>● Costea, O., Mitu, F., Stoica, C., Toma-Damșa, M., Vasilescu, E., Vlădut, A., Literatura pentru copii (manual pentru Școlile Normale – cls. a XIII a), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.–>● Goia, Vistian, Literatura pentru copii și tineret (pentru institutori, învățătoare și educatoare), Editura Dacia, Cluj, 2003.<!–>● Marinescu, Valeriu, Literatura pentru copii. Ghid teoretic și aplicativ destinat actualelor și viitoarelor cadre didactice din învățământul preșcolar și primar, Editura Ars Docendi, Universitatea București, 2018.–>● Rogojinaru, Adela, O introducere în literatura pentru copii, Editura Oscar Print, București, 1999.<!–>● Savosy, Joseph, West Silke Rose, Cum să le spunem povești copiilor, Editura Litera, București, 2022 (traducător Adriana Bădulescu).–>● Stoica, C., Vasilescu, E., Literatura pentru copii (manual pentru Școlile Normale – clasa a XII-a), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.<!–>● ***www.subiecte.edu.ro–> … D.<!–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)<!–> … –>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … <!–>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic<!–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … –>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumuluipreșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă si comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul si grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului si al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea si educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oras care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA PENTRU–>
DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ,<!–>
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII,–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR<!–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA RROMANI–>
MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR<!–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–>
EDUCATOR-PUERICULTOR<!–>
(ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ)–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.<!–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba rromani maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)<!–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)<!–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … –>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.<!–>Nota de prezentare; … B.–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.<!–>Tematica pentru Limba și literatura rromani maternă; … D.–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba rromani maternă; … F.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … <!–> … B.–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … <!–>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura rromani maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba rromani maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … –>NOTĂ:– Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare. … <!–> … C.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂI.<!–>LIMBA RROMANIa)–>Fonetică și fonologie– Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; … – Alfabetul oficial al limbii rromani. … – Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa/ epenteza, apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, paragoga, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. … … b)<!–>Vocabular– Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); … – Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea – cu sufixe și prefixe – și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). … – Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde etc.), balcanic (elemente turcești, grecești, sud-slave/ bulgărești și sârbești/ românești), neologic. Elemente rrome cu origine necunoscută în limba rromani comună. … … c)–>Morfologie– Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); … – Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; … – Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția. … … d)<!–>Sintaxă– Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul. … – Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. … … … II.–>LITERATURA RROMANIa)<!–>Cultură și civilizație veche indiană– Realitățile culturale și lingvistice din vechea Indie – locul de obârșie a proto-rromilor; … – Rromii și limba rromani în context indian; … – Originea poporului rrom – realitate și legendă. … … b)–>Folclor și antropologie rromă– Nomadismul – Model cultural și strategie de supraviețuire: Fond psihologic și practică socială. Perspective istorice asupra migrației. Nomadism și sedentarism. Semnificații de fond cutumiar. Migrația rromilor – fenomen contemporan; … – Cultura materială a rromilor – Meșteșug și reprezentare: Coordonate istorice și premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute; … – Identitate spirituală: Tipologii și structuri conceptuale ale dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale și nupțiale. Rromanipen-ul și mistica purității. Nașterea, copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Familia – Model de auto-identificare; … – Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magico-ritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; Zestrea paremiologică (proverbe – zicători); ghicitori. … – Determinări istorice ale identității rromilor din România: sclavia, Dezrobirea, perioada interbelică și începuturile mișcării rromilor, Holocaustul/O Samudaripen, rromii în perioada regimului socialist, rromii în prezent, perspective de viitor: rromii ca cetățeni, grup social vulnerabil, minoritate națională, națiune non-teritorială. … – Cultura materială a rromilor – meșteșug și reprezentare: Coordonate istorice și premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute: Prelucrarea osului. Prelucrarea pieilor de animale. între emblematic și stigmatizant: Lăutăria. Magia. … … c)Literatura rromani pentru copii
… … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ<!–>I.–>Limba rromani1.<!–>Sarău, Gh., Curspracticde limba rromani, Editura Sigma, București, 2008. … 2.–>Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003. … 3.<!–>Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002. … 4.–>Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte, Editura CREDIS, Universitatea București, 2002. … 5.<!–>Sarău, Gh., Cordovan, I., Limba și literatura rromani, clasa a VIII-a, București: Editura Sigma, 2023. … 6.–>Sarău, Gh., Strukture rromane chibăqe. Structuri ale limbii rromani, București: Editura Universității din București, 2009. … … II.<!–>Literatura români1.–>Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001. … 2.<!–>Sandu, I., Căldăraru, M., Istoria și tradițiile minorității rromani: manual pentru clasa a VII-a, Editura Sigma, București, 2021. … 3.–>Sandu, I., Căldăraru, M., Istoria și tradițiile minorității rromani: manual pentru clasa a VI-a, Editura Sigma, București, 2023. … 4.<!–>Sarău, Gh., Cordovan, I., Comunicare în limba rromani maternă, clasa I, București: Editura Sigma, 2020. … 5.–>Sarău, Gh., Cordovan, I., Comunicare în limba rromani maternă, clasa a II-a, București: Editura Sigma, 2022. … 6.<!–>Cordovan, I., Sarău, Gh., Cordovan, N., Limba și literatura rromani. Manual pentru clasa a III- a, București: Editura Sigma, 2020. … 7.–>Sarău, Gh., Cordovan, I., Limba și literatura rromani. Manual pentru clasa a IV-a, București: Editura Sigma, 2022. … 8.<!–>Sarău, Gh., Cordovan, I., Limba și literatura rromani. Manual pentru clasa a V-a, București: Editura Sigma, 2022. … 9.–>Sarău, Gh., Cordovan, I., Cordovan, N., Limba și literatura rromani, clasa a VI-a, București: Editura Sigma, 2022. … 10.<!–>Sarău, Gh., Cordovan, I., Căldăraru, M., Limba și literatura rromani, clasa a VII-a, București: Editura Sigma, 2021. … 11.–>Sarău, Gh., Cordovan, I., Limba și literatura rromani, clasa a VIII-a, București: Editura Sigma, 2023. … … … D.TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: Înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ
+
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV – EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ<!–>● Bocoș, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitești, 2008.–>● Botiș, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor, fete și băieți, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.<!–>● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învățarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.<!–>● Chiș, V., Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005.–>● Ciolan, L., Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.–>● Cucoș, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000.<!–>● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educațional, Editura V I Integral, București, 2009.–>● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.<!–>● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010.–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.<!–>● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V I Integral, București, 2009.–>● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999.<!–>● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.–>● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002.<!–>● Ștefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, București, 2006.–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar POSDRU ID 61130).–> … F.<!–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)<!–> … –>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … <!–>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic<!–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … –>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI–>
EVALUARE ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA<!–>
PENTRU–>
DISCIPLINA<!–>
LIMBA ȘI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ,–>
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII,<!–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA RUSĂ<!–>
MATERNĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA RUSĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba rusă maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, în limba rusă maternă, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura rusă maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba rusă maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba rusă maternă):– Limba și literatura rusă maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba rusă maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTA: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ +
LIMBA RUSĂ<!–>● Elemente de fonetică și de ortografie, ortoepie și ortografie– Alfabetul limbii ruse … – Fonetica limbii ruse … – Corespondența literă-sunet … – Schimbări fonetice: modificarea aspectului fonetic al vocalelor, asurzirea consoanelor sonore, sonorizarea consoanelor surde, cazuri particulare … – Accentul. Utilizarea corectă a accentului … – Intonația. Scrierea și pronunția corectă a cuvintelor … – Semne de punctuație și de ortografie … –>● Elemente de vocabular– Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Sensul propriu și sensul figurat. Relațiile semantice în semantica lexicală: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia … <!–>● Morfologie– Structura morfologică a cuvântului … – Clasificarea părților de vorbire … –> +
LITERATURA RUSĂ
+
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ +
Bibliografie orientativă – Limba rusă
+
Bibliografie orientativă – Literatura rusă<!–>
… D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA RUSĂ MATERNĂ● Didactica comunicării (elemente de comunicare orală și scrisă în învățământul preșcolar):– Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstă preșcolară (ghidarea copiilor preșcolari spre receptarea și înțelegerea adecvată a textului literar specific) … – didactica textului literar epic și a textului dramatic, precum și didactica poeziei … – Abordarea textului nonliterar (științific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcționale și a funcțiilor comunicării … – Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare și a unor atitudini care facilitează comunicarea … – Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învățare prin cooperare, tehnici nonverbale și de exprimare a sentimentelor etc.) … – Tipuri de întrebări și adecvarea acestora la tema abordată … – Abordarea limbajelor diferitelor arte/științe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, sculptură, cinematografie/fotografie, astrologie, geografie) … <!–>● Didactica exprimării orale:– Strategii de învățare și exersare a ascultării active la preșcolari … – Strategii de învățare și exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preșcolarității (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul) … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA RUSĂ MATERNĂ<!–>
… F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază.● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică. planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA<!–>
PENTRU–>
DISCIPLINA<!–>
LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ,–>
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII,<!–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII<!–>
ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ–>
ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba sârbă maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale cu limbă de predare sârbă maternă, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura sârbă maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba sârbă maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … – exprimarea corectă și fluentă în limba de predare sârbă maternă … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura sârbă maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba sârbă maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTA:– Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare. … –> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ +
LIMBA SÂRBĂ
+
LITERATURA SÂRBĂ
+
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ +
Bibliografie orientativă – Limba sârbă
+
Bibliografie orientativă – Literatura sârbă<!–>
… D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: Însir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ
+
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ<!–>
… F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE–>
POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ,–>
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA<!–>
DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LlMBA SLOVACĂ MATERNĂ și METODICA<!–>
DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA SLOVACĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba slovacă maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale cu limbă de predare slovacă maternă, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura slovacă maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba slovacă maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … – exprimarea corectă și fluentă în limba de predare slovacă maternă … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura slovacă maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba slovacă maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTA:– Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare. … –> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ +
LIMBA SLOVACĂ<!–>Fonetika, ortografia a ortoepia● Abeceda, klasifikâcia hlâsok: samohlâsky, dvojhlâsky, spoluhlâsky.–>● Ortografickâ a ortoepickâ klasifikâcia spoluhlâsok.<!–>–>Lexikologia● Rozdel'ovanie slov na slabiky.<!–>● Tvorenie slov odvodzovanim, skladanim.–>● Semanticke kategorie: synonymâ, antonymâ, homonymâ.<!–>–>Morfologia● Podstatne menâ– Druhy podstatnych mien: vseobecne – vlastne, konkretne – abstraktne, zivotne – nezivotne, hromadne – pomnozne. … – Gramaticke kategorie: rod, cislo, pâd. … – Sklonovacie vzory podstatnych mien: chlap, hrdina, dub, stroj, zena, ulica, dlan, kost', mesto, vysvedcenie, srdce, dievca. … <!–>● Pridavne menâ– Druhy pridavnych mien. … – Gramaticke kategorie: rod, cislo, pâd. … – Sklonovacie vzory pridavnych mien: pekny, cudzi, otcov/matkin, pâvi. … – Stupnovanie pridavnych mien. … –>● Slovesâ– Gramaticke kategorie: osoba, cislo, cas, sposob. … – Casovanie slovies vo vsetkych casoch a sposoboch. … – Pomocne sloveso byt. … <!–>● Zâmenâ– Druh zâmen: osobne, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie. … –>● Cislovky– Druh cisloviek: zâkladne, radove. … – Pravopis cisloviek. … <!–>● Prislovky– Prislovky miesta, casu, sposobu a priciny. … – Stupnovanie a pravopis prisloviek. … –>Veta – vetnâ syntax● Veta. Interpunkcne znamienka.– Jednoduchâ veta a rozvitâ veta. … – Klasifikâcia viet podl'a obsahu, zlozenia a clenitosti. … <!–>● Vetne cleny.– Podmet, prisudok, privlastok, predmet, prislovkove urcenie: miesta, casu, sposobu a priciny. … –><!–>–> +
LITERATURA SLOVACĂ<!–>– Literarne druhy a zanre … – Eudova slovesnost' … – Slovenska literatura pre deti a mladez:● Jozef Ciger Hronsky – Smely Zajko v Afrike (Ako sa dostali Zajkovci k pyramidam; Ako Zajkovci navstivili krâl'apuste; Akopostrasil Zajko zlodejov africkejpuste);–>● Mâria Râzusovâ-Martâkova – Zlate zvonky (Triprasiatka; Kamarâti);<!–>● Eudmila Podjavorinskâ – Zabiatko (Zabiatko; Na tanci; Prosba vtâckov, Snehuliak);–>● Mâria Durickovâ – Gul'kovi Bombul'kovi (Ako sa Bombul'ko hrâval; Ako sa Gul'ko Bombul'ko stal hrdinom);<!–>● Eubomir Feldek – Hrapre tvoje modre oci;–>● Elena Cepcekovâ – Slniecko na motuze;<!–>● Elena Chmelovâ, Jaroslav Vodrâzka – Slovenske rozprâvky, hâdanky a recnovanky.–> … – Slovenska literatura pre deti a mladez z tvorby slovenskych spisovatel'ov v Rumunsku● Ondrej Stefanko – Desat' strelenych rozprâvok;<!–>● Dagmar Mâria Anoca – Knizka pre prvâkov;–>● Anna Karolina Dovâlovâ – Mile deti anjel leti; … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ +
Bibliografie orientativă – Limba slovacă<!–>● Dolnik, J., Morfologicke aspekty sucasnej slovenciny, Bratislava, 2011.–>● Luță (Țiprigan), M. F., Aspectul verbal. Retrospective și perspective, București 2013.<!–>● Kolektiv autorov, Morfologia slovenskeho jazyka. Slovenskâ akademia vied, 1966.–>● Oravec, J., Bajzikovâ, E., Slovensky sucasny spisovny jazyk. Syntax, Bratislava,1986.<!–>● Oravec, J., Bajzikovâ, E., Slovensky sucasny spisovny jazyk. Morfologia, Bratislava, 1988.–>● Pauliny, E., Slovenskâ gramatika, Bratislava, 1981.<!–>● Pravidlâ slovenskeho pravopisu, Bratislava, 2001.–> +
Bibliografie orientativă – Literatura slovacă<!–>● Anoca, D. M., Literatura 20. storocia. Literatura secolului XX, Editura Universității din București, 2012.–>● Anoca, D. M., Slovacica miscellanea, Nadlak, 2012.<!–>● Barborică, C., Istoria literaturii slovace, București, 1999.–>● Harpân, M., Teoria literatury, Bratislava, 1994.<!–>● Sliacky, O., Dejiny slovenskej literatury pre deti a mlâdez do roku 1960, LIC, Bratislava, 2007.–>● Stanislavovâ, Z. a kol. Dejiny slovenskej literatury pre deti a mlâdez po roku 1960, LIC, Bratislava, 2010.<!–> … D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: Însir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english-literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA SLOVACĂ MATERNĂ– Struktura kurikularnych dokumentov pre pracu v detskych jasliach – vzdelavanie v rannom detstve; zasady a fundamentalne hodnoty. … – Zakladne koncepty kurikulamych dokumentov pre vzdelavanie v rannom detstve (vyvinove oblasti a dimenzie, spravanie, rocna tematika studia). … – Ucebny plan – vyznam a organizovanie ucebneho planu vo vzdelavani v rannom detstve. … – Metodika aplikacie ucebneho planu – zakladne prvky: denny program aktivit; hry, tematicke aktivity a aktivity zamerane na rozvoj osobnosti a zrucnosti, mimoskolske aktivity. … – Priprava na vyucovacie aktivity v detskych jasliach: celorocne planovanie, tyzdenne planovanie, projekt vyucovacej cinnosti (tema, vseobecne ciele, specificke ciele, vyucovacie aktivity). … – Hra – zakladna forma organizovania vyucovacieho procesu v detskych jasliach; klasifikacia hier, uloha hier vo vyucovani, vychovM valencia hier. … – Diferenciacia a individualizacia vo vychovno-vzdelavacom procese v detskych jasliach. Strategie prispșsobenia kurikula pre potreby diet'at'a. … – Typy tematickych aktivit a spșsoby ich realizacie v detskych jasliach. … – Hodnotenie v detskych jasliach – konceptualne vymedzenie pojmu a analyza; specificke formy hodnotenia pre vychovno-vzdeMvad proces v detskych jasliach; ulohy hodnotenia; metÎdy a nastroje hodnotenia vysledkov a pokroku v oblasti osobnostneho rozvoja diet'at'a v detskych jasliach; interpretacia a vyuzitie vysledkov hodnotenia v predprimarnom vzdelavani. … – Spolupraca/komunikacia medzi rodinou a detskymi jasl'ami. Specificke aspekty komunikacie s rodicmi (kontexty komunikacie, spșsoby a fazy komunikacie, povinnosti a prava) … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA SLOVACĂ MATERNĂ<!–>● Program vychovy a vzdelavania deti v materskych skolach. Bratislava: MS SR, 1999.–>● Komensky, J. A.: Vefka didaktika. Bratislava: SPN, 1991.<!–>● Jirova, M. a kol.: Metodika vychovnej prace v jasliach a materskych skolach. Bratislava: SPN,1981.–>● Jirova, M. A kol.: Metodika vychovnej prace v jasliach a v materskych skolach. Bratislava: SPN, 1979.<!–>● Program vychovnej prace v jasliach a v materskych skolach. Bratislava: SPN, 1978.–>● Bad'urikova, Z.: K problematike programov vychovnej starostlivosti o deti v detskych jasliach, In: PAEDAGOGICA – Zbornik Filozofickej fakulty Univerzity Komenskeho, roc. 24, 2012 (dostupne online: https://fphil.uniba.sk/fileadmin/fif/katedry_pracoviska/kped/proj ekty/Archiv _Paedagogica/24_-_1.pdf).<!–>● Badurikova Z.: Detske jasle – edukacne, ci socialne institucie? In: Lifelong Learning – celozivotni vzdelavani, roc. 3, c. 1, s. 73-84, 2013 (dostupne online: https://lifelonglearning. mendelu.cz/media/pdf/LLL_20130301073.pdf).–>● Badurikova, Z.: K problematike obsahu vychovnej starostlivosti o deti v detskych jasliach. In: Predprimarne vzdelavanie v kontexte s^asnych zmien – zbornik z vedecko-odbornej konferencie s medzinarodnou ucast'ou. Ed. Minova, M.: Presov: Presovska univerzita v Presove, Slovensky vybor Svetovej organizacie pre predskolsku vychovu, 2013, s 73 – 88. (dostupne online: http://omep.sk/wp-content/uploads/2013/03/PREDPRIMARNE-VZDELAV ANIE-v-kontexte-sucasnych-zmien.pdf).<!–>● *** Aktualne ucebne osnovy pre predskolske vzdelavanie.–>● *** Ako vychovavat dojcata a batofata. Krok za krokom. Metodicka prirucka Nadacie Skola dokoran pre pracu s det'mi do troch rokov. Ziar nad Hronom: Artek, 2000.<!–> … F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL–>
DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA<!–>
LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ,–>
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII,<!–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII<!–>
ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ–>
ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba turcă maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, în limba turcă maternă, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura turcă maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba turcă maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura turcă maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba turcă maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTA:– Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare. … –> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ +
LIMBA TURCĂ MATERNĂ<!–>1.–>Elemente fonetică și de ortografie, ortoepie și ortografie– Alfabetul limbii turce … – Fonetică – Fonologie (Ses bilgisi – ses bilimi) … – Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane (Unlu fonemler – unsuz fonemler, unlu ve unsuz uyumu) … – Corespondența literă-sunet … – Silaba și despărțirea cuvintelor în silabe (principiul fonetic) … – Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă … – Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat … – Scrierea și pronunția corectă a cuvintelor de origine turcă … – Semne de punctuație și de ortografie … … 2.<!–>Morfologie (Yapi bilgisi)– Structura morfologică a cuvântului în limba turcă (Tⁿrk dilinin morfolojik yapisi) … – Clasificarea părților de vorbire (kelime ceșitler) … – Structura morfologica a cuvântului … … 3.–>Elemente de vocabular– Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului … – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) … – Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) … – Familia de cuvinte; câmpul lexical … – Relații semantice:● sinonime<!–>● antonime–>● omonime<!–>● cuvinte polisemantice–>● paronime<!–> … … 4.–>Părțile de vorbire– Verbul (Fiil) – formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor … – Substantivul (Isim-ad) – categoria genului, numărului, apartenenței, cazului, funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale … – Adjectivul (sifat) – adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor … – Pronumele (zamir) – pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative … – Numeralul (sayi) – numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, aproximative, numeralul bir (Bir Sayisi) … – Adverbul, postpozitia, conjuncția, interjecția, onomatopea – tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie … … 5.<!–>Organizarea propoziției și a frazei– Enunțul. Tipuri de enunț – propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative … – Propoziții afirmative și negative … – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea – modalități/mijloace de realizare … … 6.–>Funcții sintactice– Predicatul – predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex … – Subiectul – simplu, multiplu, complex … – Complement● complementul direct – recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative<!–>● complementul indirect – recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative–>● complementul relativ, complementul de agent … – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod , de măsură, comparativ, de cauză, de scop … – Atributul – atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanțial, predicativ … … +
LITERATURA TURCĂ MATERNĂ<!–>1.–>RIME și GHICITORI (Tekerlemeler, Bilmeceler): Tirtil, Kucuk Dostum, Leylek, Ebe, Hanim Kizi, Kayikci, Siniflar, Ucaklar, Ayva, Tavsan, Kelebek … 2.<!–>POEZII (Șiirler): 23 Nisan Șiiri; Mevsimler; Sinifta; Topum; Kedi;, Yildizlar; Emin Ekinci-Ogretmen; Koksal Harslan-Ogretmenim; Hakki Sunat-Soyum Sopum; M.Necati Oncay-Ailemiz;Yildiz Parmakasi-Giuzel Annem; Necdet Ruftu Efe-Sonbahar; Șennur Sezer-Guz Turkusu; Nuri Kahraman-Aylar Geciyor; M.E Yurdakul- Sakin Kesme; Yunus Emre- Șol Cennetin Irmaklari; Orhan Seyfi Orhon- Peri Kizi ile Coban Hikayesi; Faruk Nafiz Camlibel- Deniz, Coban Ceșmesi. … 3.–>BASME (Masallar): Rifki Kaymaz -Leylegin Akli; Omer Seyfettin- Forsa; R.N Guntekin- Calikușu, Yaprak Dokumu; Lewis Carroll-Alis Harikalar Diyarinda, Charles Peraullt-Kirmizi Șapkali Kiz; Grimm Kardeșleri-Pamuk Prenses ve Yedi Cuceler; La Fontaine masallari: Karga ile Tilki, Tarla Faresi ile Ev Faresi; Karagoz ve Hacivat; Dede Korkut Masallari. … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ<!–>I.–>Limba turcă● Banguoglu, Tahsin, Turkcenin Grameri, Istanbul, 1974.<!–>● Baubec, Agiemin, Limba turcă, București, 1972 (1975).–>● Baubec, Agiemin, Baubec Geafer, Deniz, Limba turcă fără profesor, București, 1995.<!–>● Dizdaroglu, Hikmet, Tiimcebilgisi, Ankara, 1976.–>● Ediskun, Haydar, Yeni Turk Dilbilgisi, Istanbul, 1963.<!–>● Hengirmen, Mehmet, Yabancilar icin Turkce Dilbilgisi, Ankara, 1999.–>● Ergin, Muharrem, Turk Dil Bilgisi, Istanbul, 1972.<!–>● Gencan, T. N., Dilbilgisi, Ankara, 1972.–>● Lewis, G. L., Turkish Grammar, Oxford, 1975.<!–> … II.–>Literatura turcă● Ozatalay Engin, Husniye-Tekerleme, Bilmece, Șiir Parmak Oyunlari – Yapa Yayinlari, 2000.<!–>● Ayse Turla-Bilmece,Tekerleme, Parmak Oyunu ve Șiirler, Ankara, 2011.–>● Macide Ișik-Okul oncesi icin șiirler, Ankara, 2011.<!–>● Macide Ișik -Okul oncesi icin tekerlemeler, Ankara, 2011.–>● Nur Icozu-Aynadaki kiz, Șaskin kugu yavrusu, Kar yagiyor, Bana dikkatle bakin, Laylaylon, Ankara, 2011.<!–>● Emine Bora-Dostum Badi, Ankara, 2011.–>● Mustafa Balel-Dișlek Tavșan, Ankara, 2011.<!–>● Baubec, Agiemin, Geafer Baubec, Deniz-Kamer, Turk Dili Metinleri Antolojisi, București, 1993.–>● *** Dede Korkut Kitabi (ed.: Suat Hisarci), Istanbul, 1962.<!–>● *** Dede Korkut. Povestiri (traducere, adaptare, prefață, notă asupra ediției și glosar; în colaborare cu Nermin Yusuf), Paideia, București, 2002.–>● Yunus Emre Divâni, Ankara, 1989.<!–>● Yunus Emre, Guldeste – Poemele iubirii, București, 1991.–>● Emin Birol, Reșat Nuri Gⁿntekin, Ankara, 1989.<!–>● www.pepeeoyunlari.com–>● www.trtcocukdergisi.com<!–> … … D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂa)<!–>Didactica comunicării (elemente de comunicare orală și scrisă în învățământul preșcolar):● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstă preșcolară (ghidarea copiilor preșcolari spre receptarea și înțelegerea adecvată a textului literar specific);–>● didactica textului literar epic și a textului dramatic, precum și didactica poeziei.<!–>● Abordarea textului nonliterar (științific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcționale și a funcțiilor comunicării;–>● Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare și a unor atitudini care facilitează comunicarea;<!–>● Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învățare prin cooperare, tehnici nonverbale și de exprimare a sentimentelor etc.);–>● Tipuri de întrebări și adecvarea acestora la tema abordată;<!–>● Abordarea limbajelor diferitelor arte / științe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, sculptură, cinematografie/fotografie, astrologie, geografie,).–> … b)<!–>Didactica exprimării orale:● Strategii de învățare și exersare a ascultării active la preșcolari;–>● Strategii de învățare și exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preșcolarității (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul). … +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂ<!–>● Turkce Ogretimi Yazilari, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2010.–>● Turkce Ogretimi Kaynakcasi, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2008.<!–>● Turkce Ogretiminde Yazili Anlatim Becerisinin Geliștirilmesi, Murat Ozbay, Ankara, 2005.–>● Bir Dil Becerisi Olarak Dinleme Egitimi, Murat Ozbay, Akcag Yayinlari, Ankara, 2005.<!–>● Kâzim Nami Duru, Turkceyi Nasil Ogretmeli?, (Hazl. Doc. Dr. Murat OZBAY), Kul Sanat Yayincilik, Ankara, 2004.–>● Yabanci Dil Olarak Turkce Ogretim Programi, MEB, Murat Ozbay, Ankara, 2012.<!–>● Turkce Ozel Ogretim Yontemleri I, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2007.–>● Turkce Ozel Ogretim Yontemleri II, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2006.<!–>● Anlama Teknikleri II: Dinleme Egitimi, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2009.–>● Îndrumător pentru învățarea limbii turce – preșcolari și școlari, Seidali Zulfie și colaboratorii (Mustafa Mazis, Nubin Agiibram Selda), Ed.Europolis, Constanța, 2004.<!–>● Geleneksel cocuk oyunlarimiz, Veli Ucmaz, Ankara, 2010.–>● Cocuk gelișimi ve egitimi, cocugun gelișimi, T.C.Milli Egitim Bakanligi, Ankara, 2009.<!–>● Cocuk gelișimi ve egitimi, Turkce Dil Etkinlikleri, Milli Egitim Bakanligi-Ankara, 2007.–>● Ogreten hikâyeler, Hulya Gelmedi Tokuc.<!–>● Matematik-renk-șekil, kavram hikâyeleri.–>● Alici ifade edici Dil hikâyeleri; Fen-Doga hikâyeleri; Sosyal beceri hikâyeleri.<!–> … F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRUID 61130).–>● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● ***Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE–>
ÎN EDUCAȚIE<!–>
EXAMENUL NAȚIONAL–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN<!–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA<!–>
LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ,–>
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII,<!–>
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR–>
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LlMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ<!–>
ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE–>
ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>
EDUCATOR-PUERICULTOR–>
(ÎN LIMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ)<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTA DE PREZENTAREStudiile efectuate în ultima perioadă au evidențiat importanța educației timpurii în viața oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esențiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viața școlară, cât și în viața personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenție crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creșterea, îngrijirea și educația timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului și dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelație semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educație timpurie de calitate urmărește dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoțională, dezvoltarea creativității și dezvoltarea propriilor valori și a valorilor sociale, impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult.–>Prezenta programă, aplicabilă Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba ucraineană maternă, se dorește a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ține cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislația în vigoare, iar concepția, principiile și criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele:a)<!–>statutul și competențele aferente carierei didactice; … b)–>eficacitatea practică și socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituționale cu limbă de predare ucraineană maternă, cum ar fi creșele, grădinițele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere și joacă, precum și oferta de conținuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; … c)<!–>diversificarea competențelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare inițială, continuă și dezvoltare personală; … d)–>dezvoltarea și inovarea metodologică, prin reflecție asupra teoriei și practicii educaționale de la nivel național, respectiv raportarea la tendințele și modificările survenite în documentele europene. … <!–>Prezenta programă pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele:A.–>Nota de prezentare; … B.<!–>Competențele profesionale ale educatorului-puericultor; … C.–>Tematica pentru Limba și literatura ucraineană maternă; … D.<!–>Tematica pentru Limba română și literatura pentru copii; … E.–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba ucraineană maternă; … F.<!–>Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. … –> … B.<!–>COMPETENȚELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTORProba scrisă din cadrul Examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar evaluează o serie de competențe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum:– analizarea și abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învățământ în creșă; … – construirea unor activități de învățare în concordanță cu competențele, valorile și atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educație timpurie; … – alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul antepreșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie; … – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării; … – abordarea integrată a învățării în învățământul antepreșcolar, prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare; … – aplicarea unor instrumente și metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate și interpretate în vederea optimizării acțiunii didactice; … – adecvarea activității de evaluare continuă la cerințele evaluărilor/examenelor naționale; … – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor și a resurselor utilizate la grupul de copii și la obiectivele învățării. … – exprimarea corectă și fluentă în limba de predare ucraineană maternă … –>Structura probei scrise pentru Examenul național de definitivare în învățământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităților naționale):– Limba și literatura ucraineană maternă – scris; … – Limba română și literatura pentru copii – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba ucraineană maternă – scris; … – Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română – scris. … <!–>NOTĂ: – Portofoliul și proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare.–> … C.TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ +
LIMBA UCRAINEANĂ
+
LITERATURA UCRAINEANĂ
+
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ +
Bibliografie orientativă – Limba ucraineană
+
Bibliografie orientativă – Literatura ucraineană<!–>
… D.–>TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Fonetică și vocabular– Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. … – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. … – Despărțirea cuvintelor în silabe. … – Omografe, omofone. Accentul. … – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. … – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). … – Paronimele frecvente. Pleonasmul. … –>● Părți de vorbire – părți de propoziție (funcții sintactice)– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. … – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. … – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. … – Pronumele în propoziție. … – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. … – Adverbul în propoziție. … – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. … <!–>● Propoziția– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). … – Propoziția principală/propoziția secundară. … –>● Fraza– Propoziția regentă/elementul regent. … +
LITERATURA PENTRU COPII<!–>– Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. … – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. … ● Creația populară– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). … – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. … – Basme populare culese și prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic și merele de aur. … –>● Creația cultăa.<!–>Genul liric– Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, Întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri- poezii despre ce poți fi). … – Poezia despre natură și viețuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Cățelușul șchiop). … … b.–>Genul epic– în versuri:● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele și furnica);<!–>● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).–> … – în proză:● schița (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);<!–>● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);–>● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);<!–>● basmul cult (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Palatul de cleștar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Rățușca cea urâtă).–> … … c.<!–>Teatrul pentru copii– Conținuturi: Înșir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viața ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei). … … –>Notă:Componenta Limba și literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module:● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și din cea a altor autori;<!–>● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidențierea unei valori (educative, formative și culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conținuturile sau la personajele acestora.–><!–>–> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII +
Bibliografie orientativă – Limba română<!–>● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.–>● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice și aplicații, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2009.<!–>● Golopenția S., Acțiune, interacțiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), București, 2017.–>● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.<!–>● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf.–>● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. +
Bibliografie orientativă – Literatura pentru copii<!–>● Balazs, L., Folclor. Noțiuni generale de folclor și poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.–>● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.<!–>● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 1997.–>● Norel, M., Literatură română și literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brașov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.<!–>● *** Limba Română, revistă de știință și cultură, Chișinău (www.limbaromana.md).–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● www.enciclopediavirtuala.ro.–>● http://ro.literaryframework.eu/.<!–>● www.romanianvoice.com/poezii/.–>● www.cartiaudio.eu.<!–>● www.biblior.net.–>● ***www.subiecte.edu.ro<!–> … E.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ
+
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ<!–>
… F.–>TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ● Curriculumul pentru educație timpurie– structura curriculumului pentru educația timpurie; principii și valori fundamentale … – concepte de bază ale programei pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) … – planul de învățământ – importanță și organizare … – metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:● programul zilnic de activitate<!–>● jocuri și activități liber-alese, rutine și tranziții, activități tematice și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activitățile extrașcolare)–> … <!–>● Proiectarea activităților ludice și de învățare– elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) … –>● Managementul activităților ludice și de învățare. Organizare și realizare– jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în creșă; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului … – organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho- pedagogice și ergonomice … – combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică● metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare<!–>● modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic–> … – diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în creșă. Adaptare curriculară … – tipuri de activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) și mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcție, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) … – variante de organizare și de realizare a rutinelor și a tranzițiilor … – variante de organizare și de realizare a jocurilor și activităților liber-alese … – parteneriatul educațional. Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi) … <!–>● Evaluarea în educația timpurie– conceptul de evaluare: definire și analiză … – forme ale evaluării specifice învățământului antepreșcolar … – funcțiile evaluării … – metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului antepreșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță – structură și modalitatea de completare; rolul acestora … – interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul antepreșcolar … –> +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ<!–>● Bocoș M., Preda V., Brănișteanu R., Clapou C., Tradiții și valori – Ghid practic de opționale integrate, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.–>● Brănișteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educația Timpurie Antepreșcolară, Editura Trend, Pitești, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2019.–>● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educația timpurie antepreșcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, București, 2023.<!–>● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018.–>● Ciolan, L., învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.<!–>● Dumitrana, M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V I Integral, București, 2008.–>● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educația timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.<!–>● Glava, A., Tătaru, L., Chiș, O., Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești, 2014.–>● Golu, Fl., Joc și învățare la copilul preșcolar. Ghid pentru educatori, părinți și psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.<!–>● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.–>● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București, 2010.<!–>● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.–>● Mitu, F., Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.<!–>● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate și provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.–>● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experențial limbă și comunicare, Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.<!–>● Preda, V., Copilul și grădinița. Urgența 2000: pariul limbajului și al comunicării, Editura Compania, București, 1999.–>● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învățarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009.<!–>● Vrăsmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.–>● Vrăsmaș. E., Educația timpurie, Editura Arlequin, București, 2014.<!–>● Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005.–>● *** Curriculum pentru educația timpurie (în vigoare).<!–>● *** Educația – spre un pact pentru un oraș care educă – document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internațional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educației, al Universităților și al Cercetării, Oficiul Școlar Regional din Emilia Romagna – traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învățământul preșcolar, POSDRU ID 61130).–>● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.<!–>● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002/2005/2016.–>● *** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.<!–>● www.subiecte.edu.ro–> …
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA<!–>
PENTRU–>
POȘTĂ<!–>
MAIȘTRI INSTRUCTORI–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul școlar în vigoare și este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice.<!–>Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoașterea, de către maistrul – instructor, a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor tehnologice și a metodicii predării acestora;–>● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;<!–>● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;–>● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării rezultatelor învățării dobândite de elevi;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.–>Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învățării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.<!–> … B.–>COMPETENȚELE MAISTRULUI INSTRUCTORPrograma vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.<!–>COMPETENȚE SPECIFICE:● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;–>● Proiectarea și realizarea activităților de pregătire/instruire practică;<!–>● Selectarea și aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare adecvate activității de pregătire/instruire practică;–>● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de sănătate și securitate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și de protecția mediului înconjurător;<!–>● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.–><!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.1.<!–>Prezentarea atelierului, a dotării specifice și măsuri de protecția muncii și P.S.I. … 1.2.–>Prezentarea oficiului poștal● Structura rețelei de subunități poștale operative, respectiv: tipuri de subunități operative (agenții poștale, CPR, GER, GEU, OPU, OPR, OPD, OZP, OPE);<!–>● Organizarea și funcționarea unui oficiu poștal: amplasare, program lucru cu publicul, program salariați, organizare activitate de prezentare, organizare activitate distribuire etc.;–>● Desfășurarea activității poștale de baza și pe bază de contracte/convenții;<!–>● Utilajele poștale specifice unui oficiu poștal complex respectiv: mașina de francat, ștampile de zi, sigilii, mașini de legat pachete cu scrisori, cutia poștală de scrisori, firma subunității poștale etc,;–>● Dotarea cu hardware și software a oficiului poștal, modulele oficiantului și dirigintelui de oficiu poștal.<!–> … 1.3.–>Prezentarea bucată cu bucată/serii a obiectelor de corespondența simplă și recomandată:● Redactarea adresei destinatarului și expeditorului pe trimiterile de corespondență;<!–>● Indicații speciale generale și specifice;–>● Tipuri de trimiteri de corespondență;<!–>● Limite de greutate;–>● Condiționare.<!–>● Documentația utilizată;–>● Tarifarea obiectelor de corespondență.<!–> … 1.4.–>Prezentarea bucată cu bucată/serii a mandatelor.● Redactarea adresei destinatarului și expeditorului pe mandate;<!–>● Indicații speciale generale și specifice;–>● Tipuri de mandate;<!–>● Subunități de prezentare;–>● Modalități de plată;<!–>● Documentația utilizată;–>● Tarifarea mandatelor.<!–> … 1.5.–>Transferuri electronice de bani (interne și internaționale).● Tipuri de transferuri;<!–>● Condiții de prezentare și achitare a transferurilor de bani;–>● Moneda de plată prin transfer;<!–>● Documentația utilizată;–>● Tarifarea transferurilor.<!–> … 1.6.–>Prezentarea bucată cu bucată/serie a obiectelor de mesagerie:● Redactarea adresei destinatarului și expeditorului pe obiectele de mesagerii și documentele însoțitoare;<!–>● Condiționarea obiectelor de mesagerii: legarea, ambalarea, sigilarea.–>● Trepte de greutate admise;<!–>● Obiecte admise/interzise la expediere;–>● Indicații speciale generale și specifice;<!–>● Tipuri de obiecte de mesagerii;–>● Documentația utilizată;<!–>● Tarifarea obiectelor de mesagerii.–> … 1.7.<!–>Distribuirea obiectelor de corespondență la domiciliul destinatarilor sau la sediul unității poștale● Distribuirea trimiterilor de corespondență standard, prioritară/neprioritară;–>● Distribuirea trimiterilor de corespondență înregistrată: prioripost, recomandate, recomandate cu AR, etc.;<!–>● Îndeplinirea actelor de procedură (prin predare, afișare sau depunere la cutia de scrisori);–>● Trimiteri ce nu pot fi distribuite (avizate, reavizate, reexpediate, înapoiate, trimise la păstrare).<!–> … 1.8.–>Achitarea mandatelor la domiciliul destinatarilor sau la sediul oficiului poștal● Achitarea mandatelor;<!–>● Achitarea mandatelor pe bază de PROCES VERBAL f_31;–>● Achitarea mandatelor prin bancă;<!–>● Achitare mandate pensii;–>● Mandate ce nu pot fi achitate (avizate, reavizate, reexpediate, înapoiate, trimise la păstrare).<!–>● Încheierea conturilor de mandate.–> … 1.9.<!–>Primirea, prelucrarea și predarea obiectelor de mesagerii la ghișeul oficiului poștal sau la domiciliul destinatarilor● Formalități efectuate de către salariatul poștal primitor al expediției poștale la nivelul subunității poștale de destinație;–>● Operațiuni efectuate cu ocazia prelucrării în vederea distribuirii și avizării;<!–>● Operațiuni efectuate la eliberarea trimiterilor din categoria obiectelor de mesagerii: distribuirea, avizarea, reavizarea, motivarea, înapoierea, reexpedierea, trimiterea la locul de păstrare;–>● Încheierea operațiunilor de distribuire.<!–> … 1.10.–>Formulare cu regim special/etichete cod bar● Folosirea, evidența și justificarea registrelor, formularelor cu regim special și etichetelor cod bar;<!–>● Registre chitanțiere, formulare cu regim special și etichete cod bar folosite la nivelul subunităților poștale;–>● Aprovizionarea subunităților poștale cu registre chitanțiere cu regim special și etichete cod bar;<!–>● Consumarea, justificarea și controlul registrelor chitanțiere cu regim special și a etichetelor cod bar;–>● Decontarea încasărilor.<!–> … 1.11.–>Derularea activității poștale la nivelul subunităților poștale din mediul rural● Structura rețelei de subunități din mediul rural;<!–>● Organizarea, funcționarea și dotarea subunităților poștale din mediul rural;–>● Atribuții și delegări de competență în activitatea poștală desfășurată în mediul rural;<!–>● Documentația utilizată în activitatea poștală desfășurată în mediul rural;–> … 1.12.<!–>Servicii de curierat rapid – condiții de executare● Prioripost;–>● Express plus;<!–>● Luxury post express;–>● Ultrapost;<!–>● Skypack;–>● E M S.<!–> … 1.13.–>Servicii on line accesate pe site-ul www.posta-romana.ro- condiții de executare● My letter;<!–>● My mark;–>● My poștal card;<!–>● My AWB.–> … 1.14.<!–>Servicii de publicitate și marketing – condiții de executare● Acces direct;–>● Postafiș;<!–>● Post mesager – drop mailing;–>● Infadres – direct mailing;<!–>● CR – corespondența răspuns intern;–>● CCRI – corespondența răspuns internațional;<!–> … 1.15.–>Soluții e-commerce: Post collect; … 1.16.<!–>Alte servicii● E post;–>● Post fax;<!–>● Post scan;–>● Votul prin corespondență;<!–>● Program Tezaur;–>● Roviniete;<!–>● Vânzare bilete concert;–>● Comisionare vamală persoane fizice;<!–>● Asigurări.–> … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Constantin Gh<!–>Constantin Gherghina, Trifu A, Seefeld R, Capota V. (coord.)–> |
Exploatarea serviciilor poștale – Manual pentru clasa a XI-a<!–> |
Editura Akademos, 2007–> |
| 2<!–> |
Constantin Gheorghe–>Stanica Giovanna<!–> |
Ghid TVET Servicii poștale tradiționale interne HTML–> |
TVET 2004<!–> |
| 3–> |
Constantin Gheorghe<!–>Constantin Gherghina–> |
Managementul serviciilor poștale<!–> |
TVET 2009–> |
| 4<!–> |
CNPR–> |
www.posta-romana.ro;<!–>Instrucțiuni privind tratarea problemelor comune ale serviciilor poștale interne cu modificările și completările ulterioare;–>Instrucțiuni privind executarea serviciului de mesagerii interne cu modificările și completările ulterioare;<!–> |
CNPR 2018–> |
| 5<!–> |
CNPR–> |
Instrucțiuni privind executarea serviciului de mandate cu modificările și completările ulterioare;<!–>Instrucțiuni privind executarea serviciului de corespondență poștală internă, cu modificările și completările ulterioare;–>Instrucțiuni și Norme de lucru specifice fiecărui serviciu în parte.<!–> |
CNPR–> |
| 6<!–> |
Corlade Ionuț–> |
Auxiliar curricular pentru Promovarea serviciilor poștale<!–> |
TVET 2009–> |
| 7<!–> |
Cucea, G. R.–> |
Auxiliar curricular pentru contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor domeniul: servicii<!–> |
TVET 2008–> |
| 8<!–> |
Colectiv ASE–> |
Contabilitate- manual pentru clasele IX- XII licee economice și școli postliceale cu profil economic,<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993;–> |
| 9<!–> |
Dinescu, M.–> |
Etică și comportament profesional<!–> |
TVET 2009–> |
| 10<!–> |
Gheorghiu, F.–> |
Auxiliar curricular pentru Exploatarea serviciilor poștale<!–> |
TVET 2008–> |
| 11<!–> |
Grigore, N.–> |
Tehnologia Exploatării T.T.<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998;–> |
| 12<!–> |
Iosifescu, Ș.–> |
Introducere în managementul educațional<!–> |
ISE, 1996;–> |
| 13<!–> |
Isac, E.–> |
Marketing – manual pentru clasele X – XII licee industriale<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995;–> |
| 14<!–> |
Loloiu, N.–> |
Noțiuni de etica servirii publicului în sectorul de poștă și telecomunicații<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1987;–> |
| 15<!–> |
Novac, C.–> |
Exploatare Poștală – manual pentru cursurile de calificare și licee de specialitate vol 1 și 2<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970;–> |
| 16<!–> |
Șchiopârlan, V.–> |
Managementul unităților poștale<!–> |
Editura Economică, București, 2003;–> |
| 17<!–> |
Șchiopârlan, V.–> |
Tehnologia Exploatării poștale<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981;–> |
| 18<!–> |
Tufescu, V.–> |
Geografia României – manual cls. a XII-a<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București–> |
| 19<!–> |
***–> |
Legea nr. 591 din 29/10/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor<!–> |
| ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, aprobată cu modificări și completări, prin Legea nr. 591/2002, cu modificările și completările ulterioare (text consolidat neoficial, cuprinzând prevederile legale în vigoare la data de 27 martie 2009);–> |
| Legea nr. 239 din 15/07/2005 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor;<!–> |
| ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr. 70/2006 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale;–> |
| LEGEA nr. 133/2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2006 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale;<!–> |
| OG nr. 13/2013 privind serviciile poștale cu modificările și completările ulterioare;–> |
| OG 27/2016 pentru modificarea și completarea OG 13/2013 privind serviciile poștale<!–> |
| Condiții generale privind furnizarea serviciilor poștale incluse în sfera serviciului universal;–> |
| Decizia Președintelui ANCOM nr. 452/2015 pentru modificarea Deciziei nr. 1158/2013 privind desemnarea CN Poșta Româna SA ca furnizor de serviciu universal în domeniul comunicațiilor poștale;<!–> |
… D.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.<!–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.<!–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.<!–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.<!–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.<!–>Evaluarea rezultatelor școlare1.–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.<!–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.<!–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.–>Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … …
+
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2–> |
Bocoș, M.- D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3–> |
Bocoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom Iași, 2009<!–> |
| 6–> |
Nițucă C., Stanciu T. Potolea, D., Necșu, I., <!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7–> |
Iucu, R.B., Pânișoară, I.- O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8<!–> |
Radu I. T.–> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9<!–> |
Stoica A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București 2001–> |
| 10<!–> |
Stoica A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11<!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic<!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12<!–> |
–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13<!–> |
–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului <!–> |
–> |
| 14<!–> |
–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA<!–>
PENTRU–>
PRELUCRAREA LEMNULUI<!–>
PROFESORI–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar reprezintă documentul curricular și normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate și asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoașterii științifice și didactice/metodice a domeniului de referință, cât și parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne și cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.<!–>Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Candidatul care dorește să obțină, prin examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.–>Astfel, examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind, în principal:● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum și a didacticii generale;<!–>● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplinele tehnologice;–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.<!–>–>În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conținuturilor, cum ar fi: relevanța conținuturilor pentru dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conținuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice și tehnologice în schimbare/în evoluție, actualitatea științifică, în raport cu schimbările/inovațiile la nivel conceptual, metodologic și aplicativ și asigurarea calității în educație.<!–> … B.–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare – învățare – evaluare.<!–>COMPETENȚE SPECIFICE:● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;<!–>● Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat;<!–>● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea rezultatelor învățării precizate în standardele de pregătire profesională;–>● Selectarea și aplicarea unor metode și instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării și/sau rezultatelor învățării vizate.<!–>–> … C.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATEI.–>Materii prime și materiale tehnologiceI.1.<!–>Compoziția chimică și structura macroscopică a lemnului● Compoziția chimică elementară a lemnului.–>● Compuși chimici macromoleculari (principali și secundari ai lemnului).<!–>● Importanța practică a cunoașterii compoziției chimice a lemnului.–>● Caracterele structurii macroscopice a lemnului.<!–>● Caracteristicile fizice ale lemnului.–> … I.2.<!–>Defectele lemnului și influența lor asupra prelucrabilității lemnului● Defecte de formă ale trunchiului.–>● Defecte de structură ale lemnului.<!–>● Noduri.–>● Crăpături.<!–>● Găuri și galerii de insecte.–>● Alterații și colorații anormale ale lemnului.<!–>● Influența fiecărei categorii de defecte asupra prelucrabilității lemnului.–> … I.3.<!–>Proprietățile lemnului.● Proprietăți fizice ale lemnului (densitatea, umiditatea, umflarea și contragerea).–>● Proprietăți mecanice ale lemnului (elasticitatea, plasticitatea, rezistența lemnului la următoarele solicitări: tracțiune, compresiune, încovoiere statică, forfecare).<!–>● Proprietăți tehnologice ale lemnului (uzura, durabilitatea, rezistența la smulgerea cuielor și șuruburilor).–> … … II.<!–>Materiale tehnologice folosite în industria lemnului● Adezivi utilizați la asamblarea reperelor prin încleiere, asamblarea ramelor, bordurarea canturilor panourilor, furniruirea panourilor.–>● Materiale abrazive utilizate în industria lemnului.<!–>● Materiale pentru pregătirea suprafețelor în vederea finisării.–>● Materiale pentru finisarea transparentă și opacă a produselor finite din lemn.<!–>● Materiale pentru prelucrarea peliculelor.–> … III.<!–>Tehnologia cherestelei, furnirelor, placajelor și paneluluiIII.1.–>Tehnologia de prelucrare în cherestea a buștenilor de foioase și rășinoase● Cherestea: definiție, terminologie, clasificare, domenii de utilizare.<!–>● Sisteme de debitare a buștenilor.–>● Modele de tăiere.<!–>● Utilaje pentru debitarea buștenilor în cherestea (descriere, funcționare, norme de sănătate și securitate în muncă).–> … III.2.<!–>Procesul tehnologic în depozitul de cherestea● Aburirea cherestelei de fag (scopul operației, construcția camerei de aburit, procesul tehnologic de aburire, norme de sănătate și securitate în muncă).–>● Stivuirea cherestelei de rășinoase și foioase.<!–>● Uscarea naturală a cherestelei (factorii care influențează uscarea naturală, defecte de uscare, norme de sănătate și securitate în muncă).–>● Uscarea artificială a cherestelei (tipuri de instalații, pregătirea materialului și instalațiilor, conducerea procesului de uscare, controlul calității la uscarea cherestelei, norme de sănătate și securitate în muncă).<!–>● Defecte de conservare a cherestelei, cauze și măsuri de prevenire a lor.–> … III.3.<!–>Tehnologia de fabricare a furnirelor estetice și tehnice● Furnire estetice și tehnice (definiție, clasificare, domenii de utilizare).–>● Tehnologia de fabricare a furnirelor estetice (operații și utilaje/instalații folosite).<!–>● Tehnologia de fabricare a furnirelor tehnice (operații și utilaje/instalații folosite).–> … III.4.<!–>Tehnologia de fabricare a placajului.● Placaj (definiție, clasificare, dimensiuni uzuale, proprietăți, domenii de utilizare).–>● Tehnologia de fabricare a placajului (operații și instalații folosite).<!–> … III.5.–>Tehnologia de fabricare a panelului.● Panel (definiție, reprezentare, clasificare, proprietăți, domenii de utilizare).<!–>● Tehnologia de fabricare a panelului (operații și instalații folosite).–> … III.6.<!–>Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn● Panouri din așchii de lemn (PAL): definiție, clasificare, dimensiuni uzuale, materia primă folosită, proprietăți, domenii de utilizare.–>● Panouri din fibre de lemn (PFL): definiție, clasificare, dimensiuni uzuale, materia primă folosită, proprietăți, domenii de utilizare.<!–> … … IV.–>Tehnologia mobileiIV.1.<!–>Construcția mobilei● Clasificarea mobilei și principii de dimensionare.–>● Terminologia părților componente ale mobilei (reper simplu, reper complex, subansamblu, ansamblu).<!–>● Soluții constructive de îmbinare a reperelor (îmbinări, înnădiri, încheieturi).–>● Soluții de protejare și consolidare a canturilor panourilor din PAL.<!–>● Soluții de asamblare a spatelui cu fundul și tavanul.–>● Asamblarea fixă și demontabilă a reperelor la mobila corp și la mobila din cadre.<!–>● Întocmirea schiței și desenului la scară pentru mobila corp și mobila din cadre.–> … IV.2.<!–>Debitarea reperelor pentru mobilă● Debitarea reperelor din lemn masiv pentru mobilă.–>● Debitarea panourilor (PAL, PFL).<!–>● Supradimensiuni de prelucrare la debitare.–>● Indicatori economici la debitare.<!–>● Utilaje și agregate pentru debitare: ferăstrăul circular pendulă cu acționare hidraulică, ferăstrăul circular de spintecat cu avans mecanic, ferăstrăul panglică, agregatul pentru debitat panouri (descriere, funcționare, reglare, norme de sănătate și securitate în muncă).–>● Scule pentru debitarea lemnului: pânze circulare și pânze panglică, (definiție, descriere, clasificare, caracteristici tehnice, tipuri de danturi).<!–>● Norme de sănătate și securitate în muncă la debitare.–> … IV.3.<!–>Prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv● Îndreptare -rindeluire.–>● Retezare la lungime.<!–>● Cepuire, burghiere, scobire.–>● Frezare, strunjire.<!–>● Utilaje pentru prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv: mașina de îndreptat (MI), mașina de rindeluit la grosime (MRG), mașina de cepuit, mașina normală de frezat (MNF), mașina de frezat de sus (FAS) (descriere, funcționare, reglare, norme de sănătate și securitate în muncă).–>● Scule pentru prelucrarea mecanică (freze, burghie, cuțite plane).<!–>● Defecte de prelucrare mecanică, cauze și măsuri de remediere a lor.–> … IV.4.<!–>Asamblarea elementelor prin încleiere● Asamblarea ramelor în dispozitive cu strângere pneumatică și hidraulică.–>● Aplicarea bordurilor din lemn masiv în presa de încleiat cu curenți de înaltă frecvență.<!–>● Aplicarea bordurilor din furnire în dispozitive electropneumatice.–> … IV.5.<!–>Tehnologia de furniruire a panourilor● Operații de furniruire.–>● Instalații și utilaje folosite la pregătirea panourilor, pregătirea furnirelor, prepararea și aplicarea adezivilor, formarea pachetelor, presarea panourilor și condiționarea panourilor furniruite (descriere, funcționare, reglare, regim de lucru, norme de sănătate și securitate în muncă).<!–>● Defecte de furniruire, cauze și măsuri de remediere a lor.–> … IV.6.<!–>Prelucrarea mecanică a panourilor● Operații de prelucrare.–>● Agregate pentru prelucrarea panourilor: agregatul de prelucrat panouri CPC-25, agregatul multiplu de burghiat panouri (descriere, funcționare, reglare, norme de sănătate și securitate în muncă).<!–>● Defecte de prelucrare a panourilor, cauze și măsuri de remediere a lor.–> … IV.7.<!–>Șlefuirea● Definiție, clasificare.–>● Calitatea suprafețelor șlefuite.<!–>● Utilaje pentru șlefuire: mașina de șlefuit cu bandă orizontală, mașina de șlefuit cu cilindru vertical, agregatul de furniruit panouri pe canturi (descriere, funcționare, reglare, norme de sănătate și securitate în muncă).–>● Defecte de șlefuire, cauze și măsuri de remediere a lor.<!–> … IV.8.–>Finisarea mobilei● Procedee de finisare.<!–>● Pregătirea suprafețelor pentru finisare: desprăfuire, decolorare și albire, colorare, umplerea porilor.–>● Utilaje și instalații pentru aplicarea materialelor peliculogene prin pulverizare, turnare și imersie (tipuri, construcție, funcționare, reglare, regim de lucru, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului).<!–>● Instalații de uscare a peliculelor de lacuri și vopsele (tipuri, construcție, funcționare, reglare, regim de lucru, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului).–>● Defecte de finisare, cauze și măsuri de remediere a lor.<!–> … IV.9.–>Montarea produselor de mobilier● Sisteme de montare.<!–>● Accesorii utilizate la montare (clasificare, definiții, montarea accesoriilor).–>● Succesiunea operațiilor de montare.<!–>● Scule, unelte, dispozitive de asamblare și montare.–>● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la operațiile de montare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Beldeanu, E.<!–> |
Produse forestiere și studiul lemnului.–> |
Editura Universității Transilvania Brașov, 1999<!–> |
| 2.–> |
Năstase, V.<!–> |
Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn – manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III și IV,–> |
Editura Didactică și Pedagogică R.A. – București, 1993<!–> |
| 3.–> |
Budău, G., Ispas, M.<!–> |
Comanda numerică a mașinilor- unelte pentru prelucrarea lemnului.–> |
Editura Lux Libris, Brașov, 2008<!–> |
| 4.–> |
Cismaru, I.<!–> |
Proiectarea tehnologică în industria lemnului–> |
Editura Universității Transilvania, Brașov, 2005<!–> |
| 5.–> |
Cismaru, M.<!–> |
Proiectare la formă și dimensiuni–> |
Editura Universității Transilvania, Brașov, 2005<!–> |
| 6.–> |
Cismaru, M.<!–> |
Fizica lemnului și a materialelor pe bază de lemn–> |
Editura Universității Transilvania, Brașov, 2005<!–> |
| 7.–> |
Dogaru, V.<!–> |
Așchierea lemnului și scule așchietoare–> |
Editura Didactică și Pedagogică, București 1991<!–> |
| 8.–> |
Ene, N.<!–> |
Tehnologia cherestelei–> |
Tipografia Universității, Brașov, 1993<!–> |
| 9.–> |
Ene, N., Bularca, M.<!–> |
Fabricarea cherestelei – Tehnologii moderne, proiectare, utilaje, exploatare–> |
Editura Tehnică București, 1994<!–> |
| 10.–> |
Ispas, M.<!–> |
Mașini și utilaje pentru prelucrarea lemnului–> |
Editura Universității Transilvania, Brașov, 2004<!–> |
| 11.–> |
Marinescu, I.<!–> |
Uscarea și tratarea termică a lemnului–> |
Editura Tehnică București, 1980<!–> |
| 12.–> |
Marinescu, I.<!–> |
Uscarea cherestelei vol. I și II–> |
Editura Tehnică București, 1979, 1980<!–> |
| 13.–> |
Mihai, D.<!–> |
Materiale tehnologice pentru industria lemnului–> |
Editura Tehnică București, 1993<!–> |
| 14.–> |
Mitișor, Al., Istrate, V.<!–> |
Tehnologia fabricării furnirelor, placajelor și a plăcilor din fibre de lemn–> |
Editura Tehnică București, 1982<!–> |
| 15.–> |
Pescăruș, P.<!–> |
Studiul lemnului curs vol. I–> |
Universitatea Brașov, 1982<!–> |
| 16.–> |
Pentilescu, M. Georgescu, E.<!–> |
Fabricarea produselor din lemn–> |
Editura Economic Preuniversitaria, 2002<!–> |
| 17.–> |
Radu, A.<!–> |
Mașini pentru prelucrarea lemnului–> |
Editura Didactica și Pedagogica Bucuresti, 1977<!–> |
| 18.–> |
Rîmbu, I.<!–> |
Tehnologia prelucrării lemnului vol. I și II–> |
Editura Tehnică București, 1983<!–> |
| 19.–> |
xxx<!–> |
Manuale școlare de specialitate în vigoare–> |
<!–> |
… D.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.<!–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.<!–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.<!–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.<!–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.<!–>Evaluarea rezultatelor școlare1.–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.<!–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.<!–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.–>Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … …
+
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2.–> |
Bucoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bucoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4.–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă, C., Stanciu, T. Potolea, D., Neacșu, I., <!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
Iucu, R.B., Pânișoară, I.-P. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8.<!–> |
Radu, I. T.–> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9.<!–> |
Stoica, A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București, 2001–> |
| 10.<!–> |
Stoica, A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11.<!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare- Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic<!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12.<!–> |
–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13.<!–> |
–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 14.<!–> |
–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL<!–>
PENTRU DEFINITIVARE ÎN–>
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>
PROGRAMA–>
PENTRU<!–>
PRELUCRAREA LEMNULUI–>
MAIȘTRI INSTRUCTORI<!–>
– București –>
2023<!–>–>A.<!–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul școlar în vigoare și este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice.–>Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoașterea, de către maistrul – instructor, a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor tehnologice și a metodicii predării acestora;<!–>● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;–>● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;<!–>● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;–>● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării rezultatelor învățării dobândite de elevi;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.–>Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învățării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.<!–> … B.–>COMPETENȚELE MAISTRULUI INSTRUCTORPrograma vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.<!–>COMPETENȚE SPECIFICE:1.–>Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; … 2.<!–>Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare; … 3.–>Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic; … 4.<!–>Proiectarea și realizarea activităților de pregătire/instruire practică; … 5.–>Selectarea și aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare adecvate activității de pregătire/instruire practică; … 6.<!–>Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de sănătate și securitate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și de protecția mediului înconjurător; … 7.–>Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor. … <!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATEI.<!–>Materii prime și materiale tehnologice1.–>Studiul lemnului● Structura macroscopică a lemnului;<!–>● Caracteristicile fizice ale lemnului.–> … 2.<!–>Defectele lemnului și influența lor asupra prelucrabilității lemnului.● Defecte de formă ale trunchiului;–>● Defecte de structură ale lemnului;<!–>● Noduri;–>● Crăpături;<!–>● Găuri și galerii de insecte;–>● Alterații și colorații anormale ale lemnului;<!–>● Influența fiecărei categorii de defecte asupra prelucrabilității lemnului.–> … 3.<!–>Proprietățile lemnului.● Proprietăți fizice ale lemnului (densitate, umiditate, umflare și contragere);–>● Proprietăți mecanice ale lemnului (rezistența lemnului la următoarele solicitări: tracțiune, compresiune, încovoiere statică, forfecare);<!–>● Proprietăți tehnologice ale lemnului (uzură, durabilitate, rezistența la smulgerea cuielor și șuruburilor).–> … 4.<!–>Materii prime folosite la fabricarea produselor din lemn● Cherestea: definiție, terminologie, clasificare, grosimi, utilaje pentru debitarea buștenilor în cherestea;–>● Furnire estetice și tehnice: definiție, grosimi, domenii de utilizare;<!–>● Placaj: definiție, clasificare, grosimi, proprietăți, clasificare domenii de utilizare;–>● Panel: definiție, clasificare, grosimi, reprezentare, domenii de utilizare;<!–>● Panouri din așchii de lemn (PAL) și din fibre de lemn (PFL): definiție, clasificare, grosimi, proprietăți, domenii de utilizare.–> … 5.<!–>Materiale tehnologice folosite în industria lemnului● Adezivi utilizați la asamblarea reperelor prin încleiere, asamblarea ramelor, bordurarea canturilor panourilor, furniruirea panourilor;–>● Materiale abrazive;<!–>● Materiale de finisare a lemnului. Materiale pentru finisarea transparentă și opacă a mobilei;–>● Accesorii utilizate în construcția mobilei.<!–> … … II.–>Tehnologia cherestelei6.<!–>Depozitarea și uscarea cherestelei● Aburirea cherestelei de fag;–>● Uscarea naturală a cherestelei: factorii care influențează uscarea naturală; organizarea depozitului de cherestea; stivuirea cherestelei de foioase și rășinoase; durata de uscare naturală a lemnului;<!–>● Uscarea artificială a cherestelei: definiție; avantaje; procedee de uscare; regimuri de uscare; tehnologia uscării (pregătirea instalațiilor de uscare; pregătirea materialului; conducerea, controlul și evidența uscării); tipuri de instalații de uscare a cherestelei (camere de uscare, tuneluri de uscare, instalații de conducere computerizată a uscării cherestelei);–>● Defecte de uscare, cauze, mod de preîntâmpinare;<!–>● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la uscarea lemnului.–> … … III.<!–>Prelucrarea manuală a lemnului7.–>Dotarea atelierului pentru prelucrarea manuală a lemnului● Dispozitive de lucru manuale: tejgheaua, cutii pentru tăiat și îndreptat în unghi (construcție, mod de lucru);<!–>● Instrumente de măsurat: metrul pliant, ruleta, șublerul, micrometrul, ceasul micrometric (construcție, mod de lucru);–>● Instrumente de trasat și verificat: compasul, dreptarul, nivela, echere, zgârieciul (destinație, construcție, mod de lucru);<!–>● Unelte pentru prelucrarea manuală a lemnului: ferăstraie manuale (destinație, clasificare, construcție, mod de lucru, pânze pentru ferăstraie manuale); rindele (destinație, clasificare, construcție, mod de lucru, cuțite pentru rindele), dălți (destinație, clasificare, construcție, mod de lucru, ascuțire), burghie (destinație, construcție, clasificare, dispozitive de acționare manuală a burghielor, mod de lucru, ascuțire), rașpele și pile (destinație, clasificare, construcție, mod de lucru);–>● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la prelucrarea manuală a lemnului.<!–> … … IV.–>Tehnologia mobilei8.<!–>Construcția mobilei● Clasificarea mobilei și principii de dimensionare;–>● Terminologia părților componente ale mobilei (reper simplu, reper complex, subansamblu, ansamblu);<!–>● Soluții constructive de îmbinare a reperelor (îmbinări, înnădiri, încheieturi);–>● Soluții de protejare și consolidare a canturilor panourilor din PAL;<!–>● Soluții de asamblare a spatelui cu fundul și tavanul;–>● Asamblarea fixă și demontabilă a reperelor la mobila corp și la mobila din cadre;<!–>● Întocmirea schiței și desenului la scara pentru mobila corp și mobila din cadre.–> … 9.<!–>Debitarea materiei prime● Operații de debitare, supradimensiuni de prelucrare la debitarea lemnului masiv;–>● Indicatori economici la debitarea lemnului masiv;<!–>● Tehnologii și utilaje de debitare a lemnului masiv: ferăstrăul circular pendulă cu acționare hidraulică, ferăstrăul circular de spintecat cu avans mecanic, ferăstrăul panglică (părți componente, funcționare, reglare);–>● Scule, dispozitive și verificatoare folosite la debitare;<!–>● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la operațiile de debitare.–> … 10.<!–>Prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv● Operații de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv (îndreptare, rindeluire la grosime, rindeluire pe 2, 3, 4 fețe, retezare la lungime finală, frezare, burghiere-scobire, cepuire, strunjire);–>● Schema tehnologică a operațiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv;<!–>● Utilaje și agregate folosite la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv: mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, agregatul IP-4, mașina de frezat cu ax vertical, ferăstrăul circular dublu, ferăstrăul circular universal de tâmplărie CUM (părți componente, funcționare, reglare);–>● Scule, dispozitive și verificatoare specifice operațiilor de prelucrare mecanică;<!–>● Defecte de prelucrare mecanică, cauze, remedieri;–>● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la operațiile de prelucrare mecanică.<!–> … 11.–>Asamblarea reperelor din lemn masiv prin încleiere● Asamblarea ramelor cu dispozitive acționate pneumatic;<!–>● Asamblarea ramelor cu dispozitive acționate hidraulic;–>● Presa de asamblat rame cu încălzire în curenți de înaltă frecvență (CIF).<!–> … 12.–>Furniruirea panourilor● Operații de furniruire a panourilor (pregătirea furnirelor, aplicarea adezivului, formarea pachetelor pentru presare, presarea pachetelor, condiționarea pachetelor furniruite);<!–>● Instalații și utilaje folosite la operațiile de furniruire (descriere, funcționare, reglare, regim de lucru): mașina de aplicat adeziv, presa hidraulică cu 6 etaje PH-6;–>● Defecte de furniruire, cauze, remedieri;<!–>● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la furniruirea panourilor.–> … 13.<!–>Șlefuirea suprafețelor lemnoase● Alegerea abrazivilor;–>● Șlefuirea lemnului masiv;<!–>● Șlefuirea semifabricatelor din lemn sub formă de plăci și panouri;–>● Mașini-unelte și utilaje folosite pentru șlefuirea suprafețelor plane, profilate sau curbe (părți componente, funcționare, reglare);<!–>● Defecte de șlefuire, cauze, remedieri.–> … 14.<!–>Finisarea mobilei● Procedee de finisare (finisare transparentă și opacă);–>● Tehnologia pregătirii suprafeței lemnului pentru finisare (desprăfuirea suprafețelor, decolorarea și albirea, umplerea porilor, colorarea);<!–>● Tehnologia aplicării lacurilor și vopselelor prin pulverizare, turnare, imersie și cu cilindri;–>● Utilaje și instalații folosite la aplicarea lacurilor (părți componente, funcționare, reglare);<!–>● Uscarea peliculelor de lacuri și vopsele;–>● Succesiunea operațiilor de prelucrare a peliculelor de lacuri;<!–>● Defecte de finisare, cauze, remedieri;–>● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la operațiile de finisare.<!–> … 15.–>Montarea mobilei● Sisteme de montare;<!–>● Montarea accesoriilor;–>● Descrierea operațiilor de premontare;<!–>● Stabilirea succesiunii operațiilor de montare în subansambluri și ansambluri pentru mobilă corp și din cadre;–>● Scule, dispozitive și instalații folosite pentru executarea operațiilor de montare;<!–>● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la operațiile de montare.–> … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Beldeanu, E.<!–> |
Produse forestiere și studiul lemnului, Editura Universității Transilvania Brașov, 1999–> |
| 2.<!–> |
Cotta, N. L–> |
Toleranțe și verificatoare pentru industria lemnului, Editura Tehnică, București, 1987<!–> |
| 3.–> |
Cotta, N. L. Năstase, V.<!–> |
Șlefuirea lemnului și a peliculelor de acoperire, Editura Tehnică, București, 1982–> |
| 4.<!–> |
Dogaru, V.–> |
Așchierea lemnului și scule așchietoare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991<!–> |
| 5.–> |
Ene, N.<!–> |
Tehnologia cherestelei, Tipografia Universității, Brașov, 1993–> |
| 6.<!–> |
Ene, N., Bularca, M.–> |
Fabricarea cherestelei – Tehnologii moderne, proiectare, utilaje, exploatare, Editura Tehnică București, 1994<!–> |
| 7.–> |
Ispas, M.<!–> |
Mașini și utilaje pentru prelucrarea lemnului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2004–> |
| 8.<!–> |
Marinescu, I.–> |
Uscarea și tratarea termică a lemnului, Editura Tehnică București, 1980<!–> |
| 9.–> |
Marinescu, I.<!–> |
Uscarea cherestelei vol. I și II, Editura Tehnică București, 1979, 1980–> |
| 10.<!–> |
Mihai, D.–> |
Materiale tehnologice pentru industria lemnului, Editura Tehnică București, 1993<!–> |
| 11.–> |
Munteanu, P.<!–> |
Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1993–> |
| 12.<!–> |
Năstase, V.–> |
Tehnologia fabricării mobilei și a altor produse din lemn, Editura Tehnică, București, 1988<!–> |
| 13.–> |
Năstase, V. Bucătaru, M.<!–> |
Proiectarea mobilei. Îndrumar pentru lucrări practice, Universitatea "Transilvania" Brașov, 1994–> |
| 14.<!–> |
Pescăruș, P.–> |
Studiul lemnului, Curs vol. I, Universitatea Brașov, 1982<!–> |
| 15.–> |
Pentilescu, M. Georgescu, E.<!–> |
Fabricarea produselor din lemn, Editura Economic Preuniversitaria, 2002–> |
| 16.<!–> |
Radu, A.–> |
Mașini pentru prelucrarea lemnului, Cap 6, Pag. 210- 251, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977<!–> |
| 17.–> |
Rîmbu, I.<!–> |
Tehnologia prelucrării lemnului vol. I și II, Editura Tehnică București, 1983–> |
| 18.<!–> |
Țăranu, N.–> |
Mașini – unelte și utilaje moderne pentru șlefuirea suprafețelor lemnoase, Editura Lux Libris, Brașov, 2000<!–> |
| 19.–> |
***<!–> |
Manuale școlare de specialitate în vigoare–> |
… D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2.–> |
Bucoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bucoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4.–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă, C., Stanciu, T. Potolea, D., Neacșu, I., <!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
Iucu, R.B., Pânișoară, I.-O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8.<!–> |
Radu, I. T.–> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9.<!–> |
Stoica, A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București, 2001–> |
| 10.<!–> |
Stoica, A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11.<!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare- Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic<!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12.<!–> |
–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13.<!–> |
–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 14.<!–> |
–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA<!–>
PENTRU–>
TURISM<!–>
MAIȘTRI INSTRUCTORI–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul școlar în vigoare și este concepută ca bază necesară și utilă atât pentru perfecționarea continuă, cât și pentru testarea/evaluarea concepției, cunoașterii, înțelegerii și interpretării principalelor roluri profesionale ale funcției didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice.<!–>Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoașterea, de către maistrul – instructor, a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor tehnologice și a metodicii predării acestora;–>● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;<!–>● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;–>● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării rezultatelor învățării dobândite de elevi;<!–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.–><!–>Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.–>Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învățării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.<!–> … B.–>COMPETENȚELE MAISTRULUI INSTRUCTORPrograma vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.<!–>COMPETENȚE SPECIFICE:● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;–>● Proiectarea și realizarea activităților de pregătire/instruire practică;<!–>● Selectarea și aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare adecvate activității de pregătire/instruire practică;–>● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de sănătate și securitate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și de protecția mediului înconjurător;<!–>● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.–><!–> … C.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.<!–>Oferta unităților cu activitate hotelieră1.1.–>Clasificările Organizației Mondiale a Turismului; … 1.2.<!–>Tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare din România. … … 2.–>Oferta unităților de alimentație2.1.<!–>Alimentația pentru colectivități și alimentația comercială; … 2.2.–>Tipuri de unități de alimentație din România. … … 3.<!–>Clasificarea pe categorii de încadrare a unităților hoteliere3.1.–>Varietatea sistemelor de clasificare a hotelurilor; … 3.2.<!–>Normele de clasificare din România. … … 4.–>Organizarea și exploatarea departamentelor operaționale4.1.<!–>Structura organizatorică a hotelului; … 4.2.–>Serviciul front-office (compartimentul de hol, alte compartimente); … 4.3.<!–>Serviciul de etaj (curățenia camerelor, spălătoria); … 4.4.–>Serviciul de alimentație (bucătăria); … 4.5.<!–>Particularitățile alimentației rapide; … 4.6.–>Alte servicii (organizarea banchetelor și recepțiilor, organizarea de conferințe, cazinoul). … … 5.<!–>Comercializarea serviciilor hoteliere5.1.–>Comportamentul personalului (reguli generale de comportament, vânzarea internă); … 5.2.<!–>Serviciul marketing – vânzări (mijloacele de comunicație promoțională, vânzarea personală, fișierul clienților); … 5.3.–>Rezervarea la hotel (înregistrarea rezervărilor, garanțiile de rezervare). … … 6.<!–>Agenția de turism și industria turismului6.1.–>Agenția de turism – conceptul, scopul și funcțiile agențiilor de turism; … 6.2.<!–>Tipologia agențiilor de turism; … 6.3.–>înființarea agenției de turism (licența și brevetul de turism, documentația necesară); … 6.4.<!–>Structura tehnică a agenției de turism (organizarea agenției de turism, personalul agenției – structură și atribuții, documente utilizate în agenția de turism); … … 7.–>Formarea ofertei agențiilor de turism7.1.<!–>Conținutul produselor turistice … 7.2.–>Tipologia produselor turistice … 7.3.<!–>Etapele comercializării produselor turistice … 7.4.–>Condiții de comercializare a produselor turistice … 7.5.<!–>Documente scrise ce trebuie predate turistului la vânzarea serviciilor turistice. … … 8.–>Serviciile turistice8.1.<!–>Conținutul și caracteristicile serviciilor turistice; … 8.2.–>Tipologia serviciilor turistice (modalități de clasificare a serviciilor turistice, servicii turistice de bază și suplimentare). … … +
BIBLIOGRAFIE +
Bibliografie obligatorie<!–>1.–>Dincă Cristian, (coord.) Manual clasa a XI-a pentru calificarea Tehnician in turism, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007 … 2.<!–>Lupu, N., Hotelul – Economie și management, Editura CH Beck, București, 2010; … 3.–>Minciu, Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2005; … 4.<!–>Stănciulescu, Gabriela; Managementul agenție de turism, Editura ASE, București, 2013. … 5.–>Stănciulescu, Gabriela; State, Olimpia, Tehnica operațiunilor de turism intern și internațional, Editura CH Beck, București, 2013. … 6.<!–>Stănciulescu, Gabriela, (coordonator), Tehnologia turismului – pentru clasele XI-XII, Editura Niculescu ABC, București, 2002 … 7.–>Ștefania Mihai, Carmen Ionești, Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Valentina Capotă, Turism și alimentație, Manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, București, 2010 … 8.<!–>Ștefania Mihai, Valentina Capotă, Florentina Costea, Carmen Vețeanu, Organizarea agenției de turism filiera tehnologica, profil servicii, calificarea profesională tehnician în turism (clasa a 11-a), Editura CDPress, București, 2012 … 9.–>Mihai, Ștefania (coordonator), Tehnologie hotelieră – manual pentru clasa a-XII-a, Editura Niculescu ABC, București, 2003 … 10.Valentina Capotă, Ștefania Mihai, Carmen Ionești, TURISM. Manual pentru clasa a XI-a (filiera tehnologica, profil servicii), Editura CD Press, București, 2012 … +
Bibliografie suplimentară<!–>1.–>Baker, Sue; Bradley, Pam; Huyton, J., Principiile operațiunilor de la recepția hotelului, Editua CH Beck, București, 2007;http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=47 idb=9;<!–> … 2.–>Ioncică, Maria; Stănciulescu, Gabriela, Economia turismului și serviciilor, Editura Uranus, București, 2006; … 3.<!–>Nedelea, Al., Piața turistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003; … 4.–>Nistoreanu, P.; Dinu, V.; Nedelea, Al., Producția și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004; … 5.<!–>Snak, O.; Baron, P.; Neacșu, N., Economia turismului, Editura Expert, București, 2003; … 6.–>Stănciulescu, Gabriela (coord.), Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, București, 2002; … … D.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.<!–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.<!–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.<!–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.<!–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.–>Evaluarea rezultatelor școlare1.<!–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.<!–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2.–> |
Bucoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bucoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4.–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă, C., Stanciu, T. Potolea, D., Neacșu, I., <!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
Iucu, R.B., Pânișoară, I.-O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8.<!–> |
Radu, I. T.–> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9.<!–> |
Stoica, A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București, 2001–> |
| 10.<!–> |
Stoica, A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11.<!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare- Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic<!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12.<!–> |
–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13.<!–> |
–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 14.<!–> |
–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
…
MINISTERUL EDUCAȚIEI<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE–>
EXAMENUL NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE<!–>
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR–>
PROGRAMA<!–>
PENTRU–>
TURISM ȘI SERVICII<!–>
PROFESORI–>
– București -<!–>
2023–><!–>A.–>NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar reprezintă documentul curricular și normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate și asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoașterii științifice și didactice/metodice a domeniului de referință, cât și parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne și cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.<!–>Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Candidatul care dorește să obțină, prin examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competențelor vizate, cât și capacitatea sa de a asigura funcțional interdependența acestora.–>Astfel, examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilității de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât și particularităților diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind, în principal:● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum și a didacticii generale;<!–>● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplinele tehnologice;–>● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.<!–>–>În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conținuturilor, cum ar fi: relevanța conținuturilor pentru dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conținuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice și tehnologice în schimbare/în evoluție, actualitatea științifică, în raport cu schimbările/inovațiile la nivel conceptual, metodologic și aplicativ și asigurarea calității în educație.<!–> … B.–>COMPETENȚELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma pentru examenul național pentru definitivare în învățământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților, din perspectiva cunoașterii și aplicării creative și moderne a conținuturilor științifice, precum și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare – învățare – evaluare.<!–>COMPETENȚE SPECIFICE:● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;–>● Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor pentru proiectarea demersului didactic;<!–>● Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;–>● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională și curriculumul în vigoare;<!–>● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;–>● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat;<!–>● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea rezultatelor învățării precizate în standardele de pregătire profesională;–>● Selectarea și aplicarea unor metode și instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării și/sau rezultatelor învățării vizate;<!–>–> … C.<!–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE1.–>Piața turistică (conținutul și caracteristicile, cererea și consumul, oferta și producția, prețurile, tendințe actuale); … 2.<!–>Potențialul turistic (conținutul și structura, principalele atracții ale României, valorificarea potențialului); … 3.–>Baza tehnico-materială a turismului (conținutul și rolul, structura, dinamica și distribuția teritorială); … 4.<!–>Resursele umane în turism:a)–>Particularitățile muncii în turism; evoluția și structura personalului ocupat în turism; … b)<!–>Productivitatea muncii lucrătorului din turism; cointeresarea personalului; … … 5.–>Serviciile turistice (conținutul, caracteristicile și tipologia serviciilor turistice); … 6.<!–>Principalii indicatori de gestiune (indicatorii investiției, indicatorii volumului de activitate, indicatorii de cheltuieli, indicatorii de rentabilitate); … 7.–>Organizarea și exploatarea departamentelor operaționale ale hotelului (structura organizatorică, serviciile departamentelor cazare și, respectiv, alimentație, particularitățile alimentației rapide, alte servicii, comportamentul personalului); … 8.<!–>Organizarea și desfășurarea activităților funcționale ale hotelului (departamentul administrativ și financiar, comercializarea serviciilor hoteliere, tratarea cererilor de rezervare, animația hotelieră); … 9.–>Transporturile turistice:a)<!–>Transporturile – factor determinant al dezvoltării turismului; … b)–>Formele de transport utilizate în turism (clasice și speciale); … … 10.<!–>Agenția de turism (concept și evoluție, tipologii, segmentarea pieței, produse și servicii oferite, structura tehnică, reglementări); … 11.–>Tour-operatorii și produsele lor (definire și tipuri, producția pachetelor de vacanță, strategii de activitate, sisteme de rezervare). … +
BIBLIOGRAFIE +
Bibliografie obligatorie<!–>1.–>Dincă Cristian, (coord.) Manual clasa a XI-a pentru calificarea Tehnician în turism, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007 … 2.<!–>Emilian, R.; Țigu, Gabriela, Managementul operațiunilor în întreprinderile de servicii, Editura ASE, București, 2002 … 3.–>Lupu, N., Hotelul – Economie și management, Editura CH Beck, București, 2010 … 4.<!–>Minciu, Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2005 … 5.–>Stănciulescu, Gabriela; Managementul agenție de turism, Editura ASE, București, 2013 … 6.<!–>Stănciulescu, Gabriela; State, Olimpia, Tehnica operațiunilor de turism intern și internațional, Editura CH Beck, București, 2013 … 7.–>Stănciulescu, Gabriela, (coordonator), Tehnologia turismului – pentru clasele XI-XII, Editura Niculescu ABC, București, 2002 … 8.<!–>Ștefania Mihai, Carmen Ionești, Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Valentina Capotă, Turism și alimentație, Manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, București, 2010 … 9.–>Ștefania Mihai, Valentina Capotă, Florentina Costea, Carmen Vețeanu, Organizarea agenției de turism filiera tehnologica, profil servicii, calificarea profesională tehnician în turism (clasa a 11-a), Editura CD Press, București, 2012 … 10.<!–>Mihai, Ștefania (coordonator), Tehnologie hotelieră – manual pentru clasa a-XII-a, Editura Niculescu ABC, București, 2003 … 11.–>Valentina Capotă, Ștefania Mihai, Carmen Ionești , TURISM. Manual pentru clasa a XI-a (filiera tehnologica, profil servicii), Editura CD Press, București, 2012 … +
Bibliografie suplimentară<!–>1.–>Baker, Sue; Bradley, Pam; Huyton, J., Principiile operațiunilor de la recepția hotelului, Editura CH Beck, București, 2007 … 2.<!–>Buruiană, Gianina, Politici macroeconomice în turism, Editura Uranus, București, 2008 … 3.–>Cocean, P.; Vlăsceanu, Gh.; Negoescu, B., Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București, 2002 … 4.<!–>Cristureanu, Cristiana, Strategii și tranzacții în turismul internațional, Editura CH Beck, București, 2006http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=47 idb=9–> … 5.<!–>Ioncică, Maria (coord.), Strategii de dezvoltare a sectorului terțiar, Editura Uranus, București, 2004 … 6.–>Ioncică, Maria; Stănciulescu, Gabriela, Economia turismului și serviciilor, Editura Uranus, București, 2006 … 7.<!–>Nedelea, Al., Piața turistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003 … 8.–>Nistoreanu, P.; Dinu, V.; Nedelea, Al., Producția și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004 … 9.<!–>Snak, O.; Baron, P.; Neacșu, N., Economia turismului, Editura Expert, București, 2003 … 10.–>Stănciulescu, Gabriela (coord.), Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, București, 2002 … 11.<!–>Stănciulescu, Gabriela; Jugănaru, I. D., Animația și animatorul în turism, Editura Uranus, București, 2006 … … D.–>TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa.<!–>Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice1.–>Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse și documente curriculare: planuri cadru, planuri de învățământ, standarde de pregătire profesională, programe școlare/curriculum, manuale școlare, auxiliare didactice. Alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module. … 2.<!–>Proiectarea activității didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecțiilor/activităților didactice. … … b.–>Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic – aplicativ.1.<!–>Strategii didactice. Definiții, Caracterizare. Tipologie. … 2.–>Metode de învățământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învățământ în cadrul lecției. Metode și tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor și tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecții. … 3.<!–>Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activității didactice. Lecția, unitate didactică fundamentală: definiție, evenimentele lecției, tipuri și variante de lecții. … 4.–>Mijloace de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. Clasificarea și caracteristicile mijloacelor de învățământ. Mediul de instruire. Cerințe în organizarea mediului de instruire. … … c.<!–>Evaluarea rezultatelor școlare1.–>Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ. Funcțiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. … 2.<!–>Metode și instrumente de evaluare. Metode și instrumente tradiționale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. … 3.–>Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare, avantaje și dezavantaje/limite în proiectare și utilizare. … 4.<!–>Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. … 5.–>Notarea școlară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilității aprecierii și notării. Erori în evaluarea școlară/Efecte perturbatoare în apreciere și notare. … … +
BIBLIOGRAFIE<!–>
| 1.–> |
Albulescu, I., Catalano, H. (coord.)<!–> |
Sinteze de pedagogie generală: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II profesori de toate specializările–> |
Didactica Publishing House, București, 2020<!–> |
| 2.–> |
Bucoș, M.-D.<!–> |
Instruirea interactivă–> |
Editura Polirom, Iași, 2013<!–> |
| 3.–> |
Bucoș, M., Jucan, D.<!–> |
Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării: repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor–> |
Editura Paralela 45, Pitești 2019<!–> |
| 4.–> |
Cucoș, C.<!–> |
Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2014<!–> |
| 5.–> |
Cucoș, C. (coord.)<!–> |
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a revăzută și adăugită–> |
Editura Polirom, Iași, 2009<!–> |
| 6.–> |
Nițucă, C., Stanciu, T. Potolea, D., Neacșu, I., <!–> |
Didactica disciplinelor tehnice–> |
Editura Performantica, Iași, 2006<!–> |
| 7.–> |
Iucu, R.B., Pânișoară, I.-O. (coord.)<!–> |
Pregătirea psihopedagogică–>Manual pentru definitivat și gradul didactic II<!–> |
Editura Polirom, Iași, 2008–> |
| 8.<!–> |
Radu, I. T.–> |
Evaluarea în procesul didactic<!–> |
Editura Didactică și Pedagogică, 2008–> |
| 9.<!–> |
Stoica, A. (coord.)–> |
Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori<!–> |
Editura Prognosis, București, 2001–> |
| 10.<!–> |
Stoica, A.–> |
Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică.<!–> |
Humanitas Educațional, București, 2003–> |
| 11.<!–> |
***–> |
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare- Aria curriculară Tehnologii, Liceu tehnologic<!–> |
MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002–> |
| 12.<!–> |
–> |
Curriculum național/programe școlare pentru disciplinele tehnologice în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 13.<!–> |
–> |
Planurile-cadru, standardele de pregătire profesională în vigoare în anul susținerii concursului<!–> |
–> |
| 14.<!–> |
–> |
"Programul Național de Dezvoltare a Competențelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE)"<!–> |
MEN – CNCEÎP, București, 2008–> |
… <!–>–> +
Anexa nr. 2<!–>
LISTA DISCIPLINELOR PENTRU CARE SE APROBĂ PROGRAMELE PENTRU SUSȚINEREA–>
EXAMENULUI NAȚIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR<!–>–>
| Nr. Crt.<!–> |
DISCIPLINE–> |
| 1.<!–> |
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ–> |
| 2.<!–> |
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)–> |
| 3.<!–> |
ARHITECTURĂ–> |
| 4.<!–> |
ARTĂ TEATRALĂ ȘI ARTELE SPECTACOLULUI–> |
| 5.<!–> |
ARTE VIZUALE (EDUCAȚIE PLASTICĂ/EDUCAȚIE VIZUALĂ)–> |
| 6.<!–> |
COMERȚ–> |
| 7.<!–> |
COMERȚ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)–> |
| 8.<!–> |
CONFECȚII PIELE–> |
| 9.<!–> |
CONFECȚII PIELE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)–> |
| 10.<!–> |
CONFECȚII TEXTILE – TRICOTAJE – FINISAJ TEXTIL–> |
| 11.<!–> |
CONFECȚII TEXTILE – TRICOTAJE – FINISAJ TEXTIL (MAIȘTRI INSTRUCTORI)–> |
| 12.<!–> |
COREGRAFIE–> |
| 13.<!–> |
ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POȘTĂ–> |
| 14.<!–> |
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT – PROFESORI–> |
| 15.<!–> |
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT – PROFESORI ANTRENORI, ANTRENORI–> |
| 16.<!–> |
EDUCAȚIE MUZICALĂ ȘI STUDII MUZICALE TEORETICE–> |
| 17.<!–> |
EDUCAȚIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ (ARTĂ VOCALĂ, MUZICĂ INSTRUMENTALĂ)–> |
| 18.<!–> |
FILATURĂ – ȚESĂTORIE – FINISAJ TEXTIL–> |
| 19.<!–> |
FILATURĂ – ȚESĂTORIE – FINISAJ TEXTIL (MAIȘTRI INSTRUCTORI)–> |
| 20.<!–> |
KINETOTERAPIE–> |
| 21.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 22.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 23.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 24.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 25.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ, LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII, METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ și METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR–> |
| 26.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 27.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 28.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA NEOGRACĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA NEOGRACĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 29.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 30.<!–> |
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ–> |
| 31.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 32.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA RUSĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 33.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 34.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA SLOVACĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 35.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 36.<!–> |
LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ și METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREȘĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ–> |
| 37.<!–> |
POȘTĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)–> |
| 38.<!–> |
PRELUCRAREA LEMNULUI–> |
| 39.<!–> |
PRELUCRAREA LEMNULUI (MAIȘTRI INSTRUCTORI)–> |
| 40.<!–> |
TURISM (MAIȘTRI INSTRUCTORI)–> |
| 41.<!–> |
TURISM ȘI SERVICII–> |
<!–>–>––<!–>–>
