ANEXE din 19 iunie 2017

redactia-lex24
Redacția Lex24 13/12/2024
0 comentarii
Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 13/12/2024

Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATIIMINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 529 bis din 6 iulie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 678 19/06/2017
ActulFA IN LUCRUORDIN 1141 28/06/2007
ActulREFERIRE LAORDIN 1141 28/06/2007
ActulFA IN LUCRUREGULAMENT 28/06/2007
ActulFA IN LUCRUCRITERII 28/06/2007
ActulFA IN LUCRUANEXA 28/06/2007
ActulREFERIRE LAANEXA 28/06/2007
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 961 19/08/2016
ANEXA 0REFERIRE LANORMĂ 19/08/2016
ANEXA 0REFERIRE LAHG 425 20/05/2014 ART. 5
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 1512 12/12/2013
ANEXA 0REFERIRE LANORMA 12/12/2013
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 1226 03/12/2012
ANEXA 0REFERIRE LANORMA 03/12/2012
ANEXA 0REFERIRE LAHG 857 24/08/2011
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 1454 30/11/2010
ANEXA 0REFERIRE LAGHID 30/11/2010
ANEXA 0REFERIRE LAOG 18 29/08/2009 ART. 13
ANEXA 0REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009
ANEXA 0REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 193
ANEXA 0REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 194
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 1163 28/05/2007
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 1141 28/06/2007
ANEXA 0REFERIRE LAHG 1609 08/11/2006
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 916 27/07/2006
ANEXA 0REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006
ANEXA 0REFERIRE LANORMA 27/07/2006
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 938 07/09/2005
ANEXA 0REFERIRE LALEGE (R) 272 21/06/2004
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 271 16/06/2004
ANEXA 0REFERIRE LADECIZIE 248 01/07/2004
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 1976 11/07/2003
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 1143 10/12/2003
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 246 20/03/2003
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 154 26/02/2003
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 104 27/03/2003
ANEXA 0REFERIRE LALEGE (R) 104 27/03/2003
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 46 21/01/2003
ANEXA 0REFERIRE LAOG 13 30/01/2003
ANEXA 0REFERIRE LANORMA 26/02/2003
ANEXA 0REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003
ANEXA 0REFERIRE LAHG 1204 24/10/2002
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 296 15/05/2002
ANEXA 0REFERIRE LAOG 57 30/08/2001
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 1134 25/05/2000
ANEXA 0REFERIRE LAHG 774 07/09/2000
ANEXA 0REFERIRE LAOG (R) 1 20/01/2000
ANEXA 0REFERIRE LAREGULAMENT 07/09/2000
ANEXA 0REFERIRE LANORMA 25/05/2000
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 4 04/04/1953
ANEXA 1REFERIRE LAOG 18 29/08/2009 ART. 14
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulCONTINUT DEORDIN 678 19/06/2017
ANEXA 1REFERIT DEORDIN 678 19/06/2017
ANEXA 2REFERIT DEORDIN 678 19/06/2017
ANEXA 3REFERIT DEORDIN 678 19/06/2017





Notă
Conținute de ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017. +
Anexa nr. 1
curriculumurilor de pregătire în rezidențiat pentru
medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru
de pregătire a fost majorată

Nr. Crt. Durata de pregătire conform Ordinului MS nr. 1109/2016
Specialități clinice – Grupa specialităților medicale Cardiologie
2 5 ani Endocrinologie
4 5 ani Geriatrie și gerontologie
6 5 ani Medicină de familie
8 5 ani Neurologie
10 5 ani Pneumologie
12 5 ani Psihiatrie pediatrică
14 5 ani
15 6 ani Ortopedie pediatrică
Specialități paraclinice Anatomie patologică
18 5 ani
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE +
Definiția specialității:1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
MODULUL 1
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 2
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 3
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 4
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 5
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 6
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 7
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 8
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 9
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 10
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 11
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 12
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 13
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
MODULUL 14
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
ORE DE CURS/MODUL
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică

Structura programului1.Trunchi comun – 2 ani● MEDICINA INTERNĂ (I.1) – 15 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate – pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)● NEUROLOGIE (I.3) – 2 luni● ENDOCRINOLOGIE (I.5) – 2 luniCardiologie – 4 ani● CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6) – 12 luni● ECOCARDIOGRAFIE ȘI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculară, scintigrafia cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac) (I.8) – 6 luni● ARITMOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.10) – 6 luni● CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12) – 3 luni● BIOETICĂ (I.14) – 1/2 lună

 ANUL II ANUL IV ANUL VI I.1 I.2 I.4 I.6 I.8 I.10 I.12 I.14Modulul 1, anul I – 6 luni și anul II – 6 luni: Medicină internă – (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate – pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)Nr. ore curs: 96 ore1.Principii de diagnostic în medicina interna:a.diagnostic de laboratorc.Septicemiile3.Socul5.Astmul bronșic7.Boli pulmonare interstițiale fibrozante și sarcoidoza9.Neoplasmul pulmonar11.Sindromul mediastinal13.Insuficiență respiratorie cronică15.Artrita reumatoidă și spondilartritele seronegative17.Infecțiile articulare19.Osteoporoza21.Leucemiile23.Sindroamele mieloproliferative25.Glomerulopatii acute și cronice27.Infecții ale căilor urinare, pielonefrite29.Insuficiența renală acută și cronică31.Bolile esofagului33.Sindroamele de malabsorbție35.Neoplasmul intestinului subțire și al colonului37.Abdomenul acut39.Hepatitele acute41.Ciroza hepatica43.Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare45.Neoplasmul de pancreas47.AntibioterapiaObiective educaționale.Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului; stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Toracocenteze: 10 manevre (efectuare)– Paracenteze: 10 manevre (efectuare)– Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare)– Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)– Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)– Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)Modulul 6, anul I primele 6 luni și anul III 6 luni: Cardiologie clinică și explorări neinvazive (ECG, ECG de efort, monitorizare ECG pe termen lung, teste cardiopulmonare, monitorizarea ambulatorie a TA)Nr. ore curs: 180 oreTematică.1.Fiziologia aparatului cardiovascular – 4 ore3.Anamneza și examenul clinic în cardiologie – 2 ore5.Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular – 2 ore7.Explorarea radionuclidică în cardiologie (SPECT, PET, tehnici hibride) – 2 ore9.Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare – 2 ore11.Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare) – 8 ore13.Protezele valvulare – 2 ore15.Patologia cordului operat – 2 ore17.Aterogeneza – 2 ore19.Boala cardiacă ischemică – 12 ore– Anginastabilă – 2 ore– SCA fără supradenivelare ST – 4 ore– SCA cu supradenivelare ST – 4 ore– Forme nedureroase de boală coronariană – 2 ore21.Tulburările de conducere – 4 ore23.Moartea subită cardiacă – 2 ore25.Bolile pericardului – 4 ore27.Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară – 4 ore29.Cordul pulmonar cronic – 2 ore31.Socul cardiogen – 2 ore33.Determinările cardiovasculare în bolile endocrine – 2 ore35.Cardio-oncologia – 2 ore37.Sarcina și bolile cardiovasculare – 2 ore39.Bolile aortei-4 ore41.Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) – 2 ore43.Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici, femei) – 2 ore45.Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice – 2 ore47.Terapia cu betablocante – 2 ore49.Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron – 2 ore51.Terapia antiaritmică – 2 ore53.Terapia hipolipemiantă – 2 ore55.Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară – 2 ore57.Analiza cost-eficiență în cardiologie – 2 ore2.3.Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Comele2.Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4.Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6.Circulația extracorporeală8.Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici10.Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)12.Obiective educaționale.Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe "viu"– Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20– Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"– Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)– Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)Modulul 3, anul III: NeurologieNr. ore curs: 20 oreTematică.1.Examenul paraclinic în neurologie3.Accidente vasculare cerebrale ischemice5.Hemoragia subarahnoidiană7.Meningitele9.Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice2.3.Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Diabetul zaharat (1)2.Tratamentul diabetului zaharat4.Comele diabetice6.Dislipidemiile; sindromul metabolic8.Tezaurismozele10.Obiective educaționale.Evaluarea completă a pacientului cu diabet zaharat și/sau sindrom metabolic; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. Însușirea manevrelor necesare tratamentului situațiilor acute la pacientul decompensat.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Test de încărcare orală la glucoză: 30 buletine (interpretare)– Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)– Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri– Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri– Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuriModulul 5, anul III: EndocrinologieNr. ore curs: 20 oreTematică.1.Reglarea neuroendocrină3.Bolile tiroidei5.Hipertensiunea secundară endocrină7.Sindroame poliglandulare9.Tulburări în diferențierea sexuală2.3.Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Introducere; importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală2.Suportul vital avansat (SVĂ)4.Sindromul post-resuscitare6.Organizarea echipei de resuscitare2.3.Modulul 8, anul IV: Ecocardiografie și alte tehnici imagistice (ecografie vasculară, scintigrafie cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac)Nr. ore curs: 50 oreTematică.1.Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional3.Aparatura ecocardiografică5.Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler7.Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice9.Evaluarea ecografică a protezelor valvulare11.Ecocardiografia în bolile pericardului13.Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng15.Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace17.Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale19.Ecografia venelor periferice (indicații, interpretare)21.Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stress, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.23.Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.25.Obiective educaționale.Însușirea indicațiilor, principiilor de bază ale principalelor metode imagistice folosite în evaluarea pacientului cardiac. Dobândirea abilităților de a efectua/interpreta proceduri imagistice și integrarea acestora în contextul clinic.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Ecocardiografii transtoracice: 350 (efectuare și interpretare)– Ecocardiografii transesofagiene: 30 (asistare și interpretare)– Ecografii vasculare: 50 (efectuare și interpretare)– Ecografii de stress: 25 (asistare și interpretare)– Explorarea radionuclidica: 25 (interpretare)– CT cardiac: 25 (interpretare)– RMN cardiac: 25 (interpretare)Modulul 9, anul V: Cardiologie intervenționalăNr. ore curs: 30 oreTematică.1.Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații – 4 ore3.Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST-4 ore5.Tehnici intervenționale noi – 2 ore7.Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații – 2 ore9.Angioplastia arterelor periferice și viscerale – 2 ore2.3.Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Elemente de bază ale studiului electrofiziologic – 2 ore2.Diagnosticul electrofiziologic – 2 ore4.Indicațiile ablației prin radiofrecvență – 2 ore6.Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente – 4 ore8.Stimularea cardiacă permanentă – 2 ore10.Terapia de resincronizare cardiacă – 2 ore12.Urmărirea dispozitivelor implantabile – 2 ore2.3.Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1.Factorii de risc cardiovascular2.Profilaxia primară a bolilor cardiovasculare4.Reabilitarea după sindroamele coronariene acute6.Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis2.3.Modulul 12, anul VI: Chirurgie cardiovascularăNr. ore curs: 14 oreTematică.1.Chirurgia de "by-pass" aorto-coronarian3.Chirurgia aortei5.Chirurgia în insuficiența cardiacă7.Obiective educaționale.Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării pacientului pre și postoperator în chirurgia cardiovasculară.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Chirurgie cardiovasculară: 25 intervenții (asistare)Modulul 13, anul VI: Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (continuarea modulelor I.8, I.9, I.10) sau cercetare științifică medicalăNr. ore curs: 12 ore (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală; în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10, numărul orelor de curs, tematica și activitatea practică vor fi adaptate conform curriculei de pregătire în atestatul de studii complementare respectiv).Tematică (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală).1.Noțiuni de epidemiologie generală3.Interpretarea critică a studiilor clinice5.Cum să faci o prezentare științifică medicală2.3.Modulul 14, anul VI: BioeticăNr. ore curs: 20 oreTematică.1.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore3.Greșeli/erori în practica medicală – 2 ore5.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore7.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore9.Obiective educaționale.Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Stagiile opționale (prelungirea modulelor I.8, I.9, I.10) se vor face în ultimele 6 luni și vor conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiNivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.

Tehnica Număr de proceduri recomandat III
ECG de efort 200(E/I) III
Teste cardiopulmonare 25 (A/I) III
Ecocardiografii transtoracice 350(E/I) II
Ecografii vasculare 50 (E/I) II
Explorarea radionuclidica 25(I) I
RMN cardiac 25 (I) III
Cateterism cardiac (stâng și drept) 50 (A/I) II
Intervenții percutane 50 (A) I
Implantare stimulator temporar 50(E) I
Programare stimulator 50 (A/I) I
Implantare CRT 5 (A) I
Intervenții electrofiziologice 10 (A) III
Pericardiocenteze 25(E) 20 20 +
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.6II.Proba clinică de medicină internă – cazurile vor fi alese din următoarea tematică1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.3.Astmul bronșic.5.Sindrom de revărsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasă, pleurezia hemoragică).7.Sindromul mediastinal.9.Glomerulonefritele acute și cronice.11.Pielonefrita acută și cronică.13.Insuficiența renală acută și cronică.15.Pancreatita acută și cronică.17.Hepatita acută și cronică.19.Litiaza biliară.21.Anemiile.23.Leucemiile.25.Sindroamele hemoragipare.27.Poliartrita reumatoida.29.Hipertiroidismul și hipotiroidismul.31.Accidentele vasculare cerebrale.33.Proba practică1.Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale.3.Ecocardiografia și examenul Doppler.5.Angiografia (inclusiv coronarografia).7.Date privind dislipidemii, enzime serice, factori de coagulare, hemograma.9.Teste de stress (ECG, ecografie cardiacă). +
TEMATICA DE EXAMEN +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)2.Competența profesională intrinsecă specialitățiiMedicul specialist cardiolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.ObligațiiMedicul specialist cardiolog se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
Nume, prenume: Vinereanu, Dragoș
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
2017 +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE +
Definiția specialității:● hipoglicemiile de cauză diabetică și non-diabetică● dietoterapia în boli cronice și acute (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare etc.)● boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolismORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.		 5 14 DIABET ZAHARAT 52 săptămâni/12 luni 44 ore/1 ora/săptămâna/44 săptămâni MEDICINA INTERNĂ -CARDIOLOGIE și ECOGRAFIE VASCULARĂ 20 săptămâni/5 luni 20 ore/1 oră curs/săptămâna/ MEDICINA INTERNĂ -PNEUMOLOGIE 8 săptămâni/2 luni 8ore/1 ora/săptămâna/ MEDICINA INTERNĂ -NEFROLOGIE și DIALIZA 12 săptămâni/3 luni 12 ore/1ora/săptămână/ MEDICINA INTERNĂ -GASTROENTEROLOGIE și ECOGRAFIE GENERALĂ 16 săptămâni/4 luni 16 ore/1 ora/săptămână/ OFTALMOLOGIE 4 săptămâni/luna 4 ore/1 ora/săptămână/ NEUROLOGIE 8 săptămâni/2 luni 8 ore/1 ora/săptămână/ IGIENA 4 săptămâni/1 lună 4 ore/1 ora/săptămână/ ENDOCRINOLOGIE 24 săptămâni/6 luni 24 ore/1 ora/săptămână/ PEDIATRIE 8 săptămâni/2 luni 8 ore/1 ora/săptămână/ BIOSTATISTICA MEDICALA 2 săptămâni 3 ore/1,5 ore/săptămână/ BIOETICA MEDICALA 2 săptămâni 3 ore/1,5 ore/săptămână/ UPU și TERAPIE INTENSIVA 12 săptămâni/3 luni 12 ore/1 ora/săptămână/ BOLI METABOLICE și NUTRIȚIE 78 săptămâni/18 luni 66 ore/1 ora/săptămână/66 săpt. +
MODULUL 1 – ANUL I; DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (12 luni, 1100 ore)Nr. ore practică. 1100 ore/an/25 ore/săptămâna de practică asistatăMetabolismul energetic, metabolismul intermediar și al glucidelor, lipidelor și proteinelor.2.Pancreasul endocrin, Insulina: structură, mecanism de acțiune, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulino secreției4.Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în homeostazia glicemică.1.Aptitudini: posibilități de sinteză a materialelor prezentate/studiate; evaluarea critică a rezultatelor obținute;3.Rezultate așteptate și Competente: înțelegerea mecanismelor care stau la baza funcționării normale a organismului, a îmbolnăvirilor și a tratării bolilor metabolice și nutriționale; cunoașterea științifică a acțiunii factorilor de mediu asupra organismului; abilitatea de a alege o anumită analiză de laborator (indicațiile și contraindicațiile explorării); utilizarea corectă a Sistemului Internațional de unități de măsură în medicină; deprinderea unor elemente de bază de interpretare a rezultatelor analizelor, de evaluare a utilității acestora, a limitelor lor;Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.7.Diabetul zaharat tip 2 – epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice9.Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare diagnosticării și evaluării bolnavului diabetic. Descrierea conceptelor, teoriilor și noțiunilor fundamentale în ceea ce privește producerea diabetului zaharat, a semnelor și simptomelor caracteristice utile pentru orientarea diagnosticului clinic. Identificarea factorilor de risc în diabetul zaharat și bolile metabolice, a problemelor populaționale de sănătate în domeniu. Dezvoltarea abilităților de evaluare a pacientului diabetic2.Atitudini: Aprecierea rolului și colaborării cu medicul de familie în screeningul și diagnosticul diabetului zaharat. Explicarea demersului diagnostic, a bolii și a implicațiilor ei persoanei cu diabet zaharat și familiei. Rigurozitatea actului medical și înțelegerea rolului determinant al explorărilor diagnostice4.Subtema III. Managementul diabetului zaharat (subiectele 10-15)10.Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; sindromul de insulinorezistența generală insulinorezistența localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindroame genetice cu insulinorezistență extremă.12.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompa de insulină, CGMS etc14.Educația în diabetul zaharat – principii, obiective, evaluare.1.Aptitudini: Efectuarea examenului clinic și recomandarea analizelor relevante pentru stadializarea bolii și particularizatea cazului. Formularea de ipoteze și interpretarea corectă a semnelor, simptomelor clinice și a modificărilor paraclinice în vederea elaborării diagnosticului prezumptiv. Ierarhizarea metodelor terapeutice după caz. Stabilirea conduitei nonfarmacologice (stil de viață, dietă, exercițiu fizic). Prescrierea și monitorizarea tratamentului. Planificarea orelor de educație terapeutică3.Rezultate așteptate și Competente: Identificarea, înțelegerea și cunoașterea managementului bolnavului diabetic. Identificarea obiectivelor tratamentului, a resurselor disponibile, etapelor de tratament și riscurilor aferente. Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice (inclusiv cele invazive). Utilizarea noțiunilor privind resursele terapeutice pentru a formula planul de tratament precum și descrierea mecanismelor de acțiune, indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse ale medicației și altor posibilități de tratament utilizate în diabetologie. Capacitatea de a integra corect protocoalele de management în contextul particular al fiecărui pacient. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă multidisciplinară și aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei și în relație cu pacientul, capacitatea de a construi relații colegiale funcționabile.Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament.17.Hipoglicemiile. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic1.Aptitudini: Cunoașterea criteriilor și metodelor de identificare a semnelor clinice pentru încadrarea etiologică a unei urgențe. Identificarea pacientului critic și alcătuirea unui plan de management. Capacitatea de a integra corect protocoalele de tratament în contextul particular al pacientului3.Rezultate așteptate și Competente: Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de producere a complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Identificarea urgenței (în general) și diagnosticul ei clinic și paraclinic. Diagnosticul diferențial al comelor Managementul complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Profilaxia complicațiilor acute ale diabetului zaharat.Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat20.Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.22.Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.24.Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici. Disfuncția sexuală la pacientul diabetic.26.Prevenția în diabetul zaharat1.Aptitudini: Dezvoltarea abilităților de diagnostic ale complicațiilor cronice ale diabetului zaharat; înțelegerea manifestărilor clinice dar și a evaluărilor subclinice pentru elaborarea planului de management al complicațiilor cronice. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică în funcție de particularitățile pacientului. Aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei de îngrijire centrată pe pacient.3.Rezultate așteptate și Competente; Atitudine integrativă asupra cunoștințelor și deprinderilor specialității, în interpretarea datelor clinice și paraclinice. Identificarea și managementul responsabil al complicațiilor cronice ale diabetului zaharat. Generarea de activități de screening al complicațiilor nu numai individual ci și de grup sau populațional. Dezvoltarea interesului științific +
MODULUL 2 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ-CARDIOLOGIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ (5 luni)Nr. ore practică. 500 oreTematica:1.1.1.2.2.3. +
MODULUL 3 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ- PNEUMOLOGIE (2 luni)Nr. ore practică. 200Tematica:1.1.1.2.2.3.Pentru toate competențele de mai sus – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere. +
MODULUL 4 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ – NEFROLOGIE ȘI DIALIZĂ (3 luni)Nr. ore practică. 300 oreTematica:1.1.1.2.2.Abilități: 1. Explorarea funcțională a funcției excretorii. 2. Hemodializa acută și cronică (indicații). 3. Dializa peritoneală. 4. Managementul pacientului diabetic cu complicații renale. 5. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală renală cronică, inclusiv pacientul dializat acut și cronic.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor renale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală renală diabetică; diagnosticul bolii cronice de rinichi diabetice și al insuficienței renală; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu boala cronică de rinichi, patologie renală; cunoașterea criteriilor pentru urgențe renale. +
MODULUL 5 ANUL II: GASTROENTEROLOGIE ȘI ECOGRAFIE GENERALĂ (4 luni)Nr. ore practică. 400Tematica:1.1.1.2.2.3. +
MODULUL 6 ANUL II: OFTALMOLOGIE (1 lună)Nr. ore practică. 100Tematică.1.1.Baremul activităților practiceOftalmoscopie directă: 100, (efectuare sub supraveghere) Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 50, Determinarea acuității vizuale: 10Obiective educaționale.Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea retinopatiei diabetice și cataractei; identificarea urgențelor oftalmologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul retinopatiei diabetice și altor complicații oculare.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):Înțelegerea rolului screeningului retinian pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor oculare; organizarea de programe de screening ale retinopatiei diabetice; diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului (efectuarea de FO cu pupila nedilatată); interpretarea fotografiei cu retiniene; determinarea acuității vizuale; cunoașterea criteriilor pentru urgențe oftalmologice. +
MODULUL 7 ANUL III: NEUROLOGIE (2 luni)Nr. ore practică. 200Tematică.1.1.1.2.2.3.Pentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere +
MODULUL 8 ANUL III: IGIENĂ (1 lună)Nr. ore practică. 100Tematică.1.1.1.2.2.3. +
MODULUL 9 ANUL III: ENDOCRINOLOGIE (6 luni)Nr. ore practică. 600Tematică.1.1.1.2.2.3.Pentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere +
MODULUL 10 ANUL IV: PEDIATRIE (2 luni)Nr. ore practică. 200Tematică.1.1.1.2.2.3.Pentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere +
MODULUL 11 ANUL IV: BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)Nr. ore practică. 50Tematică.1.1.1.2.2.3.Pentru toate competențele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere +
MODULUL 12 ANUL IV: BIOETICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)Nr. ore practică. 50Tematică.1.1.1.2.2.3.Pentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere +
MODULUL 13 ANUL IV: TERAPIE INTENSIVĂ ȘI UPU (3 luni)Nr. ore practică. 300 oreTematică.1.1.1.2.2.3.Pentru toate competențele – abilitate de a efectua procedura fără supraveghere +
MODULUL 14 anul IV-V (18 luni) DIABETUL ZAHARAT, NUTRIȚIA, BOLILE METABOLICE Subtemele VI-IX (subiecte 27-52)Nr. ore practică. 600 oreSubtema VI. Obezitatea 3 luni28.Obezitatea – etiopatogeneză. Metabolismul energetic și reglarea balanței energetice30.Managementul obezității. (Prevenția în obezitate, stilul de viață, terapia cognitiv comportamentală, tratament farmacologic, chirurgia metabolică). Îngrijirea pacientului post chirurgie metabolică.1.Aptitudini: Evaluarea clinică a unui bolnav obez cu redactarea unui plan de explorare etiologică. Stadializarea bolii după ultimele ghiduri. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică după gradul obezității și complicații. Înțelegerea relației mediu-gene/epigenetică, a influențelor mediului (socio-economic, cultural, etnic, psihologic) asupra consumul de alimente și posibilitățile de influențare. Cunoașterea criteriilor și metodelor de încadrare pentru medicație sau chirurgie bariatrică. Evaluarea preoperatorie a pacientului obez, cunoașterea tipurilor de intervenție și a riscurilor. Dispensarizarea postoperatorie. Capacitatea de evaluare a programelor terapeutice preventive sau curative.3.Rezultate așteptate și competențe; Diagnosticarea și stadializarea obezității; înțelegerea, cunoașterea și aplicarea metodelor terapeutice conform ghidurilor și adaptat fiecărui caz. Îngrijire nutrițională a obezilor. Generarea și adaptarea programelor de educație terapeutică funcție de persoana sau grupul de obezi îngrijiți.Dislipidemiile – nosologie, screening, diagnostic.33.Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ)35.Evaluarea și managementul riscului cardiovascular.37.Ficatul gras non-alcoolic. Steatohepatita non-alcoolică.1.Aptitudini: Evaluarea comprehensivă a unui pacient cu sd metabolic, clinic și funcțional. Stabilirea corelațiilor de risc și a bazelor abordului terapeutic. Armonizarea ghidurilor de tratament preventiv și curativ existente.3.Rezultate așteptate și competențe: Capacitatea de a face screeningul sd metabolic, a evalua corect și complet componentele sale și a face un tratament precoce și complex. Capacitatea de a genera, urmări și evalua un program de screening și monitorizare a sd metabolic.Hemocromatoza – diagnostic, tratament.40.Porfiriile – diagnostic, tratament.42.Riscul oncogen al bolilor metabolice.1.Aptitudini: Înțelegerea și utilizarea diverselor metode de diagnostic și tratament a bolilor metabolice.3.Rezultate așteptate și competențe: Identificarea persoanelor cu boli metabolice, capacitatea de a diagnostica aceste boli și de a aplica un management efectiv. Evaluarea riscului cardiovascular și a riscului oncogen și abord terapeutic precoce. +
Subtemele IX – X. +
IX – NUTRIȚIE CLINICĂ 10 luniNr. ore practică. 1100 oreAlimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare.45.Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică.47.Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice49.Alimentația enterală și parenterală.51.Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.1.Aptitudini: Abilitatea de a stabili diagnosticul și evaluarea stării de nutriție (clinic, biochimic cât și prin tehnici complementare cum ar fi calorimetria indirectă, BIA, metode de determinare a compoziției corporale etc). Capacitatea de a recomanda/elabora tratamentul nutrițional adecvat fiecărei patologii, punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor nutriționale medicale sau chirurgicale. Capacitatea de a desfășura educație medicală nutrițională3.Rezultate așteptate și competențe: Evaluarea nutrițională și intervenția în: 1. boli ale supraalimentației (obezitate, inclusiv monitorizarea după chirurgia bariatrică, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, dislipidemiile, steatopatite metabolice (NASH), 2. malnutriție (persoana în vârstă, fragilă, cancer, situații de agresiune, insuficiență de organe, boli digestive, spitalizare, boli cronice, deficiențe nutriționale specifice), 3. patologii legate de alimente sau care necesită recomandări dietetice (alergii alimentare specifice, erori înnăscute de metabolism) și 4. tulburări de alimentație (anorexie, bulimia, etc.).De asemenea, este competent în toate domeniile legate de prevenirea bolilor nutriționale sau condiții pentru care nutriția este un factor predispozant sau de protecție. +
Subtema X 2 luni:Ultimele 2 luni sunt recapitulative și integrative pentru reevaluarea metodologiei cercetării științifice, a capacităților de educație terapeutică și de comunicare și în vederea pregătirii examenului specialității. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi1.Dezvoltare personală:– comportament personal profesional– dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice– prioritizarea acțiunilor, managementul timpului– dezvoltarea autonomiei profesionale3.Relații profesionale și parteneriate– lucru în echipă și leadership– cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare– identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar– managementul și promovarea sănătății +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Specialiștii vor fi capabili să stabilească diagnosticul complet și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat în condițiile unei patologii multiple asociate, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele terapeutice adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, dislipidemiile, sindromul metabolic, patologia cardiovasculară asociată acestora, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică. Specialiștii vor fi capabili să genereze programe de screening și dispensarizare a bolilor metabolice și a problemelor legate de nutriție și să desfășoare activitatea de cercetare în domeniul diabetului zaharat, bolilor metabolice și nutriției.Specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice este caracterizată prin concomitența medicinii de spital i de ambulator, a celei curative dar și preventive. Medicii trebuie să facă față urgențelor specifice bolilor metabolico-nutriționale, dar și urgențelor complicațiilor acestor boli. Ei trebuie să elaboreze, desfășoare și evalueze programe de screening clinic și nutrițional, cât și dispensarizarea activă a persoanelor depistate cu diabet zaharat sau alte boli metabolice și nutriționale. Fiind singurii medici nutriționiști trebuie să aibă cunoștințe și abilități de a gestiona servicii/programe de nutriție și de a educa alți medici sau alte categorii de lucrători în sănătate în acest domeniu. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale:– efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient– înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic– folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional– aplicarea medicinii centrate pe pacient– asigurarea siguranței pacientului2.Cercetare științifică și dezvoltare– dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare– revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea principiilor bazate pe dovezi– aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat menținerea încrederii4.Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind:– Principalele boli cronice netransmisibile și factorii lor de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)– Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică– Nutriție individului sănătos– Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.)– Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)– Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolismCuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 30%, restul de 70%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. (Anexa I, II, III)La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu:– testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%. +
Anexa nr. I

Crt. Parametru formativ *
1 1, 2
2 1, 2, 3, 4
3 1, 2
4 1, 2
5 1, 2
6 1, 2, 3
7 1, 2, 3
8 1, 2

1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență +
Anexa nr. II

Crt. Ce se evaluează Metodologie Criterii de apreciere evaluare Observarea activității zilnice – propriu-zisă – evaluare periodică a foilor de observație -evaluare log-book-ului Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program Permanent
2 1, 2, 4 Discuție cu responsabilii – studiilor de caz, lucrărilor practice -cercetare etc. Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu Colocvii Cadrul didactic îndrumător La sfârșitul fiecărui modul/stagiu de pregătire

1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență +
Anexa nr. III

Crt. Ce se evaluează Metodologia evaluării Metoda de apreciere/evaluare Examen scris Responsabil de program/modul La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale
2 1, 2, 3 Metodologie stabilită de conducătorul stagiului și aplicată de cadrele didactice Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor Examen practic Responsabil de program/modul La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale
4 1, 2, 4 în funcție de situația specifică (pacient/simulare Formulare standardizate atașate Caietului de stagiu și în portofoliu Intervievarea colegilor și a pacienților Colegii și pacienții îndrumătorul direct Anual
6 1, 4 Evaluarea Caietului de stagiu și Portofoliului Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și în portofoliu +
Anexa nr. IV +
Metode de evaluare certificativăExamenul constă în patru probe:1.două probe clinice (1 caz de Medicină internă și 1 caz de Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice);3.La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu:– testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%. Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire. +
TEMATICA DE EXAMEN +
TEMATICA SPECIALITĂȚII +
TEMATICA DE MEDICINĂ INTERNĂPROBA SCRISĂII – III.PROBA PRACTICĂI.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.2.Pancreasul endocrin, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulinosecreției4.Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în reglarea glucozei.6.Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului8.Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat.10.Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; insulinorezistența generală și localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindrom cu insulinorezistență extremă.12.Educația în diabetul zaharat – principii, obiective, evaluare.14.Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică.16.Acidoza lactică. Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic18.Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat20.Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.22.Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.24.Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici.26.Prevenția în diabetul zaharat28.Obezitatea – etiopatogeneză.30.Obezitatea – factor de risc în patologie. Complicațiile obezității32.Dislipidemiile – etiopatogeneză.34.Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic36.Hiperuricemiile – diagnostic, tratament.38.Boala Wilson – diagnostic, tratament.40.Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament.42.Ficatul gras non-alcoolic.44.Evaluarea nutrițională: evaluarea consumurilor energetice și a aporturilor (antropometric, biochimic, clinic și dietetic), compoziția corporală.46.Comportament alimentar normal și patologic. Educația nutrițională.48.Denutriția. Cauze endogene și exogene. Consecințe și complicații. Evaluare și management50.Principii de gastrotehnie.52.PROBA CLINICĂ de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice1.Complicațiile acute și cronice ale diabetului zaharat – screening, diagnostic și tratament.3.Dislipidemiile – screening, diagnostic și tratament.5.PROBA CLINICĂ de medicină internă1)Bronșita cronică.3)Astmul bronșic.5)Cancerul bronbo-pulmonar.7)Miocarditele.9)Cardiopatie ischemică (angina pectorală și infarctul miocardic).11)Aritmiile cardiace.13)Sindromul de ischemie periferică acută și cronică.15)Ulcerul gastric și duodenal.17)Diareea și constipația.19)Rectocolita ulcero – hemoragica.21)Colecistita acută.23)Ciroza hepatică.25)Glomerulonefritele acute și cronice.27)Insuficiența renală acută și cronică.29)Anemiile.31)PROBA PRACTICĂ1.Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii).3.Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei.5.Spectrul lipidic plasmatic – tehnica și interpretare.7.Oftalmoscopia directă – tehnică și interpretare.9.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente).11.Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup.13.Anchetele alimentare.15.Screeningul familial în bolile metabolice.17.2.Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)Medicul specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE are următoarele competențe profesionale:● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de diabet zaharat la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. Managementul clinic include recomandări de dietă și alte elemente ale stilului de viață, educația terapeutică, prescrierea tuturor claselor de medicamente antihiperglicemiante și al dispozitivelor medicale pentru administrarea medicației și monitorizarea glicemică în conformitate cu reglementările în vigoare; tratamentul complicațiilor acute specifice;● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de dislipidemii la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tulburărilor de nutriție la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic hiperuricemiilor la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.● evaluare, prescrierea și monitorizarea terapiei medicale nutriționale în boli acute și cronice, inclusiv nutriția enterală și parenterală,● teste de sensibilitate semicantitativă – pentru screeningul neuropatiei diabetice periferice● măsurarea indicelui gambă-braț● folosirea glucometrelor, testarea glicemiei și urmărirea profilului de SMBG● montarea și monitorizarea tratamentului cu pompă de insulină● educația terapeutică a pacientului cu boli metaboliceObligații– ETICE, DEONTOLOGICE– PROFESIONALE– Obligațiile etice și deontologice sunt cele prevăzute de Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România– Obligații profesionale: medicul acționează potrivit specialității, competențelor și practicii pe care le are, cu excepția unor cazuri de urgență vitală, cu respectarea legilor și reglementărilor în vigoare.2.3.Ultrasonografie abdominală2.Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist. Obținerea competențelor următoare este asigurată prin susținerea examenelor de competență, ulterior examenului de specialitate:1.Ecografie abdominală pacientul diabetic3.EMG la pacientul diabeticPRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
NUME, PRENUME: PROF UNIV. DR. BABEȘ AUREL
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATE ENDOCRINOLOGIEDEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.De asemenea, specialiștii endocrinologi vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolică cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.DURATA STAGIILOR – 5 ani Curriculumul prevede un număr de 150 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice.1.3.Stagii generale – 1 an și 2 luniCardiologie 3 luniPediatrie 3 luniGenetica medicală 1 lunaB.Endocrinologie– Endocrinologie adulți 24 luni– Endocrinologie pediatrică 7 luni– Echografie endocrină 3 luni +
Tematica lecțiilor conferință:BAZELE ENDOCRINOLOGIEI1.Controlul genetic al sintezei hormonale.3.Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrineII.Hipotalamus – anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.2.Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar, inclusiv examenul histopatologic și imunohistochimic.4.Mijloace de tratament în tumorile hipofizare: chirurgie, tratament medicamentos, radioterapie.6.Acromegalia și gigantismul.8.Adenoame hipofizare nefuncționale.10.Neurohipofiza – anatomie, embriologie, fiziologie, hormonii neuro-hipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).12.Hiponatremia. Sindromul secreției inadecvate de ADH.14.Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament).16.Sindromul de izolare hipofizară și hipofizita limfocitară (inclusiv cea iatrogena, post anticorpi anti CTLA-4)18.Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale).III.Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adult2.Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale.4.Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statură mică pentru referire spre diagnostic în practica clinică pediatrică2.Nanismul prin SGA nerecuperat: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament4.Statura mică de cauză secundară – boli endocrine non GH-IGF1 dependente: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament6.Statura mică de etiologie necunoscută (nanismul idiopatic, ISS): clasificare (forma familială și non-familială). Diagnosticul și managementul ISS8.Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult -management5.Mixedemul congenital: etiologie, fiziopatologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; complicații, tratamentIV.Date de anatomie, embriologie și histologie2.Transportul și metabolizarea hormonilor tiroidieni4.Reglarea funcției tiroidiene6.Evaluarea funcției tiroidiene (clinica, probe de laborator, imagistică)8.Definiție și clasificare2.Fiziopatolgia bipotiroidismului4.Diagnosticul paraclinic (biochimic, imagistica)6.Evoluția și complicațiile hipotiroidismului8.Coma mixedematoasă9.Definiție și clasificare2.Fiziopatologie4.Diagnosticul paraclinic (pozitiv, etiologic și diferențial)6.Tratamentului tireotoxicozei cu hiperfuncție tiroidianăa.Tratamentul medicamentos (clase de medicamente utilizate, posologie, reacții adverse)c.Radioiodoterapia8.Boala Graves Basedowa)Diagnostic pozitiv clinic și de laboratorc)Particularități ale tratamentului în Boala Basedowe)Gușa multinodulară hipertiroidizată – particularități de diagnostic și tratament11.Tratamentului tireotoxicozei fără hiperfuncție tiroidiană13.Tiroidita cronică autoimună2.Tiroidita acută4.Tiroidita painless14.Etiologie și factori precipitanțib)Tratament10.Patologia deficitului de iod1.Evaluarea statusului aportului de iod într-o populație3.Definiția și epidemiologia gușii endemice5.Fiziopatologia gușii endemice7.Investigații paraclinice în gușa endemică9.Formele clinice ale cretinismului endemic11.Nodulul tiroidian și gușa netoxică1.Etiologie și fiziopatologieb)Diagnostic paraclinicd)Gușa multinodulară netoxicăa)Manifestări clinicec)Tratament și monitorizare3.Epidemiologie, clasificareb)Manifestări cliniced)Diagnostic diferențialf)Cancerul tiroidian1.Clasificare3.Carcinomul tiroidian bine diferențiat1.Anatomie patologică3.Probe de laborator utile pentru diagnostic și monitorizare5.Tratament (chirurgical, ablativ cu radioiod) și complicațiile tratamentului; monitorizare tratament7.Carcinomul medular tiroidian1.Etiologia și patogenia carcinomului medular tirodian3.Carcinomu medular tiroidian familial5.Clinica carcinomului medular tiroidian7.Screeningul genetic pentru mutații germinale RET – indicații, metode, monitorizare9.Monitorizarea pacienților cu carcinom medular tiroidian sporadic sau familial15.Clinica carcinomului tiroidian anaplazic2.Tratament și monitorizare4.Limfomul tiroidian și alte tumori rare tiroidiene (inclusiv metastaze alte altor tumori maligne)V.Date de anatomie, embriologie și histologie2.Structura, secreția și reglarea secreției de parathormon2.PTHrP3.Hipercalcemia1.Etiologia hipercalcemieia)Hipercalcemia hipocalciurica familialăc)Hipercalcemia asociată cu bolile malignee)Clinica hipercalcemiei acute și cronice4.Tratamentul hipercalcemiei5.Definiție2.Manifestările clinice ale hipocalcemiei4.Tratamentul hipocalcemiei6.Definiție și epidemiologie2.Fiziopatologie4.Manifestări clinice în hiperparatiroidism6.Diagnostic diferențial8.Tratamentul hiperparatiroidismului primar7.Definiție, etiopatogenie2.Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial4.Hiperparatiroidismul terțiar1.Fiziopatologie3.Tratament și monitorizare9.Definiție2.Hipoparatiroidismul ereditarb)Pseudohipoparatiroidismuld)Fiziopatologie4.Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial6.OSTEOPOROZA ȘI BOLILE METABOLICE OSOASE1.Remodelarea osoasă și factorii care o controlează2.Metabolismul fosforului4.Vitamina D – sinteza, metabolism și acțiuni2.Epidemiologia osteoproozei4.Osteoporoza de postmenopauza2.Osteoporoza secundară excesului de glucocorticoizi5.Diagnosticul pozitiv al osteoporozei1.Markerii biochimici ai turnoverului osos7.Evoluție naturală și complicații9.Măsuri igieno-dietetice; profilaxia traumatismelor prin cădere2.Tipuri de medicație utilizată, indicații și contraindicații; reacții adverse4.Prevenția și tratamentul osteoporozei cortizonice10.Alte boli metabolice osoase:1.Osteogenesis imperfectă3.SUPRARENALELE1.Anatomia macro și microscopică și embriologia corticosuprarenalelor2.Steroidogeneza4.Acțiunile hormonilor corticosuprarenali6.Etiopatogenie și incidența diverselor forme etiologice2.Manifestările clinice în sindromul Cushing4.Diagnosticul pozitiv al sindromului Cushing6.Evoluție și complicații8.Tratamentul bolii Cushing10.Tratamentul sindromului Cushing ACTH independent7.Epidemiologia hiperaldosteronismului primar2.Fiziopatologia excesului de aldosteron4.Investigații paraclinice în hiperaldosteronismul primar6.Testul de screening și indicații8.Diagnosticul diferențial al hiperaldosteronismului primar10.Tratamentul hiperaldosteronismului primar8.Definiția incidentalomului suprarenal2.Investigații hormonale în incidentalomul suprarenal4.Tratamentul incidentalomului suprarenal9.Epidemiologia și etiopatogenia carcinomului suprarenal2.Stadializarea carcinomului suprarenal4.Tratamentul carcinomului suprarenal10.Epidemiologia și etiopatogenia bolii Addison2.Tabloul clinic al insuficienței corticosuprarenale primare4.Diagnosticul pozitiv și diferențial al bolii Addison6.Insuficiența corticosuprarenala acutăa)Tratamentul insuficienței corticosuprarenale acute11.Epidemiologie și etiopatogenia hiperplaziei adrenale congenitale2.Manifestările clinice ale hiperplaziei adrenale congenitale4.Deficitul de 21 hidroxilazaa)Investigații paraclinicec)Screeningul neonatal6.Evoluție și complicații12.Indicațiile corticoterapiei2.Clasificarea preparatelor cortizonice (după durata efectului, potența antiinflamatoare și supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, echivalența dozelor)4.Întreruperea corticoterapiei prelungite2.Anatomia medulosuprarenalelor2.Biosinteza catecolaminelor2.Metabolizarea catecolaminelor3.Nomenclatura- feocromocitom/paragangliom2.Tabloul clinic al feocromocitomului4.Imagistica feocromocitomului6.Tratamentul feocromocitomului3.Etiologia hipertensiunii arteriale secundare endocrine1.Sindromul Cushing3.Hiperplazia adrenală congenitală5.Rezistența la glucocorticoizi7.Hiperparatiroidismul9.Hipertensiunea arterială medicamentoasăVIII.Anatomia și dezvoltarea ovarului2.Steroidogeneza ovariană2.Hormonii peptidici ovarieni3.Definiție2.Fazele ciclului ovarian; modificările ovariene în cursul ciclului menstrual normal4.Tulburările ciclului menstrual1.Amenoreea1.Evaluarea clinică a unei femei cu amenoree3.Complicațiile deficitului de estrogeni5.Amenoreea hipotalamică7.Sângerările uterine disfuncționale1.Tratament4.Definiție, etiopatogenie2.Tabloul clinic în sindromul ovarelor polichistice4.Diagnosticul pozitiv și diferențial în sindromul ovarelor polichistice6.Tratamentul sindromului ovarelor polichistice5.Definiții, fiziopatologia excesului de androgeni2.Etiologia hirsutismului4.Tratamentul hirsutismului6.Definiție, etiopatogenie2.Investigații paraclinice în insuficiența ovariană prematură4.Tratamentul insuficienței ovariene premature7.Definiție, epidemiologie2.Modificări clinice imediate asociate menopauzei4.Osteoporoza postmenopauză6.Tratamentul hormonal al menopauzei8.Indicațiile tratamentului hormonal al menopauzei10.Riscurile legate de tratamentul hormonal al menopauzei conform studiilor epidemiologiceIX.Metode contraceptive la femei2.Contraceptivele estroprogestative1.Mecanismul de acțiune al contraceptivelor orale3.Efectele secundare ale anticoncepționalelor orale5.Contraindicațiile contraceptivelor orale estroprogestative4.Contracepția de urgență6.INFERTILITATEA CUPLULUI1.Etiologia infertilității cuplului3.Infertilitatea masculină1.Evaluarea infertilității masculine3.Infertilitatea feminină1.Clasificarea OMS a anovulației3.Tratamentul infertilității feminineXI.Anatomia și dezvoltarea testiculului2.Steroidogeneza testiculului2.Hormonii peptidici testiculari3.Axa hipotalamo-hipofizo-testiculară5.Tabloul clinic al insuficienței testiculare7.Complicațiile deficitului de testosteron;9.Deficitul de testosteron la bărbatul vârstnic: tablou clinic, investigații, tratament11.Ginecomastia: etiologie, investigații; diagnostic diferențial, tratamentXII.Modularea hormonală în cancerul de sân2.DIFERENȚIEREA SEXUALĂ1.Tulburări de dezvoltare sexuală1.Sindromul Klinefelter: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentb)Disgeneziile gonadale mixte, hermafroditismul adevărat: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament2.Tulburări de dezvoltare testiculară (disgeneziile testiculare): Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratamentb)Alte forme izolate: Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism etc. – etiologie; investigații; diagnostic, tratament3.Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală: algoritm de investigare, principii de tratamentXIV.Pubertatea normală1.Pubertatea normală – biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular3.Pubertatea precoce1.Pubertatea precoce periferică (izo- și contrasexuală) la fete: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament3.Pubertatea întârziată – etiologie, algoritm de diagnostic, tratamentXV.Motivația sexuală2.Disfuncțiile sexuale feminine: clasificare, diagnostic, tratament4.Tulburări de identitate sexuală6.OBEZITATE ȘI TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR1.Compoziția corporala și rolul metabolic al țesutului adipos3.Obezitatea de cauză endocrină și cea iatrogenă: diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament5.Sindromul metabolic: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratament7.PARTICULARITĂȚI ALE DIABETULUI ZAHARAT SECUNDAR ENDOCRIN (ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT):1.Sindromul Cushing3.Feocromocitomul5.MEN – NEOPLAZIILE ENDOCRINE MULTIPLE1.Clasificare3.Definiție2.Manifestări clinice, evoluție naturală4.Tratament și monitorizare pacienți6.Particularități ale adenoamelor hipofizare în MEN18.Tumori neuroendocrine din MEN14.Definiție și clasificare2.Manifestări clinice, evoluția naturală4.Tratament și monitorizare pacienți.6.MEN2B8.Particularități ale Carcinomului Medular Tiroidian în MEN2. Indicațiile tiroidectomiei profilactice10.Particularități al feocromocitomului în MEN25.FIPA – adenoamele hipofizare familiale izolate7.Neurofibromatoza9.SINDROAMELE SDR POLIGLANDULARE AUTOIMUNE1.Clasificare3.Definiție, epidemiologie2.Manifestări clinice4.Tratament și monitorizare6.Hipoparatiroidismul8.Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip I4.Definiție, epidemiologie.2.Manifestări clinice4.Tratament și monitorizare6.Tiroidita cronică autoimună8.Insuficiența gonadală10.TUMORI NEUROENDOCRINE (NET):1.Clinica NET. Sindromul carcinoid3.Diagnosticul imagistic în NET5.Diagnosticul histopatologic și imunohistochimia.7.Evoluția și complicațiile NET. Boala carcinoida cardiacă9.Chirurgia NET2.Radioterapia (externă și cea cu analogi radioactivi de somatostatin)4.Tratamentul bolii carcinoide cardiace10.Particularități ale tumorilor neuroendocrine pancreatice secretante și nesecretante.XXI.Criza adrenală1.Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Prevenția apariției crizei adrenale2.Definiție2.Manifestări clinice4.Tratamentul hipocalcemiei acute6.Ținte terapeutice3.Definiție2.Manifestări clinice4.Tratamentul hipercalcemiei acute4.Definiție2.Manifestări clinice4.Tratamentul crizei tireotoxice6.Coma mixedematoasă1.Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie3.Diagnostic pozitiv și diferențial5.Prevenția apariției comei mixedematoase6.Definiție2.Manifestări clinice4.Tratamentul și profilaxia apariției crizei7.Definiție2.Manifestări clinice ale bipoglicemiei4.Coma bipoglicemică6.CHIRURGIA ENDOCRINĂ:1.Tipuri de intervenții chirurgicale (ex. hemitiroidectomie vs. tiroidectomie totală, chirurgia suprarenală selectivă): indicații, tehnică, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorie3.TESTE DE LABORATOR:1.Aplicațiile imunodozării pentru GH, IGF-I, ACTH, FSH/LH, PRL (și macroprolactina).3.Glicemia determinată cu glucometrul și glicemia venoasă.5.Glicozuria și corpii cetonici urinari (principiu, metoda, interpretare).7.Măsurarea hormonilor prin spectrometrie de masa (principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare).9.Explorarea funcțională ovariană: Estradiol seric, progesteron seric, testosteron seric, AMH, beta-hCG, inhibina B.11.Teste funcționale suprarenale: cortizol plasmatic, cortizol liber urinar, cortizol salivar, ACTH, DHEA, DHEA-S, androstendion, 17 OH progesteron.13.Testele de inhibiție la dexametazonă 1mg overnight, standard-cu doză mică (2×2 mg) și doza mare (2×8 mg – limitările acestui test).15.Explorarea hiperaldosteronismului primar: aldosteron, activitatea reninei plasmatice, dozarea directă a reninei plasmatice.17.Cateterismul venelor suprarenale în diagnosticul hiperaldosteronismului primar (principiu, tehnica, raportare, interpretare).19.Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).21.PTH, 25-OH vitamina D, markerii osoși, biopsia osoasă.23.Antropometrie25.IMAGISTICA ÎN ENDOCRINOLOGIE:1.Radiologia convențională (radiografia toracică și scheletală, inclusiv morfometrie vertebrală – evaluarea fracturilor vertebrale). Vârsta osoasă și examinarea cartilajelor de creștere. Pasajul baritat esofagian în tumorile tiroidiene invazive/compresive.3.Rezonanța magnetică nucleară: principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare5.Osteodensitometria: absorbtiometria duală cu raze X – DXA: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. Trabecular bone score (TBS). VFA (evaluarea fracturilor vertebrale) +
Baremul activităților practice:Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic);2.Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile4.Întâlniri multidisciplinare – lunar.6.Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic).8.Echografii (de asistat și interpretat – zilnic; de efectuat – zilnic în stagiul de echografie endocrină).10.Osteodensitometrie: interpretare, evaluare risc de fractura (FRAX) (săptămânal)12.Evaluare periodică la începutul și sfârșitul fiecărui stagiu (oral și scris). +
CARDIOLOGIE1.Tulburările de conducere.2.Cardiopatia ischemică.4.Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.6.Pericarditele.8.Tromboembolismul pulmonar.10.Tromboflebitele.12.Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace.14.Sindromul de preexcitație.16.Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).18.Sincopa. Moartea subită.20.Hipertensiune pulmonară primitivă.22.Sarcina și bolile cardiovasculare.24.Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie.2.Diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiace enumerate în tematicab.Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului,d.Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,f.Tulburări de ritm cardiac.h.Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probej.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 50 ecografii +
GASTROENTEROLOGIETematică.1.Suferințele stomacului operat3.Hepatita cronică5.Icterele7.Sindromul carcinoid9.Sindromul de malabsorbție11.Boala Crohn13.Barem activități practicea.Colonoscopie (asistare): 10c.Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5e.Ecografie abdominală (interpretare): 100 +
PEDIATRIE1.Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2.Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate.4.Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele) și anemiile carențiale6.Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil8.Boli respiratorii cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării psihosomatice10.Hipertensiunea arterială la copil și adolescent12.Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil (anomalii de forma, poziție rinichi, displaziile chistice, refluxul vezico-uretral, anomaliile obstructive ale tractului urinar)14.Sindromul anemic la copil și adolescent. Sindroamele hemoragice, stările de hipercoagulare și trombozele la copil16.Urgențele pediatrice majore (abordarea copilului în stare gravă, stopul cardiorespirator – resuscitarea cardiorespiratorie, șocul caloric și hipotermia, intoxicațiile acute, inclusiv cele medicamentoase, insuficiența respiratorie acută, insuficiența cardiacă, insuficiența hepatică acută, sindroamele hemoragice, sindroamele de deshidratare acută, insuficiența renală acută, hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut, stările comatoase, convulsiile)18.Neoplaziile pediatrice sindromice (tumora Wilms, neuroblastoame etc.)20.Tumori ale SNC. Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut22.Cefaleea și migrena. Comele24.Tulburările de creștere și dezvoltare intrauterină. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.26.Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică.28.Tulburările glucostatului și electrolitice în perioada neonatală (Hipo/hiperglicemiile neonatale, hipocalcemiile neonatale, hiponatremiile și hipernatremiile, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia)30.Chisturile ovariene. Tumorile ovariene. Tumorile testiculare. Torsiunea anexială la copil32.Displaziile scheletale (Displazia spondilo-epifizară, Displazia epifizară multiplă, Achondroplazia, Disostoza cleidocraniană)34.Afecțiuni osoase metabolice (Osteoporoza idiopatică juvenilă, Osteogeneza imperfectă)2.Examinarea clinică a copilului: 50b.Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 50d.Instalarea unui cateter venos: 5f.Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 20h.Interpretarea probelor hepatice: 30j.Interpretarea probelor de digestie: 30l.Interpretarea radiografiei schelet: 20n.Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 5p.Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50r.Stabilirea necesităților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:50t.Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârstă (alimentația naturală, preparate dietetice): 50 +
MEDICINA INTERNĂ1.Pneumoniile2.Emfizemul pulmonar4.Supurațiile bronho – pulmonare6.Sindromul mediastinal8.Hipertensiunea arterială (esențială și secundară)10.Ulcerul gastric și duodenal12.Diareea și constipația14.Rectocolita ulcero – hemoragică16.Colecistita acută18.Hepatita cronică20.Pancreatitele acute și cronice22.Litiaza urinară24.Leucemiile acute și cronice26.Barem activități practicea.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 buletinec.Toracocenteza: 5 toracocentezee.Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 5 buletineg.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 100 buletine +
NEFROLOGIE1.Insuficiența renală acută2.Nefropatiile glomerulare4.Nefropatiile interstițiale6.Hiperparatiroidismul primar și secundar.b.Noțiuni de dializă și transplant renal:a.metode,c.Rinichiul în sarcină2.Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletineb.Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazurid.Imagistica renală (interpretare): 20 testef.Puncție renală (interpretare): 20 buletine +
PSIHIATRIETematică.1.Psihozele majore3.Dezvoltări psihogene și nevroze5.Tulburări de dezvoltare psihică7.1.Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50b.Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15d.Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-50 +
GENETICA MEDICALĂ1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a.Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;c.Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);e.Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale – consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.3.Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.5.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.7.Probleme și dileme etice în genetica medicală.2.Consultul genetic.b.Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;ii.Biochimice.c.Screeningul genetic:i.Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților. +
BIOETICA1.Introducere în Bioetică- 2 orea.Contextul apariției bioeticiic.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticiie.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 orea.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor viețiic.Relația medic-pacient I- 2 orea.Paternalism versus autonomiec.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4.Consimțământul informatb.Relația medic-pacient minord.Greșeli și erori în practica medicală – 2 orea.Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologicec.Probleme etice la începutul vieții – 2 orea.Dileme etice în avortc.Probleme etice în clonarea reproductivă7.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicinăb.Tratamente inutile în practica medicalăd.Îngrijirile paliative8.Donarea de organe de la cadavrub.Etica alocării de resurse în transplant9.Eugenia și discriminarea pe baza geneticiib.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatalăd.Terapia genicăf.Etica cercetării pe subiecți umani- 2 orea.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umanic.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționalee.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică2.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreb.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actualeii.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentc.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăii.Rolul comunicării în relația medic-pacientd.Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuriii.Rolul comitetelor de etică din spitalee.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxisii.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicalef.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete -2 oreh.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 orej.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore. +
DIABET ZAHARAT ȘI BOLI DE NUTRIȚIE1.DIABETUL ZAHARAT1.anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,b.hormonii hiperglicemiați pancreatici.2.Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.4.Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1.6.Rezistența la insulină.8.Diabetul zaharat secundar.10.Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip 2 – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.12.Retinopatia diabetică.14.Piciorul diabetic.16.Complicațiile acute ale diabetului zaharat – patogenie, diagnostic și tratamenta.acidoza lacticăc.coma hipoglicemică18.Educația în diabetul zaharat.II.Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.2.Insulinomul.III.Sindroamele dislipidemice – etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.2.Hemocromatoza – diagnostic, tratament.4.Porfirii-diagnostic, tratament.6.Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.IV.Principiile alimentației sănătoase.2.Principii de alimentație în diverse afecțiuni.4.Comportamentul alimentar sănătos.6.Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).V.Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil2.Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului4.Diabet zaharat insulino-dependent tipul I6.Hiperlipemiile familiale8.Obezitatea sugarului și copilului10.Barem activități practicea.Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)c.Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)e.Interpretarea testelor funcționale metabolice (20) +
ENDOCRINOLOGIE PEDIATRICĂ1.Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adulte2.Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mică pentru referare spre diagnostic în practica clinica pediatrică4.Nanismul SGA6.Statura mică de cauză secundară – boli endocrine non GH-IGF1 dependente8.Statura mică de etiologie necunoscută (ISS): bazele moleculare ale ISS. Axul GH-IGF1 în ISS. Variantele de normal ale staturii mici. Diagnosticul și managementul ISS10.Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult-management12.Obezitatea la copil – factori condiționali genetici, epigenetici și programele de dezvoltare, factorii de mediu, factorii alimentari14.Tulburările metabolismului apei: Diabetul insipid, tulburările setei, SIADH. Enurezisul primar16.Hipotiroidismul și tireomegalia în copilărie și adolescență18.Tumorile tiroidiene în copilărie și adolescență20.Hiperplazia adrenală congenitală22.Hipoadrenocorticismul în copilărie24.Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală în copilărie26.Pubertatea normală – biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular28.Pubertatea precoce- etiologie; diagnostic; tratament30.Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism, ginecomastia- la băieți32.Hirsutismul și SOPC la adolescente34.Tulburări ale homeostaziei minerale: hipercalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent36.Urgențe endocrino-pediatrice la copil38.Barem activități practice1.Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic);3.Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile5.Întâlniri multidisciplinare – lunar.7.Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic).9.Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de dezvoltare și diferențiere sexuală – 10 cazuri11.Vârsta osoasă, metode multiple – 30 radiografii13.Counseling în gonozomopatii – 10 cazuri15.Counseling în anomaliile de diferențiere sexuală – 5 cazuri +
TEMATICA pentru examenul de medic specialist – specialitatea ENDOCRINOLOGIEPROBA SCRISĂII.PROBA CLINICĂIV.PROBA SCRISĂ1.Adenoame hipofizare funcționale.3.Insuficienta hipofizara a adultului5.Neurohipofiza și hipotalamusul.7.Craniofaringiomul9.Tireotoxicoze – clasificare.11.Boala Graves – Basedow.13.Tiroidite.15.Insuficiența tiroidiană a copilului.17.Patologia deficitului de iod – gușa endemică.19.Cancerul tiroidian.21.Paratiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.23.Hipercalcemia acută.25.Corticosuprarenală – morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.27.Sindroamele poliglandulare autoimune29.Tumorile suprarenalei.31.Corticoterapia.33.Hiperaldosteronismul primar.35.Feocromocitomul și paragangliomul.37.Diferențierea sexuală normală.39.Pubertatea precoce și întârziată.41.Principalele tulburări de dezvoltare și diferențiere sexuală (46, XX, DSD; 46, XY, DSD)43.Ovarul – morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.45.Sindromul ovarului polichistic.47.Contracepția hormonala.49.Testiculul – morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională51.Disfuncția erectilă53.Pancreasul endocrin – morfologie, fiziologie.55.Clasificarea diabetului zaharat.57.Diabetul zaharat tip 2.59.Coma diabetică cetoacidozică și hiperosmolară.61.Coma hipoglicemică.63.Sindroame lipodistrofice65.Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al glucidelor.67.Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al proteinelor.69.Osteoporoza71.HTA secundară endocrină.73.Receptorul endocrin și patologia de receptor.75.DOUĂ PROBE CLINICE (2, 3, 4)1.Prolactinom.3.Adenoame hipofizare clinic nefuncționale.5.Nanism hipofizar.7.Diabet insipid.9.Oftalmopatie Graves.11.Mixedem congenital.13.Gușa endemică.15.Cancer tiroidian.17.Hiperparatiroidism.19.Insuficiența cortico-suprarenală cronică primară.21.Tumora suprarenală nefuncțională23.Hiperaldosteronism.25.Sindrom Klinefelter.27.Sindromul de rezistență la androgeni.29.Sindromul ovarului polichistic.31.Infertilitate de cuplu.33.Pubertate tardivă.35.Sindrom hipoglicemic37.Patologie endocrină iatrogenă.39.Insuficiență testiculară41.Osteoporoza.43.PROBA PRACTICĂ de laborator1.Dozare metanefrine și normetanefrine sânge și urină.3.Hemoglobina glicozilată.5.Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie și GH.7.Testul de simulare cu ACTH 1-24.9.Proba de deshidratare.11.Echografie tiroidă, suprarenale, paratiroide, ovare.13.Radiografii de oase în patologia endocrină.15.RMN17.Imunohistochimie19.Testul Barr, cariotip.21.DXA – (densitometria osoasă prin absorbție duală cu raze X).23.Densitometria osoasă cu ultrasunete.25.Octreoscan +
BIBLIOGRAFIE"Endocrinologie pentru studenți și rezidenți", sub redacția Cătălina Poiana, Simona Fica, Editura Universitară "Carol Davila", 20152."Endocrinologie. Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine" sub redacția Eusebie Zbranca, Editura Polirom, 20084.Harrison's Endocrinology, 4th Edition, Edited by J. Larry Jameson McGraw-Hill Education6.http://www. endotext. org/
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
Curricula de rezidențiat
Denumirea specialității: GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIEConținutul specializării: funcționarea normală, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv de la gură la anus și a sistemului hepatobiliar (ficat, veziculă biliară, căi biliare și pancreas). Ariile adiționale includ nutriția și deficiențele nutriționale, oncologia digestivă, prevenirea și screeningul bolilor digestive – îndeosebi a cancerului colorectal. Gastroenterologia cere un înalt complex decizional bazat pe un număr mereu în creștere de tehnici endoscopice diagnostice și terapeutice.Specializarea are ca scop dobândirea de cunoștințe, îndemânare și comportament conform standardelor europene, astfel încât să fie capabil să practice autonom gastroenterologia și hepatologia fără supravizare, dar fără a elimina consultarea cu colegii și activitatea în echipă.Abilitarea în Endoscopia intervențională (nivel II), Ecoendoscopie, Hepatologie (TIPS) – transplant hepatic etc, oncologie digestivă, se obține după specializarea (echivalentul anului VI – de specializare europeană)Examenul va cuprinde:Evaluarea îndeplinirii baremului de manopere endoscopice și ecografie abdominală prevăzut de Curriculă (Caietul de rezidențiat-Lok-book)Proba clinică 1 caz clinic din tematica de GastroenterologieMedicină internă – 12 luni – anul I2.Oncologie, Hematologie – 2 luni – anul II4.Endoscopie – 4 luni – anul II-III(îndeplinirea baremurilor de examinări în ecografie abdominală și endoscopie se realizează în anii 3-5 de rezidențiat)Gastroenterologie – 31 de luni – anul III, IV și V7.Bioetică – 2 săptămâni – anul VBaremul activităților practice:I.Tehnici hemostatice (sângerări non variceale și variceale) ……….. 30Rectoscopii-sigmoidoscopii ……….. 30Dilatații cu balon ……….. 10II.Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast; ……….. 200Calificare (Diploma) obținută prin rezidențiat:Endoscopie digestivă nivel I (cuprinde endoscopia diagnostică superioară și inferioară, polipectomiile și hemostaza endoscopică) și
Prof. dr. Oliviu Pascu
CURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA +
ANUL I – MEDICINĂ INTERNĂMODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ: 12 luni –1 oră curs/săpt – 30 ore activitate practicăBronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșită cronică, emfizem pulmonar)2)Pneumoniile4)Cancerul bronșic6)Edemul pulmonar8)Infarctul miocardic10)Insuficiența cardiacă12)Glomerulonefritele acute și cronice. Insuficiență renală cronică14)Diabetul zaharat. Complicații16)Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii18)Sindroamele hemoragipare20)Colagenozele. Vasculite. Boli autoimuneExamenul coprologic. Valoarea diagnostică2.Radiologie pulmonară – interpretare:4.Ecocardiografie – interpretare:6.Toracocenteza – efectuare8.Evaluarea cunoștințelor teoretice de Medicina internă +
ANUL II- ONCOLOGIE – HEMATOLOGIE, ATI, ECOGRAFIE-IMAGISTICĂ-ENDOSCOPIE – 1 oră curs/săpt – 30 ore act. practică/săpt.MODULUL DE ONCOLOGIE – HEMATOLOGIETematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs1)Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare3)Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive5)Pacientul în stadiul terminal7)Leucemiile acute și cronice9)Trombocitopeniile. TrombocitopatiileTehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer – Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei2.Frotiu de sânge periferic – efectuare și interpretare4.Biopsie osoasă (asistare)6.Biopsie ganglionară – tehnică, indicațiiMODULUL DE A. T. I.Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs1)Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament3)Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică5)Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare7)Tulburările echilibrului acido-bazic9)Nutriția parenterală11)Encefalopatia hepatică – principii terapeuticeAnestezia locală – tehnică2.Pulsoximetru – utilizare4.Introducerea și poziționarea sondei Blakemore6.Puncția subclavei8.Administrarea aerosolilor10.Tehnica anesteziei cu propofolMODULUL DE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ-IMAGISTICĂ 4 luniTematica lecțiilor conferință: 16 ore1.Aparatură – tipuri de ecografe3.Anatomia secțională a ficatului-ficatul normal5.Explorarea ecografică a intestinului și vaselor7.Ecoendoscopia – principii tehnice-condiții de examinare9.Ecografia intervențională: indicații performanțe11.Drenajul biliar extern13.CT – cu substanță de contrast-protocoale15.Colangio-RMN – interpretarea rezultatelorEcografie abdominală – cunoașterea aparatelor3.Manevrarea transductorului5.Asistare – demonstrarea aspectului normal:a.Vezicula biliarăc.Intestinee.Examinarea cu contrast – principii8.Buletinul ecografic.10.CT-abdominal, interpretarea rezultatelor: 3012.4.Istoricul endoscopiei2.Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie4.Patologia endoscopică a esofagului și stomacului6.Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale8.Polipectomia gastrică10.Patologia endoscopică a colonului12.Hemoragiile digestive inferioare14.Baremul activităților practice Endoscopie I1.Consimțământul informat3.Decontaminarea endoscopului-sterilizarea5.Proctoscopia7.Executare parțială – sub supraveghere-colonoscopii +
ANUL III – GASTROENTEROLOGIE1.Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia.2)Fiziologia tractului digestiv, secreție, motilitate, absorbție4)Esofagitele. Diverticulii esofagieni6)Disfagia acută8)Cancerele esofagiene10)Helicobacter pylori12)Inhibitorii pompei de protoni14)Precancerozele gastrice16)Cancerul Gastric18)Sindromul Mallory Weiss20)Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie22)Sindromul de malabsorbție24)Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice.26)Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal28)Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)Endoscopii digestive superioare: 130a.hemostază endoscopică la HDS variceale: 10c.Colonoscopii: 100– polipectomii: 202.Gastrostomă percutană: 5-104.Paracenteza-efectuare6.Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor +
ANUL IV- MODULELE: GASTROENTEROLOGIE – CHIRURGIEMODULUL DE GASTROENTEROLOGIE II – 46 SĂPTĂMÂNI1 oră curs/săpt – 30 ore activitate practică + gărziBoala Crohn2.Patologia funcțională digestivă.4.Intestinul iritabil.6.Constipația8.Polipii colonici.10.Cancerul colorectal12.Suferințele ano-rectale14.Pancreatitele cronice16.Tumorile endocrine pancreatice18.2.Chirurgia laparoscopică. Principii. Tehnică. Indicații2.Cardio-miotomia. Procedee antireflux4.Chirurgia bilio-pancreatică6.Infarctul intestino-mezenteric8.Baremul activităților practice1.Incizia abdominală3.Asistare la intervențiile chirurgicale abdominale5.Tehnici chirurgicale anorectale-asistare +
ANUL V- GASTROENTEROLOGIE III – BIOETICĂMODULUL DE GASTROENTEROLOGIE III – 46 SĂPTTematica lecțiilor conferință: 46 ore de curs2.Litiaza biliară.4.Colecistitele.6.Icterele familiale8.Hepatitele cronice virale B,10.Hepatita autoimună12.Steato-hepatita non alcoolică (NASH)14.Cirozele hepatice.16.Ascita, peritonita bacteriană spontană,18.Encefalopatia hepatică20.Cancerul hepatic22.Tumorile benigne ale ficatului24.Peritonitele acute și cronice.26.Mesangioamele28.Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații30.TIPS32.Boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină,34. +
MODULUL DE BIOETICĂ: 2 săptămâniPacientul digestiv în fază terminală. Atitudinea gastroenterologului față de pacienții incurabili și muribunzi.2.
18 aprilie 2017
Prof. dr. Oliviu Pascu
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
UMF Carol Davila – Clinica de Geriatrie Gerontologie Psihogeriatrie
Președintele Comisiei Consultative Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sănătății1.1.DURATA TOTALĂ: 5 ANICurricula prevede un număr de 250 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 100 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CPU.1.3.STRUCTURA GENERALĂ1.3.1.1.● Geriatrie – 18 luni:– Conceptul de Reabilitare Geriatrică – 6 luni– Medicina celor 3 "P": Predictivă, Preventivă, Personalizată (Medicina Longevității Active) – 3 luni– Managementul de caz – 3 luni– Stagiul clinic de pregătire finală – 6 luni> Stagii complementare – 2 ani și 6 luni● Cardiologie – 6 luni● Gerontopsihiatrie – 6 luni● Urologie – 1 lună● Neuroimagistică – 1 lună● Recuperare, medicină fizica și balneologie – 6 luni1.3.1.2.30 luni (2 ani și 6 luni) – stagii complementare1.3.2.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, stabilirea planului de activitate.1.3.2.2.GERIATRIE – GERONTOLOGIE STAGIU INIȚIAL – 12 luni (200 ore)Tematica lecțiilor conferință1.Gerontologie socială – date epidemiologice la vârstnici, perspective de viitor în gerontologie.3.Teoriile îmbătrânirii.5.Îmbătrânirea fiziologică la nivel celular, tisular, metabolic, aparat și sistem.7.Principii geriatrice de bază – clinice: afecțiuni caracteristice vârstnicului.9.Evaluarea geriatrică multidimensională – prezentarea detaliată a foii de observație geriatrică.11.Evaluarea statusului social al pacientului geriatrie.13.● Faringite acute și cronice● Bronșite cronice.● Bronșiectazii.● Cancer bronho-pulmonar.● Pleurezii. Pahipleurite.● Astmul bronșic.● Sindromul de detresă respiratorie acută.● Urgențe respiratorii.Patologia aparatului cardiac la vârstnic:● Ateroscleroza sistemică.● Hipertensiunea arterială.● Tulburări de ritm și conducere la vârstnic● Arteriopatie obiterantă membre inferioare.● Boala varicoasă la vârstnic.● Cord pulmonar cronic.15.● Tulburări de deglutiție.● Hernia hiatală.● Gastrite acute și cronice.● Cancerul gastric.● Hepatite cronice la vârstnic.● Colecistopatii. Afecțiuni coledociene.● Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestive: esofag, stomac, colon, rect.● Tulburările de transit: constipația și diareea.● Boala hemoroidală.Patologia renală la vârstnic:● Infecțiile urinare joase și înalte● Retenția acută și cronică de urină.● Adenomul și cancerul de prostate.● Tulburări de dinamică sexuală la vârstnic.Patologia hematologică la vârstnic:● Sindroamele anemice.● Limfomul malign.● Coagulopatii.18.● Polimialgia; Arterită cu celule gigante.● Boala artrozică.● Vasculite sistemice.● Spondiloartropatii.Urgențe în geriatrie: dispnee acută, durere toracică, accident ischemic tranzitor, coma hipo- și hiperglicemică, vertij, sincopa, delirul acut, crizele comițiale, hematuria.Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri2.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri4.Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri6.Evaluare cognitivă la vârstnic – 100 cazuri8.1.3.2.2.2.● Angina instabilă.● Hipertensiunea pulmonară.● Urgențe hipertensive.● Șocul cardiogen● Moartea subită● Cardiomiopatii● Tumorile cardiace● Tulburări paroxistice de ritm cardiac.● Disecția de aortă● Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare● Indicații și tratament invaziv și chirurgical al cardiopatiei ischemiceBaremul activităților practice1.Ecocardiografia – interpretare: 50 cazuri3.Test de efort – interpretare: 20 cazuriNEUROLOGIE – 6 luni, (100 ore)Tematica lecțiilor conferință1.Alterările stării de conștiență la vârstnici3.Particularități ale AVC ischemice la vârstnicia.Clinicec.Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator)e.Sindromul de lob frontal, parietal, occipital, temporal.6.Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici8.Neuroinfecțiile la vârstnici10.Polineuropatiile.12.Afecțiuni ale sistemului nervos autonom.14.Baremul activităților practice1.Radiografia simplă de craniu – 20 cazuri3.Tomodensitometrie cerebrală și medulară – 20 cazuri5.Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice – interpretare – 20 cazuri7.Potențiale evocate – 15 cazuriPSIHOGERIATRIE – 6 LUNI, (100 ore)Tematica lecțiilor conferință1.Psiho-geriatrul1.2.Asistentul specializat2.Abordarea pacientului vârstnic2.2.Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale2.4.Neuroimagistica pacientului vârstnic2.6.Demența2.8.Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic3.1.Farmacoterapia3.3.Spitalizarea și îngrijirea paliativă3.5.Valențe etice în psihogeriatrie4.Tulburări de memorie4.2.Definiție, criterii de diagnostic4.2.2.Diagnostic diferențial față de demența non-Alzheimer4.2.4.Imagistica structurală4.2.6.Teste electrofiziologice4.2.8.Evoluție naturală – prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale4.2.10.Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale4.2.12.Îngrijirea pacientului cu formă severă de DA4.2.14.Comorbidități și abordarea lor4.2.16.Instituționalizarea4.2.16.2.Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului4.2.16.4.Legislație4.2.16.6.Demența Vasculară4.4.Demența frontotemporală4.6.Depresia4.8.Suicidul4.10.Anxietatea4.12.Tulburări somato forme4.14.Sexualitatea și tulburările sexuale la vârstnic4.16.Afecțiuni psihiatrice asociate5.1.Depresia și anxietatea asociate demențelor5.2.1.Atacul de panică5.2.3.Stressul post-traumatic5.2.5.Etiologia anxietății în demențe5.2.7.Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu anxietate5.2.9.Prognostic5.3.Demența Parkinsoniană6.Îngrijirea pacientului psihogeriatric cu durere persistentă8.Baremul activităților practice1.Evaluare clinică și metode de investigație psiho-geriatrică (bateria geronto-psiho-geriatrică)HEMATOLOGIE – 1 lună (20 ore)Tematica lecțiilor de conferința:1.Anemia megaloblastică3.Anemiile din bolile cronice.5.Leucemii acute.7.Leucopenia și agranulocitoza.9.Mielomul multiplu.11.Sindroame mieloproliferative.13.Coagulare intravasculară diseminată.Interpretarea rezultatelor hematologice – 50 buletine2.Puncție biopsie sternală/creasta iliacă – 5 buletineUROLOGIE – 1 lună (20 ore):Tematica lecțiilor de conferință:1.Retenția cronică de urină3.Hiperplazia benignă de prostată5.Tulburări de dinamică sexuală7.Patologie post-traumatică și post-intervențională la vârstnic.Montare sondă urinală la femeie și bărbat – 10 sondaje2.Puncție supra-pubiană – 2 manevre.4.Teste de screening pentru adenom/cancer de prostată – 10 buletine.ECOGRAFIE – 2 luni (40 ore)Tematica lecțiilor de conferință:1.Ecografie ficat3.Ecografie căi biliare5.Ecografie splină7.Ecografie vezica urinară9.Ecografie genitală11.Ecografie părți moi13.Principii de bază în eco-tomodensitometria doppler carotidian și vase periferice.Interpretare buletine de analiză ecografie abdominală – 50 buletine2.Interpretare buletine de analiză ecografie sân – 10 buletine4.1.3.2.2.8.Computer tomografia cerebrală2.SPECT cerebral4.Baremul activităților practice:1.Interpretare buletine Angio-RMN cerebral – 20 buletineBIOETICĂ – 1 lună (20 ore)Tematică de cursI.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.Valori ale relației medic-pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Relația medic-pacient II – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Metodologia cercetării clinice cu implicarea pacientului vârstnic.RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE – 6 LUNI (200 ORE)Tematica lecțiilor conferință:1.Principii de reabilitare post-accident vascular cerebral.3.Principii de reabilitare în spondilartritele seronegative: SA, artrită psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos).5.Principii de reabilitare în afecțiuni respiratorii.7.Principii de reabilitare în afecțiuni ale părților moi: tendoane, ligamente, mușchi.9.Principii de reabilitare în polineuropatii și11.Principii de reabilitare în afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.)13.Baremul activităților practice1.Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3.Teste funcționale neuro-musculare: viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare).CONCEPTUL DE REABILITARE GERIATRICĂ – 6 luni (200 ore)I.Abordarea pacientului geriatrie1.1.Evaluarea geriatrică standardizată1.3.Principii de reabilitare geriatrică2.1.Particularități terapeutice la vârstnic2.3.Principii ale noilor tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării3.Bazele farmacokineticii și farmacodinamicii geriatrice3.2.Polipragmazia4.Instituționalizarea4.2.Consilierea familială4.4.Principii etice și legale în serviciul geriatrie4.6.Noțiuni de nursing în reabilitarea geriatrică6.Managementul peri și postoperator la pacientul geriatric7.1.Prevenirea complicațiilor preoperatorii7.3.Tulburări cognitive cu debut acut postoperator8.Principiile OMS privind calmarea durerii8.2.Evaluarea durerii8.4.Strategii analgezice cu particularitate la vârstnic8.6.Managementul sindroamelor geriatrice – măsuri de reabilitare geriatrică integrate1.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic1.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării2.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic2.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării3.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic3.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării4.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic4.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării5.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic5.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării6.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic6.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării7.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic7.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării8.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic8.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării9.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic9.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării10.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic10.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării11.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic11.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării12.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic12.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Fizicale– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării13.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic13.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării14.Context– Istoric– Clinic– Paraclinic14.2.Măsuri de reabilitare– Generale– Terapeutice– Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării15.MEDICINA CELOR 3 "P" – 3 luni (100 ore)Tematica lecțiilor conferință1.Provocările legate de standardizare versus individualizare.3.Medicina centrată pe pacient – principii, concept, perspectivă.5.Medicina personalizată și semipersonalizată bazată pe profilul individual al pacientului.7.Educația integrată în medicina de precizie.9.Analiza datelor și integrarea.11.Protecția datelor.13.3 PM în boli cardiovasculare.15.3 PM în bolile neurodegenerative.17.3 PM în medicina regenerativă.19.Medicina translocțională – puntea dintre 3PM și implementarea practică a principiilor ei.21.Medicina de laborator – factor decisiv în implementarea 3PM.MANAGEMENTUL DE CAZ – 3 luni (100 ore)Tematica lecțiilor conferință1.Conceptul de piramidă a diagnosticelorPrezentare cazuri clinice geriatrie – 50 cazuri2.1.3.2.2.14.Patologia sistemului endocrin la vârstnic:● Hipotiroidismul.● Sindromul Cushing.● Andropauza.● Osteomalacia.● Dislipidemiile.● Obezitatea.2.● Infecții cutanate.● Psoriazis.● Cancerul cutanat.● Zona Zoster.Patologia ginecologică la vârstnic:● Vulvo-vaginite.● Cancer: ovar, col uterin, corp uterin.● Urgențe ginecologice în geriatrie.4.Intervenții anti-aging.Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri10.Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri12.Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri14.Evaluare cognitivă la vârstnic – 100 cazuri16.Efectuare gărzi.
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚAGERIATRIE – GERONTOLOGIE (I.1) – 12 luniNEUROLOGIE (I.3) – 6 luniHEMATOLOGIE (I.5) – 1 lunăECOGRAFIE (I.7) – 2 luniBIO-ETICA (I.9) – 1 lunăCONCEPTUL DE REABILITARE GERIATRICĂ (I.11) – 6 luniMANAGEMENTUL DE CAZ (I.13) – 3 luni

ANUL I ANUL III ANUL V 1.1 1.4, 1.5, 1.6, 1.7, 1.8, 1.9 1.12, 1.13, 1.14The Merk Manual of Geriatrics, Ed. Merck comp., Whitehouse Station N. J., 2000, Ediția a X-a2.Spiru L., I Romosan – Geriatrie, vol. II, Ed. Solness, 20024.Prada C. – Geriatrie și Gerontologie, vol. I, Ed. Medicală, Buc.6.Alexa, I. D. – "Geriatrie Clinică", ediția a II-a, Editura "Gr. T. Popa" U. M. F. Iași, 20068.Șușan, L. M. – "Semiologie Medicală Geriatrică", Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 200310.Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset- Caiet de observație pentru pacienții cu Boala Alzheimer, Ediția a II-a,, Editura U. M. F. "Carol Davila", 200012.Hurjui Jan – Geriatrie Selectivă, vol. I-II, Ed. Tipo Moldova, 200214.Donca, V. – "Hipertensiunea arterială la vârstnici", Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 200816.Codruț Sarafoleanu- Tulburările respiratorii în somn; Editura Academiei Române, București, 2016; ISBN: 973-27-2647-1.18.Gherasim Leonida (sub red.) – Medicina Internă, vol. I (1995), vol. II (1996), vol. III (1999), vol. IV, Ed. Medicală, București.20.Gherasim Leonida, Ioan Alexandru Oproiu (sub redacția) – Actualități în Medicina interna; Editura Medicala, București, 2015; ISBN: 978-973-39-0784-8.22.Constantin Dumitrache (sub redacția) – Endocrinologie clinica, ediția a treia, revizuita; Editura Național, București, 2012.24.Petrache Vârtej, Ioana Vârtej, Cătălina Poiana-Ginecologie endocrinologică, ediția a Iva, Editura All, București, 2014, ISBN 978-606-587-5.26.Bajenaru Ovidiu (sub redacția) – Ghiduri de diagnostic și tratament în neurologie, ediția a doua, Editura Medicala Amaltea, București, 2014.28.Dubois B. et al – "Revising the definition of Alzheimer's disease: a new lexicon", The Lancet Neurology, 2010, 9 (11); 1118 – 112730.Sinescu I. (sub red.) – Urologie Clinică, Ed. Medicală Amaltea, 199832.Randall Braddom – Medicina fizica și de Reabilitare- ediția în limba română, București, 2015.34.Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicina fizica și Recuperare, Ed. Universitară "Carol Davila" București 1998;36.Luiza. Spira, I. Romosan, I. C. Sinescu, I. Popescu, Gerontogastroenterologie, Ed. Teora, 199938.Luiza Spira, Ioan Romosan Interdisciplinaritatea bolilor renale și digestive, Ana Aslan Internațional Academy of Aging, 200440.Luiza Spira – Scale specifice de evaluare și diagnostic de specialitate, traduse și adaptate în limba română; Brain Aging Internațional Journal – ediție în limba română, ISSN 15828360: Testul MMSE (Mini Mental State Examination), Testul OROLOGIULUI, Scorul activităților vieții cotidiene (ADL), Scorul IADL al activităților curente, SIB (Severe Impairment Batery), NPI (Neuropsychiatric Inventory), ZARIT: Evaluarea sarcinii ajutorului principal, Scorul riscului vascular HATCHINSKI, Evaluarea echilibrului static și dinamic în timpul mersului: Proba Tinetti, Test de fluență verbală, Clinical Global Impression (CGI).42.Ghid de practică medicală pentru specialitatea Geriatrie Gerontologie și anexele sale, Evaluarea geriatrică și Foaia de consult geriatric, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății Nr. 1454/30.11.201044.Ghid de buna practică în îngrijirea la domiciliu și Case Rezidențiale, Conform Decizie Comisia Națională de Geriatrie Gerontologie a MS, 201146.Luiza Spiru, Prevalence of co-morbidities în mild cognitive impairment (MCI) patients – a Românian descriptive study, 8th Internațional Springfield/Montreal Symposium on Advances în Alzheimer Therapy, 2004, Montreal, Canada; Neurobiology of Aging, ISSN: 0197- 4580, Voi: 25, Issue 2, Pg: S313-S313, Data: 2004-200748.Olga Golubnitshaja "Advances în Predictive, Preventive, Personalised Medicine", Ed. springer issn: 2211-3495.50.Luiza Spiru – BRAINAGING Syllabus și Curricula instruire în noile tehnologii medicale și perfecționare pentru medicii și asistenții medicali din ambulatorii de specialitate și spitale în Brain-aging, Proiect BRAINAGING, POSDRU/81/3.2/S/46975, 2010-|201352.Luiza. Spiru – Report from the EU BRAINAGING project first outcome. European Alzheimer's Disease Consortium EADC, 5–6 September 2011, The Hague, Netherlands.54.
Profesor Dr. Luiza Spiru UMF Carol Davila – Clinica de Geriatrie Gerontologie Psihogeriatrie
Președintele Comisiei Consultative Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sănătățiie-mail: lsaslan@brainaging.rowww.brainaging.ro
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
2017 +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE +
Definiția specialității:1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
MODULUL 1Hematopoieza 3 luni 2 ore curs/săptămână Sindroamele anemice 3 luni 2 ore curs/săptămână Boli hematologice maligne 18 luni 2 ore curs/săptămână Medicină internă 9 luni 2 ore curs/săptămână Hematologie de laborator 3 luni 2 ore curs/săptămână Neurologie 1 lună 4 ore curs/săptămână Boli infecțioase 1 lună 4 ore curs/săptămână Hemobiologie și hematologie transfuzională 6 săptămâni 4 ore curs/săptămână Bioetică 2 săptămâni 4 ore curs/săptămână Transplant de celule stem hematopoietice 6 luni 2 ore curs/săptămână Tulburări de coagulare 6 luni 2 ore curs/săptămână OPȚIONALE (ATI, hematologie de laborator, hemobiologie și hematologie transfuzională) 8 luni 2 ore curs/săptămână 546 5040

+
FIȘĂ POST REZIDENȚI HEMATOLOGIEEfectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Hematologieib)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic complet au unei boli hematologice maligne și nonmaligne.d)Asistă și contribuie la formularea strategiei de tratament al bolilor hematologice.f)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.j)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.n)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.p)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii și altele – conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.r)Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;2)Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;4)Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;6)Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidențiat. +
Structura programuluiNr. ore practică: 240Tematicăa.● Tehnici de culturi celulare.● Hematopoieza embrio-fetală și la adult.● Mielograma cantitativă și calitativă.Seria roșie:● Eritropoieza.● Sinteza hemoglobinei și Genetica hemoglobinelor.● Metabolismul acidului folic și al cobalaminei.● Structura și funcția hemoglobinei.● Eritrokinetica.c.● Granulocitul eozinofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Eozinopenia și eozinofilia.d.● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor:– Monocitopenia și monocitoza.– Tezaurismozele.– Histiocitele.– MastocitozaSeria limfoidă:● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imună)● Anomalii cantitative ale limfocitelor.Seria megakario-trombocitară:● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 240Tematică.Anemiile:● Definiție, clasificare.● Anemia feriprivă.● Anemia cronică simplă.● Hemoglobinuria paroxistică nocturnă.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 3, anul I, V: Boli hematologice maligneNr. ore curs: 1541.Tematica cursLeucemii acute:● Leucemii acute limfoide.● Leucemii bifenotipice și bilineale.Sindroame mieloproliferalive cronice:● Policitemia Vera.● Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză.● Sindroame mieloproliferative de tranziție● Boala Hodgkin● Limfoproliferările cu celulă T– Leucemiile cronice cu celulă T (Leucemia cu celule mari granulare, prolimfocitară cu celulă T, etc)– Limfoamele cu celulă T nodale și extranodale● Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice.Utilizarea terapeutică a citokinelor și anticorpilor monoclonali:● Eritropoietina.● Anticorpi monoclonali.Chimioterapia în hemato-oncologie: Principii, clasificare, mecanisme de acțiune2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 720Tematică.● Pneumoniile.● Astmul bronșic.● Pleureziile.● Tuberculoza pulmonară.● Angina pectorală.● Insuficiență cardiacă.● Edemul pulmonar acut.● Endocardita lentă.● Vasculite.● Resuscitarea cardiorespiratorie.● Lupusul eritematos diseminat.● Cancerul gastric.● Sindromul de malabsorbție.● Hepatita cronică.● Cancerul hepatic.● Sindroamele diareice.● Insuficiență renală acută și cronică.● Litiaza renală.● Diabetul zaharat.● Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice. Stările hiperosmolare.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 5, anul II și opțional anul III- Hematologie de LaboratorNr. ore curs: 481.Hematopoieza: generalități, celula stem, noțiunea de micromediu; hematopoieza în diferite etape fiziologiceb.Structura ganglionului limfatic, splinei, etcd.Seria granulocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiif.Seria monocit-macrofagică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcțiih.Analiza automată a celulelor sanguine.i.Seria leucocitară – număr de leucocite (WBC), formula leucocitarăk.Erori și avantaje ale analizei automate a celulelor sanguinem.Citometria în Flux în Hematologie: Principii și aplicații clinicen.Sortarea prin citometrie în flux.p.Diagnosticul leucemiilor acute.r.Studiul subpopulațiilor limfocitare. Aplicații.t.Diagnosticul hemoglobinuriei paroxistice nocturne (HPN)Istoric.w.Efectuarea culturilor. Fixarea. Prepararea lamelor. Colorațiile.y.Cariotipareaaa.Tulburări de structură și număr al cromozomilorcc.Principii de genetică moleculară. Biologia Moleculară în Hematologie: Principii și aplicații clinice. Oncogene în hematologiedd.Principii de bază. Structura ADN. Cromozomi și gene. Diversitatea genomică. Modificări patologice ale genelor.ff.Diagnosticul molecular: southern-blot, northern-blot; hibridizare în situ; microarray; PCR; analiza funcției genelor.Leucemiile acute. Clasificări FAB, WHO.ii.Leucemiile acute/Diagnosticul formelor individualekk.Sindroamele mielodisplazice. Clasificări FAB, WHO.mm.Sindroamele mieloproliferative cronice/Clasificarea WHO și clasificările semimoleculareoo.Sindroamele mieloproliferative cronice/Diagnosticul diferitelor entitățiqq.Boala Hodgkin/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laboratorss.Limfoamele nonhodgkiniene T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.uu.Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Clasificări/Entitățiww.Hemostaza:● Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare)● Reglarea hemostazei și fibrinolizei> Teste pentru faza de coagulare> Teste pentru funcția factorului XIII> Dozarea factorilor de coagulare> Teste automate de coagulare– Evaluarea inițială de laborator a coagulării> Teste de screening> Trombocitopenie> Afecțiuni calitative ale hemostazei> Afecțiuni ale căii comune a coagulării> Afecțiuni cu testele de screening normaleObiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 6, anul III Neurologie (1 lună)Nr. ore curs: 161.● Sindromul extrapiramidal.● Sindromul meningeal.● Hemoragia intracraniană și Accidentul vascular cerebral.● Tumorile cerebrale.● Polineuropatiile.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 7, anul III,: Boli infecțioaseNr. ore curs: 161.● Identificarea de laborator a agenților infecțioși.● Sepsisul.● Infecția cu HIV.● Toxoplasmoza.● Enterocolitele infecțioase.● Infecțiile la gazde imunocompromise.● Vaccinările (indicații, contraindicații, limite).Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 8, anul III și opțional anul III: Hemobiologie și hematologie transfuzionalăNr. ore curs: 241.● Sistemul HLA – imunogenetică, nomenclatură, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare.● Indicațiile terapiei transfuzionale.● Securitatea transfuzională de la donor la pacient● Evoluția bolilor infecțioase transmise prin transfuzie.● Sângele – materie primă pentru produși terapeutici salvatori de viață● Managementul calității în hemoterapieObiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 9, anul III, BioeticaNr. ore curs: 81.● Greșeli și erori în practica medicală● Probleme etice în genetică și genomică2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulele opționale sunt:– Hematologie de Laborator (inclusiv opțiune anatomo-patologică, flowcitometrie, biologie moleculară) – 3 luni – cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu– Hemobiologie și hematologie transfuzională – 3 luni – cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu– Anestezie – Terapie Intensivă – 2 luni +
Tematică +
Terapie intensivăNr. ore practică: 160Tematică.● Terapia durerii: Opiacee; Alte analgetice● Terapia intensivă neurologică– Edemul cerebral– Stările de agitație acută– Stările de comă – Metabolica– Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice: Subarahnoidiană, Intracerebrală, Epidurală● Terapie intensive digestivă– Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică– Insuficiență hepatică acută fulminantă– Hemoragiile digestive superioare– Hemoragiile digestive inferioare● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei2.Nr. ore practică: 480Tematică.● Proprietățile biologice ale celulei stem hematopoetice● Alegerea donatorului în funcție de tipizarea HLA și sursa de celule stem● Suportul transfuzional la pacienții cu transplant de celule stem● Complicațiile precoce posttransplant● Reconstituirea imunității după allotransplantul de celule stem● Monitorizarea moleculară după transplant (BMR și Chimerism)● Indicațiile generale în practica curentă de auto și allotransplant de celule stem● Transplantul de celule stem în leucemia acută limfoblastică● Transplantul de celule stem în leucemia mieloida cronică și sindroame mieloproliferative cronice● Transplantul de celule stem în mielomul multiplu● Transplantul de celule stem în limfoame● Transplantul de celule stem în boli autoimune● Celulele stem în medicina regenerativăObiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 11, anul IV: Tulburări de coagulareNr. ore curs: 481.Hemostaza:– Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare).– Hemostaza fiziologică și fibrinoliza.– Reglarea hemostazei și fibrinolizei. Eliminare– Explorarea hemostazei și fibrinolizei.2.Trombocitopatii ereditare și dobândite.Hemofiliile și afecțiunile înrudite.Coagularea intravasculară diseminată.Trombofiliile.3.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a modulelor de pregătire.Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:● Puncții medulare/biopsii osteomedulare: ….. 200● Diagnostice boli hematologice nonmaligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ….. 500● Stabilire strategii terapeutice în boli hematologice ….. 500 +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:La sfârșitul anului I de pregătire medicul rezident:● Cunoaște procedurile și circuitele funcționale unei secții de hematologie● Învață sistemele de operare informatică specifice● Deprinde abilități de comunicare cu pacientul, conștientizează importanța confidențialității actului medical, are o atitudine respectuoasă și condescendentă față de pacient și de patologia sa● Efectuează examenul obiectiv● Interpretează o hemoleucogramă, biochimie, tablou sanguin● Efectuează epicrize, scrisori medicale, recomandări specifice specializării.● Deține noțiunile teoretice și practice aferente fiecărui modul● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)● Stabilește scheme de investigații paraclinice și de diagnostic, interpretează rezultatele investigațiilor – (medulograma, BOM, imunofenotipare, cariotip)● Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioareLa sfârșitul anului III de pregătire medicul rezident:● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modul/specialitate● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare● Poate să gestioneze independent pacienți hematologici în spitalizare de zi sau pacienți hematologici în urmărire cronică care urmează tratamente în protocoale demarate deja (de către "senior")● Poate să interpreteze testele specifice hemobiologiei și hematologiei transfuzionale● Deține noțiuni care vizează terapiile/moleculele, procedurile de ultima oră● Poate stabili un prognostic în funcție de patologia și particularitatea cazului.● Urmărește evoluția pacienților și are capacitatea de a tria cazurile în funcție de severitatea lor● Răspunde la solicitările de urgență și deține noțiuni care vizează menținerea funcțiilor vitale● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Hematologie:– Va efectua puncțiile medulare și biopsiile osteomedulare, necesare diagnosticului bolilor hematologice.– Va interpreta rezultatele testelor specifice de laborator hematologic– Va stabili diagnostic complet și corect al unei boli hematologice maligne sau nonmaligne– Va stabili schema terapeutică corespunzătoare conform ghidurilor naționale și internaționale pentru fiecare pacient cu boală hematologică– Va monitoriza corect pacienții cu boli hematologice +
TEMATICA DE EXAMENPROBA SCRISĂ1.Hematopoieza: definiție; hematopoieza embrio-fetală, la adulți și la vârstnici; conceptul de celula-stem; factori de creștere hematopoietici; modele de studiu în vitro ale hematopoiezei.3.Hemoglobinele normale: speciile moleculare, ontogeneza hemoglobinelor; structura moleculei de hemoglobină; sinteza hemoglobinei; funcțiile hemoglobinei; catabolismul hemoglobinei; metodele de studiu ale hemoglobinei.5.Seria granulocitară: granulopoieza, ciclul de viață al granulocitelor; elementele structurale de bază; metabolismul și funcțiile granulocitelor; metode de studiu ale granulocitelor.7.Seria monocito-macrofagică: monocitopoieza, ciclul de viață, repartiția și tipurile morfofuncționale de celule monocito-macrofagice; funcțiile celulelor seriei monocito- macrofagice; metode de studiu al celulelor monocito-macrofagice.9.Factorii coagulării și ai fibrinolizei: structura, producție, durata de viață.11.Răspunsul imun: caractere fundamentale, modele de răspuns, etapele răspunsului, evaluarea în clinică a statusului imun; antigenele de histocompatibilitate și imunitatea antigrefă, determinarea compatibilității donator/receptor de grefă.13.Elemente de genetică: ADN-ul și codul genetic, ciclul celular, reglarea ciclului celular, protooncogenele, rearanjarea genelor. Depistarea mutațiilor pentru uzul clinic: la nivel cromozomial (examenul citogenetic) și la nivel molecular.15.Anemiile hipocrome.17.Anemiile megaloblastice.19.Sindromul mielodisplazic.21.Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.23.Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.25.Limfoamele maligne non-Hodgkin.27.Terapia cu agenți inductori de diferențiere în hematologie.29.Allo- și autotransplantul de măduvă osoasă în bolile hematologice: principii și indicații.31.Sindroame de deficit imun ereditare și dobândite (patogeneza, clasificare, identificare, principii de terapie).33.Hemofiliile și boala von Willebrand.35.Purpura trombocitopenică trombohemolitică.37.Sindromul de fibrinoliză primară.39.PROBA CLINICĂ de hematologie1.Anemiile hemolitice.3.Sindromul mieloproliferativ cronic.5.Leucemiile acute.7.Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.9.Limfoamele maligne non-Hodgkin.11.Hemofiliile și boala von Willebrand.13.Purpura trombocitopenică trombohemolitică.15.PROBA CLINICĂ de medicină internă1.Astmul bronșic.3.Cordul pulmonar cronic.5.Pleureziile.7.Tulburările de ritm și de conducere ale inimii.9.Endocardita.11.Hipertensiunea arterială.13.Ulcerul gastric și duodenal.15.Colita ulceroasă.17.Hepatita cronică.19.Insuficiență hepatică.21.Glomerulonefrita cronică.23.Insuficiență renală acută.25.Pielonefrita cronică.27.Diabetul zaharat.29.Colecistitele.31.Tromboflebitele.d.Interpretarea unei radiografii (radiografie toracică, radiografie osoasă, radiografie de tract digestiv, urografie).2.Interpretarea unei echografii abdominale.4.Electroforeza, imunoelectroforeza, dozarea imunoglobulinelor serice: interpretarea unor buletine.6.Explorări funcționale respiratorii: interpretarea unui buletin de analiză.8.Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de măduvă osoasă.10.Interpretarea unui buletin cu teste de hemostază.12.Anemii hemolitice endoeritrocitare: interpretarea testelor de diagnostic.14.Explorarea în clinică a imunității humorale și celulare: interpretarea unui buletin.16.Examinarea LCR: interpretarea unui buletin de analiză.18.Diagnosticul molecular al hemopatiilor maligneBaremul de manevre, tehnici și activități practice● Examen clinic-1500● Puncții aspiratorii ale măduvei osoase – 200● Toracenteza – 5● Puncție lombară – 10● Interpretarea EKG – 100● Interpretarea unei tomografii computerizate – 50● Interpretarea puncției biopsie hepatică – 10● Fenotiparea în sisteme eritrocitare – 50– Determinarea grupe sanguine OAB,– Determinări factor RhD standard.– False reacții în determinarea grupelor OAB și RhD.● Teste de histo-compatibilitate majoră (serologie, PCR) – 10● Teste de compatibilitate leuco- trombocitară. – 5● Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie. – 10● Monitorizare pulsoximetrie – 100● Interpretarea datelor echilibrului acidobazic – 30● Instalarea de sonde nazo-gastrice – 10● Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare – 20● Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. – 50● Imunofenotiparea – examinare și interpretare analize – 100● Explorarea de biologie moleculară în hematologie – examinare și interpretare analize – 50 +
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN HEMATOLOGIERespectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr. 916/2006.O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.Cunoaște prevederile HG nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE
2016 +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEIMedicii de familie sunt medici specialiști educați în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue și comprehensive oricărei persoane care necesită asistență medicală, fără deosebire de vârstă, sex și boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar și cultural al acesteia, respectând autonomia pacienților lor. Medicii de familie au responsabilitate profesională față de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali și existențiali, folosind cunoștințele și încrederea născute din contactele repetate. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE GENERALE ALE REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ A FAMILIEIScopul rezidențiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialiști cu un nivel al competenței clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidențiat.Programul de pregătire în rezidențiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili:● Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber și nelimitat pacienților lor și ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vârstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză.● Să își însușească metodele de abordare integrală a pacientului în relație cu mediul său de viață și de muncă și de abordare centrată pe persoană și orientată către individ, familia și comunitatea din care acesta provine.● Să cunoască foarte bine particularitățile și nevoile fiecărei etape de viață.● Să își însușească și să aplice metodele specifice de rezolvare a urgențelor și a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților.● Să ia în considerare prevalența și incidența bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor.● Să știe să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistența medicală secundară.● Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ținând cont de particularitățile fiecărui bolnav.● Să folosească eficient resursele coordonând asistența medicală, colaborând cu ceilalți profesioniști din asistența medicală primară și asigurând interfața cu alte specialități, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului când este necesar.● Să cunoască posibilitățile și limitele MF.● Să stabilească cele mai adecvate relații cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienților săi.● Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală și existențială. +
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEIÎn baza Ordinului ……, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești – ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.

 Durata stagiului
Medicină de familie – obligatoriu prima parte a stagiului Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural 5 luni
Oncologie Clinică/secție de specialitate 2 luni
Cardiologie De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate 1 lună
Dermatologie De preferat ambulatoriul de specialitate 1 lună
Psihiatrie De preferat ambulatoriul de specialitate 5 luni
Obstetrică – ginecologie Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă 2 luni
Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă 18 luni.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. +
MEDICINA FAMILIEI; ANUL I – 6 LUNI +
PROBLEME GENERALEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice funcțiile și caracteristicile medicinei de familie● realizeze managementul primului contact cu pacienții, în cadrul asistenței medicale primare● cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție● enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie● identifice principiile promovării sănătății și medicinii preventive● facă diferența între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală● cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.II.Introducere în problematica M. F.2.Caracteristicile și particularitățile M. F.4.Principiile M. F. și funcțiile M. F.6.Competențele medicinei de familie8.Principiile promovării sănătății10.Consultația în M. F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici12.Aptitudini de bază ale M. F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor14.Problemele medicale ale omului sănătos16.Nevoile medicale ale fiecărei etape18.Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate20.Continuitatea în îngrijirea persoanei22.Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe24.Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M. F.26.Informatică medicală – cadrul general privind informatizarea cabinetului28.Relațiile M. F. cu celelalte specialitățiIII.Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru2.Participarea la consultațiile preventive4.Acordarea primului ajutor medical6.Analiza unor probleme epidemiologice8.Asistența medicală a copilului10.Asistența medicală a bătrânului +
PROBLEME SPECIFICE – 60 OREObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice factorii de risc ai persoanei● enumere modalitățile de supraveghere ale adulților pentru prevenirea îmbolnăvirilorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool)3.Evaluarea și managementul riscului oncologic (sân, col uterin, colon, etc.)5.Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz, accidentele prin cădere la vârstnic, imunochemoprofilaxii7.Teme activități practice1.Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroid/tehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale)3.Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SCORE)5.Examen clinic al sânului7.Utilizare și interpretare scor FAGERSTROM9.Prelevare frotiu Babeș Papanicolau11.Intervenție scurtă pentru alcool și fumat13.MODULUL 2: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA COPII ȘI ADOLESCENȚII.● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană● colaboreze și să comunice în mod eficient și adecvat cu: pacienți, colegi, consultanți, asistenți medicali, profesioniști din domeniul sănătății, consultanți în alăptareTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Principii de alimentație ale copilului 0-2 ani (alimentația la sân și alimentația complementară)3.Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea5.Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil7.Teme activități practice1.Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului3.Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării5.Realizarea catagrafiei de vaccinare7.MODULUL 3: ATITUDINEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN FAȚA URGENȚELOR COMUNEI.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale3.Managementul principalelor urgențe – principii, suport vital de bază – dispnee, reacție anafilactică, lipotimie, sângerare, durerea acutăIII.Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2.Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4.Tehnica efectuării masajului cardiac extern6.MODULUL 4: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIEI MEDICALE DIN LITERATURĂ – MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI (MBD)I.● enunțe criteriile de clasificare a dovezii științifice● enumere principalele trăsături ale studiilor științifice● caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul săuTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Informația științifică: accesul la informații/date științifice medicale, baze de date internaționale3.Analiză critică a informației medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii științifice (recenzii sistematice, meta-analize)5.Teme activități practice1.Identificarea și formularea problemei clinice3.Tipuri de studii științifice5.Analiză critică a articolelor științificeObiective specificeLa sfârșitul programului educațional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:● cunoască elemente de organizare și funcționare a cabinetului M. F.● enumere tipurile de management în medicina de familie● identifice metode de îmbunătățire a managementului financiar● cunoască pașii și condițiile necesare înființării și funcționării unui cabinet de medicină de familieII.Noțiuni uzuale în management2.Funcțiile managementului4.Planul afacerii – înființarea și funcționarea cabinetului6.MODULUL 6: MEDICINA DE FAMILIE ÎN RURAL – MINIM 2 SĂPTĂMÂNII.● dobândească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom,● ofere servicii medicale de urgență în cabinet și în afara cabinetului● colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural● dobândească cunoștințe și abilități de continuare a educației medicale în condiții de izolare● colaboreze cu serviciile de asistență socială și comunitară, cu autoritățile localeII.Particularități ale practicii în mediul rural, relațiile intracomunitare, nivelul de educație, igienă, relațiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunității, tradiții, obiceiuri locale, bariere și soluții2.Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici)4.Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă6.Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate8.Point of care test (POCT)10.Telemedicina, resurse online12.Rolul medicului de familie în depistarea și administrarea tratamentului pentru tuberculoză14.Teme activități practice1.Incizia și drenajul unui abces3.Triaj epidemiologic5.Asistarea unei nașteri7.Educație medicală în școală și comunitate9.MODULUL 7: LEGISLAȚIE MEDICALĂI.● ierarhizeze legislația și să extragă ceea ce este important pentru desfășurarea în condiții optime a activității cabinetuluiTematica cursului adaptată obiectivelor specifice1.Dreptul pacientului la informația medicală3.Acordul pacientului informat5.Dreptul pacientului în domeniul reproducerii7.Dreptul la a doua opinie medicală9.Calitatea serviciilor medicale11.Asigurarea de malpraxis +
SPECIALITĂȚI CLINICE +
MEDICINĂ INTERNĂ – 5 LUNIObiective specificeLa sfârșitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiuni medicale● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare și să stabilească managementul lor● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicaleII.Infecții: infecții acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronșite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronșiectazii, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară2.Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii4.Cancer bronhopulmonar6.Digestive1.Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal3.Biliare: colecistite, litiaza veziculară5.Renale1.Nefropatii tubulo-interstițiale3.Insuficiența renală acută5.Reumatologie1.Boli degenerative: artrozele, spondilozele și discopatia lombară3.Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificatăAnemiile2.Leucemiile și bolile mieloproliferative4.Mielomul multiplu6.Alergologice1.Manifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii – cu etiologii multiple, urticariaIII.Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv2.Interpretarea principalelor date paraclinice – de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic4.Regimul alimentar al pacientului digestiv – alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă6.Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară. +
PEDIATRIE ȘI NEONATOLOGIE – 5 LUNIObiective specificeLa sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să:● recunoască și să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice● facă anamneza și examenul clinic la nou născut, copil 0-1 an, preșcolar, școlar, adolescent● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă● enumere principalele cauze ale creșterii și dezvoltării în minus sau în exces la copil● enunțe criteriile de diagnostic clinic și managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă și regurgitațiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) și patologia neonatală (fractură de humerus și claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de șold, infecția neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului și prematurului, stenoza pilorică)● recunoască copilul abuzat, cu dependențe, cu retard, cu tulburări de comportament și să știe cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială● decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistență medicală secundare sau terțiareTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)1.Obezitatea3.Diabetul zaharat5.Malformațiile congenitale7.Reumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile9.Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil11.Stomatitele, glositele și cheilitele13.Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică15.Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comeleIII.Examinarea clinică a nou-născutului și copilului2.Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului4.Instalarea unui cateter venos6.Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic8.Interpretarea probelor funcționale respiratorii10.Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii12.Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți +
ONCOLOGIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul stagiului de Oncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune oncologică● identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.3.Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie5.Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice7.Tratamentele paleative în cancer9.Alimentația în oncologie11.Leziunile precursoare ale malignității: definiție, clasificare, diagnostic, tratament13.Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial și al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase și de țesuturi moi superficiale.III.Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic2.Examenul general al tegumentelor și mucoaselor4.Examinarea sânului6.Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic8.Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor, prima intervenție în cabinet, criterii de trimitere la oncolog10.Regimul alimentar al pacientului oncologic +
CARDIOLOGIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● identifice factorii de risc cardiovasculari● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară● efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus● interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter de EKG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore● facă managementul afecțiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale și venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Cardiopatia ischemică, pacientul post IMA3.Tulburări de ritm și de conducere5.Boala arterială periferică7.Ischemia mezenterică9.Boala cerebrovasculară11.Dislipidemiile13.Ghiduri actuale de prevențieIII.Anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară2.Analizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice pacientului cardiac4.Efectuarea și interpretarea EKG de repaus6.Analizarea și interpretarea radiografiei cardiopulmonare8.Diagnostic diferențial și management în semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitațiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen)10.Conduita terapeutică și monitorizarea pe termen lung a pacientului post IMA12.Măsuri de prim ajutor în urgențele cardiovasculare +
BOLI INFECȚIOASE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu patologie infecțioasă● enumere principiile terapiei antiinfecțioase specifice● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică în principalele boli infecțioase abordate în medicina de familie● enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorieTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Patologia infecțioasă: infecțiile căilor respiratorii (faringite, laringite, traheobronșite, pneumonii), infecțiile în sfera ORL (otite, sinuzite), infecții cutaneo-mucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecția cu H. pylori, parazitoze digestive), infecții ale sistemului nervos central3.Managementul urgențelor infecțioase: toxiinfecția alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupțiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisulIII.Examinarea pacientului cu boală infecțioasă: examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital2.Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicația simptomatică în patologia infecțioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc.), medicația antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecțioasă, trusă și manopere de urgență în șoc +
DERMATOVENEROLOGIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Dermatita de contact3.Infecțiile pielii și țesutului subcutanat5.Eczema sugarului și a copilului mic7.Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare9.Boli cu transmitere sexuală11.Pemfigus13.Tumori cutanate benigne și maligne15.Pediculoza17.Boli buloase19.Teme activități practice (50 ore)1.Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice3.Semne importante pentru diagnosticul clinic5.Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate +
DIABET ZAHARAT, AFECȚIUNI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI ENDOCRINOLOGIE – 2 LUNIObiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)1.Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale3.Acromegalia5.Neurohipofiză – secreție hormonală și efectele sale biologice7.Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, gușa – simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele)9.Patologia corticosuprarenalelor – (sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală, hipofuncție corticosuprarenală)11.Patologia gonadelor13.Menopauza15.Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre17.Screeningul familial în bolile metabolice19.Diabet zaharat rezistent la insulină21.Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie, management,23.Dislipidemiile25.Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentarIII.Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție2.Principalele dozări hormonale4.Imagistica: scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de șa turcească, pumn6.Explorarea funcțională a pancreasului endocrin8.Examinarea piciorului diabetic10.Realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați12.Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicațiilor, profilaxia primară și secundară a comorbidităților +
NEUROLOGIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în neurologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului cu afecțiune neurologică● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, și paralitic● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate● integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic: puncția lombară, CT/RMN,Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1.Vertijul3.Boala Parkinson5.Scleroza multiplă7.Accidentele vasculare cerebrale9.Demențele, comaIII.Anamneza și istoricul personal/familial al pacientului neurologic2.Examinarea pacientului neurologic: inspecția statusului postural și neuromuscular, inspecția mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice.4.Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie, boala Parkinson, scleroza în plăci, demențe, neuropatii. +
PSIHIATRIE – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil● recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii● enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice și psiho-somatice● enunțe criteriile de a iniția și monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice● identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia ușoară și medie, anxietatea și atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare – bulimia, anorexia, problemele de cuplu)II.Depresia, suicidul și tentativă de suicid2.Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice4.Neurastenia și tulburările de somatizare6.Stresul8.Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism)10.Teme activități practice (50 ore)1.Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie3.Evaluarea rețelei de suport social, rolul MF în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice5.Evaluarea riscului suicidar7.Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme +
CHIRURGIE GENERALĂ – 2 LUNIObiective specificeLa sfârșitul stagiului de chirurgie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● facă anamneza, examenul clinic local și general în afecțiuni chirurgicale● fie capabil să execute manopere de mică chirurgie● identifice și să rezolve optim urgența chirurgicală și traumatică, oftalmologică, orl, urologică● cunoască diferențele de abordare a patologiei orl la copil și adultTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)Chirurgie generală1.Arsurile, degerăturile3.Managementul semnelor și simptomelor afecțiunilor abdominale: durere abdominală, greața, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia5.ORL1.Diagnosticul și conduita terapeutică în: afecțiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) și cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite3.Primul ajutor în urgențe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera ORL, prezența corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieniManagementul blefaritei, conjunctivitelor acute și cronice, infecțioase sau alergice, scleritei și episcleritei și a șalazionului2.Traumatisme fizice, chimice și termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare4.Urologie1.Adenom de prostată3.Boli inflamatorii ale organelor genitale masculineManagementul în: fracturi, luxații, entorse, contuzii, plăgi, retenția de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor și nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, șoc caloric și hipotermic, afecțiuni ale discului intervertebral2.III.Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia2.Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic4.Denudare venoasă periferică6.Extragere corp străin sfera ORL8.Spălătura auriculară, oculară, gastrică10.Anestezia locală12.Incizia, drenajul, pansamentul unui abces14.Pansamentul unei arsuri, degerături16.Sutura plăgilor superficiale și pansamente18.Spălătura gastrică, paracenteza +
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE – 2 LUNIObiective specificeLa sfârșitul stagiului de obstetrică – ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viață sănătos și educația sexuală a preadolescentului, adolescentului și femeii adulte● ofere consiliere și să recomande metode de contracepție pentru planificare familială;● descrie modul de abordare a pacientei în situații particulare probleme psihice, medicolegale, vârsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale● descrie colaborarea cu alte specialități în abordarea femeii cu afecțiuni ginecologice● cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III● cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele● facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moaleTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)1.Boli infecțioase ale tractului genital3.Managementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual)5.Patologia sânului7.Managementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc9.Managementul în urgențele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie)11.Teme activități practice (100 ore)1.Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș-Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPV3.Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin5.Epiziotomia, epiziorafia, colporafia7.Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol9.Managementul hemoragiilor genitale +
MEDICINĂ DE URGENȚĂ (2 LUNI)Obiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență● identifice pacientul critic cât mai rapid posibil● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicaleII.Evaluarea primară și secundară a pacientului2.Monitorizarea pacientului – funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică4.Tehnici de suport ventilator artificial6.Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei8.Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului10.Particularități de management în urgențele geriatrice12.Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică14.Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon16.Teme activități practice (100 ore)1.Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare – cateter Foley3.Defibrilarea – Cardioversia – defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin)5.Imobilizarea fracturilor și luxațiilor +
MEDICINA FAMILIEI; ANUL IV – 18 LUNIObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● abordeze holistic pacienții● cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice● aplice prevederile programului național de imunizări● elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecvente din practica medicinii de familie● efectueze un plan de tratament ținând cont de sinteza terapeutică a pacientului● pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației● cunoască domeniul, indicațiile și limitele psihoterapiei● integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient● dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familieII.Structura și funcțiile familiei2.Aspectele medicale rezultate din problemele familiei4.Sinteza diagnostică și terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor6.Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală8.Asistența medicală la domiciliu10.Importanța comunicării în M. F.12.Îngrijirile paleative14.Legislația în practica MF. Drepturile pacientului. Obligațiile M. F. Probleme de etică și deontologie. Răspunderea M. F.16.Teme activități practice (450 ore)1.Conduita în fața principalelor sindroame clinice – febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)3.Efectuarea de consultații independent5.Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: Analiza unor cazuri interdisciplinare7.Analiza unor familii cu probleme medicale9.Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condițiile de necesitate11.Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă13.Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate15.Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor17.Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.) +
PROBLEME SPECIFICE – CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE) +
MODULUL 1: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIEObiective specificeLa sfârșitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze anamneza pacientului vârstnic● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vârstnic● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laboratorTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului-, principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vârstnicului3.Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere)5.Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic7.Incontinența urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară9.Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare11.Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo-kineto-fizioterapie13.Teme activități practice1.Examen clinic al vârstnicului3.Interpretarea hemograme, explorări paraclinice (biochimie, imunologie)5.Plan de nutriție7.Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentos +
MODULUL 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BOLILOR CRONICEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice● execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familieII.Managementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calității îngrijirii pacienților cronici2.Managementul integrat al pacienților cu afecțiuni bronho obstructive croniceIII.Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici5.Testarea sensibilității cu monofilament7.Efectuarea și interpretarea spirometriei9.Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă braț +
MODULUL 3: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN MEDICINA DE FAMILIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● recunoască competențele specifice medicinii de familie● dobândească înțelegerea specificului consultației în medicina de familieII.Consultația structurată în MF2.Îngrijirea centrată pe persoană4.Valori culturale și tradiții – medicina holistică6.Practica medicală în siguranță8.Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet10.Îngrijiri paleative12.Noțiuni de bază în psihoterapie +
MODULUL 4: PSIHOTERAPIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil● definească termenul/domeniul de psihoterapie● știe ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie● enumere câteva tipuri/metode de psihoterapieII.Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut2.Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapie/consiliere/psihologie4.Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei6.Tipuri/metode de psihoterapieIII.Cum se desfășoară o ședință de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident)2.Empatia – rolul ei în relația terapeutică, cum să fim empatici. +
MODULUL 5: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN VACCINOLOGIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil● cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin● cunoască tipurile de vaccin● cunoască vârsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze● cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse● cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea● enumere vaccinurile opționaleTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat3.Teme activități practice1.Administrarea unui vaccin3.Întocmirea unei scheme de recuperare +
MODULUL 6: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A REPRODUCERIIObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:● Îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarciniII.Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție2.Consilierea gravidei – suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere4.Teme activități practice1.Completarea documentelor medicale legate de sarcină +
MODULUL 7: STRATEGIA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ ÎN PROBLEMELE MEDICALE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:● dovedească înțelegerea gândirii clinice în ambulator● realizeze un diagnostic prezumtiv precoce● pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, ORL, oftalmologice și ale aparatului articularII.Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator2.Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute4.Chestionare utile în practica medicului de familieIII.Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteo-articular2.Educația pacientului pe probleme specifice +
MODULUL 8: COMUNICARE ȘI LEADERSHIPObiective specificeLa sfârșitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil:● conștientizeze importanța unei comunicări eficiente● utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare● Își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare● preîntâmpine posibilele conflicte ce pot apărea● comunice eficient în situații speciale● dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației● fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical propriu● demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de comunicare)II.Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă – emițător versus receptor, modele de relații medic – pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART, motivația schimbării, bariere în comunicare)2.Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi4.Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri)6.Feedbackul8.Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership10.Teme activități practice1.Tipuri de limbaj3.Furnizarea veștilor rele (boală, deces)5.Feedback – a da și a primi7.Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivă +
MODULUL 9: NOȚIUNI DE INFORMATICĂ MEDICALĂ APLICATE PENTRU MEDICUL DE FAMILIE. MANAGEMENTUL DATELORObiective specificeLa sfârșitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicații de tip office)● utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet● cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru educație medicală continuă și comunicare● utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedback sau asistență de specialitateTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-center-ul, sisteme de control la distanță, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte3.Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru5.Teme activități practice1.Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10 varianta 999) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet3.Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii)5.Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e-learning +
MODULUL 10: ULTRASONOGRAFIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ – 1 LUNĂObiective specificeLa sfârșitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● știe să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secțiune, setarea echipamentului, tehnică).● participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare.● identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor)II.Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje)2.Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și planuri standard ultrasonografice)4.Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal)6.Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale)8.Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale.10.Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări12.Teme activități practice1.Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte3.Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care Ultrasonography – PoC-US" – sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale5.Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior – rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin7.Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară9.Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie11.Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară, obstetrică și ginecologie în practica medicului de familie13.Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinic +
MODULUL 11: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE MEDICALĂ. ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● enumere tipurile de studii caracteristicile lor● recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale● cunoască tabelul de contingență (2×2) și semnificația lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivă/negativă)II.Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice2.Tipuri de studii4.Teme activități practice1.Proiectarea unui studiu analitic3.Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Rațio, risc relativ +
MODULUL 12: BIOETICĂ – 2 SĂPTĂMÂNIObiective specificeLa sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:● Înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală● conștientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidențialității, nediscriminăriiTematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)3.Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală5.Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative7.Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice9.Teme activități practice1.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice5.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete7.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete +
MODULUL 13: DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ A MEDICULUI DE FAMILIEObiective specificeLa sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:● Înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul viețiiII.Identificarea nevoilor de formare2.Teme activități practice1.Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei3.Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională +
FIȘĂ POST REZIDENȚI MEDICINA FAMILIEIÎn anul I de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienților, cu alți colegi rezidenți3.Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS5.Învață să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile7.Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizate/register medicale specifice)9.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)11.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare13.În anul II de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3.Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.)7.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9.În anul III de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat3.Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame5.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)7.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:1.Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienților, cu alți colegi rezidenți sau/și specialiști de Medicină familiei sau alte specialități3.Participă împreună cu grupa de rezidenți o zi pe săptămână la cursuri și ateliere interactive, desfășurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele-cadru didactic, instructor-formator5.Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieții, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de viață sănătos.7.Elaborează independent planul/algoritmul de investigații paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitalicească, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător9.Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale)11.În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare)13.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Cabinetului Medical Individual în care activează15.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare +
Anexa nr. 1Durată. StructurăOrganizarea rezidențiatului de medicină familieiProgramul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.

 Durata stagiului
Medicină de familie – obligatoriu prima parte a stagiului Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural 5 luni
Oncologie Clinică/secție de specialitate 2 luni
Cardiologie De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate 1 lună
Dermatologie De preferat ambulatoriul de specialitate 1 lună
Psihiatrie De preferat ambulatoriul de specialitate 5 luni
Obstetrică – ginecologie Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă 2 luni
Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă 18 luni.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi.Recomandări organizatorice generale● Pregătirea vocațională prin rezidențiatul de Medicina Familiei este coordonată de către Ministerul Sănătății prin Universitățile de Medicină și Farmacie și Facultățile de Medicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învățământul superior pentru învățământul postuniversitar și rezidențiat. La acest nivel se va face o selecție, pe baza unor criterii unitare, privind experiența profesională și abilitățile practice necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnați pentru activitățile de tutoriat și îndrumare a stagiilor practice.● Medicul tutore trebuie să organizeze o întâlnire săptămânală sau cel puțin bilunară de 2 ore cu grupa de rezidenți, indiferent de stagiul în desfășurare, pentru evaluarea activității de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaționale pentru stagiul în desfășurare și va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenți. Rezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenții desfășoară stagiul practic; pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor educaționale identificate.● În stagii, medicii rezidenți vor fi îndrumați de către: cadre universitare sau medici instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialități sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialități. Un medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenți simultan.● Medicii specialiști care sunt implicați în pregătirea rezidenților de medicina familiei trebuie să cunoască conținutul curriculumului de rezidențiat pentru această specialitate.● Timpul de lucru al tuturor rezidenților pe durata stagiilor va fi același cu al medicului îndrumător, timp de 4 zile pe săptămână, pentru desfășurarea stagiilor practice și o zi de lucru pe săptămână, grupa de 5-8 rezidenți se va reuni la universitatea/facultatea care coordonează programul educațional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere interactive, activitate de evaluare și întâlnirea săptămânală a rezidenților cu tutorele. Toți rezidenții de medicină de familie, indiferent de locul de desfășurare a stagiului practic, au obligația de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicații în funcție de disponibilitățile tehnice.● Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să consemneze toate activitățile zilnice semnificative:– cazuri clinice deosebite consultate în cabinet– date din ghiduri recente de diagnostic și tratament studiate– abilitățile practice (conforme cu curriculum de rezidențiat în medicina familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse etc.– literatura de specialitate studiată.– concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore– nevoile educaționale astfel identificate și– planul propriu de învățare aferent.Recomandări privind desfășurarea stagiilor în cabinetele de medicină familieStagiul de medicină familiei constituie o etapă esențială în formarea rezidenților.Conținutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilitățile medicului de familie.● medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenți trebuie să fie interesați de această activitate, dar să și dețină abilități pedagogice, să aibă un nivel înalt de competență profesională, abilități de comunicare, să participe la educația medicală continuă, să fie preocupați permanent de creșterea calității serviciilor oferite și să dispună de timp pentru această activitate;● cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenți trebuie să se caracterizeze prin: dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate, un număr adecvat de pacienți care să permită rezidenților contactul cu o cazuistică bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfășurarea de activități de cercetare, oferirea de îngrijiri continue; aceste cabinete trebuie să asigure accesul rezidenților la surse de informare: reviste, broșuri, ghiduri de practică, legislație în vigoare;● cabinetele unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiu;● timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al acestuia; activitatea se va desfășura atât în cabinet cât și la domiciliul pacienților în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate).4.Clinicile oferă posibilități multiple de investigare și un management sofisticat multor condiții medicale, servicii care nu sunt accesibile și nici specifice medicinei de familie. Ambulatoriile de specialitate și ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialități asemănătoare pacienților care se adresează medicilor de familie.Spitalele care sunt alese pentru desfășurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecțiuni grave care, deși rar întâlnite în medicina familiei, sunt importante pentru managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atât la patul bolnavului cât și în ambulatoriul clinicii.● rezidenții vor fi pregătiți în clinici universitare sau în spitale județene; acestea trebuie să formuleze și să pună în practică programe educaționale bazate pe obiectivele educaționale specifice din curriculumul de rezidențiat pentru medicina familiei;● spitalele în care rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie să aibă acces la bibliotecă și la facilități educaționale – reviste, broșuri și alte surse de informare;● medicii specialiști care se ocupă de rezidenții de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoare;● la sfârșitul fiecărui stagiu, medicii specialiști îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a rezidenților ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința rezidentului și care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;● instituțiile de învățământ care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează clinicile de stagiu;● durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului și în ambulatoriul de specialitate va fi de 5 ore zilnic. Cu excepția zilelor în care sunt prevăzute întâlnirea cu medicul tutore și cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere și workshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaționale specifice (demonstrații practice și exersare de abilități, prezentări de cazuri, discuții plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.).5.Modalitățile de evaluare sunt:Evaluarea inițialăSe aplică la începutul rezidențiatului în anul I când intră în stagiul de medicina de familie de 6 luni și la finalul stagiului.ScopDeterminarea nivelului inițial de pregătire al rezidentului și evoluția acestuia după cele 6 luni de stagiuObiective:● inițierea și întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului7.● rezidentul completează "Chestionarul de evaluare inițială a rezidentului" transmis de coordonatorul de rezidențiat și formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 10 în funcție de numărul de răspunsuri corecteOBS: evaluarea inițială se anexează la portofoliul rezidentului și constituie baza pentru întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului.Evaluarea intermediară (formativă)Se aplică pe parcursul rezidențiatului, la finele fiecărui stagiu sau la 6 luni în cazul stagiului de medicina familiei.ScopEvaluarea stadiului de pregătire și a nevoilor rezidentuluiObiective:● reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului10.● verificarea caietului rezidentului (feedback din partea formatorului/îndrumătorului de stagiu)● autoevaluarea rezidentuluiEvaluarea finală (sumativă)Se aplică la sfârșitul perioadei de rezidențiat.Scop● Acordarea titlului de medic specialist în M. F. și protecția pacientuluiObiective● evaluarea cunoștințelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar și judecata clinică, diagnosticul și managementul sindroamelor și al simptomelor nespecifice, abordarea holistică și comprehensivă, abilitățile de comunicare, principii de etică, abilități manageriale (anexa 2)Metodologie de evaluare:Evaluarea finală va lua în calcul:● evaluările intermediare – 20% din nota finală● publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol științific original – 10% din nota finală● examinarea finală – examenul de specialitate – 50% din nota finală constând în:1.probă practică – caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult și copil.3.Comisia consultativă de Medicina familiei va propune Ministerului Sănătății aprobarea unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii și de organizare a examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus. +
Anexa nr. 2
PE PARCURSUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIATNume medic rezident …………………..Data evaluării …../….. /…………

 NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) BUN Nu se poate evalua Observații
Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate
Aptitudini de COMUNICARE -deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familieb) – Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) a)c)
5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice.
7. Organizare (eficientă) și management – este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită.

Puncte tari …………………………..De îmbunătățit ………………………..

Semnătura rezident …………………..

+
Anexa nr. 3Nume evaluator ……………………….

EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) (8, 9, 10)
1
2
3
4Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie a) – Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă) c) – Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) b)
6
7
6. EMC – își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc
8. Calificativ general (media celor precedente) Puncte slabe …………………….Alte comentarii …………………………. Semnătura evaluator …………………. +
Anexa nr. 4● Matei D. – sub redacția – Esențialul în Medicina Familiei, ediția a 3-a, Editura Medicală Amaltea București, 2016.● Jompan A. – Medicina Familiei, ed. A IX-a, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.● Ciofu E., Ciofu C. – Esențialul în Pediatrie, ediția a 2-a, Editura Medicală Amaltea, 2002.● Jompan A., Dumitrașcu V. – 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.● www.cnsmf.ro – Managementul astmului. Îndrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică, CNSMF, Editura Infomedica, București, 2009● www.cnsmf.ro – Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în asistența primară din România, București, 2009.
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE În specialitatea NEFROLOGIE +
Introducere:Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge.Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat al stagiului respectiv.La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu.● două probe clinice (1 caz de Medicină internă/Nefrologie și 1 caz de Nefrologie);Examenul de medic specialist/primar în specialitatea Nefrologie se va desfășura doar în Centrele Universitare care pot asigura 1. un minim de 5 candidați și 2. Comisie de examinare cu 3 medici primari nefrologie, cadre de predare în cadrul unei Discipline de Nefrologie (șef de lucrări/conferențiar/profesor). În caz contrar (nu se îndeplinesc cele 2 condiții), candidații vor fi repartizați către alte Centre Universitare din țară, care îndeplinesc condițiile. La examenul de medic specialist, organizat bianual:● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).Examenul de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori.TRUNCHI COMUN – 18 luni● Cardiologie – 3 luni● Diabet, nutriție și boli metabolice – 2 luni● ATI – 2 luni● Bioetică – 1/2 lunăNEFROLOGIE – 42 luni, din care:● Nefrologie – 19,5 luni● Transplant renal – 2,5 luni● Dializă – 9 luni● Ultrasonografia aparatului urinar – 2 luniPrivind stagiul opțional de 3 luni, medicul rezident poate opta între: Nefrologie/Radiologie-Imagistică medicală/Ultrasonografie generală (modul I); alegerea stagiului opțional se va realiza de către medicul rezident cu acordul Coordonatorului de rezidențiat. +
Conținutul stagiilor:TematicaA.Endocarditele2.Pericarditele4.Boala coronariană ischemică6.Insuficiența cardiacă8.Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinoloticăBronhopatiile inflamatoriiBronșitele acuteBronșiectaziileAstmul bronșic12.Pneumonii la gazda imunocompromisăSupurațiile pulmonareAbcesul pulmonar14.Diagnostic diferențialTratament (inclusiv reacții adverse)Emfizemul pulmonar16.Diagnostic diferențial17.Afecțiunile pleureiPleuriteTumori pleuraleInsuficiența respiratorie pneumogenă acută și cronicăSindromul de detresă respiratorieUlcerul gastro-duodenal21.Bolile inflamatorii ale intestinului și colonuluiBoala Crohn23.Sindromul icteric25.Hepatitele cronice27.Tumorile hepatice29.Pancreatitele acute și cronice31.Reumatismul articular acut33.Spondilita ankilopoetică35.Vasculitele sistemice37.Guta39.Sindroame mieloproliferative acute și cronicePolicitemia veraTrombocitemia hemoragicăLeucemii acute mieloideSindroame limfoproliferativ, limfoamele maligneBoala HodgkinLeucemiile limfatice acute și croniceGamapatii monoclonaleMielomul multipluAmiloidozaSindroamele hemoragipare (trombocitopatii, coagulopatii, vasculopatii, CID, fibrinoliza)44.Patologia glandei paratiroide (hiper-/hipoparatiroidismului)46.Patologia neurohipofizei (diabetul insipid, sindromul secreției inadecvate de vasopresină)48.Bacteriemia, septicemia, sepsisul și șocul septicDiabetul zaharat51.Obezitatea53.STAGIUL DE UROLOGIE54.Tumorile aparatului urinar56.STAGIUL DE ATI57.Îngrijirea pacientului cu MODS (sindromul de disfuncție multiplă de organe)59.Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic61.Abordul vascular pentru dializa în urgențăAspecte generale legate de explorarea ultrasonografică (indicații, limite, pregătirea pacientului, tipuri de transductor – alegerea transductorului adecvat, reglarea aparatului, obținerea unei imagini optime, măsurători, redactarea unui buletin ecografic)64.Standardizarea imaginii ultrasonografice – secțiuni elementare. Noțiuni semiologice de bază; diferențierea imaginii normale de cea patologică66.Tipuri și tehnologii noi de examinare ultrasonografică (2D, 3D, 4D, transabdominală/endocavitară, Doppler, cu substanță de contrast, elastografia); noțiuni fundamentale de ultrasonografie Doppler (continuu, pulsat, color și Power)68.Colecistul și căile biliare70.Pancreasul72.Spațiul retroperitoneal (aorta + principalele ramuri, VCI)74.Loje suprarenale76.Prostata – noțiuni generale78.Peritoneul80.STAGIUL DE RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ81.Urografie intravenoasă (UIV) în patologia renală – modalitate de execuție, indicații, contraindicații și interpretare83.Aspecte computer tomograf (CT) în patologia renală85.Aspecte angiografice în patologia renalăIntroducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.NEFROLOGIETematica pentru STAGIILE DE NEFROLOGIE, TERAPIE INTENSIVĂ NEFROLOGICĂ ȘI DIALIZĂ1.Semiologia aparatului urinar3.Tulburările hidrice și electrolitice5.Mecanismele imunologice ale bolilor renale7.Boala renală datorată disproteinemiilor9.Nefropatia diabetică11.Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar)13.Bolile chistice renale15.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza17.Nefropatii vasculare19.Injuria renală acută (inclusiv sindromul hepatorenal)21.Tumorile renale23.Metode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală)25.Principii de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi27.Tematica pentru STAGIUL DE ULTRASONOGRAFIE A APARATULUI URINAR1.Anatomia ecografică a aparatului urinar3.Ultrasonografia rinichiului în nefropatia diabetică5.Ultrasonografia rinichiului în bolile chistice7.Ultrasonografia aparatului urinar în infecțiile de tract urinar9.Ultrasonografia rinichiului în insuficiența renală acută11.Ultrasonografia rinichiului la pacientul dializat13.Ultrasonografia tumorilor renale15.Ultrasonografia patologiei prostatei17.Elastografia aparatului urinar. Noțiuni introductive● Particularități epidemiologice, clinice și terapeutice ale bolilor renale la populația pediatrică● Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat● Evoluția rinichiului transplantat. Mijloace și metode de evaluare a grefei renale● Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament● Tipuri de abord vascular permanent, complicații, tratamentII.MANEVRE● Toracenteza● Resuscitarea cardio-respiratorie● Inserția, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea și monitorizarea accesului vascular.● Electrocardiograma● Oscilometrie● Perfuzia de sânge și derivate● Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate)● Puncția biopsie renală● Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)● Desfășurarea schimburilor la pacienții dializați peritoneal● Montarea sondei uretro-vezicaleB.● Examenul de spută● Explorări funcționale respiratorii● Monitorizarea ambulatorie a electrocardiogramei și tensiunii arteriale● Electrocardiograma● Hemocultură● Fundul de ochi● Teste de hepatocitoliză● Markeri ai infecțiilor cu virusuri hepatice și HIV● Hemoleucograma● Parametrii echilibrului acido-bazic● Lipidograma● Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2● Investigații imagistice specifice (radiografia cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorări imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)● Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore● Probe funcționale glomerulare● Puncția biopsie renală – interpretarea rezultatelor anatomo-patologice● Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori
ANUL I ANUL III ANUL V 3L 3L 3,5L 4L 2L 3L 2L 2,5L 6L 10L 6L 1,5L 2L 2L 0,5L 1L 2L 3L 3L 12L 12L 12L 12L 12LN.B.:Toate stagiile din trunchiul comun se vor efectua obligatoriu în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie.Referitor la stagiul de ultrasonografie a aparatului urinar, respectiv stagiul opțional de ultrasonografie generală, acestea se vor efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ultrasonografie generală.Examenul de medic specialist/primar în specialitatea Nefrologie se va desfășura doar în Centrele Universitare care pot asigura 1. un minim de 5 candidați și 2. Comisie de examinare cu 3 medici primari nefrologie, cadre de predare în Disciplina Nefrologie (șef de lucrări/conferențiar/profesor). În caz contrar (nu se îndeplinesc cele 2 condiții), candidații vor fi repartizați către alte Centre Universitare din țară, care îndeplinesc condițiile.
pentru examenul de medic specialist specialitatea NEFROLOGIEI.DOUĂ PROBE CLINICEIV.PROBA SCRISĂA)Bronhopneumopatia cronică și obstructivă.2.Pneumonii.4.TBC pulmonar – diagnostic pozitiv, diferențial și complicații.6.Pleureziile.8.Valvulopatii mitrale și aortice.10.Cardiopatia ischemică (angina pectorală, infarctul miocardic acut).12.Tulburările de ritm și conducere.14.Embolia pulmonară. Tromboflebita.16.Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice.18.Mielomul multiplu.20.Sindroame hemoragipare – diagnostic și complicații.22.Pancreatitele acute și cronice – diagnostic și complicații.24.Ciroza hepatică.26.Colita ulceroasă și boala Crohn – diagnostic și complicații.28.Poliartrita reumatoidă – diagnostic și complicații.30.Vasculitele sistemice.32.Patologia prostatei.34.NEFROLOGIE28.Semiologia aparatului urinar.30.Tulburările echilibrului acidobazic.32.Boala renală datorată disproteinemiilor.34.Nefropatia diabetică.36.Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar).38.Bolile chistice renale.40.Nefrolitiaza și nefrocalcinoza.42.Nefropatii vasculare.44.Injuria renală acută (inclusiv sindromul hepatorenal).46.Metode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală).48.DOUĂ PROBE CLINICE1.Un caz din tematica de nefrologie – notată la proba scrisă.IV.Hemograma.2.Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare.4.Uree, acid uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare6.Teste de citoliză hepatică.8.Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice.10.Echilibrul acidobazic.12.Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore.14.Probe funcționale glomerulare.16.Explorări imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN21.Radiografia tubului digestiv.23.Electrocardiograma.25.Exudatul faringian.27.Puncția biopsie renală.29.Manevre/prescripții/indicații:30.Tehnica inserției unui cateter de hemodializă.32.Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic).34.Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal – metodă.36.Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal.38.Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori.40.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE +
Definiția specialității:1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
MODULUL 1
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 3
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 4
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 5
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 6
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 7
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 8
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 9
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 10
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică

+
Structura programuluiNr. ore practică. 1566 ore stagiu practic (6 ore x 261 zile lucrătoare în 52 săptămâni), inclusiv participarea la serviciul de gardă (cf. particularităților administrative și de organizare ale clinicii în care se desfășoară stagiul de rezidențiat)Tematică.1a.Elemente de neurobiologie în sistemul nervos central și periferic și implicațiile lor în condiții normale și patologice (structura și funcțiile barierei hemato-encefalice și hemato-spinale; bariera creier/LCR; formarea, circulația și compoziția normală și în condiții patologice a LCR; structura și funcțiile celulelor din sistemul nervos, mecanisme de semnalizare inter- și intracelulară, geneza și transmiterea impulsului nervos, organizarea rețelelor neuronale și transmiterea sinaptică, neuroplasticitatea, neuroregenerarea, apoptoza, necroza, mecanismele neurodegenerescențelor primare și secundare)2.Semiologia sensibilitățiia.Semiologia analitică a sensibilitățiic.Durerea neuropatică și durerea nociceptivă – fiziopatologie, diagnostic, tratament4.Organizarea generală a comportamentului motor și a sistemelor care controlează mișcareab.Sindromul de neuron motor perifericd.Sindroamele cerebeloasef.Semiologia și patologia nervilor cranieni și structurilor asociate din sistemul nervos central:a.Nervul optic (II) și căile vizuale– nevrită optică– neuropatia optică ischemică– compresiile nervului optic– alte neuropatii opticec.Nervul trigemen (V) și structurile asociate sensibilității cranio-cefalice și masticațieie.Nervul vestibular și cohlear (VIII) și structurile asociatei.Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central și perifericiii.Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociateh.Nervul spinal (XI) și structurile asociatej.Semiologia funcțiilor vegetativea.Sindroamele hipotalamo-hipofizarec.Conștiențaa.Organizarea anatomo-funcțională a structurilor care condiționează realizarea normală a stării de conștiențăc.Tulburări de somn și veghe – clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laboratore.Moartea cerebralăg.Sindromul confuzional, deliriumul8.Funcțiile neurocognitive (atenția complexă, funcția executivă, memoria și învățarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptivă și constructivă, cogniția socială)b.Funcțiile gnozice și agnoziiled.Dominanta cerebralăf.Comportamentul uman – baze morfo-funcționale în condiții normale și patologice (inclusiv comportamentul adictiv și comportamentul compulsiv în boli neurologice)10.Epilepsia și pierderile stării de conștiențăa.Epilepsia la adulțic.Etiologiae.Diagnostic diferențial și pozitivg.Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia12.Dispozitivul de sensibilitate al feței și craniuluib.Migrenad.Sd. de hipertensiune intracraniană14.Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile.16.Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii perifericeb.Mononeuropatiiled.Mononeuropatiile multiplexf.Tumorile nervilor perifericih.Leziunile traumatice ale sistemului nervos periferic17.Mielopatia cervicală vertebralăb.infarctele medulareii.malformațiile vasculare spinalec.Siringomieliae.mielitele viraleii.Degenerescența spinală combinată subacutăg.Mielopatiile de iradierei.Mielopatiile paraneoplazice – v. cap. Neuro-oncologiek.Bolile spinale demielinizante și imun-mediate (v. scleroza multiplă și bolile înrudite)m.Bolile vasculare cerebrale și spinalea.Anatomia și fiziologia circulației măduvei spinăriic.Ischemia cerebrală și spinală:i.accidente vasculare ischemice cerebrale și spinale acute (AIT, infarcte cerebrale și spinale):iii.Malformațiile vasculare cerebrale și spinalef.Hemoragia subarahnoidianăh.manifestări cliniceii.neurorecuperarea după accidentele vasculare cerebralei.Complicațiile neurologice specifice ale hipertensiunii arterialei.Encefalopatia hipertensivă și sindromul encefalopatiei posterioare reversibilek.Tematica explorări clinice și paraclinice1.Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală3.Radiografia simplă de craniu5.Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral și vertebro-medular7.Tomodensitometrie cerebrală și medulară2.însușirea semiologiei neurologiceb.însușirea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și tratamentul celor mai frecvente afecțiuni neurologice (acute și cronice)3.capacitatea de a diagnostica sindroamele neurologiceb.Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂ (6 luni)Nr. ore curs. 68 ore (2 ore curs x 34 săptămâni)1.Tematica curs1.Hipertensiunea arterială3.Tromboembolismul pulmonar5.Edemul pulmonar acut (cardiogen și non-cardiogen)7.Aritmiile cardiace și tulburările de conducere cardiacă9.Sincopele11.Bolile aortei și arteriopatiile periferice13.Bolile inflamatorii intestinale15.Cirozele hepatice. Encefalopatia hepatoportală; insuficiența hepatică17.Insuficiența renală acută și cronică19.Tulburările hidro-electrolitice. Acidoza și alcaloza21.Cancerul bronhopulmonar23.Hemostaza și tulburările de coagulare25.Hemato-oncologie27.Diabetul zaharat și sindromul metabolic29.Acidoza lactică31.Angiopatii inflamatorii sistemice și bolile reumatologice imunitare33.Socul cardiogen1b.Interpretarea examenelor imagistice în afecțiunile prevăzute în tematica, pe aparate și sisteme2.Interpretarea unei electrocardiogramea.hipertrofii atriale și ventricularec.diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronice.tulburări de conducereg.Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică5.Interpretarea rezultatelor de la toracocenteză7.Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor9.Interpretarea oscilometriei11.Defibrilarea și cardioversia – (asistat de specialist)13.Puncția biopsie hepatică: interpretare2.însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni neurologice care au factori de risc și comorbidități din sfera cardiologiei și medicinii interne3.capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile medicale și factorii de risc asociați bolilor neurologiceb.capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru afecțiunile neurologice cu cele ale factorilor de risc și comorbidităților din sfera cardiologiei și medicinii interned.Modulul 3, anul II: TERAPIE INTENSIVĂ (2 luni)Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni)1.Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie2.Terapia intensivă a comelor și statusului post-comă4.Terapia intensivă în statusul epileptic6.Terapia intensivă a bolilor neuromusculare cu risc vital8.Terapia intensivă a hipertermiei maligne și a sindromului neuroleptic malign10.Asistența respiratorie și ventilația artificială12.Terapia de suport cardiovascular14.Diagnosticul de moarte cerebrală și procedurile de donare de organe2.însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor corecte de terapie intensivă la pacienții cu afecțiuni neurologice și/sau comorbidități severeb.Rezultate așteptatea.capacitatea de a diagnostica și trata corect afecțiunile neurologice la un bolnav critic dintr-un serviciu de terapie intensivăNr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni)Tematică pentru activitatea de curs și stagiu practic1.Bazele neurofiziologice ale EEG2.Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje)b.Tehnici speciale de înregistrare, transmisie și monitorizared.Artefacte3.Glosar de termeni EEG5.EEG la adultul normal în stare de veghe7.EEG la copilul normal9.Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente.11.Electrogeneza activității electrice epilepticea.EEG în epilepsieEEG interictalăa.activitate paroxisticăc.activitate paroxistică focală și multifocalăe.video-EEGii.criterii electrochimice de clasificareg.epilepsii generalizate secundarei.EEG în diagnosticul și diagnosticul diferențial al epilepsiilorii.EEG psihozelor la epilepticiiv.EEG în prognosticul epilepsiilorEEG în tumori cerebrale15.EEG în traumatisme cranio-cerebrale17.EEG în neuroinfecții19.EEG în demențe21.Polisomnografia: tehnică, interpretare2.Date generale despre unitatea motorie2.Structura joncțiunii neuromusculare4.Principii de bază ale electrodiagnosticului6.Metodologie:A)studiul conducerii nervoase motorii – viteze de conducere motorie, analiza potențialului de acțiune muscular compus (CMAP)2.aspecte particulare:i.blocul de conducereiii.răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axonv.Electromiografia de suprafață și cu ac1.activitatea spontană de inserție3.analiza potențialului de unitate motoriea.Studiul joncțiunii neuromusculare – stimularea repetitivă8.neuropatiile focale:i.leziuni demielinizanteb.leziunile preganglionared.miopatiif.Potențiale evocate somato-senzitive (PES):1.tehnica și metode de înregistrare3.stimularea membrului inferior – nervul tibial posterior5.leziuni periferice7.leziuni medulare9.Potențiale evocate vizuale (PEV)1.tehnica și metode de înregistrare3.interpretarea anomaliilor PEV: patologia retinianăa.patologia căilor centraleF.neuroanatomia analizatorului auditiv2.analiza potențialului evocat acustic4.patologia nervului acusticb.Stimularea magnetică transcraniană (TMS)1.aparatura utilizată3.utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC3.Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale2.Examenul transcranian al arterelor cerebrale– aspectul normal– stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană– aspectul malformațiilor arterio-venoase– detecția și monitorizarea vasospasmului4.Obiective educaționale:a.însușirea aspectelor de diagnostic și indicație adecvată pentru aceste tipuri de explorări la pacienți3.capacitatea de a interpreta corect rezultatele acestor tipuri de explorări și de a le integra în contextul clinic al fiecărui pacientNr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni)Tematică pentru activitatea de curs și stagiu practic:1a.Examenul radiologic clasic cu și fără contrast al structurii cerebrale și medulare2.Tehnici speciale în neuroimagistică prin tomodensitometrie:i.CT de perfuzie4.Tehnici speciale în neuroimagistică prin rezonanță magnetică:i.spectroscopia RMiii.RM de difuzie și de perfuziev.Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrală, SPECT și PET7.Terapia neuroradiologică – tehnici, indicații (radioterapia, terapia endovasculară)1b.Radiografia craniană simplă – interpretare2.Mielografia cu substanță de contrast – interpretare4.IRM a structurilor nevraxiale și periferice – interpretare6.Obiective educaționale:a.însușirea aspectelor de diagnostic direct imagistic și indicație adecvată pentru aceste tipuri de explorări la pacienți3.capacitatea de a interpreta corect imaginile (direct) precum și rezultatele acestor tipuri de explorări și de a le integra în contextul clinic al fiecărui pacientNr. ore practică: 1566 ore stagiu practic (6 ore x 261 zile lucrătoare în 52 săptămâni), inclusiv participarea la serviciul de gardă (cf. particularităților administrative și de organizare ale clinicii în care se desfășoară stagiul de rezidențiat)Tematică.1a.Tulburări de dezvoltare cranio-spinale și ale sistemului nervos2.Manifestări neurologice (primare și secundare) în bolile ereditare metabolice4.Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante neinfecțioase ale sistemului nervos (encefalomielopatia acută diseminată, neuromielita optică, microangiopatiile inflamatorii ale sistemlui nervos, sindromul de anticorpi anti-fosfolipidici, granulomatozele – sarcoidoza, encefalitele și mielitele autoimune, sindroamele de demielinizare osmotică)6.Clasificarea și mecanismele patogenice generale ale bolilor neurodegenerativeb.Atrofiile spino-cerebeloased.Boala Alzheimerf.Boala Huntingtonh.Distoniile musculare (primare și secundare)8.Tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale)b.Complicații neurologice în bolile hemato-oncologiced.Afecțiuni neurocutanate (neurofibromatozele tip 1 și 2, scleroza tuberoasă, sd. von Hippel-Lindau)10.Tipuri patologice de leziuni traumatice ale sistemului nervosb.Traumatismele craniene ușoare și moderated.Hematoamele intracraniene traumaticef.Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și musculara.Abcesele cerebrale și empiemul subduralc.Infecții cu transmitere sexuală inclusiv HIV/SIDAe.Neuropatiile periferice infecțioaseg.Bolile prionicei.Boli neurologice determinate de neurotoxine bacteriene (inclusiv tetanos, botulism)12.Miastenia gravis și sindroamele miastenice14.Miopatii congenitale și ereditareb.Distrofiile musculared.Miopatii inflamatorii neinfecțioase și paraneoplazicef.Miozita cu corpi de incluziune15.Complicații neurologice și particularități ale bolilor neurologice în perioada sarcinii17.Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice1b.Stimularea magnetică transcraniană – interpretarea potențialelor evocate motorii2.Principalele explorări neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG), electroneurografia, potențiale evocate – utilizare și interpretare4.Biopsia cerebrală, de mușchi și nerv – indicații, interpretarea rezultatelor6.Obiective educaționale.a.perfecționarea modului de examinare clinică neurologică, analitic și integrativc.Rezultate așteptatea.capacitatea de a face un diagnostic diferențial corect la bolnavii cu afectare neurologică primară sau secundarăc.Modulul 7, anul IV: NEUROCHIRURGIE (2 luni)Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni)1.Tematică pentru activitatea de curs1.Indicații și tehnici neurochirurgicale în terapia proceselor expansive intracraniene.3.Indicații și tehnici neurochirurgicale în terapia leziunilor disco-vertebrale2.Elemente de diagnostic și tratament neurochirurgical în patologia cerebrovasculară4.Indicațiile și metodele neurochirurgicale în tratamentul epilepsiei rezistente6.Indicații chirurgicale în afecțiuni vertebro-medulare netraumatice8.Terapia neurochirurgicală a hidrocefaliilor10.Principii și tehnici de tratament neurochirurgical12.Elemente de neuropatologie și procesele expansive1b.Puncția lombară și măsurarea presiunii LCR: proba Queckenstedt-Stookey2.Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular4.Obiective educaționale.a.perfecționarea modului de examinare clinică neurologică, din perspectiva indicațiilor și tehnicilor terapeutice neurochirurgicalec.Rezultate așteptatea.capacitatea de a acorda îngrijirile medicale imediate în urgențele neurochirurgicaleNr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni)Tematică de curs și stagiu practic1.Înțelegerea răspunsurilor psihologice ale familiei față de bolile neurologice ale copilului3.Epilepsia la copil5.Bolile metabolice ereditare care afectează sistemul nervos7.Noțiuni de genetică a bolilor neurologice ale copilului. Sfatul genetic2.însușirea datelor de patologie și mecanismelor afecțiunilor neurologice ale copiluluib.însușirea și pefecționarea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și stabilirii indicațiilor de tratament neurologic la copii3.capacitatea de a diagnostica și trata corect principalele afecțiuni neuropediatriceb.Modulul 9, anul IV: PSIHIATRIE (2 luni)Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni)1.Tematica de curs1.Psihozele majore3.Tulburări psihiatrice în bolile organice neurologice și în bolile generale5.Sociopatii, psihopatii și stări psihopatoide7.Tulburări de dezvoltare psihică9.Urgențe psihiatrice1b.abilitatea de examinare a bolnavilor psihiatrici2.examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie2.însușirea datelor de psihopatologie și mecanismelor afecțiunilor psihiatriceb.însușirea și pefecționarea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și stabilirii indicațiilor de tratament psihiatric (medical și psihoterapeutic)3.capacitatea de a diagnostica și trata corect principalele afecțiuni psihiatriceb.Modulul 10, anul IV și V: NEUROLOGIE (II) (12 luni)Nr. ore curs: opțional1.Tematică de curs: opțional metodologia cercetării științifice în neuroșțiințele clinice1b.Obiective educaționale.a.perfecționarea modului de examinare clinică neurologică, analitic și integrativc.Rezultate așteptatea.capacitatea de a face un diagnostic diferențial corect la bolnavii cu afectare neurologică primară sau secundarăc. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Însușirea cunoștințelor detaliate și aprofundate privind patologia, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor neurologice primare și secundare alor condiții patologice cu scopul de a avea pregătirea necesară exercitării profesiei de medic specialist neurolog la standardele actuale din UE +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:Dobândirea de cunoștințe teoretice privind patologia și mecanismele afecțiunilor neurologice2.Dobândirea de cunoștințe teoretice privind diagnosticul pozitiv (prin integrarea datelor clinice și de laborator) și diferențial al afecțiunilor neurologice4.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor neurologice, în mod independent6.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind inteferențele afecțiunilor neurologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale, în mod deosebit din domeniul cardiologiei, medicinii interne și terapiei intensive8.Dezvoltarea capacității medicului specialist neurolog ca pe lângă cunoștințele necesare celor de mai sus, să-și însușească atitudinile și comportamentele medicale și umane specifice fiecărui tip de afecțiune medicală, și de a practica o medicină personalizată imbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice10.Facultativ: dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare și dezvoltarea capacităților, atitudinilor și comportamentelor necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul neurologiei și în general, al neuroștiințelor. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Examenul de medic specialist:Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă: Da– examen clinic (2 probe): Da– probă de abilități de diagnostic paraclinic specific: Da +
TEMATICA DE EXAMEN +
TEMATICA PENTRU PROBA SCRISĂ ȘI PROBELE DE EXAMEN CLINIC:Elemente de neurobiologie în sistemul nervos central și periferic și implicațiile lor în condiții normale și patologice (structura și funcțiile barierei hemato-encefalice și hemato-spinale; bariera creier/LCR; formarea, circulația și compoziția normală și în condiții patologice a LCR; structura și funcțiile celulelor din sistemul nervos, mecanisme de semnalizare inter- și intracelulară, geneza și transmiterea impulsului nervos, organizarea rețelelor neuronale și transmiterea sinaptică, neuroplasticitatea, neuroregenerarea, apoptoza, necroza, mecanismele neurodegenerescențelor primare și secundare)2.Semiologia sensibilitățiia.Semiologia analitică a sensibilitățiic.Durerea neuropatică și durerea nociceptivă – fiziopatologie, diagnostic, tratament4.Organizarea generală a comportamentului motor și a sistemelor care controlează mișcareab.Sindromul de neuron motor perifericd.Sindroamele cerebeloasef.Semiologia și patologia nervilor cranieni și structurilor asociate din sistemul nervos central:a.Nervul optic (II) și căile vizualei.neuropatia optică ischemicăiii.alte neuropatii opticec.Nervul trigemen (V) și structurile asociate sensibilității cranio-cefalice și masticațieie.Nervul vestibular și cohlear (VIII) și structurile asociatei.Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central și perifericiii.Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociateh.Nervul spinal (XI) și structurile asociatej.Semiologia funcțiilor vegetativea.Sindroamele hipotalamo-hipofizarec.Conștiențaa.Organizarea anatomo-funcțională a structurilor care condiționează realizarea normală a stării de conștiențăc.Tulburări de somn și veghe – clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laboratore.Moartea cerebralăg.Sindromul confuzional, deliriumul8.Funcțiile neurocognitive (atenția complexă, funcția executivă, memoria și învățarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptivă și constructivă, cogniția socială)b.Funcțiile gnozice și agnoziiled.Dominanta cerebralăf.Comportamentul uman – baze morfo-funcționale în condiții normale și patologice (inclusiv comportamentul addictiv și comportamentul compulsiv în bolile neurologice)10.Epilepsia și pierderile stării de conștiențăa.Epilepsia la adulțic.Etiologiae.Diagnostic diferențial și pozitivg.Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia12.Dispozitivul de sensibilitate al feței și craniuluib.Migrenad.Sd. de hipertensiune intracraniană14.Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile.16.Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii perifericeb.Mononeuropatiiled.Mononeuropatiile multiplexf.Tumorile nervilor perifericih.Leziunile traumatice ale sistemului nervos periferic17.Mielopatia cervicală vertebralăb.infarctele medulareii.malformațiile vasculare spinalec.Siringomieliae.mielitele viraleii.Degenerescența spinală combinată subacutăg.Mielopatiile de iradierei.Mielopatiile paraneoplazice – v. cap. Neuro-oncologiek.Bolile spinale demielinizante și imun-mediate (v. scleroza multiplă și bolile înrudite) m. Leziunile traumatice ale măduvei spinării18.Anatomia și fiziologia circulației cerebraleb.Bolile arterelor cervico-cerebrale și spinaled.fiziopatologieii.etiologie, forme anatomo-clinice, diagnostic, atitudine terapeuticăe.Hemoragia cerebralăg.Sechele după accidentele vasculare cerebrale și spinalei.tratamentiii.Prevenția primară și secundară în bolile vasculare cerebrale și spinalej.boala de vase mici cerebralăii.Tulburări de dezvoltare cranio-spinale și ale sistemului nervos20.Manifestări neurologice (primare și secundare) în bolile ereditare metabolice22.Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante neinfecțioase ale sistemului nervos (encefalomielopatia acută diseminată, neuromielita optică, microangiopatiile inflamatorii ale sistemlui nervos, sindromul de anticorpi anti-fosfolipidici, granulomatozele – sarcoidoza, encefalitele și mielitele autoimune, sindroamele de demielinizare osmotică)24.Clasificarea și mecanismele patogenice generale ale bolilor neurodegenerativeb.Atrofiile spino-cerebeloased.Boala Alzheimerf.Boala Huntingtonh.Distoniile musculare (primare și secundare)26.Tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale)b.Complicații neurologice în bolile hemato-oncologiced.Afecțiuni neurocutanate (neurofibromatozele tip 1 și 2, scleroză tuberoasă, sd. von Hippel-Lindau)28.Tipuri patologice de leziuni traumatice ale sistemului nervosb.Traumatismele craniene ușoare și moderated.Hematoamele intracraniene traumaticef.Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și musculara.Abcesele cerebrale și empiemul subduralc.Infecții cu transmitere sexuală inclusiv HIV/SIDAe.Neuropatiile periferice infecțioaseg.Bolile prionicei.Boli neurologice determinate de neurotoxine bacteriene (inclusiv tetanos, botulism)30.Miastenia gravis și sindroamele miastenice32.Miopatii congenitale și ereditareb.Distrofiile musculared.Miopatii inflamatorii neinfecțioase și paraneoplazicef.Miozita cu corpi de incluziune33.Complicații neurologice și particularități ale bolilor neurologice în perioada sarcinii35.Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice trombozele venoase și tromboflebitele cerebrale +
BIBLIOGRAFIE*) (unica):Ropper AH, Samuels MA, Klein JP (eds.) – Adams and Victor's Principles of Neurology, 10-th edition. McGraw Hill Education, 20142. +
TEMATICA PENTRU PROBA DE ABILITĂȚI DE DIAGNOSTIC PARACLINIC SPECIFICInterpretarea în context clinic al unui buletin de rezultat al examenului lichidului cefalorahidian2.Interpretarea directă a unei imagini de angiografie cervico-cerebrală4.Interpretarea directă a unei imagini de imagistică structurală cerebrală sau medulară, prin rezonanța magnetică (IRM)6.Recunoașterea pe un traseu electroencefalografic standard de veghe, a ritmurilor electroencefalografice și a grafoelementelor patologice8.Interpretarea în context clinic al unui buletin de rezultat al unui examen de biopsie de nerv și de mușchi10 puncții rahidiene lombare2.interpretarea a 50 de buletine de examen ultrasonografic a circulației cervico-cerebrale4.interpretarea directă a imaginilor a 100 examene CT craniocerebrale și vertebro-medulo-radiculare6.interpretarea a 10 de buletine de examen al potențialelor evocate de sistem nervos (PEV, PES, PEA)8.interpretarea a 20 de buletine de examen electrofiziologic neuromuscular2.Competența profesională intrinsecă specialității– Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor neurologice primare și secundare altor condiții patologice la standardele actuale din UE– Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor neurologice– Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor neurologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență– Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul interferențelor afecțiunilor neurologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale– Competența a medicului specialist neurolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare– Competența în indicațiile și coordonarea terapiei de neurorecuperare (în echipa cu alte tipuri de specialiști în domeniul neurorecuperării)– Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate bolilor neurologice– Competența în expertiza medico-legală care implică bolile neurologice– Competența în diagnosticul neurologic al morții cerebrale– Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul neuroștiințelor, condiționată de obținerea certificării periodice în bună practică clinică (GCP)2.2.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Semnătură:
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ +
PROGRAMUL DE PREGĂTIRE PENTRU SPECIALITATEA DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂIntroducereB.Programul de pregătireD.Centre formatoare, coordonatori/îndrumătoriF.IntroducereDefiniție: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor sistemului nervos central și periferic, precum și a bolilor musculare la copii între 0 și 17 ani (<18 ani).În 5 țări din Europa (Finlanda, Ucraina, Serbia, Cehia și România) Neurologia Pediatrică este recunoscută ca specialitate de sine stătătoare de bază. În alte țări ale Europei în prezent Neurologia Pediatrică este recunoscută oficial ca subspecialitate a specialităților Pediatrie sau Neurologie adulți, însă tendința europeană este de a fi specialitate independentă, dat fiind volumul enorm de informație din acest domeniu (de exemplu Finlanda, membru UE, a modificat recent statutul neurologiei pediatrice în specialitate independentă).Indiferent de modalitatea de intrare în rezidențiat, pentru obținerea specialității de Neurologie Pediatrică, trebuie îndeplinit următorul curriculum de pregătire, de 5 ani.Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România.Pregătirea, specializarea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum:a.dobândirea experienței clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce privește examinarea clinică și atitudinea investigațională și terapeutică într-o gamă largă de afecțiuni acute și cronice neuropediatrice. Rezidenții vor contribui activ la îngrijirea pacienților, ca medici plătiți, statutul de observator fiind insuficient.c.În situațiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele și medicii formatori specializați în care se va desfășura fiecare modul/submodul și modalitatea de desfășurare și de notare.e.Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenții vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfășoară în clinicile respective.Scopurile pregătiriiB.1.Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.Măsuri diagnosticeBaremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.Tratament.– Se urmărește familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice– Cunoștințe generale în legatură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenți antibacterieni și antivirali și medicamente ce influențează comportamentul.– Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale– Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere și principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului și adolescentului).– Luarea la cunoștință a extinderii și potențialelor consecințe ale tratamentelor neconvenționale și alternative.– Cunoștințe în legatură cu tratamentele deficințelor de vedere și auz, ortoze, proteze etc.– Cunoștințe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moștenite.B.4.Îngrijire integrată – conlucrarea cu alte servicii– Protecția copilului – cunoștințe de legislație națională; experiență în lucrul cu sistemul– Servicii sociale – cunoștințe– Lucrul cu fundații, asociații de părinți etc.B.6.Probleme de management (facultativ)– Înțelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului, contractări, planuri de strategie și scrierea unui plan de afaceri.– Eperiența conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical național– Cunoștințe de audit clinic– Cunoștințe de obținere a fondurilor pentru cercetare– Structura și funcția organizației locale și naționaleB.8.Aptitudini de organizator de rutina, inclusiv rotațiile, programele de învățământ și întâlnirile postuniversitare.B.11.Comunicare– Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, disabilitante, etc.)– Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator.B.13.Programul de pregătireDurata: 5 ani de pregătireI.Pediatrie generală – 7 luniI.2.Neonatologie – 2 luniI.4.Neurochirurgie pediatrică – 2 luniI.6.Neurologie adulți – 6 luniIII.EEG – 3 luniIII.2.Etică medicală – 2 săptămâniPentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.a.Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)c.Neurogenetică (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)e.Pregătirea peste hotareOrice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, scăzându-se din cea prevăzută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca și "visiting doctor".CONȚINUTUL STAGIILORI.Stagiul de pediatrie generală – 7 luniTematica lecțiilor conferință1.Nutriție și alimentație la sugar și la copilul sănătos3.Tulburările metabolismului calciului – rahitism5.Infecții respiratorii superioare și ale sferei ORL: rinofaringita, amigdalita, sinuzita, laringita, otita acută medie7.Astmul bronșic9.Insuficiența respiratorie acută și cronică11.Cardiomiopatii13.Insuficiență cardiacă15.Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acută17.Dureri abdominale recurente.19.Icterele21.Afecțiuni renale acute și cronice23.Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice și hipoplazice)25.Leucemii. Limfoame maligne27.Sindroame de imunodeficiență congenitală sau dobândită29.Tuberculoză.31.Elemente de chirurgie și ortopedia pediatrică (traumatismele majore, hemoragiile la nou-născut, copil și sugar, piciorul strâmb congenital, deformările membrelor, displazia luxantă de șold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita și osteocondrita septică)33.Probleme generale în pediatrie – febra la copil, evaluarea periodică a copilului, comunicarea cu familia și copilul, elemente de etică în pediatrie35.Elemente elementare de legislație privind copilul [legea Copilului, Legea Familiei, copilul instituționalizat Responsabilitatea medicală și actul de consimțământ informat]37.Infecțiile intraspitalicești/nozocomiale/asociate îngrijirilor în pediatrieAnamneza și examen clinic2.Puncții lombare4.Examenul fundului de ochi6.Recoltare de sânge capilar și determinarea parametrilor echilibrului acido-bazic prin metoda Astrup8.Interpretarea următoarelor probe:– Rg toracică– Rg schelet– Rg abdominală– Urografie– Hemogramă– Medulogramă– Probe hepatice– Probe renale10.Pulsoximetrie la copil12.Administrarea oxigenului pe mască facială sau canulă nazală14.Termometrizarea la copil în funcție de vârstăPediatrie acuți în secții de terapie intensivă – 3 luniTematica lecțiilor conferință1.Elemente de sedare procedurală (pentru CT, RMN, PL)3.Monitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arterială, temperatură5.Nutriție parenterală totală7.Transfuzia de sânge și derivate la copilul critic9.Elemente de etică și particularități pediatrice al procedurilor end-of-life11.Baremul activităților practice1.Puncția lombară3.Ventilația cu balon și mască5.Cateterismul vezicii urinare7.Puncția venoasă9.Defibrilarea manuală și AEDStagiul de neonatologie – 2 luniTematica lecțiilor conferință1.Anamneză și examen clinic al nou-născutului, semiologie neonatală3.Patologie perinatală: meningite, traumatism, infecții congenitale, Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală, hidrocefalia, hemoragii intracraniene5.Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-născutului7.Icterele nou-născutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare Rh materno-fetală, incompatibilitate ABO, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubina conjugată9.Baremul activităților practice1.Anamneza și examenul clinic3.Interpretări ale unor investigații de laborator: gaze sanguine, explorări bacteriologice, radiologice, EKGStagiul de boli infecțioase pediatrie – 2 luniTematica lecțiilor conferință1.Afectarea neurologică în infecția HIV/SIDA3.Meningitele acute virale și bacteriene5.Tetanosul7.Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice9.Manifestări neurologice în bolile eruptive: rubeola, rujeola, varicela, exantemul subit, scarlatina11.Infecțiile rickettsiene13.Baremul activităților practice1.Efectuarea puncției lombare la copilul cu diferite vârste3.Tehnica recoltărilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator5.Diagnosticul de laborator în bolile infecțioase la copilStagiul de neurochirurgie pediatrică – 2 luniTematica lecțiilor conferință1.Malformații craniocerebrale3.Malformații arteriovenoase craniocerebrale și vertebromedulare5.Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniană7.Parazitozele craniocerebrale9.Compresiile rahidiene intra- și extramedulare11.Indicațiile neurochirurgicale în epilepsie13.Elemente de terapie intensivă în neurochirurgieInterpretări ale unor explorări de neurodiagnostic:– radiografii cu/fără contrast– tomografie computerizată– imagistică IRM, angio IRM– arteriografii carotidiene și vertebrale2.Stabilirea planului de terapie intensivă la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.)4.I.6.Simptome și sindroame psihice2.Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale.4.Anxietatea și tulburările anxioase6.Fobia și tulburările fobice8.Tulburările psihice ale comportamentului alimentar10.Tulburări de conduită și personalitate12.Schizofrenia și tulburările schizotipale14.Metode și tehnici de investigație psihologică16.Baremul activităților practice1.Prezentări de cazuri3.Evaluări ale familiei și consilieri ale familiei5.II.Anatomia și fiziologia sistemului nervos central2.Anatomia și fiziologia sistemului nervos autonom4.Sindroame corticale6.Sindroame talamice și hipotalamice8.Sindroame cerebeloase10.Sindromul vestibular12.Sindromul de neuron motor periferic14.Sindroame senzitive16.Sindroamele vasculare cerebrale și cerebromeningee și diagnosticul lor topografic18.Scleroza multiplăNeurologie pediatrică – 3 ani, din care:III.1.Introducere în EEG.2.Înregistrarea EEG standard. Etapele înregistrării: datele pacientului, procedura de înregistrare4.Artefacte EEG- depistare6.EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrică spontană:– traseul de veghe al adultului– particularități la copil8.Recunoașterea stadiilor de somn și a elementelor fiziologice de somn10.Recunoașterea descărcărilor periodice în PESS;12.Aspectul EEG în encefalite14.Baremul activităților practice1.Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilație3.Interpretare de trasee EEG normale la adult și copil, pe grupe de vârstă5.Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice în criza pentru: criza tonică, clonică, tonico-clonică generalizată, focală, mioclonică, spasmele infantile, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia generalizată idiopatică de adolescență, epilepsia parțială benignă7.Recunoașterea modificărilor EEG în tumori cerebrale, encefaliteNeurologie pediatrică – 2 ani 8 luni 2 săptămâniTematica lecțiilor conferință1.Dezvoltarea neuropsihomotorie:– dezvoltarea ontogenetică normală a sistemului nervos central– copilul la 3 luni, 6 luni, 12 luni, antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent3.Examenul neurologic pentru:– nou-născutul la termen– nou-născutul prematur– sugar– copil mic și mare5.Patologie neurologică perinatală7.Malformații ale sistemului nervos central:– disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel)– disrafii spinale (spina bifida ocultă, spina bifida chistică, mielocel, meningomielocel)– alte anomalii (siringomielie, siringobulbie)– tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare și diferențiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală)– anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromică și sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absența septului pelucid, displazia septo-optică)– malformații ale cerebelului și structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului)– chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos9.Hidrocefalia11.Paralizia cerebrală: forma spastică – unilaterală/bilaterală; forma diskinetică; forma ataxică; forma mixtă13.Boli metabolicea.● mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b. Maroteaux-Lamy, b. Sly)● mucolipidoza IVafectări ale principalelor linii metabolice– tulburări ale metabolismului aminoacizilor și acizilor organici – fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arțar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficiența de sulfitoxidază– tulburări ale metabolismului carbohidraților – boala prin deficit al transportorului de glucoză– tulburări ale metabolismului neurotransmițătorilor – hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA– tulburări ale ciclului ureei – hiperamoniemia– tulburări ale metabolismului vitaminelor – biotina (deficiența de multicarboxilază), vit B12, folat– boli mitocondriale – s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers– deficite ale metabolizării colesterolului intracelular – b. Wolman– tulburări ale metabolismului cuprului – b. Wilson, b. Menkes– tulburări ale metabolismului purinelor – s. Lesch-Nyhan– porfirii– tulburări ale metabolismului acizilor biliari – xantomatoză cerebrotendinoasă13.2.Boli infecțioase– meningite, encefalite acute, subacute și cronice– abcesul cerebral și rahidian– infecția HIV– infecții micotice și parazitare ale sistemului nervos central– toxiinfecțiile sistemului nervos: tetanosul, botulismul15.Afectări neurologice datorate agenților fizici și chimici– traumatismele craniocerebrale și complicațiile lor– traumatismele vertebromedulare– afectări neurologice datorate înecului, intoxicației cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, șocului termic– intoxicațiile16.● neuropatii senzitive și autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley – Day, insensibilitatea congenitală la durere și anhidroza)● afecțiuni ale nervilor periferici și cranieni – inflamatorii, traumatice, congenitale● agenezii și hipertrofii musculare congenitale● sindroame miotonice (distrofia miotonică și canalopatiile)● miopatii inflamatorii● artrogripoza multiplex congenitalăManifestări neurologice în boli sistemice19.Cefaleea și sindroamele cefalalgice21.Manifestări paroxistice neepileptice23.Encefalopatii acute – coma, alte stări cu alterare a conștienței, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană25.Baremul activităților practice1.Întocmirea foii de observație3.Electroencefalograma – interpretare5.Electromiograma – interpretare7.Puncții lombare9.Radiografii coloană vertebrală – interpretare11.Imagerie prin MRI a sistemului nervos central – interpretare13.Angiografia sistemului arterial cervicocerebral – interpretare15.Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic17.Stabilirea și efectuarea schemei de diagnostic și terapie intensivă la copilul comatos19.Participarea la ședințe de tratament recuperator în bolile neurologice la copilEtica medicală – 2 săptămâni – după curriculă elaborate la catedra de bioeticăStagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate; rezidenții vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică/neurologie adulți și vor însoți pacienții la investigațiile/tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos;a.Echogarfie transfontanelarăc.Neurogeneticăe.Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.a.Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare2.Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative și ale anomaliilor de mielinizare4.Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale5.Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale7.Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei și a osului temporal9.Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale și spinale în patologia neurologică pediatrică2.Prezentări de cazuri – patologie tumorală craniocerebrală pediatrică4.Prezentări de cazuri – patologie spinalăEcografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie și neurologie pediatrică.TematicaRezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:1.Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuți și sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF3.Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului5.Diagnosticul ETF în hemoragiile intra- și periventriculare la nou-născut și sugar7.Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut și sugarBaremul activităților practice1.Demonstrații practice de ETF la nou-născut și sugar3.Prezentări de cazuri – malformațiile cerebrale la nou-născut și sugar5.c.Introducere în electromiografie și electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic2.Alte tehnici de conducere nervoasă (unda F, reflex H), Blink reflex. Stimularea repetitivă4.Analiza potențialului de unitate motorie și a patternului de interferență6.Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii8.Potențiale evocate: principii, tehnici. Potențiale evocate vizuale10.Baremul activităților practice1.Interpretarea studiilor de conducere nervoasă3.Interpretarea potențialelor evocateNeurogenetică (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)Tematica lecțiilor conferință1.Metode de investigație genetică-citogenetice și de genetică moleculară3.Genetica în epilepsie5.Genetica în boli neuromusculare7.Baremul activităților practice1.Întocmirea arborelui genealogicNoțiuni de recuperare – reabilitarea pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatricăTematica lecțiilor conferință1.Dezvoltarea neuromotorie a sugarului și copilului3.Recuperarea funcțională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forței musculare, evaluarea valorii musculare, contracția izometrică5.Decontracurarea – indicații, modalități– electroterapia– infiltrațiile cu toxina botulinică– alte metode7.Evaluarea funcțională în paralizia cerebrală9.Balneoterapia în patologia neurologică a copilului11.Tratamentul de recuperare în afecțiunile neuromusculare ale copilului13.Baremul activităților practice1.Stabilirea unui program de recuperare funcțională la copii cu handicap neuromotor periferic3.Stabilirea unui program de tratament în afecțiunile neuromusculare ale copilului5. +
Anexa nr. 1
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

 Anul 1 Anul 3 Anul 5 III.2 I.1 I.3 I.5 II III.2 IV
Submodul b, d a, b a – – a, b, c, d, e a, b, c, d, e 6 luni 1 lună 2 luni 2 luni 6 luni 3 11 luni 2 săptămânisaptămâni
Se repartizează 1 stagiu 7 luni

I.Pediatrie generală – 7 luniI.2.Neonatologie – 2 luniI.4.Neurochirurgie pediatrică – 2 luniI.6.Neurologie adulți – 6 luniIII.EEG – 3 luniIII.2.Etica medicală – 2 săptămâniSubmodule:a.Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)c.Neurogenetică (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)e.N.B. ORDINEA EFECTUĂRII STAGIILOR ESTE OBLIGATORIECondiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatricăFiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator.Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Coordonatorul stabilește destinația fiecărui rezident.Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secției de neurologie pediatrică. Toate activitățile practice cuprinse în baremul minimal de activități practice trebuie parcurse sub supravegerea îndrumătorului.Nu intră în atribuțiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicații către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav).Caietul rezidentuluiFiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităților practice și teoretice desfășurate de acesta.În timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel putin 1 sau 2 proiecte de cercetare.E.Rezidenții vor fi repartizați în centrele de pregătire considerate eligibile de către CPPMFPS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrică (Anexa 1) .Centrele formatoare*)*) Centrul formator trebuie acreditat de către Comisia de acreditare.Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilități clinice și didactice în care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrică).b.Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenți de Neurologie Pediatrică. Acesta este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică având cea mai înaltă funcție didactică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici și Unități formatoare pentru desfășurarea tuturor modulelor rezidențiatului.E.2.E.3.Îndrumător poate fi:– orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică și Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcționează într-un centru acreditat;– orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.Îndrumătorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare.Raportul număr rezidenți/număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1.F.Considerăm ca evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenților.Evaluarea finalăRezidenții trebuie să susțină un examen final ce cuprinde o probă teoretică scrisă, 2 cazuri practice și o probă paraclinică.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE +
Definiție:Curriculum de pneumologie propus, reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul HERMES 2008 ("European Curriculum Recommendations for Training în Adult Respiratory Medicine") http://hermes.ersnet.org/uploads/Document/ee/WEB_CHEMIN_4258_1237469227.pdfORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.1.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.2.Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor.1.2.2.STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIATAnul 1

Pneumologie generală
Medicină internă

3 luni 3 luni 2 luni 1 lună 3 luni 12 luni 3 luni 3 luni 3 luni 2 luni 1 lună 6 luni 3 luni 3 luniMETODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILORProgramul de învățământ se va desfășura conform:● Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (Anexa 1),● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu,EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Medicină internă, Cardiologie, Terapie intensivă, Explorări funcționale respiratorii speciale etc.), și la fiecare 6 luni pentru stagiul de pneumologie generală, precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi:– examen scris și/sau oral, nota minimă: 7– certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului +
ANEXĂ
(Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiatSTAGII DE MEDICINĂ INTERNĂ ȘI SPECIALITĂȚI MEDICALE1.Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1.Pielonefrite acute și cronice3.Insuficiența renală cronică5.Gastritele7.Diagnosticul sindroamele diareice cronice9.Pancreatitele11.Diagnosticul icterelor13.Hepatitele cronice15.Litiaza biliară17.Sindromul leucopenic19.Leucozele acute21.Diagnosticul sindroamelor hemoragice23.Colagenozele și spondilita anchilopoetică25.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Medicină Internă cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 100 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite afecțiuni de preferință boli renale, digestive și sistemice.1.Endoscopie digestivă superioară (A/I): 103.Ecografie abdominală (A/I): 505.Coagulograme (I): 507.Teste funcționale hepatice (I): 100STAGIUL DE CARDIOLOGIE (obligatoriu, 3 luni)2.1.Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă2.Cardiopatii congenitale4.Patologia miocardului: miocardite și cardiomiopatii6.Endocardite infecțioase8.Boala tromboembolică venoasă10.Insuficiența cardiacă, șocul cardiogen12.Tratamentul antiplachetar, antitrombotic, fibrinolitic2.2.Electrocardiogramă (E/I): 502.Scintigrafie miocardică (I): 54.3.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Monitorizarea hemodinamică3.Resuscitarea fluidică5.Edemul pulmonarcardiogen7.Ventilația mecanică9.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice11.Hipertermia și hipotermia13.Nutriția parenterală și enterală3.2.Intubația oro-traheală (E): 10 (manechin), 3 (viu)2.Echilibrul hidro-electrolitic (I): 40, (E – reechilibrare):104.Sondaj vezical (E): 206.Cateter arterial (E): 58.4.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Rinite și rinosinuzite alergice; polipoza nazală3.Astmul cu hipersensibilizare la AINS5.Reacții de hipersensibilitate la medicamente7.Orientarea diagnostică în eozinofilie9.Teste cutanate prick și intradermice ca metode diagnostice în alergologie11.Determinarea IgE specifice ca metodă de diagnostic în alergologie13.Imunoterapia specifică cu extracte alergenice4.2Teste cutanate prick (E): 102.IgE specifice serice (I): 10STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (obligatoriu, 3 luni)5.1.Diagnosticul stărilor febrile2.Tratamentul antimicrobian (clase, spectru, efecte adverse, principii)4.Meningite6.Diareea acută; infecția cu Clostridium difficile8.Infecții nosocomiale10.Infecția HIV12.Principii de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale5.2.Puncție rahidiană (E/I): 102.Frotiuri colorație Gram (E/I): 25STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (obligatoriu, 1 lună)6.1.Oncogeneza – principii generale2.Principii de stadializare oncologică4.Principii de terapie sistemică (citotoxică, biologică)6.Principii de chirurgie oncologică8.Abordul multidisciplinar în cancer10.Cancerul pulmonar12.Cancerul de col uterin14.Melanomul malign16.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Oncologie Medicală cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 20 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite cancere, de preferat toracice.1.Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (E):10STAGII DE SPECIALITATE1.Tematica lecțiilor conferință (400 ore) – vor acoperi toate cele 5 dimensiuni descrise mai jos (care se intersectează în diferite puncte):A – structura și funcția aparatului respiratorC – simptome și semne respiratoriiE – modalități terapeutice și de prevențieSTRUCTURA ȘI FUNCȚIA APARATULUI RESPIRATORA.1.Dezvoltarea și îmbătrânirea aparatului respiratorA.3.FiziopatologieA.5.GeneticăA.7.MorfopatologieA.9.Biologie molecularăA.11.BOLI ALE ALE APARATULUI RESPIRATORB.1.AstmulB.1.2.BPOC (Bronhopneumopatia cronică obstructivă)B.1.4.Stenoza traheobronsice maligne și benigneB.1.6.Disfuncția corzilor vocaleB.1.8.Refluxul gastro-esofagianB.2.Cancerul pulmonarB.2.2.Mezoteliomul malignB.2.4.Tumori benigne intratoraciceB.2.6.Tumori ale peretelui toracicB.2.8.LimfomB.3.Infecții de tract respirator superiorB.3.2.Pneumonia comunitarăB.3.4.Pneumonia la imunodeprimatB.3.6.Pleurezia parapneumonică și empiemulB.3.8.Micoze pulmonareB.3.10.Viroze respiratorii epidemiceB.4.Tuberculoza pulmonarăB.4.2.Tuberculoza la imunodeprimatB.4.4.Tratamentul tuberculozei în situații speciale (TB MDR/XDR, coinfecție TB-HIV etc.)B.4.6.Monitorizarea tratamentului în TB sensibilă și TB chimiorezistentă MDR/XDRB.4.8.Organizarea Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al TuberculozeiB.4.10.Reglementări naționale și ale Organizației Mondiale a Sănătății în legătură cu tuberculoza ca boală infecto-contagioasăB.4.12.BOLI VASCULARE PULMONAREB.5.1.Hipertensiunea pulmonară primarăB.5.3.Vasculitele și hemoragia pulmonară difuzăB.5.5.BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIUB.6.1.Sindromul disfuncției reactive de căi aeriene (RADS)B.6.3.Pneumonita de hipersensibilitateB.6.5.Boli legate de poluarea în spații închise ("indoor pollution")B.6.7.Boli/Patologia cauzată de consumul de tutunB.6.9.Boala legată de scufundăriB.7.SarcoidozaB.7.2.Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP)B.8.Boli induse de medicamenteB.8.2.Boli determinate de radioterapieB.9.Injuria pulmonară inhalatorieB.9.2.INSUFICIENȚA RESPIRATORIEB.10.1.Boli pulmonare obstructiveB.10.3.Boli de perete toracicB.10.5.BOLI PLEURALEB.11.1.ChilotoraxulB.11.3.FibrotoraxulB.11.5.BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)B.12.1.Boli neuromusculareB.12.3.Hernia diafragmaticăB.13.MediastinitaB.13.2.PneumomediastinulB.14.ColagenozeB.14.2.Boli abdominaleB.14.4.ObezitateaB.14.6.ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTAREB.15.1.Dischinezia ciliară primarăB.15.3.Malformții congnitale traheo-bronho-pulmonareB.16.AstmulB.16.2.TuberculozaB.16.4.Boli pulmonare restrictiveB.16.6.BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE)B.17.1.AstmulB.17.3.AnafilaxiaB.18.Bronșita eozinofilică non-astmaticăB.18.2.Sindromul hipereozinofilicB.18.4.PATOLOGIA SOMNULUIB.19.1.Sindromul de apnee centrală în somnB.19.3.IMUNODEFICIENȚEB.20.1.Sindromul imunodeficienței dobânditeB.20.3.Boli induse de medicamenteB.20.5.Imunodeficiența post transplantB.21.Histiocitoza pulmonară cu celule LangerhansB.21.2.Proteinoza pulmonară alveolarăB.21.4.SIMPTOME ȘI SEMNEC.1.1.Wheezing-ulC.1.3.DisfoniaC.1.5.ExpectorațieC.1.7.HemoptiziaC.1.9.Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, edemele, nicturia, somnolența diurnăC.1.11.Anomalii descoperite la palpare și percuțieC.1.13.PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORIID.1.1.Pletismografie – interpretareD.1.3.Evaluarea gazelor sangvine și oximetria – efectuare și interpretareD.1.5.Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie – efectuare și interpretareD.1.7.Măsurarea complianței – interpretareD.1.9.Măsurarea ventilație/perfuzie – interpretareD.1.11.Studii de somn – efectuare și interpretareD.1.13.ALTE PROCEDURID.2.1.Analiza componentelor aerului expirat (NO, CO, condensat)D.2.3.Analiza sputei induseD.2.5.Testare cutanată la alergeneD.2.7.ToracentezaD.2.9.Pleuroscopia (toracoscopia medicală)D.2.11.Biopsia pulmonară transbronșicăD.2.13.Ecografia endobronșică (EBUS)D.2.15.BronhografieD.2.17.Tehnici de bronhoscopie intervențională: bronhoscopie în fluorescență, brahiterapie, radioterapie endobronșică, laserterapie, crioterapie, terapie fotodinamică, protezare bronșicăD.2.19.Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologieD.2.14.Radioscopia pulmonarăD.3.Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)D.3.2.ElectrocardiogramăD.3.4.EcografieD.3.6.Testarea microbiologicăE.1.Terapii medicamentoase sistemice/inhalateE.1.2.Alte terapii sistemice antitumoraleE.1.4.OxigenoterapiaE.1.6.Resuscitarea cardiopulmonarăE.1.8.Drenaj pleural intercostalE.1.10.Îngrijirea la domiciliuE.1.12.Reabilitarea pulmonarăE.1.13.Tratamentul dependenței de tutunE.1.15.Barem minimal de activități practice (include stagiile de explorări funcționale respiratorii speciale și endoscopie bronșică)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Pneumologie cu paturi, din care cel puțin 12 luni într-o secție de pneumologie cu compartiment TB. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 25 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) pe lună de stagiu, cu diferite boli respiratorii. Din perioada stagiului de pneumologie generală o durată de minim 3 luni rezidentul trebuie repartizat într-o structură ambulatorie – dispensar de pneumologie-TB unde va fi implicat direct în îngrijirea a minim 60 de pacienți pe lună de stagiu. Rezidentul va fi repartizat în gărzi de pneumologie linia a 2-a din anul 3, și în gărzi linia 1-a din anul 4 (obligatoriu în anul 5). Repartiția în gărzi se face cu acordul coordonatorului de rezidențiat și în condițiile legii. Este obligatorie efectuarea a minim 30 de gărzi linia 2-a și 30 de gărzi linia 1-a pe perioada stagiului de pneumologie generală sau a stagiilor de specialitate (grupul B) efectuate în secții de pneumologie.1.Pletismografie corporală (I): 503.Gazometrie arterială (E/I): 505.Test de mers 6 minute (E/I): 1007.Poligrafie cardiorespiratorie (E/I): 209.Testare cutanată prick la alergene (E/I): 1011.Toracenteză/Biopsie pleurală oarbă pe ac (E): 5013.Biopsie endobronșică/Lavaj bronhoalveolar/Biopsie pulmonară transbronșică/EBUS:1015.Radiografie toracică (I): 30017.Anchetă epidemiologică a cazului de tuberculoză (E/I): 2019.Managementul efectelor adverse ale tratamentului antituberculos (E): 2021.Operare date în registrul de tuberculoză: evaluare pacienți (A): 20MODUL DE MEDICINĂ BAZATĂ PE DOVEZI ȘI CERCETARE CLINICĂ (obligatoriu)Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore) și a unor seminarii și lucru individual (20 ore) pe parcursul stagiului de pneumologie generală, în cadrul stagiului propriu-zis.Tematica lecțiilor conferință (30 ore)1.Formularea de întrebări clinice pertinente3.Evaluarea critică a dovezilor din literatură5.Design-ul unui studiu epidemiologic (observaționale, intervenționale); studiul clinic randomizat7.Noțiuni fundamentale de bună practică clinică (ICH-GCP)9.Conceperea și redactarea unui articol științific și a unei prezentări științifice1.1.2.Evaluarea critică a unui studiu clinic din literatură (E): 52.Efectuarea unei cercetări științifice și a unei prezentări științifice și/sau a unui articol științific (E):11.2. +
TEMATICĂ CURS (20 ore)Introducere în Bioetică (2 ore)1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore)1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I (2 ore)1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală (2 ore)1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții (2 ore)1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani (2 ore)1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică +
TEMATICĂ SEMINARII (20 de ore)Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică (2 ore)II.Jurământul lui Hippocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hippocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)VIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore)X.STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (obligatoriu, 3 luni)2.1.Fiziologia respirațieiA.1.VentilațiaA.3.Fluxul sanguin și metabolismulA.5.Transportul gazelor prin sângeA.7.Controlul ventilațieiA.9.Teste funcționale respiratoriiB.1.Rezistența căilor aerieneB.3.Teste ale mușchilor respiratoriB.5.Difuziunea prin membrana alveolo-capilarăB.7.Testarea la efortC.Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de explorări funcționale respiratorii care să permită în mod ideal accesul rezidentului la: spirometrie, măsurarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară, pletismografie corporală, testare cardiopulmonară la efort, provocare bronșică la metacolină/histamină.3.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Controlul infecțiilor în sala de bronhoscopie3.Anestezia locală în bronhoscopie5.Fibrobronhoscopia: indicații, contraindicații, tehnică, precauții, accidente și incidente7.Metode de prelevare: biopsia bronșică, brosaj, aspirat bronșic, lavaj bronhoalveolar9.Alte metode diagnostice3.2.Pentru baremul minimal de activități practice vezi 12-13 de la stagiul de pneumologie generalăSTAGIUL DE IMAGISTICĂ TORACICĂ (obligatoriu, 3 luni)4.1.Biologia radiațiilor, elemente de siguranță în radiologie2.Anatomia radiologică toracică normală4.Mediastinul și hilurile pulmonare6.Cancerul pulmonar primitiv și metastatic8.Bolile pulmonare infiltrative difuze10.Bolile pleurale, diafragmatice și de perete toracic4.2.1.Interpretarea unei tomografii computerizate toracice (A/I): 803.Interpretarea unei scintigrafii pulmonare/PET (I): 105.Tematica lecțiilor conferință (10 ore)1.Toracoscopia diagnostică și terapeutică3.Principii de chirurgie toracică oncologică5.Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de chirurgie toracică cu acces la toracoscopie diagnostică. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 pacienți cu intervenții chirurgicale toracice.Instalarea unui dren pleural (E): 82.Toracoscopie diagnostică și/sau terapeutică (A): 46.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1.Hemoptizia masivă3.Principii de ventilație mecanică5.VNI în insuficiența respiratorie acută hipercapnică (exacerbare BPOC, obezitate hipoventilație, boli neuromusculare și de perete toracic, alte tipuri)7.Monitorizarea VNI în insuficiența respiratorie acută9.VNI de lungă durată la domiciliu11.Clearance al căilor aeriene și administrare de medicație inhalatorie sub VNI13.Oxigenoterapia cronică la domiciliu15.Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de terapie acută respiratorie sau alternativ în secție/compartiment de terapie intensivă generală care permite accesul rezidentului în special la bolnavi cu insuficiență respiratorie și ventilație non-invazivă. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 15 de pacienți cu insuficiență respiratorie acută.Instalarea și monitorizarea oxigenoterapiei acute (E): 20 (minim 10 cu IR hipercapnică)2.Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipoxemică (E): 54.Fibrobronhoscopie sub VNI (E): 57.Tematica lecțiilor conferința (50 ore)1.Respirația în timpul somnului3.Insomnia5.Sindromul de apnee-hipopnee obstructivă în somn (SAHOS)7.Sindromul picioarelor neliniștite și mișcările periodice în somn9.Parasomnii11.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de somnologie. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 30 de pacienți cu tulburări de somn din care minim 10 cu tulburări respiratorii legate de somn (majoritatea pacienților fiind ambulatori sau cu internare de zi).Polisomnografie asistată în laborator (E/I): 102.Test de latență multiplă a somnului (E/I): 54.Actimetrie (E/I): 206.Titrare APAP (E/I): 108.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1.Evaluarea și selecția pacienților cu boli respiratorii cronice pentru reabilitare pulmonară3.Educația pacientului și a familiei5.Antrenamentul fizic (inclusiv al mușchilor inspiratori)7.Evaluarea nutrițională și suportul nutrițional9.Terapia comportamentală11.Reabilitarea pulmonară în alte boli respiratorii cronice13.Reabilitarea pulmonară în terapia acută respiratorie și în terapie intensivă15.Călătoria la pacientul cu boli respiratorii cronice severe17.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de reabilitare pulmonară. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 de pacienți pentru reabilitare pulmonară din care minim 8 cu BPOC și minim 50 de ședințe de antrenament fizic.STAGIUL DE DISPENSAR PNEUMOLOGIE -TB (obligatoriu, 3 luni)9.1.Structura organizatorică a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT)2.Instituții cu responsabilități în implementare PNPSCT și atribuțiile lor4.Tehnica vaccinării BCG și testării la tuberculină5.Circuitul informațional a datelor de tuberculoză7.Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)Stagiul va fi efectuat într-un dispensar de pneumologie-TB din structura unui spital clinic implicat în programul de rezidențiat. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 60 de pacienți cu patologie pulmonară TB și nonTB.
PNEUMOLOGIE – 5 ANI +
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI-CONFERINȚĂ
PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1)
MEDICINĂ INTERNĂ (A.1.)
Anul II (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire 3 luni 3 luni 2 luni 1 lună 3 luni
PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1 + B.1.1 + B.1.2)
EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (B.2)
ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (B.3)
TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (A.3)
TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (B.6)
CHIRURGIE TORACICĂ (B.5)
Anul V (efectuarea unui stagiu opțional este recomandabilă, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire, dar nu este obligatorie, fiind posibilă efectuarea unui stagiu de 9 luni de pneumologie generală) 6 luni 3 luni 3 luni
Președinte Comisia de Pneumologie
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE +
CADRU GENERALScopul rezidențiatului este dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru profesarea psihiatriei. Procesul de învățare se bazează pe cursuri-conferință, seminarii, activitate practică și studiu individual.Ca specialitate medicală, Psihiatria are unele particularități privind modul de abordare a pacienților, interacțiunea cu diverse instituții și organizații de profil, condițiile sociale, implicațiile legale și costurile legate de îngrijiri.Schimbările globale la nivel politic, economic și social impun o permanentă adaptare la noile cerințe, fapt care nu se poate materializa fără deținerea unor cunoștințe solide de specialitate și dezvoltarea abilităților personale în acest sens.Coordonatorul de rezidențiat în psihiatrie are următoarele responsabilități:– aprobă repartizarea rezidenților pe stagii și module de pregătire– stabilește programul cursurilor teoretice și lectorii adecvați în funcție de tematică– stabilește programul de activități practice al rezidenților, în colaborare cu responsabilii de stagiu și supervizorii– analizează activitatea rezidenților pe baza evaluărilor și rapoartelor responsabililor de stagiu și supervizorilor– organizează sesiunea de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice la sfârșitul fiecărui an de rezidențiatSupervizorul interacționează direct cu rezidentul în cadrul activității medicale zilnice și are următoarele responsabilități:– stabilește activitățile curente ale rezidentului în colaborare cu responsabilul de stagiu– instruiește rezidentul cu privire la sarcinile zilnice și monitorizează nemijlocit activitatea acestuia– discută cu rezidentul eventualele dificultăți întâmpinate de acesta în legătură cu pregătirea– transmite responsabilului de stagiu evaluarea activității rezidentului și recomandările privind activitatea viitoare a acestuiaExperiența se bazează pe acumularea cunoștințelor teoretice și aplicarea acestora în practică. Interacțiunea directă și supervizată cu pacienții, conștientizarea limitelor de competență la un moment dat, autoevaluarea obiectivă și acceptarea recomandărilor de la colegii mai experimentați sunt principalele metode de învățare care au demonstrat eficiență în formarea profesională de succes.Evaluarea progresului rezidentului se face prin mai multe metode:– Examene scrise: evaluează cunoștințele teoretice, integrarea acestora într-un raport scris, încadrarea în limitele de timp stabilite– Observarea și notarea diferitelor activități practice specifice: evaluează cunoștințele practice, modul de aplicare a cunoștințelor teoretice, capacitatea de adaptare la diverse situații, comportamentul general în mediul de lucru– Discuția rezultatelor teoretice și practice cu elaborarea de recomandări individuale: evaluează capacitatea de autoanaliză critică, acceptarea feedback-ului, ameliorarea punctelor slabe– Feedback de la pacienți și colegi: facilitează comunicarea și capacitatea de adaptare– Discuțiile informale cu supervizorii și coordonatorii: evaluează capacitatea de inițiativă, formularea ideilor și propunerilor
CURSURI CONFERINȚĂ ȘI STAGII PRACTICE +
ANUL 1BIOETICĂ: 0,5 LUNI +
ANUL 2MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂPSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNI +
ANUL 3PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂPSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ +
ANUL 4PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI +
ANUL 5 +
Anul 1 +
PSIHIATRIE GENERALĂ: 11, 5 LUNINoțiuni teoretice:– Semiologia psihiatrică– Sursele de informație privind istoricul complet al pacientului– Tehnicile de bază ale interviului psihiatricNoțiuni teoretice:– Principalele tulburări psihiatrice (psihotice, afective, anxioase, cognitive, organice, abuz de substanțe, personalitate)– Sistemele de diagnostic ICD și DSM (avantaje și limitări)– Factorii bio-psiho-sociali cu rol predispozant, declanșant, precipitant și agravant al tulburărilor psihiatrice majoreNoțiuni teoretice:– Principalele explorări paraclinice utile în psihiatrie (indicație, riscuri, limitări, valoare diagnostică, utilitate individuală tip cost-beneficiu)Noțiuni teoretice:– Principalele terapii biologice cu beneficiu în psihiatrie (clase de medicamente, acțiune farmacologică, indicații, contraindicații, efecte adverse, interacțiuni medicamentoase, raporturi risc-beneficiu și cost-beneficiu, ghiduri și protocoale de prescriere +
BIOETICĂ: 0,5 LUNINoțiuni teoretice:– Conceptele de sănătate, boală și suferință– Relația medic-pacient– Conceptele de greșeală și eroare medicală– Probleme etice în ciclurile vieții +
Anul 2 +
NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNINoțiuni teoretice:– Principalele boli neurologice cu interes în psihiatrie (epilepsiile, accidentele vasculare, boala Parkinson, sindroamele extrapiramidale etc.)Noțiuni teoretice:– Tomografia computerizată (CT)– Rezonanța magnetică nucleară (RMN și fRMN)– Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)– Electroencefalografia (EEG) +
MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂNoțiuni teoretice:– Urgențele vitaleNoțiuni teoretice:– Patologia psihiatrică în bolile somatice +
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNINoțiuni teoretice:– Înțelegerea particularităților culturale și socialeNoțiuni teoretice:– Deosebirea dintre spectrul normal și patologic al emoțiilor și comportamentelor– Efectele pe termen lung ale abuzului sau neglijenței în dezvoltarea copilului– Legislația specifică în domeniu protecției copilului și adolescentuluiNoțiuni teoretice:– Particularitățile examinării somatice – abordare, consimțământ, factori etiologici, nivel de dezvoltare normal și patologic– Principalele investigații paracliniceNoțiuni teoretice:– Dezvoltarea fizică și psihică normală– Impactul biologic, psihologic, social și cultural asupra dezvoltării– Strategiile parentale, teoria atașării, tipuri de atașament și tulburări asociate– Dezvoltarea temperamentului și impactul lor asupra prezentării clinice– Principalele tulburări mintale ale copilului și adolescentului– Principalele sisteme de diagnostic (ICD și DSM) – avantaje și limităriNoțiuni teoretice:– Urgențele psihiatrice (agitație psihomotorie, suicid, tulburări psihotice acute, abuzul de substanțe etc.)– Urgențele medicale +
PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNINoțiuni teoretice:– Îmbătrânirea normală și patologică– Demențele și alte tulburări psihiatrice la vârstnici +
ADICȚII ȘI ABUZ DE SUBSTANȚE: 3 LUNINoțiuni teoretice:– Tipurile de substanțe cu potențial adictiv (nicotina, alcoolul, drogurile, medicamentele) +
Anul 3 +
PSIHOTERAPIE: 6 LUNIInterpretarea fenomenologiei clinice din punct de vedere psihologic2.Dezvoltarea inteligenței emoționale în interacțiunea cu pacienții și colegii4.Evaluarea progresului psihoterapiei la un pacient6.Scopul modului de psihoterapie este dezvoltarea capacităților de comunicare emoțională, dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru indicarea și aplicarea unor intervenții și tratamente psihologice și psihoterapeuticeSub supervizarea unui psihoterapeut cu experiență, rezidenții vor dezvolta capacitatea de a aplica cel puțin două forme de psihoterapie de bază, atât pe termen scurt, cât și lung. Evaluarea unui caz încheiat va fi urmată de recomandări punctuale privind activitatea viitoare a rezidentului. +
PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂNoțiuni practice:– Tehnici de abordare a pacientului cu patologie psihosomatică– Identificarea factorilor psihici care pot influența evoluția unei boli somatice– Identificarea factorilor somatici care pot influența evoluția unei boli psihice +
PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNINoțiuni practice:– Evaluarea și recomandarea tipului de asistență comunitară după caz– Relația cu echipa multidisciplinară +
PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂNoțiuni practice:– evaluarea pacientului cu implicații medico-legale– Participarea la comisiile de expertiză +
Anul 4 +
PSIHIATRIE DE URGENȚĂ: 6 LUNINoțiuni practice:– Evaluarea riscului auto- și heteroagresiv imediat și pe termen lung– Abordarea pacienților susceptibili în condiții de siguranță și profesionalism– Elaborarea rapidă a unui plan de reducere a conflictului și riscului de agresiune– Colaborarea cu echipa terapeutică pentru implementarea acestui plan de măsuri– Indicarea și folosirea în condițiile legii a procedurilor de limitare a libertății pacienților la risc (izolare și contenție) +
PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI +
Anul 5 +
PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNINoțiuni teoretice:– Principalele forme de psihoterapieNoțiuni teoretice:– Principiile și regulamentele de bună practică medicală– Particularitățile documentației psihiatriceNoțiuni teoretice:– Bolile mintale cronice și severe (tipuri, istoric și evoluție, prognostic, intervenții terapeutice)– Particularitățile de abordare a cazurilor cronice– Conceptele de remisiune, recădere, recuperare în cursul tulburărilor mintale croniceNoțiuni teoretice:– Modul de structurare a interviului psihiatric– Modul de identificare a nevoilor pacientului și nivelului de conștientizare a acestora– Cunoașterea limitelor de competențăNoțiuni practice:– Cunoașterea rolurilor și competențelor membrilor echipei terapeuticeComportament general, management personal, educație medicală continuă și cercetare2.Înțelegerea și respectarea limitelor consultației4.Dezvoltarea unei alianțe terapeutice care să permită îngrijirea eficientă a pacientului6.Acceptarea diversității, individualității și libertății de exprimare8.Comportament lipsit de discriminări și prejudecăți10.Capacitatea de inițiativă în limitele de competență12.Capacitatea de corectare a greșelilor identificate14.Capacitatea de a accepta supervizarea clinică și critica obiectivă16.Capacitatea de evaluare critică a literaturii de specialitate și implementare a informațiilor obținute în practica zilnică18.Înțelegerea cercetării și rolului acesteia în dezvoltarea medicală20.Recunoașterea influenței bolilor și stress-ului asupra propriei persoane
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.Învață tehnicile de comunicare cu pacientul.b.Învață modul de elaborare a diagnosticului.d.Participă în linia de gardă cu aprobarea coordonatorului de rezidențiat.f.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.h.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.2.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.b.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.d.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.b.Se implică progresiv și sub supervizare în procesul clinic și terapeutic.d.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.f.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.Formulează diagnosticul și conduce managementul de caz, sub supervizare.b.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.d.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.f.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.5.Conduce independent examinarea psihiatrică, formulează diagnosticul și stabilește planul de management al cazului.b.Solicită supervizare în funcție de complexitatea cazului.d.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).f.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.h.
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂDefiniție.Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și reabilitarea tulburărilor psihice, psihosomatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani.Durata pregătirii.Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanță cu normele europene.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.2.2.psihologia dezvoltării – 2 luniAnul II pediatrie – 3 lunineurologie pediatrică și EEG – 3 luniStructura specializării:Anul I: modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 12 luni (200 ore)– pregătire teoretică● cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:– diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice– particularități ce țin de vârstă, sex, etnie, dizabilități psihofarmacologie, psihiatrie biologic– dezvoltarea copilului și adolescentului (neuro-psihică, psiho-socială)– funcționalitatea familială– pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie pediatrică a unui spital general:● tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului● training în aplicarea de scale de evaluare● activitate la patul bolnavuluiAnul II:Pediatrie – 3 luni (50 ore)Completează cunoștințele cu referire la urgențe în pediatrie, neonatologie, boli cronice (SIDA, TBC, neoplazii, diabet), boli infecțioase (neuroviroze).Neurologie pediatrică și EEG – 3 luni (50 ore)Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologice ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioda dezvoltării– Paralizii cerebrale– Tumorile cerebrale– Epilepsiile și sindroamele convulsive– Traumatismele cerebrale– Afecțiuni neurologice cu transmitere genetică● prezentări de cazuri● investigații de laborator, imagistice● supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea● pregătire practică– prezentări de caz– familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale și serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală (asistare la expertizele medico-legale)Psihiatrie comunitară – 4 luni (80 ore)● pregătire teoretică– principiile psihiatriei comunitare– structura rețelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistență mobilă la domiciliu, activități de socializare, reabilitare vocațională, suport locativ● pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general– participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)– familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinicPsihiatrie de urgență – 2 luni (40 ore)Bioetica – 2 săptămâni +
TEMATICĂ CURS (20 ore)Introducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică +
TEMATICA SEMINARIILORIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetica și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.Anul IV:Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului – 6 luni (120 ore)● pregătire teoretică:– cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale și familiale sistemice, terapii specifice pentru pacienții cu tulburări de spectru autistÎntârzierile mintale– Întârzierea mintală ușoară– Întârzierea mintală medie– Întârzierea mintală severă– Întârzierea mintală profundă2.Tulburări specifice de dezvoltare a deprinderilor școlare– Tulburări specifice de învățare a scrisului– Tulburări specifice de învățare a cititului– Tulburări specifice de învățare a calculului matematic– Tulburări mixte de învățare a abilităților școlare4.Tulburări mixte de dezvoltare (școlare și motorii)6.Tulburări emoționale și de conduită cu debut specific în copilărie8.Tulburarea de conduită– Tulburarea de conduită datorată unui anume context familial– Tulburarea de conduită nesocializată– Tulburarea de conduită socializată– Tulburarea de conduită provocatoare/sfidătoare10.Tulburări emoționale cu debut specific în copilărie– Tulburarea cu anxietate de separare– Tulburarea fobic-anxioasă a copilului– Tulburarea cu anxietate socială a copilului– Tulburarea cu gelozie în fratrie12.Tulburarea ticurilor– Ticuri tranzitorii– Ticuri cronice motorii sau vocale– Ticuri combinate – vocale și multiple ticuri motorii (sindromul Gilles de le Tourette)14.Schizofrenia și tulburarea schizotipală la copil și adolescent16.Psihozele schizoafective la copil și adolescent18.Depresia și tulburările depresive la copil și adolescent20.Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent22.Tulburarea de conversie la copil și adolescent24.Tulburarea datorată stresului post-traumatic26.Tulburările dezvoltării sexualității28.Comportamentul autoagresiv la copil și adolescent30.Tulburări psihice întâlnite la copil și adolescent, consecință a uzului și abuzului de substanțe psihoactive32.Tulburări psihice induse de substanțe de natură toxică la copil și adolescent34.Tulburări psihice asociate bolilor neurologice ale copilului și adolescentului36.Tulburări psihice în tumorile cerebrale la copil și adolescent38.Tulburări psihice în endocrinopatii la copil și adolescent40.Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice42.Principii de psihoterapii individuale și de grup44.Principii de expertiză medico-legală și evaluare a stării de sănătate a copilului și adolescentului cu tulburări psihice46.Sănătate minatală, psihoigiena și profilaxie48.Principii de etică și deontologie medicală psihiatrică50.Principii ale cercetării științifice psihiatriceInterviuri psihiatrice2.Întocmirea foii de observație4.Urmărirea și redactarea evoluției pacienților6.Redactarea de epicrize și documente de externare8.Prezentări de cazuri clinice10.Interpretări ale investigațiilor paraclinice12.Alcătuirea de programe de terapie14.Participarea la elaborarea și redactarea de comunicări științifice

Anul I 12 luni Pediatrie
Neurologie pediatrică și EEG
Psihiatrie adulți
Anul III 4luni 2 luni 2 luni 6 săptămâni 1 luna 1 luna 2 săptămâni Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului
Psihiatria copilului și adolescentului
Anul V 12 luniStagiul de "Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului" se face în colaborare cu Catedra de Psihiatrie Adulți
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Asistă și contribuie la completarea foii de observație a pacientului.d.Asistă și participă la stabilirea investigațiilor de laborator și imagistice precum și la interpretarea rezultatelor acestora.f.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.h.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.j.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.2.Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.În cadrul stagiilor de pregătire își completează cunoștințele referitoare la patologia pediatrică sau afecțiuni neurologice ce modifică dezvoltarea funcțiilor psihice.d.Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului.f.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).h.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.j.În anul III de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c.Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul serviciilor de psihiatrie comunitară (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical).e.Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare.g.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.i.Art. 13 (4) "rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale".Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).k.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.m.În anul IV de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:a.Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare.c.Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare.e.Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfășoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice).g.Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.i.Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.k.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.5.Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.b.Întocmește foaia de observație a pacientului.d.Stabilește independent intervenția psihoterapică și psihofarmacologică.f.În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).h.Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.j.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).l.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.n.Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. +
TEMATICA pentru concursul de medic specialist și de ocupare de post specialitatea PSIHIATRIE PEDIATRICĂPROBA SCRISĂII-III.PROBA PRACTICĂI.Clasificarea modernă a tulburărilor psihice ale copilului și adolescentului ICD-10, DSM-V (13, 14)2.Neuromediatori și neuroreceptori cerebrali (2)4.Suferința cerebrală pre-, peri- și postnatală și consecințele sale în plan psihopatologic (1, 5, 8, 17, 18)6.Senzații, percepții, reprezentări și tulburările lor (7)8.Memoria și tulburările de memorie (7)10.Limbaj și comunicare, tulburările de vorbire, limbaj și comunicare (7)12.Procesele afective și tulburările lor (7)14.Conduite pulsionale și tulburările lor (7)16.Conștiința și tulburările de conștiință (7)18.Sindroame psihopatologice (7)20.Întârzierile mintale (1, 3, 13, 14)22.Tulburările schizoafective (3, 13, 14)24.Tulburările de personalitate (1, 3, 13, 14)26.Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii și limbajului (1, 13, 14)28.Tulburări specifice ale dezvoltării motorii (1, 13, 14)30.Enurezisul și encoprezisul (1, 13, 14)32.Balbismul (1, 13, 14)34.Somnul și tulburările de somn (5, 13, 14, 16)36.Tulburările de conduită și delincvență infanto-juvenilă (1, 13, 14)38.Tulburările anxioase la copil și adolescent (1, 13, 14)40.Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent (1, 13, 14)42.Manifestări psihopatologice secundare consumului de substanțe psiho – active (1, 3, 11, 13, 14, 19, 21)44.Deprinderi și impulsuri patologice (1, 13, 14)46.Tulburările psihice de natură infecțioasă la copil și adolescent inclusiv sifilisul și SIDA (3, 5)48.Embriopatii, fetopatii și tulburări psihice post suferință obstetricală (1, 5, 16, 17, 18)50.Tulburări psihosomatice la copil și adolescent (1, 5)52.Tulburări psihice în epilepsia copilului și adolescentului (3, 5, 16)54.Tulburări psihice în traumatismele cranio-cerebrale (3, 5)56.Comportamentul autoagresiv și suicidul la copil și adolescent (1, 5, 11)58.Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice (16, 17)60.Convulsiile la copil (16, 17)62.Principii ale intervenției preventive în tulburările psihice ale copilului și adolescentului (1, 5)64.Metode psihologice de tratament. Psihoterapiile, terapiile ocupaționale, educaționale, psihopedagogice, de joc, cognitive etc. (1, 5, 6)66.Urgențele psihiatrice. Principii de intervenție în criză (1, 3, 4, 5, 11)II-III.IV.Interpretarea unei electroencefalograme.2.Principiile probelor de evaluarea inteligenței și interpretarea lor (WISC, Raven).4.Principiile probelor de evaluare a memoriei și interpretarea unei probe.6.Evaluarea nivelului dezvoltării psihice a unui copil sub vârsta de 6 ani (Portage, Bint-Simon).8.Principiile probelor de evaluare în tulburările de dezvoltare (ADI-R, ADOS)10.Elaborarea unui program de intervenție în criză – pentru suicid, stare comatoasă, criză de agitație cu comportament agresiv, stare depresivă. +
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIEDobrescu I. – Manual de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, ed a II-a, Ed. Total Publishing, 20162.Prelipceanu D. – Psihiatrie Clinică, Ed Medicala 20134.Milea S., Meila P. -Tratat de pediatrie vol.6, Ed. Medicală 19886.Predescu V. – Psihiatrie vol. 1, Ed. Med., 19898.Stahl S. M. – Psihofarmacologie, Ghidul prescriptorului, Ed. Medicala Callisto, 201210.Sadock B, Sadock V., Kaplan Sadock – Manual de buzunar de psihiatrie clinică, ed. a 3-a, Lippicot Williams Wilkins Ed. Med., 200112.American Psychiatric Publishing – DSM V Manual de Diagnosticare și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, Ed. Medicala Callisto, 201614.Arseni C., Român I. – Atlas Clinic de Electroencefalografie, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 198616.Popescu V. – Neurologie pediatrică vol.1+2, Ed. Teora, Buc., 200118.Prelipceanu D. – Ghid de tratament în abuzul de substanțe psiho-active, ed. a 2-a, Ed. Infomedica, 200220.Felicia I. – Toxicomaniile copiilor și adolescenților, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", Cluj, 2004 +
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ NEOBLIGATORIEKaufman DM – Clinical Neurology for Psychiatrists, Elsevier Inc., 20132.Stahl S. M. – Prescriber's Guide, Cambrige University Press, 20144.Sadock B.D., Sadock V. A. MD – KaplanandSadock's ConciseTextbook of Child and Adolescent Psychiatry 1 st Edition, Lippincott Williams Wilkins, 20096.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE
ACTUALIZAT 2016 +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE +
DEFINIȚIE: +
SCOPUL PREGĂTIRII:Rezidentul trebuie să aibă și cunoștiințe practice ample privind anamneza, examinarea clinică (inclusiv manevre și teste clinice), evaluarea pacienților (inclusiv efectuare de scoruri și indici), urmărirea evoluției bolii, indicații și contraindicații pentru diferite metode de diagnostic și tratament, modalități de efectuare ale diferitelor manevre terapeutice și diagnostice etc. +
DURATA SOLICITATĂ: 5 aniDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul și îndrumătorul de stagiu.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute alături de cazurile speciale și evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă (EMC). +
PORTOFOLIUL DE ACTIVITĂȚI:Conținutul portofoliului se ajustează cu numărul de ani petrecuți în pregătirea prin rezidențiat de la data publicării prezentului document. Evaluarea portofoliului fiecărui rezident face parte din examenul de specialitate. +
EXAMENE:În cazul modulelor de Medicină Internă și Reumatologie rezidentul va fi examinat de două ori – la jumătatea stagiului și la final; nota aferentă modulului respectiv se obține prin media aritmetică a celor două note parțiale.Examenul de specialitate constă într-o probă scrisă, două probe clinice (Reumatologie și Medicină Internă) și o probă practică. Proba scrisă va conține 80% subiecte din tematica de Reumatologie, 20% subiecte din tematica de Medicină Internă.

STRUCTURA STAGIILOR: 27 luni 24 luni 2 luni 4 luni 0, 5 luni 0.5 luni 1 lună 1 lunăAN 2 4 6 8 10 12 MI MI MI MI MI MI
II MI MI MI MI MI MI R R R R R R
IV RMFB I E E R R R R R R R R

+
CONȚINUTUL STAGIILOR:STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.A.Astmul bronșicTuberculoza pulmonarăPleureziileEndocarditeleCardiopatia ischemicăPericarditeleHipertensiunea arterială sistemicăArteriopatiile perifericeGlomerulonefritele acute și croniceInfecțiile urinare și suferințele tubulointerstițialeInsuficiența renală acută și cronicăUlcerul gastric și duodenalHepatitele acute și cronice; cirozelePancreatitele acute și croniceAbdomenul acutLeucozele și limfoamele (inclusiv policitemiile, trombocitozele și metaplazia mieloidă cu mieloscleroză)SarcoidozaDiabetul zaharat și alte suferințe metabolice și endocrine: dislipidemiile, sindromul metabolic, suferințele tiroidieneBaremul activităților practiceExamen clinic, întocmirea foilor de observațieInterpretarea EKG normal și patologicInterpretarea datelor de ecografie abdominală (demonstrații)ParacentezaExamenul Doppler arterial și venosInterpretarea datelor de explorare funcționale renală, hepatică, pancreatică, pulmonarăInterpretarea rezultatelor examenului bacteriologic din produse patologice: spută, urină, bilă, lichid pleural, peritoneal, LCR, sângeSTAGIUL DE REABILITARE MEDICALĂ, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE2.A.Evaluarea și diagnosticul în reabilitarea medicalăEvaluarea rezultatelor inclusiv a calității vieții în reabilitarea medicalăObiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperareMasajul terapeuticTermoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte și indicațiiFototerapia, laserterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicațiiFactori naturali de cură în bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații2.B.Reabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebraleReabilitarea medicală la persoanele cu osteoporozăReabilitarea medicală la persoanele cu sindrom complex regionalTehnici de kinetoterapie activă și pasivăTehnici de hidrotermoterapie locală și generalăTehnici de fototerapieTehnici de balneo- și crenoterapie (demonstrații)STAGIUL DE ECOGRAFIE MUSCULOSCHELETALĂ și DENSITOMETRIE OSOASĂ3.A.Anatomia ecografică a aparatului locomotorHidartroze și colecții lichidiene tenosinovialeExamenul ecografic al mâinii, piciorului, umărului, genunchiului, șoldului, cotuluiLeziunile ecografice ale părților moi la bolnavi reumatologiciMonitorizarea ecografică a pacientului reumatologicDensitometria osoasă (indicații, artefacte, interpretare)Baremul activităților practiceÎn cadrul modulului de ecografie musculoscheletală fiecare rezident va trebui să își realizeze un portofoliu de 100 de examinări ecografice care vor fi certificate de către instructor; acest portofoliu trebuie să conțină minim 40 de examinări ale membrului superior și minim 40 ale membrului inferior; cel puțin 50% din examinări trebuie să reflecte o patologie reumatismală.Tehnica de examinare ecografică a membrului inferiorEvaluarea ecografică standardizată a leziunilor din poliartrita reumatoidăEcografia intervențională (demonstrații)4.Tematica lecțiilor conferințăRadiografia convențională în diagnosticul bolilor reumatologice (articulații periferice, coloana vertebrală)4.B.Cuantificarea semnelor radiografice (scorul Sharp, stadializarea sacroiliitei și spondilitei, evaluarea fracturilor vertebrale etc.)STAGIUL DE IMAGISTICĂ MUSCULOSCHELETALĂ: TEHNICI DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (IRM) ȘI COMPUTER TOMOGRAFIE (CT)5.A.Aportul CT în ReumatologieBaremul activităților practiceInterpretarea rezultatelor de tomografie computerizată și rezonanță magneticăSTAGIUL DE REUMATOLOGIE6.A.Structura și funcțiile țesutului conjunctivAspecte moleculare, biochimice și clinice în procesul de degenerescență și reparație a cartilajului articularComplexul major de histocompatibilitate în bolile reumatologiceImunitatea umoralăMedicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice folosite în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina, ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida, micofenolatul mofetilHormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatologiceReumatismul articular acutSindromul SjogrenSpondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială nonradiografică)Artrita psoriazicăSindromul antifosfolipidicFasciita cu eozinofile și sindromul mialgie – eozinofilieBoala mixtă a țesutului conjunctivBoala BehcetSindroame dureroase locoregionale (inclusiv durerea lombară joasă, nevralgia cervicobrahială, lombosciatică și cruralgia de origine discovertebrală, lombalgia de cauză tumorală)Periartrita scapulo-humeralăSindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)Guta și alte artrite induse de microcristaleManifestări reumatice în infecția HIV și SIDAManifestări reumatice în boli hematologiceOsteoartropatia hipertroficăTumori articulare și osoase (primare și secundare)Sindroame paraneoplazice musculo-scheleticeSarcina și bolile reumatice6.B.Tehnica examinării articulațiilor membrelor și coloanei vertebraleExamenul lichidului sinovial (efectuarea recoltării, interpretare)Testele de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator (tehnică, interpretare)Autoanticorpii în bolile reumatologice (tehnică, semnificație, demonstrație)Capilaroscopie – tehnică, interpretareMetode de explorare a metabolismului fosfo-calcic (enumerare, principii, interpretare)7.Tematica lecțiilor conferințăIntroducere în bioeticăRelația medic – pacientProbleme etice la începutul viețiiProbleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umaneEtica cercetării pe subiecți umaniBaremul activităților practiceIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăIlustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiceExemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concreteDiscutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteDiscutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete8.Tematica lecțiilor conferințăEvaluarea calității informației științificeStudiile observaționaleMedicina Bazată pe Dovezi (MBD) – principii și aplicabilitateMăsurarea și valorizarea sănătățiiSisteme de asigurări de sănătate și stimulentele în sistemul medicalBaremul activităților practiceAnaliza critică a surselor de informațieStudiile observaționale – dezvoltarea protocolului și analiza critică a elementelor de protocolMedicina Bazată pe Dovezi (MBD) – elaborarea deciziilorMăsurarea și valorizarea sănătățiiSisteme de asigurări de sănătate și stimulentele în sistemul medical +
TEMATICA EXAMENULUI DE DOBÂNDIRE A TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST REUMATOLOGIEPROBA SCRISĂII-III.PROBA PRACTICĂI.Anatomia, fiziologia și biomecanica articulațiilor.2.Structura și funcția aparatului imun.4.Inflamația acută și cronică (celularitate, mediatori chimici).6.Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) non-biologice folosite în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina, ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida, micofenolatul mofetil8.Valoarea ecografiei musculo-scheletale în diagnosticul și monitorizarea bolilor inflamatoare reumatologice10.Sindromul Sjogren.12.Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială nonradiografică)14.Artrita psoriazică16.Sindromul antifosfolipidic18.Miopatiile inflamatorii.20.Vasculitele sistemice de vas mic, mediu și mare; boala Behcet.22.Sindroamele dureroase locoregionale (inclusiv durerea lombară joasă, nevralgia cervicobrahială, lombosciatică și cruralgia de origine disco-vertebrală, lombalgia de cauză tumorală, periartrita scapulo-humerală)24.Necrozele aseptice de os26.Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)28.Guta și alte artrite induse de microcristale30.Boala Paget a osului.32.Sindroamele paraneoplazice musculo-scheletale.34.Artritele infecțioase (bacteriene, virale, fungice, cu spirochete).36.Manifestări reumatice ale unor boli infiltrative (amiloidoza, sarcoidoza, hemocromatoza, ocronoza).38.Artropatiile neuropatice (Charcot).40.Tematica de Medicină Internă1.Pneumopatiile interstițiale difuze3.Neoplasmul pulmonar5.Hipertensiunea arterială pulmonară7.Tulburările de ritm și conducere9.Boala tromboembolică și trombozele venoase periferice11.Endocarditele13.Ciroza hepatică.15.Insuficiența renală acută și cronică.17.Gammopatiile monoclonale (mielomul multiplu, boala Waldenstrom).19.Sindromul nefroticDOUĂ PROBE CLINICEProbele clinice vor consta din examinarea unui bolnav cu o afecțiune cuprinsă în tematica probei scrise (una din tematica de Medicină Internă și cea de a doua din tematica de Reumatologie).PROBA CLINICĂ de Medicină InternăCazurile clinice se vor alege din subiectele probei scrise.PROBA CLINICĂ de ReumatologieCazurile clinice se vor alege din subiectele probei scrise.PROBA PRACTICĂA.Tematica examenului practic1.Examenul lichidului sinovial (interpretare).3.Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator5.Titrul complementului seric (total și fracțiuni): tehnică și semnificație7.Metode de explorare a metabolismului fosfocalcic9.Alte metode imagistice folosite în diagnosticul bolilor reumatologice (ecografia musculoscheletală, scintigrama osteroarticulară, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică)11.Interpretarea unei radiografii pulmonare, renale, digestive.13.Interpretarea probelor funcționale respiratorii.15.Infiltrații paravertebrale și peridurale (tehnică, indicații, contraindicații).
8-07-2016
– pe ani de studii –Rezident an II: toate cele de mai sus +– interpretarea unui EKG pentru suferințele cardiace frecvente– interpretarea unui buletin de densitometrie osoasă (DXA)– cunoașterea documentației necesare întocmirii de dosare pentru terapiile biologiceRezident an IV: cele de mai sus +– efectuarea și interpretarea unei ecografii musculo-scheletale cu scop diagnostic și terapeutic– efectuarea de manevre intervenționale reumatologice simple (puncție evacuatorie a unei articulații ușor abordabile – ex. genunchi +/- injectarea de corticoid local)– efectuarea de injecții paravertebrale– posibilitatea de a activa în cadrul unui grup de cercetare multicentric național în Reumatologie
08-07-2016
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂDEFINIȚIEChirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, organelor mediastinale, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și abdominală.DURATA6 aniCuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.3.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)B.C.Chirurgie cord și vase mari: 3 luni2.Imagistică toracică (Rx., CT, MRI): 2 luni4.Bioetică – 2 săptămâni1.4.Stagiul de Chirurgie Toracică1.4.1.1.Anatomia chirurgicală a peretelui toracic.2.Anatomia chirurgicală a mediastinului.4.Anatomia chirurgicală a plămânului stâng.6.Anatomia chirurgicală a cavității pericardice.8.Fiziologia respirației10.Metode de investigație în patologia toraco-pulmonară și mediastinală.12.Probleme de anestiologie în chirurgia toracică.14.Infecțiile peretelui toracic.16.Pneumotoraxul spontan.18.Pleureziile specifice (tuberculoase)20.Tumorile pleurale maligne primitive și secundare22.Malformațiile congenitale traheo-bronho-pulmonare.24.Bronsiectaziile26.Tuberculoză pulmonară chirurgicală (forme anatomo-clinice, diagnostic, moment operator, indicații, tehnici chirurgicale)28.Tumorile traheo-bronho-pulmonare benigne.30.Tumorile pulmonare neuroendocrine32.Mediastinitele.34.Miastenia: indicație chirurgicală, moment operator.36.Stenozele esofagiene benigne (tumorale, funtionale, alte stenoze benigne)38.Carcinomul scuamos esofagian40.Fistulele eso-traheale și eso-bronșice.42.Herniile hiatale.44.Traumatismele toracelui.46.Aspecte ale chirurgiei de granița toraco-abdominală – chistul hidatic hepatic cu evoluție toracică – fistula bilio-bronșică48.Complicațiile postoperatorii în chirurgia toracică.50.1.4.1.2.Pleurotomia minimă2.Tehnici de chirurgie minim invazivă în patologia pleurală4.Tehnici de chirurgie minim invazivă în patologia mediastinală6.Traheostomia8.Toraco-freno-laparotomia10.Tehnici de toracoplastie12.Pneumonectomia dreapta (variante tehnice)14.Pleuropneumonectomia dreapta16.Lobectomia superioară dreapta (variante tehnice)18.Lobectomia inferioară dreapta (variante tehnice)20.Lobectomia inferioară stânga (variante tehnice)22.Bilobectomia superioară24.Rezecții pulmonare lărgite26.Procedee chirurgicale de rezecție traheală și traheo-bronșică28.Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar30.Rezecția costală32.Rezecția parțială și totală de stern, procedee plastice34.Timectomia36.Diverticulectomia esofagiană38.Procedee chirurgicale în tulburările de motilitate digestivă40.Fereastra pericardo-pleurală și pericardo-peritoneală42.Procedee de rezecție și reconstrucție ale diafragmului44.Procedee de drenaj în chirurgia toracică46.Bibliografie:Tratat de chirurgie. Vol IV – chirurgie toracică. Sub redacția: Irinel Popescu, Teodor Horvat, editura Academiei Române, București, 2008Pearson's thoracic and esophageal surgery. Sub redacția: A Patterson, J Cooper, J Deslauriers, A Lerut, A Luketich, T Rice, Vol I, II. 2008● Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul mediastinului (rezecții) – 30.● Intervenții chirurgicale toracoscopice – 30.1.4.2.Tematica lecțiilor conferință (400 ore)1.Traumatismele abdominalea)Traumatismele abdominale deschise3.Chistul hidatic cu evoluție toracică.b)Herniile diafragmaticed)Dobândite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, Bochdalek.f)Abcesul subfrenich)Tulburările de motilitate esofagianăj)Cancerul polului superior gastric4.Stenozele esofagului (benigne, maligne).b)Diverticulul esofagiand)Traumatismele esofagului.5.Peritonitele generalizate și localizate (abcese).b)Hemoragia digestivă superioară.d)Pancreatită acută.f)Apendicită acută.h)Torsiunea de organ.j)Baremul activităților practiceNumărul minim de intervenții chirurgicale efectuate trebuie să cuprindă:1.Splenectomia – 23.Sutura gastrică – 35.Enterectomia segmentară – 57.Colostomia temporară – 5STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ – 3 luni1.4.3.1.Anatomie1.Mediastinul3.Venele cave5.Canalul limfatic7.Artera subclavie, axilara, brahială, arterele antebrațului, arterele mâinii9.Venele safene11.Fiziologia circulației arteriale, venoase, limfatice13.Flebografia15.Patologie cardiacă1.Plăgile cardio-pericardice3.Stopul cardiorespirator – resuscitarea cardiorespiratorie5.Chirurgia cardiacă1.Traumatismele arterelor periferice3.Anevrismele arterelor periferice5.Sindromul de obstrucție aorto-iliacă7.Embolia arterială9.Sindromul de apertură toracică superioară11.Fistulele arteriovenoase13.Chirurgia directă arterială (restabilirea fluxului arterial)15.Varicele membrelor pelvine17.Boala tromboembolică19.Tratamentul medical al arteriopatiilor1.4.3.2.Descoperiri arteriale (carotida, subclavia brahială, medială, ulnara, aorta iliacă, femurală, popliteea, tibială) – 102.Pericardocenteza – 54.Resuscitarea cardiorespiratorie – 56.Tehnica embolectomiei – 28.Simpatectomia toracică – 310.1.4.4.Tematica lecțiilor conferință (50 ore)I.Arborele bronșic drept2.Semiologia endoscopică normală a traheii4.Semiologia endoscopică normală a arborelui bronșic stâng6.Indicațiile, contraindicațiile bronhoscopiei: tehnica endoscopiei rigide și flexibile, anestezia în bronhoscopie.1.Contraindicațiile bronhoscopiei3.Complicațiile posibile în bronhoscopie5.Accidentele, complicațiile anesteziei localeIII.Tehnici bronhologice de prelevare2.Indicațiile lavajului bronhoalveolar4.Biopsia bronșică – tehnica, asistarea hemoptiziei care urmează unei biopsiiIV.Semnele endoscopice în traheite, traheobronșite.2.Tumori traheale – clasificare4.Traheopatia osteocondroplastică – aspecte endoscopiceV.Semiologia endobronșică în cancerul bronhopulmonar2.Indicațiile terapiei endobronsice în tumorile pulmonareVI.VII.Semiologia endoscopică în sarcoidoză2.Diagnostic și terapie endobronșică în bronșiectazii1.4.4.2.participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor – 102.intubații, bronhoscopii diagnostice – 54.STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI – 2 luni1.4.5.1.Metode de investigație radioimagistica a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie)2.Mediastinul3.1.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale3.3.Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinale; pneumomediastinul.3.5.Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii4.1.Atelectaziile5.Tumori maligne primare5.2.Tumori pulmonare benigne6.Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic, pleurei și diafragmului8.Baremul activităților practice1.Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil patologică) – din tematica lecțiilor conferință – 103.Interpretarea unui film CT patologic – 105.Interpretarea unui film MRI patologic – 101.4.6.Tematica lecțiilor conferință (30 ore)1.Sindroame funcționale pulmonare– disfuncția ventilatorie restrictivă;– disfuncția ventilatorie obstructivă;– disfuncția ventilatorie mixtă;3.Baremul activităților practice– Spirometrie – 20– Curbe F/V – 20– Pletismografia corporală -10– Factor de transfer gazos – 10– Indici de elasticitate pulmonară – 2– Probe de bronhomotricitate – 20– Probe de efort – 3– Analiza gazelor sanguine – 20 +
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni +
TEMATICĂ CURS (20 ore)Introducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I – 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică +
TEMATICA SEMINARIILORIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.
6 ANI● CHIRURGIE GENERALĂ – 2 ANI● CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ – 3 LUNI● IMAGISTICĂ TORACICĂ – (RX, CT, MRI) – 2 LUNI● STAGIU ȘI CURS CHIRURGIE TORACICĂ – 3 ANI 2 1/2 LUNI
Președinte,
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
2017 +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ +
Definiția specialității:
– CURRICULUM ORTOPEDIE PEDIATRICĂ 2017 –Structura stagiilor: Perioada de rezidențiat în ortopedie pediatrică durează 6 ani și cuprinde stagiul de ortopedie pediatrică 3 ani, chirurgie pediatrică 3 luni, ortopedie și traumatologie 1 an și 9 luni, bioetică 2 săptămâni, ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare 2 săptămâni, artroscopie 3 luni, chirurgie plastică 3 luni, chirurgie vasculară 2 luni, neurochirurgie 3 luni.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.

 6 ani 12
Modul 1
NUMĂRUL DE LUNI
ORE DE CURS
Anul 2 Chirurgie pediatrică 3 luni 20 ore Ortopedie și traumatologie 9 luni 50 ore
Modul 4
NUMĂRUL DE LUNI
ORE DE CURS
Anul 4 Ortopedie și traumatologie 12 luni 80 ore
Modul 6
NUMĂRUL DE LUNI
ORE DE CURS
Modul 7
NUMĂRUL DE LUNI
ORE DE CURS
Modul 8
NUMĂRUL DE LUNI
ORE DE CURS
Modul 9
NUMĂRUL DE LUNI
ORE DE CURS
Modul 10
NUMĂRUL DE LUNI
ORE DE CURS
Modul 11
NUMĂRUL DE LUNI
ORE DE CURS
Anul 6 Ortopedie pediatrică 12 luni 80 oreNotă:Pentru rezidenții de ortopedie pediatrică este suficient modulul de ecografie de șold la nou născut și sugar. Nu este cazul a se adauga separat stagiul de ecodiagnostic mio-osteo-articular. Noțiunile necesare sunt incluse în stagiu de Ortopedie pediatrică și permit efectuarea de ecografie de șold în cadrul diagnosticării displaziei/luxației congenitale de șold și a sinovitei de șold.1.1.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.1.2.Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor.1.2.2.METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILORProgramul de învățământ se va desfășura conform:● Curriculum-ului general de ortopedie pediatrică (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu.● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu.EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Chirurgie pediatrică, Ortopedie și traumatologie, etc.), precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi:– examen scris și/sau oral, nota minimă: 7– certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentuluiRezidenții aflați deja în pregătire vor susține examenul de specialitate conform tabelului:

An începere rezidențiat
2013
2014
2015
2016
2021 NU se susține examen de specialitate 2022 (6 ani) 2023 (6 ani) Curriculum de pregătire Ortopedie Pediatrică:1.● Particularități morfo-funcționale ale aparatului locomotor la copil● Entorse – generalități– Entorsă de gleznă– Entorsă de genunchi– Entorsă de umăr– Entorsă interfalangiană● Fracturi – generalități– Dezlipiri epifizare– Fracturi deschise– Fractura de claviculă– Fracturile humerusului (1/3 proximală + diafizare)– Fracturile cotului:– Supracondiliene– Epicondil medial– Condil lateral– Olecran– Col și cap radial– Fracturi complexe– Fracturile antebrațului (diafizare +1/3 distală)– Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene, falangelor– Fractura Monteggia-Stănciulescu– Sindromul Volkmann– Fracturile bazinului– Fracturile femurului– Fracturile genunchiului– Fracturile gambei– Fracturile gleznei– Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene, falangelor– Traumatismele coloanei vertebrale– Politraumatisme● Apofizita tibială anterioară (maladia Osgood-Schlatter)● Apofizita posterioară a calcaneului (maladia Sever)● Maladia Freiberg● Cifoza dorsală juvenilă (maladia Scheuermann)● DISPLAZII SCHELETALE● Displazia spondilo-epifizară● Achondroplazia● SINDROAME CU MANIFESTĂRI ORTOPEDICE● Sindromul Marfan● Sindromul Down● Artrogripoza● Osteogeneza imperfectă● INFECȚII OSOASE● Osteomielita● Tuberculoza osteoarticulară● ARTRITA REUMATOIDĂ JUVENILĂ● AFECȚIUNI NEURO-MUSCULARE● Paralizia cerebrală● Atrofia musculară spinală● Poliomielita● Tumori osoase benigne– Chistul osos esențial– Chistul osos anevrismal– Displazia fibroasă– Defectul osos cortical și fibromul nonosifiant– Granulomul eozinofil– Tumora cu mieloplaxe– Exostoze osteogenice și maladia exostozantă● GÂT– Torticolisul muscular-Sindromul Klippel-Feil● COLOANĂ VERTEBRALĂ– Scolioza● Scolioza idiopatică● Sindromul de insuficiență toracică● TORACE– Pectus excavatum– Pectus carinatum– Sindromul Poland● MEMBRUL TORACIC– Paralizia obstericală de plex brahial– Maladia Sprengel (omoplatul supraridicat)● Umăr– Pseudratroza congenitală de claviculă– Agenezia congenitala de clavicula● Antebraț– Deficiența/displazia radială– Deficiența/displazia ulnară– Sinostoza radio-ulnară– Maladia Madelung● Tibia vara (maladia Blount)● Anteversia/antetorsiunea de femur● Șold– Luxația teratologică de șold– Displazia de dezvoltare a șoldului– Ecografia de șold la nou-născut și sugar (metoda Graf)– Epifizioliza– Coxa vara congenitală– Șoldul în resort– Sinovita acută tranzitorie de șold● Gambă– Tibia încurbată– Pseudartroza congenitală de tibie– Displazia tibială● Ecodiagnostic mio-osteo-articular pediatric– Ecografia de șold (metodă, tehnică, interpretare, indicații terapeutice)– Ecografia articulațiilor membrelor în infecțiile osteoarticulare (osteomielita acută, artritele acute primitive, sinovitele acute, sinvitele cronice etc.)2.Imobilizarea în aparat gipsat – 1002.Osteosinteza oaselor diafizare – 40 oase4.Alungirea tendonului achilian deschis – 56.Cura sindactiliei – 18.Chirurgia piciorului diform – 510.Repunerea deschisă în luxația congenitală de șold – 312.Osteotomiile subtrohanteriene – 214.Osteotomiile de reaxare ale oaselor lungi- 1016.Osteosinteza periarticulară 10Tematica stagiului de chirurgie pediatrică +
URGENȚE ABDOMINALEInvaginația intestinalăSindrom aderential postoperatorHernii abdominale interne strangulate (inclusiv hernii diafragmatice)Stenoza hipertrofică de pilorMalformații intestinale, atrezii și stenoze intestinaleIleus meconialPeritonita primitivă/secundarăMeckelita acutăPiosalpinxSarcina extrauterină ruptă (hemoperitoneu în absența unui traumatism)Traumatisme abdominaleTraumatisme splenice-rupturi și contuzii spleniceRupturi și avulsii mezentericeHemoragia digestivă superioarăVarice esofagiene-hipertensiunea portalăDiverticul MeckelBoli inflamatorii intestinale (B. Crohn, RCUH) – urgențe medico-chirurgicaleGastrosckizisExtrofia de vezică/cloacăCelulita parietală – nou născutFlegmoane și abcese cu diferite localizări +
URGENȚE UROLOGICETraumatisme renale și ale căilor renale:Hematomul retroperitonealObstrucția căilor urinare:Supurații renale/perirenale +
URGENȚE TORACICESupurații Pleuro-pulmonarePerforația esofagiană postingestie de corp străinRetenția intraesofagiană corp străin +
TEMATICA STAGIULUI DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIEBiomecanica aparatului locomotorII.ImagisticăIV.Amputații și protezare– Principii generale de amputație– Amputațiile membrului toracic și pelvin– Generalități asupra protezelor și ortezelor– Protezele și ortezele membrului toracic și pelvin– Bioinginerie mecanicăV.Tuberculoza osteo-articulară– TBC osteoarticulară generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă, osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mână +
TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE VASCULARĂ– Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice– Disecția aortei– Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului– Ischemia viscerală: acută, cronică diagnostic și tratament– Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral: diagnostic și tratament– Sindromul de crosă aortică– Insuficienta circulatorie vertebrobazilară– Sindromul de furt arterial sangvin– Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice, diagnostic și tratament– Ischemia acută periferică: embolia tromboză, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie– Ischemia critică– Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă– Traumatisme vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice: diagnostic, tratament.– Boala trombembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic: profilaxie, diagnostic, tratament– Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături– Accesul vascular– Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor– Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).– Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): toracotomia posterolaterala, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia partiala.– Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenții operatorii asociate: simpatectomia lombară + splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia.– Chirurgia canalului toracic.– îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat– Tumorile vasculare. +
TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ– Biologia injuriei și reparării– Cicatrizarea normală și patologică– Reconstrucția nervilor periferici – principiile reconstrucției– Indicațiile reconstrucției nervilor periferici– Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici– Anastomozele vasculare microchirurgicale– Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)– Chirurgia arsului– Sechele cicatriceale postocombustionale (geneză, prevenire, tratament chirurgicale)– Arsuri asociate cu traumatisme– Degerături (fiziopatologie, clinică, tratament)– Principii și tehnici de chirurgie plastică– Grefele de piele– Lambouri dermograsoase pe circulației întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate– Lambouri dermograsoase pe axiale– Lambouri fasciocutanate– Lambouri musculare și musculocutane +
TEMATICA PENTRU STAGIUL DE ECOGRAFIE DE ȘOLD A NOU NĂSCUTULUI ȘI SUGARULUI PENTRU SCREENINGUL DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE– Conceptul de displazie de dezvoltare a șoldului– Embriologia și anatomia șoldului– Noțiuni de genetică și date statistice– Luxația de dezvoltare a șoldului – complicație evolutivă a displaziei de dezvoltare a șoldului– Tratamentul displaziei de dezvoltare a soldului– Principiul metodei examinării ultrasonografice– Anatomia și semiologia în examinarea ultrasonografică a șoldului– Metoda Graf de examinare ecografică a șoldului la nou născut– Modificări patologice ale examenului ultrasonografic al șoldului– Urmărirea pacientului cu șold patologic +
Baremul activităților practice– Examinarea ultrasonografica a soldului la nou născut și sugar pentru displazia de dezvoltare– Evaluarea corectitudinii unei imagini ultrasonografice de sold– Măsurarea parametrilor (unghiurile alfa și beta) pe imagini ecografice de șold +
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniIntroducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I- 2 ore Valori ale relației medic-pacientPaternalism versus autonomieDreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateRelația medic-pacient II – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic-pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Ortopedie Pediatrică – 6 ANI

Anul I 12 luni
Chirurgie pediatrică
Ortopedie și traumatologie
Anul III 12 luni
Ortopedie și traumatologie
Anul V 1/2 luna 1/2 luna 3 luni 3 luni 2 luni 3 luni
Ortopedie pediatrică


Președinte Comisia de Ortopedie pediatrică +
Fișa postului și limitele competentelor medicului rezident de Ortopedie Pediatrică (activități medicale pentru care răspund medicii rezidenți)Anul II– suturi per secundam, per terta– reduceri ortopedice și imobilizare în aparat gipsat– prezentarea de lucrări la congrese și conferințe naționale– ajutor pe poziția 3 și 4 la intervențiile chirurgicale– prescripția de rețete la sfatul medicului îndrumător– evaluarea și reevaluare pacienților care se prezintă la camera de gardă– efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonatorAnul IV– evaluarea radiografiilor și imagisticii bolnavilor pentru aplicarea lor în practică cu acordul medicului îndrumător– intervenții chirurgicale pentru fracturile metafizodiafizare– relaxare medială și alungire tendon Achile la pacienții cu infirmitate motorie cerebrală– aplicarea metodei PonsetiAnul VI– toate intervențiile trecute în curicula de pregătire sub supravegherea medicului șef de gardă sau a medicului coordonator și avizul șefului de clinică.
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ +
Definiția specialității:1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
MODULUL 1
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 3
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 4
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 5
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 6
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 7
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 8
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 9
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 10
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 11
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 12
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 13
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 14
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 15
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 16
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
Modulul 17
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 18
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 19
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 20
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică

+
FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂEfectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice.b)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie.d)Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.f)Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.j)Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l)Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.n)Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.p)Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii și altele – conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.r)Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;2.Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;4.Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;6.Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul deformare în rezidențiat. +
Structura programuluiNr. ore practică: 800TematicăPATOLOGIA CELULARĂProcesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂGeneralități despre procesul inflamator.Inflamația cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3.Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie ElectronicăNr. ore curs: 601.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 40Tematică.TEMATICĂ CURS (20 ore)I.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Valori ale relației medic – pacient2.Modele ale relației medic – pacient4.Relația medic – pacient (II) – 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic – pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 oreObiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3.Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vascularăNr. ore curs: 801.Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorieNr. ore curs: 1601.Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 400Tematică.PATOLOGIA APARAT DIGESTIVPatologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): CitopatologieNr. ore curs: 401.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 160Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOIDPatologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculinăNr. ore curs: 1201.Boli vasculare cu afectare renală.Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza.Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamații, leziuni obstructive, tumori benigne și maligne.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULINPatologia penisului: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și malignePatologia prostatei: inflamații, hiperplazia nodulară, tumori.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 400Tematică.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININMetode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular.Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori.Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.PATOLOGIA GLANDEI MAMARETulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 160Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRINPatologia glandei hipofize: adenoame.Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice/Patologie pediatricăNr. ore curs: 1601.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 320Tematică.DERMATOPATOLOGIAGenodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): OftalmopatologieNr. ore curs: 401.Patologie tumorală și netumorală conjuctivalăObiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moiNr. ore curs: 801.Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 80Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETICPatologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 160TematicăTanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică-ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologicăNr. ore curs: 2401.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Nr. ore practică: 160TematicăPatologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii.Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3.Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): NeuropatologieNr. ore curs: 801.Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.Comisiei de examen cu ocazia examenului final. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:A.Genetică medicalăStatistică medicalăAria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme.Sectoare:Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnosticCitopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnosticPatologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiatAria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.Sectoare:Patologie clinică și corelații anatomo-cliniceOncologie +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă Da– examen clinic Nu– probă de abilități/manualități Da– probă pe casetă video Nu– probă operatorie Nu– dizertație Nu +
TEMATICA DE EXAMENPROBA SCRISĂ1.Inflamația-generalități3.Inflamația cronică granulomatoasă5.Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.7.Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)9.Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.11.Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).13.Patologie netumorală osoasă.15.Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom)17.Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.19.Reumatismul cardiac acut și cronic.21.Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.23.Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.25.Patologia venelor27.Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.29.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.31.Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.33.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare35.Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.37.Ulcerul gastro-duodenal.39.Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului.41.Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului.43.Ciroze hepatice45.Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.47.Anomalii congenitale ale aparatului urinar49.Nefropatii tubulo-interstițiale51.Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.53.Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.55.Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK57.Patologia mediastinului.59.Patologia tumorală a testiculului.61.Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin63.Patologia vulvei și vaginului65.Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza67.Tumorile corpului uterin69.Tumorile ovarului71.Examenul macroscopic și histologia placentei normale73.Citologia cervico-vaginală75.Tumori mamare benigne și maligne77.Patologie tiroidiană tumorală79.Patologia glandei MSR.81.Malformațiile SNC83.Inflamațiile SNC și meningelui85.Patologia netumorală a sistemului nervos periferic87.Legislația română privind Anatomia Patologică89.PRIMA PROBĂ PRACTICĂEfectuarea unei necropsii – executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne.A DOUA PROBĂ PRACTICĂDiagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale). +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Efectuarea necropsiei: 200B.Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002.Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804.Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006.Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008.Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010.Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012.Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020.Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022.Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001.Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articularetc.: 10003.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ2.1.Activitatea din laboratorul de histopatologie:1.1.Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează pașaportul, răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog;1.3.Primește cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea lor, precizând și data.1.5.Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading și stadializări, când este cazul) fiind direct răspunzător;1.7.Activitatea din prosectură:2.1.Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură, recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo-patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului.2.3.PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO – PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEAȘI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO-PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA.Obligații +
Etice, deontologiceRespectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr. 916/2006.O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.Cunoaște prevederile HG nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice +
ProfesionaleMedicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic.2.Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului.4.Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații:– țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață;– piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină;– în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida)6.Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale.8.Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează.10.Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni).12.După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator.14.Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor.16.Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal.18.Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează.20.Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia.22.
DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
Nume, prenume:
Semnătura:Observații:– nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Specialitatea: Radiologie – Imagistică MedicalăDiagnostic radioimagistic = medicul radiolog trebuie să cunoască noțiunile clinice de bază, să cunoască în detaliu, să înțeleagă și să descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convențională, ecografie, CT, IRM) care sunt potrivite și indicate pentru patologia specifică, să cunoască principiile de caracterizare și stadializare a afecțiunii, să stabilească diagnosticul pozitiv și să formuleze diagnostice diferențiale. +
Capitolul IPrincipii ale tehnologiilor imagistice +
Partea 1Radiologia convențională1.Interacțiunea dintre radiația X și materie, rolul acesteia în obținerea și calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convențională; mecanisme de producere a radiației X și a imaginilor; structura, rolul și funcționarea filtrelor și colimatorilor.3.Principiile radioscopiei; indicațiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică; tehnici de îmbunătățire a calității imaginii și de reducere a radiației în radioscopie.5.Dozimetrie; Kerma, doza de energie absorbită (Gray), doza efectivă (Sievert) – definire și explicare; biologia radiațiilor – iradiere, efecte biologice; efectul asupra dozei și calității imaginii pe care îl are modificarea kV și mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii și minimizarea dozei efective.7.Valoarea relativă și indicațiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe și sisteme; indicațiile pentru folosirea substanțelor de contrast radioimagistice. +
Partea a 2-aTomografia computerizată (CT)8.Scara unităților Hounsfield, principiul de centru al ferestrei și de lărgime a ferestrei; setările optime de centru și lărgime de fereastră pentru diverse organe și țesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse organe normale și procese patologice.10.Protocoale de examinare CT pentru diverse organe și procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor și kernel-urilor (filtrelor) de reconstrucție; dozimetria CT.12.Valoarea relativă și indicațiile examinării CT a diverselor organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast CT pentru diverse organe și sisteme. +
Partea a 3-aImagistica prin rezonanță magnetică (IRM)13.Principiile de realizare și principalele aplicații diagnostice pentru secvențele IRM convenționale (T2, T1, STIR, FLAIR, alte secvențe de inversiune-recuperare, T2 star (T2*) și susceptibilitate); aspectul țesuturilor, organelor și a proceselor patologice în aceste secvențe.15.Principiile imagisticii de difuzie și a imagisticii de difuzie tensoriala.17.Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H, 31P, 13C.19.Indicațiile de folosire a substanțelor de contrast RM în studiul diverselor organe și sisteme; contraindicațiile absolute în IRM; modalități de examinare a pacienților cu contraindicații relative; noțiuni de siguranță în relație cu mediul RM în ceea ce privește pacienții și personalul medical.21.Valoarea relativă și indicațiile examinării RM pentru diverse organe și sisteme. +
Partea a 4-aEcografia (ultrasonografia)22.Principiile emisiei ultrasonice continue și pulsate; focalizarea și divergența fasciculului ultrasonor; modurile A, B, TM; rezoluția spațială și temporală a imaginilor ecografice, implicații în formarea imaginilor.24.Transductoare: descriere, recunoaștere, utilizare în relație cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate față de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic ecografic.26.Artefactele în ecografia în scară gri și ecografia Doppler: cauze, descriere, modalități de eliminare. Efectele termice și mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitație.28.Valoarea relativă a examinării ecografice; indicațiile pentru diverse organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici, tridimensional, elastografie. +
Partea a 5-aSubstanțele de contrast29.Fundamentele bolusului de contrast și a ratei constante de administrare; fiziologia excreției renale a substanței de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos.31.Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate și identificarea pacienților; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauțiile la pacienții diabetici tratați cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, aspecte clinice și factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienții cu risc. +
Partea a 6-aInformatica imagistică33.Principiile elementare ale procesării și postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție);35.Metode de analiză și procesare a imaginii (reconstrucții și analiza 2D și 3D, fuziune de imagine, realitate virtuală, realitate augmentată, analiza funcțională și diagnostic asistat de calculator); principiile afișării imaginii; calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării); principiile cuantificării (imagistica cantitativă – ROI, curbe de activitate în timp și analiza factorială); principiile de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detectori, netezire, segmentare, reconstrucție, fuziune, înregistrare și afișare). +
Partea a 7-aNoțiuni de imagistică moleculară36.Principiile contrastului țintit; noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular; ținte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară.38.Principiul, analiza și procesarea imaginilor PET. +
Capitolul IIRadioprotecție39.Riscurile expunerii la radiații ionizante în proceduri medicale – definire și descriere; efectele stocastice, deterministice și teratogene ale radiațiilor ionizante.41.Componentele cheie ale programelor de asigurare și management al calității în radioimagistica medicală. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiațiilor X în scop medical. +
Capitolul IIINeuroradiologie +
Partea 1Anatomie43.Anatomia radioimagistică a scheletului cranian și vertebral.45.Anatomia radioimagistică a canalului rahidian și conținutului său (corpurile vertebrale, canalul spinal, discurile intervertebrale, sacul dural, cordonul medular, cauda equina, rădăcinile nervilor spinali).47.Variantele anatomice cerebrale și spinale și diferențierea lor de patologie. +
Partea a 2-aAnomalii congenitale și de dezvoltare49.Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanței albe din parenchimul cerebral la prematur; leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută severă și după hipoxie prelungită.51.Diagnosticul radioimagistic, inclusiv manifestările extracraniene și caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I, neurofibromatozei tip II, sclerozei tuberoase, bolii Sturge-Weber, bolii von Hippel-Lindau și ale sindroamelor neurocutanate mai rare. +
Partea a 3-aNeurovascular52.Diagnosticul radioimagistic și clinica AVC de etiologie venoasă/tromboza venoasă intracraniană.54.Diagnosticul radioimagistic și parametrii hemodinamici specifici la pacienții cu vasospasm.56.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare intracraniene: tipuri, caracteristici radioimagistice și abordare terapeutică la malformații arteriovenoase, fistule durale arteriovenoase, hemangioame cavernoase și fistule de sinus carotido-cavernos.58.Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al teleangiectaziilor capilare intracraniene. +
Partea a 4-aNeurotrauma60.Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural, hematomului subdural, hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică și al contuziilor parenchimului cerebral.62.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului și bazei de craniu, inclusiv ale osului temporal. +
Partea a 5-aTumori intracraniene64.Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea și gradele OMS ale astrocitoamelor/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene, astrocitomului pilocitic, astrocitoamelor cu celule gigante.66.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide și rabdoide (ATRT), papiloamelor și carcinoamelor de plexuri coroide, limfoamelor primare și secundare cerebrale.68.Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice, meningioamelor atipice/meningiosarcoamelor/hemangiopericitoamelor.70.Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni, incluzând schwanomul de nerv vestibular/"neurinomul de acustic"/schwanoamele de nerv trigemen și nerv facial.72.Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus, tumorilor de orbită, tumorilor de craniu și bază de craniu. +
Partea a 6-aBoli neurinflamatorii, infecțioase și neurodegenerative73.Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple, diferențierea dintre leziunile demielinizante ale substanței albe și modificările substanței albe, corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de leukodistrofie cerebrală.75.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson și encefalopatia hepatică.77.Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicațiile specifice meningitei.79.Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase și tuberculoamelor intracraniene; infecțiilor cerebrale congenitale, inclusiv cu toxoplasma, rubeola, citomegalovirus și herpes simplex.81.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor cerebrale cu HIV și al complicațiilor specifice acestora.83.Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-/chimioterapie). +
Partea a 7-aHidrocefalie84.Producerea, fluxul și resorbția LCR; clasificarea și diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR.86.Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a șunturilor și a ventriculostomiei de ventricul III. +
Partea a 8-aColoana vertebrală87.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferențele dintre fracturile vertebrale stabile și instabile.89.Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea medulară.91.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare spinale și ale siringo/hidromieliei.93.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebrală; hernia de disc; complicațiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza și spondiloliza; afecțiunile fațetelor articulare. +
Capitolul IVRadioimagistica capului și gâtului +
Partea 1Anatomia capului și a gâtului94.Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale scheletului facial, bazei craniului, nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial.96.Anatomia descriptivă, radioimagistică și clasificarea stațiilor limfoganglionare din regiunea capului și a gâtului. +
Partea a 2-aAnomalii congenitale98.Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos, chisturilor branhiale și al chisturilor timusului, al neurofibromatozei tip I și al fibromatozei Colli.100.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavității orale și orofaringelui (chistul dermoid și epidermoid, limfangiomul și glanda tiroidă linguală). +
Partea a 3-aOsul temporal101.Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al tumorilor de os temporal și al tumorilor unghiului ponto-cerebelos.103.Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie, leziuni tumorale) și al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului și al cauzelor de tinitus vascular. +
Partea a 4-aBaza craniului, scheletul facial și nervii cranieni104.Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaură jugulară (tumoră glomică/paragangliom, pseudoleziunile de bulb jugular, diverticulul de bulb jugular, bulbul jugular dehiscent, schwannomul și meningiomul); patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei pterigopalatine.106.Diagnosticul radioimagistic și clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicații și consecințe terapeutice.108.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecțioase și inflamatorii ale mandibulei, osului maxilar și a bazei craniului; modificări asociate osteomielitei și patologiei dentare.110.Diagnosticul radioimagistical patologiei nervilor cranieni. +
Partea a 5-aOrbita111.Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom, gliom optic/chiasmal, hemangiom orbitar și tumori mixte benigne a glandei lacrimale); tumorilor maligne ale orbitei (melanom ocular, limfom orbital, carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale). +
Partea a 6-aGlandele tiroidă, paratiroide și spațiul visceral113.Cunoașterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide.115.Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical și al diverticulului Zenker. +
Partea a 7-aNas, nazofaringe și sinusuri paranazale116.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale nasului și sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale – papilom inversat, angiofibrom juvenil, hemangiom, osteom, displazie fibroasă, carcinom cu celule scuamoase, adenocarcinom, melanom, esthesioneuroblastom și limfom).118.Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt, inflamații, infecții, neoplasme). +
Partea a 8-aSpațiul masticator, spațiul parotidian și spațiul carotidian119.Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor și inflamațiilor spațiului parotidian (parotidită, oreion, abcese, sindromul Sjogren și leziuni benigne limfoepiteliale la pacienții cu HIV); litiazei parotidiene; tumorilor benigne și maligne ale spațiului parotidian.121.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spațiului carotidian (ectazia arterelor carotide, anevrismul/pseudoanevrismul arterei carotide, disecția arterei carotide și tromboza venoasă jugulară); diagnosticul radioimagistic al tumorilor spațiului carotidian (paragangliom, glomus vagal, schwannom, neurofibrom). +
Partea a 9-aCavitatea orală, orofaringele, spațiul retrofaringian122.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale cavității orale și glandelor salivare minore.124.Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar, OPT, cone-beam CT). +
Partea a 10-aHipofaringele, laringele și ganglionii limfatici cervicali125.Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale, laringocelului și traumatismelor laringiene.127.Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive, supurații, boala Kimura, boala Castleman); patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame, metastaze). +
Capitolul VRadiologia toracelui128.Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator, mediastinului, pereților toracici și diafragmei.130.Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal, pleural, alveolar, interstițial, bronșic, vascular).132.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice.134.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat.136.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși.138.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile cu localizare mediastinală.140.Diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari.142.Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare și de căi respiratorii. +
Capitolul VIRadiologia cordului și vaselor sanguine144.Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CT/coronarografia-CT și cardio-RM; principiile ECG – gating și bolus-tracking.146.Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor cardiovasculare.148.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită valvulară.150.Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) pozitiv și diferențial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite; diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat și bolile renale.152.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a pericardului.154.Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei.156.Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare.158.Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice.160.Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA): parametrii de achiziție relevanți pentru CTA, inclusiv substanțele de contrast folosite și tehnicile de reconstrucție; dozele de radiații pentru CTA și metodele de reducere a acestora; avantajele și dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă.162.Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass, al protezelor valvulare, aortice, postintervenții chirurgicale ventriculare, după pericardectomie. +
Capitolul VIIRadiologia gastrointestinală și abdominală164.Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase – sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.166.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.168.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro-duodenală.170.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.172.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare.174.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei.176.Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală și gastro-intestinală. +
Capitolul VIIIRadiologia aparatului urinar și genital masculin177.Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncțional parenchimal, hipertrofia de coloană Bertin, lobulația fetală, lipomatoza sinusului; criterii de diferențiere față de patologie.179.Urografia intravenoasă: indicații, selecția metodei, selecția agentului de contrast, doza, momentul expunerii, indicații pentru compresiunea ureterală și furosemid; nefrotoxicitatea substanțelor de contrast iodate: fatori de risc, măsuri și metode de a reduce riscul, precauții la pacienții diabetici; utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc: precauții; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, noțiuni clinice, factori de risc.181.Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare și obstrucției urinare.183.Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice.185.Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale și vasculare.187.Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare și uretrei.189.Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcționale a vezicii urinare: obstrucția în evacuare (sindromul de stază), incontinența vezicală, refluxul vezico-ureteral.191.Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamații, hiperplazia benignă, tumori maligne.193.Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie, traumatisme, tumori, impotența, priapismul.195.Diagnosticul radioimagistic al chistelor, traumatismelor și insuficienței suprarenaliene. +
Capitolul IXRadiologia în obstetrică și ginecologie197.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn și uter didelf.199.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale și al endometriozei.201.Diagnosticul radioimagistic al uterului operat.203.Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide.205.IRM fetal – principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale.207.Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne și maligne (la adult și copil).209.Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității.211.Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin și pelvin. +
Capitolul XRadiologia aparatului locomotor (musculoscheletală) +
Partea 1Noțiuni generale213.Indicațiile, contraindicațiile și pericolele potențiale (în special legate de radiații) ale procedurilor și tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal. +
Partea a 2-aTraumatisme acute și cronice215.Diagnosticul radioimagistic al vindecării și complicațiilor fracturilor și dislocărilor, inclusiv pseudartroza, vindecarea întârziată, necroza avasculară, distrofia simpatică reflexă/sindromul complexului dureros regional, miozita osifiantă.217.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza.219.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului superior, incluzând fracturile humerale, fracturile și dislocările de cot, de braț proximal și distal, de încheietură a mâinii și la nivelul mâinii.221.Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul șoldului, femurului, tibiei și fibulei, articulației gleznei și piciorului distal.223.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale încheieturii mâinii, inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular.225.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane și ligamente. +
Partea a 3-aInfecții227.Diagnosticul radioimagistical infecțiilor TBC ale sistemului musculoscheletal.229.Noțiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecțiilor rare (ex: lepra, brucelloza) și al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus).231.Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor țesuturilor moi și ale infecțiilor asociate HIV. +
Partea a 4-aTumori și leziuni pseudotumorale232.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluzând ostecondromul, encondromul, condroblastomul, fibromul condromixoid și condrosarcomul (central și periferic).234.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice și reticuloendoteliale, incluzând tumora cu celule gigante, histiocitoza cu celule Langerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing, limfomul și leucemia), mielomul/plasmocitomul.236.Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase și ale țesuturilor moi.238.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă, incluzând lipomul și liposarcomul; neuronală, incluzând neurofibromul și schwanomul; vasculară, incluzând hemangiomul.240.Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul, sarcoamele de țesuturi moi. +
Partea a 5-aAfecțiuni hematologice241.Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluzând drepanocitoza și talasemia și al mielofibrozei. +
Partea a 6-aAfecțiuni metabolice, endocrine și toxice242.Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar și secundar (incluzând insuficiența renală cronică).244.Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densității osoase) și fluorozei. +
Partea a 7-aAfecțiuni articulare245.Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare, inclusiv artrita reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artropatiile enteropatice, artritele infecțioase (piocianică și tuberculoasă).247.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluzând ganglionii, condromatoza sinovială, sinovita pigmentară; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor, incluzând piciorul diabetic, articulațiile Charcot, pseudo-Charcot (induse de steroizi).249.Diagnosticul radioimagistic al complicațiilor protezării de șold și genunchi. +
Partea a 8-aAfecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice (a se vedea și cap. XII, partea a 7-a)Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor sclerozante ale osului, incluzând osteopetroza, melorheostoza și osteopoikiloza.251.Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei. +
Partea a 9-aAfecțiuni diverse253.Diagnosticul radioimagistic al calcificărilor/osificărilor de țesut moale. +
Capitolul XIRadioimagistica senologică255.Indicațiile și contraindicațiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie, ecografie, RM, medicină nucleară; avantaje și limite; noțiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD, tomosinteză și alte aplicații ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei și spectroscopiei RM, substanțele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast) – avantaje, indicații potențiale și limite.257.Semiologie mamografică, ecografică și prin rezonanță magnetică a sânului.259.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne.261.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelații imagistico-patologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noțiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic și morfopatologic mamar, clasificarea biomoleculară a cancerului de sân, subtipuri genetice, factori histologici de prognostic.263.Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice: formațiune mamară palpabilă, mastodinie, traumatism mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretant/sângerând, retracție cutanată sau mamelonară, adenopatie axilară.265.Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale, precum și a leziunilor mamare maligne concomitente (homo- sau contralaterale). Avantajele și dezavantajele examenului RM mamar preoperator.267.Indicațiile tratamentului chirurgical conservator și ale ganglionului santinelă și diagnosticul radioimagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducție/augmentare mamară și reconstrucție).269.Noțiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablație prin radiofrecvență, crioablație, electroporeză etc.) în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare.271.Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicațiile pentru consiliere genetică, riscuri și beneficii populaționale și individuale ale screeningului, inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening, perioadă de screening, definiția cancerului de interval, rate de supraviețuire și de mortalitate, prevalență versus incidență, supradiagnostic și supratratament. +
Capitolul XIIRadiologie pediatrică +
Partea 1Generalități272.Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably Achievable"), a cerințelor de radioprotecție și a dozelor de iradiere, precum și aplicarea acestora în pediatrie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiații ionizante.274.Indicațiile și contraindicațiile administrării substanțelor de contrast, precum și stabilirea dozajului acestora, la copii și nou-născuți. +
Partea a 2-aCreier și măduva spinării276.Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare și intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară.278.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii și adolescenți.280.Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii și adolescenți.282.Diagnosticul radioimagistic în ischemie/accidente vasculare la sugari, copii și adolescenți.284.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocel, sinus dermal, malformațiile măduvei spinării. +
Partea a 3-aCap și gât286.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.288.Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.290.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii. +
Partea a 4-aTorace292.Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronșic și toracelui (sechestrația pulmonară, displazia chistică adenomatoidă, emfizemul lobar, atrezia bronșică) la sugari, copii și adolescenți.294.Diagnosticul radioimagistic în aspirația de corp străin la sugari, copii și adolescenți.296.Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari, copii și adolescenți.298.Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari, copii și adolescenți.300.Diagnosticul radioimagistic în complicațiile afecțiunilor metastatice ale plămânului la sugari, copii și adolescenți.302.Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală, paralizia/pareza diafragmatică și eventrația ("relaxarea") diafragmatică, la sugari, copii și adolescenți. +
Partea a 5-aCardiovascular304.Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii și adolescenți.306.Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți.308.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile vasculare și tumorile vasculare la sugari, copii și adolescenți. +
Partea a 6-aAbdomen309.Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut și în pneumoperitoneu la nou-născut.311.Diagnosticul radioimagistic în: malformațiile ano-rectale la nou-născuți; boala Hirschprung la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.313.Diagnosticul radioimagistic în: malrotația intestinală la sugari, copii și adolescenți; ocluzia gastrointestinală (obstrucția mecanică și ileusul dinamic), obstrucția intestinală acută, invaginația intestinală și volvulusul la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.315.Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari, copii și adolescenți.317.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliară, chistul de coledoc, tumorile hepatice benigne) și ale circulației portale la sugari, copii și adolescenți.319.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile pancreatice la sugari, copii și adolescenți.321.Diagnosticul radioimagistic în: malformații renale, cum sunt rinichiul în potcoavă, duplicațiile, ectopia sau fuziunile; malformațiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica și uretra) la sugari, copii și adolescenți.323.Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral și anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micțională.325.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hematologice la sugari, copii și adolescenți.327.Diagnosticul radioimagistic în malformațiile ginecologice specifice vârstei pediatrice. +
Partea a 7-aAparat locomotor (musculoscheletal)329.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor congenitale ale umărului, incluzând deformitatea Sprengel.331.Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a soldului la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.333.Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei și piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliției tarsale.335.Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic și aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari, copii și adolescenți.337.Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari, copii și adolescenți.339.Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă, la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii și adolescenți. +
Partea a 8-aDiverse340.Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I și scleroza tuberoasă) la sugari și copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans. +
Capitolul XIIIRadiologie intervențională +
Partea 1Angiografia/flebografia diagnostică341.Tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă; tehnicile de inserție în zona inghinală a ghidului, tecii și cateterului; hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile, tecile și cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncție arteriala, cum ar fi cea brahială, axilară sau radială.343.Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale și subclavie.345.Principiile aortografiei globale toracice, abdominale.347.Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei.349.Tipurile/rata de complicații pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum și tratarea lor; modalitățile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard și tratamentul medicamentos asociat. +
Partea a 2-aIntervenții vasculare350.Complicațiile și rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioare/inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterica superioară/inferioară).352.Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele și porturile pentru dializă; indicațiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară și subclavie; tehnica pentru intervențiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie și stentare venoasă; indicațiile, posibilele riscuri și complicațiile venoplastilor și stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie și stentare.354.Indicațiile pentru embolizarea (supra-) selectivă: hemoragiile acute, tratamentul tumoral local, tratamentul MAV; noțiuni elementare de Oncologie Intervențională (chemoembolizarea convențională/cu microparticule, chemoinfuzia locală, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice); tehnica de angiografie și embolizare (supra-) selectivă; materialele pentru embolizare (temporare/definitive) și tehnica (catetere, microcatetere, ghiduri); riscurile, posibilele complicații/reacții adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenționale în leiomiomatoza uterină și aspecte radioimagistice post procedură.356.Indicațiile pentru efectuarea șuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica și complicațiile TIPS. +
Partea a 3-aBiopsie și termoablație357.Tehnicile de ablație termică ale diferitelor organe. +
Partea a 4-aAspirație de fluide și drenajul abceselor pe cale percutană359.Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenții fibrinolitici utilizați la pacienții cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor pe cale percutană și îngrijirea postprocedurală.361.Tehnica trocarului și tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situațiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului, momentul scoaterii cateterului și urmărirea pacientului. +
Partea a 5-aIntervenții hepato-biliare362.Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană, precum și tehnica intervenției; complicațiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenții hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la complicații, toaleta cateterului și urmărirea pacientului. +
Partea a 7-aIntervenții genito-urinare364.Procedurile de ghidaj ecografic/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicațiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului și îndepărtarea acestuia. +
Partea a 8-aIntervenții diverse366.Biopsia de aspirație cu ac fin, ghidată ecografic sau CT, a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni. +
Bibliografie:Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România – (sub red) Dudea Sorin M. – Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate -Vol I, Vol II, Ed. Medicală București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8
– Revizie 2 iulie 2016 –
Îndrumător de abilități practice, competențe și aptitudini
pentru specialitatea radiologie – imagistică medicală, înPrincipii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție (6 luni)I.A.Abilități practice– Alegerea substanței de contrast optime pentru indicațiile clinice uzuale în toate tipurile de imagistică– Efectuarea tratamentului de urgență pentru reacțiile adverse la substanțele de contrast– Identificarea pacienților cu risc de nefrotoxicitate– Luarea de măsuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast– Cunoașterea precauțiunilor la diabeticii tratați cu Metformin ce necesită administrarea de contrast iv– Cunoașterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate– Identificarea pacienților cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene– Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologică– Alegerea parametrilor optimali pentru aplicațiile comune CT– Alegerea secvențelor optimale RM pentru indicațiile comune de RM– Alegerea traductorului corespunzător pentru organul examinat– Alegerea parametrilor optimali în ecografie și evaluare Doppler– Obținerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului2.Radioprotecție1.Competențe și aptitudini– Să verifice permanent calitatea imaginii, pentru a recunoaște și corectă defectele tehnice– Să evite expunerea nenecesară la pacientele gravide.– Să comunice pacientului riscurile și beneficiile iradierii în cazul investigațiilor programate.– Să-și asume responsabilitatea pentru alegerea și efectuarea investigației care să iradieze cel mai puțin pacientul pentru obținerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicația.– Să-și asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici și protocolul de investigare în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului.– Să-și asume responsabilitatea adoptării unui protocol individualizat optim în procedurile înalt iradiante (CT, radiologie intervenționala).– Să supervizeze procedurile de control al calității echipamentelor.– Să aplice regulamentele organizaționale, locale, naționale și internaționale privind radioprotecția.PRACTIC – în cele 6 luni aferente modulului I, rezidentul asistă la efectuarea și interpretarea a cel puțin:– 350 examinări de radiologie convențională diverse– 200 examinări ecografice diverse– 150 examinări CT diverse– 100 examinări IRM diverseRadiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine (9 luni)II.A.Abilități practice– Să aleagă și să efectueze subsupraveghere tehnică de examinare cea mai potrivită în funcție de problematica clinică și indicația clinicianului.– Să realizeze examinarea ecografică a pacienților cu pleurezii.– Să efectueze sub supraveghere toate postprocesările imaginilor din examinările CT/RM din patologia toracică (indicații particulare).– Să optimizeze și să adapteze protocolul CT în patologia toracică în vederea unui management corect al expunerii medicale a pacientului.– Să recunoască și să indice modificările de plasament în cazul dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică.2.Radiologia cordului și vaselor sanguine1.Competente și atitudini– Să justifice examinările imagistice diagnostice în evaluarea cardio-vasculară– Să aleagă metoda optimă în evaluarea bolilor cardio-vasculare– Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înainte de a efectua procedurile imagistice diagnostice– Să aleagă protocoalelor imagistice optime în evaluarea cardio-vasculară: radiografica standard, ecografică, CT și IRM– Să aplice protocoalelor și procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere în examenele radioimagistice cardio-vasculare– Să supravegheze personalul tehnic în vederea obținerii unor imagini adecvate diagnosticului în toate metodele radio-imagistice utilizate în evaluarea cardiovasculară– Să formuleze rezultatele evaluărilor radiografice în patologia cardiovasculară în corelație cu indicațile clinice comune și rare– Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-CT și angio-CT în corelație cu indicațiile clinice curente– Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" ale examinărilor de cardio-CT și ACT în cazurile clinice rare– Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-RM și angio-RM în corelație cu indicațiile clinice curente– Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" a examinărilor de cardio-RM ai ARM în cazurile clinice rare– Să-și cunoască limitele personale și să obțină atunci când este necesară a ajutorului unui expert (medic specialist radiolog) în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculară– Să identifice rezultatele urgente și/sau a unor "descoperiri" neașteptate la examenile imagistice cardiace și vasculare și comunicarea acestor rezultate în timp util și în mod corect– Să comunice cu pacienții și rudele lor, în scopul de a explica concluziile examinărilor imagistice cardiace și vasculare– Să comunice cu medicii clinicieni "trimițători" pentru a discuta rezultatele evaluărilor radio-imagistice cardiace și vasculare– Să participe la conferințe multi-disciplinare, inclusiv oncologice în patologia cardiacă și vascularăPRACTIC – în cele 9 luni aferente modulului II, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:– 400 examinări radiografice pentru patologie toracică, mediastinală, evaluarea circulației pulmonare– 120 examinări CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plămân, pleură, mediastin)– 50 examinări angio-CT de vase mari (protocoale pentru disecție/anevrism aortică, embolie pulmonară, sdr de VCS, angioCT periferic)– 20 examinări cardio-CT/coronaro-CT– 40 examinări ecografice pentru patologie pleurală/detectarea lichidului în pericard/evaluarea dimensiunilor cavităților cardiace– 40 examinări ecografice vasculare periferice (artere/vene)– 20 examinări IRM pentru afecțiuni cardio-RM– 10 examinări IRM pentru afecțiuni toraco-pleuro-mediastinaleRadiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie (12 luni)III.A.Abilități practice– Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcție de contextul clinic dat– Capacitatea de a alege materialul de contrast optim și utilizarea acestuia în funcție de tehnica imagistică și contextul clinic– Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior, cu substanță de contrast (pozitivă, dublu contrast)– Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire– Capacitatea de a efectua o clismă baritată, cu contrast simplu, în dublu contrast– Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului, și de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal– Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominală și de a adapta în funcție de caz, tipul de contrast injectat i.v., doza și rata de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, cu o doză cât mai mică posibil– Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominală și de a adapta în funcție de caz (protocol specific pentru ficat, căi biliare, pancreas, splina, retroperitoneu median etc.) eventuala utilizare a tipului de contrast injectat i.v., a dozei și ratei de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, coloangiopancreatografia-RM, și cuantificarea încărcării cu grăsime/fier a ficatului– Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subțire, rectului și canalului anal și de a o adapta la individ/context clinic, inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal– Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal și să identifice diferite porțiuni (stomac, duoden, intestin subțire, apendice și colon)– Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienți cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală– Capacitatea de a efectua sub supraveghere, examinări ecografice cu contrast ale ficatului– Să asiste și să efectueze colonografie-CT și enterografie-CT– Să efectueze post-procesarea de bază și avansata pentru studii imagistice abdominale, reconstrucții MIP, MinIP, VRT, 3D instrumente de analiză a vaselor, reconstrucții endolumenale și imagini de fuziune– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere, biopsii ale tumorilor abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic– Să asiste și/sau sadreneze, sub supraveghere, abcese abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere intervenții biliare percutanate– Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar– Să asiste la procedurile de ablație ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic și/sau CT– Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice și mezenterice superioare– Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială în tumorile hepatice– Să asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale– Să asiste și/sau să efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic2.Radiologia aparatului urinar și genital masculin1.Competențe și atitudini– Să justifice examinările imagistice urogenitale– Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea patologiei în imagistica urogenitală– Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat– Să aleagă parametrii optimi pentru radiografie, UIV, US inclusiv Doppler, CT și RM– Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor– Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologică, inclusiv aplicarea contrastului, poziționare, rezoluție spațială și temporală, cu atenție sporită pentru reducerea dozei– Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologică, incluzând aplicarea contrastului i.v., rezoluției spațiale și temporale– Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să fie obținute imagini optime ale sistemului urogenital– Să analizeze calitatea examinărilor uroradiologice și să elaboreze strategii pentru ameliorarea calității imaginilor– Să interpreteze și să formuleze rezultate pentru radiografii, UIV, US inclusiv Doppler, și sub supraveghere pentru CT și RM în patologia urogenitală– Să formuleze sub supraveghere rezultate a unor studii oncologice în radiologia urogenitală, în acord cu standarde internaționale aplicabile la situația specifică (RECIST, WHO)– Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretare și formularea rezultatelor în uroradiologie– Să identifice modificări neașteptate sau care indică urgență în imagistica urogenitală și să comunice acestea în mod adecvat și la timp– Să comunice cu pacienții și cu familiile acestora în mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale– Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenitalIII.C.Abilități practice– Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice și obstetricale– Alegerea substanței de contrast funcție de tehnica imagistică, elementele de semiologie clinică și vârsta pacientei– Efectuarea ecografiei transabdominale și/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică și la gravide– Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei– Planificarea examinării CT pentru patologia ginecologică și obstetricală cu o doză de iradiere cât mai mică– Planificarea examinării IRM pentru patologia ginecologică și obstetricală, să decidă injectarea sau nu a substanței de contrast și să efectueze pelvimetrie la pacienta gravidă– Să observe și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii și drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital2.IV.Neuroradiologie1.Competențe și atitudini– Justificarea examenelor de diagnostic imagistic și/sau proceduri intervenționale cerebrale și spinale– Alegerea celei mai potrivite metode în evaluarea anomaliilor cerebrale și spinale– Comunicarea cu pacientul în vederea obținerii consimțământului prealabil informat pentru diagnosticul imagistic și al procedurilor intervenționale cerebrale și spinale– Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinările radiologice, ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale– Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiații pentru examinările radiologice și CT cerebrale și spinale– Schitarea unui algoritm imagistic rapid (în scop de "time saving") și definirea procedurilor imagistice standard la pacienții cu AVC– Schitarea protocoalelor imagistice și procedurilor standard de operare pentru examinările CT cerebrale și spinale, inclusiv administrarea optimă a contrastului i.v., poziționarea, rezoluția spațială și temporală– Supravegherea și instruirea personalului tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor optime cerebrale și spinale– Aprecierea calității examenelor imagistice în neuroradiologie și elaborarea strategiilor pentru a îmbunătăți calitatea imaginii– Interpretarea radiografiilor, examenelor ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale– Descrierea examenelor cerebrale oncologice în concordanță cu standardele internaționale (ex. Criteriile RANO) aplicabile fiecărei situații în parte– Aprecierea limitelor proprii și solicitarea unei asistente în interpretarea și elaborarea rezultatului imagistic cerebral și spinal– Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgență în examinările cerebrale și spinale și comunicarea acestora în timp util– Comunicarea cu pacienții și rudele acestora în vederea explicării descoperirilor imagistice cerebrale și spinale– Participarea și/sau managerierea unor conferințe multidisciplinare/comisii oncologice/conferințe neurovasculare pentru boli ale SNC și măduvei spinăriiIV.B.Abilități practice– Să aleagă examinarea imagistică optimă în funcție de situația clinică în imagistica capului și gâtului– Să aleagă mediul de contrast cel mai adecvat și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică și situația clinică– Să efectueze studiile funcționale dinamice, inclusiv video fluoroscopie și a mecanismului de deglutiție– Poziționarea corectă în investigarea imagistică ale craniului, ale sinusurilor, baza craniului, și oasele faciale, inclusiv secvențe speciale– Să efectueze explorarea ecografică inclusiv ecografie Doppler a gâtului, limbii, tiroidei, paratiroidelor, ganglionilor limfatici și glandelor salivare– Planificarea unei examinări CT a capului și gâtului cu adaptarea protocolului la situația individuală în ceea ce privește mediul de contrast intravenos, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast, cu o doză de iradiere cât mai scăzută posibil– Planificarea unei examinări CT a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică individuală în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială– Planificarea unei examinări IRM a regiunii capului și gâtului și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențialului de mediu intravenoasă de contrast, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast și rezoluția spațială– Planificarea unei examinări IRM a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială– Să aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului și gâtului, folosind ecografia, CT și IRM, în conformitate cu rolul lor clinic și limitele metodei– Să realizeze post-procesări adecvate a imaginilor în explorarea capului și gâtului (MPR, MIP, MinIP, 3D, analiza vasculară, endoscopie virtuală și de fuziune)– Să efectueze radiografii dentare intra și extra-orale2.V.Abilități practice– Să efectueze, sub supraveghere, tehnici de cateterizare de bază– Să efectueze, sub supraveghere, arteriografii ale arterelor periferice– Să efectueze, sub supraveghere, drenaje ghidate imagistic ale abceselor– Să efectueze sub supraveghere, nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate– Să efectueze, sub supraveghere, biopsii eco-ghidate (cel puțin ale structurilor superficiale)– Să fie sigur în justificarea indicațiilor și să dețină cunoștințe aprofundate ale contraindicațiilor pentru procedurile de radiologie intervențională uzuale– Să poată trata reacțiile alergice, atât minore cât și majore la substanțele de contrast iodate– Să efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotecției în sala de radiologie intervențională– Să cunoască tehnicile de hemostaza în zona inghinală– Să trateze posibilele complicații post-angiografie din zona inghinală– Să efectueze îngrijirile pre- și post-procedurale corecte– Să interpreteze rezultatele de ecografie Doppler, incluzând atât examenele arteriale cât și venoase-uzuale, inclusiv Doppler carotidian, Doppler hepatic, renal și al vaselor membrelor inferioare– Să execute tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă prin abord retrograd/anterograd, introducerea ghidului, a tecii și cateterului în zona inghinală– Să facă hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și prin folosirea dispozitivelor uzuale de închidere– Să efectueze puncții arteriale cu abord alternativ brahial/axilar– Să poată folosi ghidurile, tecile și cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostică– Să execute tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, road-mapping și tehnici de pixel shift– Să efectueze angiografii periferice ale membrelor superioare/inferioare– Să efectueze angiografii viscerale: mezenterice, hepatice, splenice, gastrice, renale– Să efectueze aortografii globale toracice– Să efectueze aortografii globale abdominale– Să efectueze, sub supraveghere, angiografii ale arterelor carotide, vertebrale și subclavii– Să efectueze flebografii membre superioare/inferioare și vena cava inferioară– Să efectueze tratamentul de îngrijire post-procedural, pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular– Să interpreteze testele de coagulare pre-procedurale și să corecteze anomaliile– Să facă, sub supraveghere, procedurile uzuale de angioplastie percutana, cum ar fi angioplastia renală, angioplastii iliace și femuro-poplitee, prin abord anterograd și/sau retrograd– Să aleagă corect medicația și dozele în timpul angioplastiei– Să efectueze, sub supraveghere, stentări arteriale, prin abord anterograd și/sau retrograd– Să facă îngrijirea post-procedurală după stentarea arterială– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, flebografii și stentări venoase– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, implantarea filtrului de venă cava permanent/temporar– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, embolizari selective, pentru indicații cum ar fi hemoragii acute, tratament tumoral local, tratamentul MAV– Să trateze în mod eficient sindromul post-embolizare– Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS)– Să execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane, inclusiv biopsii cu ac fin– Să identifice căi de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmează să fie biopsiate, drenajul abceselor– Să trateze complicațiile uzuale ale biopsiilor, cum ar fi pneumotoraxul și hemoragia– Să observe și/sau să execute sub supraveghere drenaj toracic, aspirarea de lichid și drenajul abceselor– Să prescrie tratamentul antibiotic înainte de drenajul abceselor– Să execute tehnicile cu trocar și Seldinger de introducere a cateterelor– Să execute, sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine– Să execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane– Să execute, sub supraveghere, drenaje/decompresii biliare percutane2.VI.Abilități practice– Să realizeze examinări ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afecțiuni comune– Să planifice examinarea CT a pacienților cu afecțiuni musculo-scheletale și să adapteze protocolul conform situației individuale, cu cea mai mică doză de iradiere rezonabilă, conform principiului ALARA– Să planifice examinarea IRM a pacienților cu afecțiuni musculoscheletale și să adapateze protocolul situației individuale– Să realizeze postprocesarea imaginilor achiziționate, incluzând reformatări multiplanare (MPR) și maximum intensity projections (MIP)– Să realizeze, sub supravegherea unui superior, injectarea intraarticulară sub ghidaj imagistic a contrastului IRM/CT pentru realizarea artrografiilor– Să aleagă cea mai utilă metodă imagistică de examinare în concordanță cu situația clinică dată– Să aleagă cel mai potrivit mediu de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu tehnica imagistică utilizată și cu problema musculoscheletală investigată– Să realizeze studii funcționale, dinamice ale articulațiilor și coloanei vertebrale– Să realizeze o poziționare corectă la radiografii pentru coloana vertebrală și extremități, inclusiv incidente speciale– Să realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal– Să realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal, în cazuri ușoare.– Să observe și/sau să realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal în cazuri mai complexe– Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, conform principiului ALARA– Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, în privința rezoluției spațiale și a utilizării potențiale a contrastului intravenos– Să realizeze injectarea intraarticulară de substanță de contrast, inclusiv în șold, umăr sau articulația pumnului, în vederea realizării artro-RM sau artro-CT– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere discografii, injecții interfatetare articulare și vertebroplastii– Să realizeze cu încredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale, incluzând reformatări multiplanare (MPR), maximum intensity projection (MIP), minimum intensity projections minIP) și imagini de fuziune2.VII.Abilități practice– Să facă o anamneză detaliată a pacienților referitor la patologia mamară și a factorilor de risc relevanți– Să facă un examen clinic corespunzător al sânului, axilei și structurilor asociate– Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică– Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă a chistelor care necesită evacuare– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic) și biopsie percutană (tru-cut) sub ghidaj ecografic– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic, ecografic sau RM– Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic– Să efectueze tratamente minim invazive (aspirație) în cazul abceselor mamare– Să efectueze corelații imagistico-patologice în afecțiunile mamare– Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector și să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta– Să participe la interpretarea mamografiilor de screening, cu discutarea cazurilor și urmărirea acestora până la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening)2.VIII.Abilități practice– Organizarea și supervizarea realizării corecte a radiografiilor, explorărilor CT și IRM pentru nou-născuți, sugari și copii.– Realizarea poziționării corecte pentru radiografii la nou-născuți, sugari și copii.– Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix– Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă– Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori.– Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal.– Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală.– Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale.– Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută.– Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale.– Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie.– Urmărirea și/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari, copii și adolescenți– Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tubului digestiv, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Efectuarea corectă a reducereii invaginației intestinale– Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tractului urinar, inclusiv uretrocistografia micțională, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți– Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și adaptarea examinării în funcție de situația individuală și de vârstă, utilizând adecvat dozele de iradiere, respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obținerii informației necesare (principiul ALARA)– Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, cu adaptarea examinării în funcție de situațiile individuale și de vârsta pacientului, și luând de asemenea în considerare rezoluția spațială, eventualitatea necesității sedării și potențiala utilizare a substanțelor de contrast intravenoase– Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice, incluzând: reformatări multiplanare (MPR), proiecție de intensitate maximă (MIP), proiecție de intensitate minimă (MinIP), fuziunea imaginilor și aplicații de analiză vasculară2.Participarea la 20 de ședințe de discutări de cazuri cu prezentarea a cel puțin 10 cazuri.Interpretarea a 300 de radiografii.Efectuarea nemijlocită a 50 de ecografii și observarea/participarea la încă 200 (incluzând examinări abdominale, toracale, transfontanelare, scrotale, de părți moi, articulare, vasculare, în particular în caz de invaginație, volvulus, stenoza hipertrofică de pilor, stenoze duodenale, apendicită, displazie de șold, sinovita, patologie scrotală și testiculară, adenopatii, traumatisme, patologie neonatală cerebrală).Efectuarea nemijlocită a 10 de examinări IRM și observarea/participarea la încă 40 (incluzând examinări cranio-cerebrale, vertebrale, pelvine, abdominale, de membre și articulații, cardio-vasculare, în particular în caz de patologie tumorală, patologie neurologică și neurochirurgicală, traumatisme articulare, osteonecroza aseptică).IX.CunoștințeDe a descrie principiile fizice de bază incluzând structura atomică, radioactivitatea și dezintegrări radioactive.De a înțelege principiile cuantificării studiilor PET inclusiv valoarea standardizată a captării (SUV)De a înțelege principiile fizice de bază ale dispozitivelor hibride PET-CT, SPECT-CT, PET-IRMDe a înțelege aspectele legate de radioprotecția în medicina nucleară și imagistica hibridă, inclusiv dozimetria pacientului, dozimetria personalului, contaminare radioactivă, monitorizare, variante de echipamente, controlul calității și managementul securității/riscurilor.AbilitățiDe a efectua, sub supraveghere, administrarea radiofarmaceuticelor pentru următoarele tipuri de examinări scintigrafice: osoase, renale, pulmonare de ventilație și perfuzie (V/Q), tiroidiene, paratiroidiene, cu leucocite marcate, cardiace.De a aplica criteriile adecvate și indicațiile pentru procedurile de medicina nucleară și imagistică hibridă, sub supravegherea unui specialist de medicină nuclearăDe a comunica cu pacienții în vederea informării acestora despre procedura care li se va efectua și de a obține acordul informal înaintea efectuării procedurilor de medicină nucleară sau imagistică hibridăDe a aplica, sub supraveghere, metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicină nucleară sau imagistică hibridă.De a-și aprecia limitele și a identifica momentul adecvat când este necesar de a cere asistență în interpretarea și elaborarea rezultatelor examinărilor de medicina nucleară sau imagistică hibridă.De a comunica cu pacienții și aparținătorii acestora în vederea explicării rezultatelor examinărilor scintigrafice, sub supraveghere.Notă:Modulul IX „Imagistica hibridă”:1.Modulul se poate efectua numai în Centrele Universitare care fac dovada că dețin sau că pe raza teritorială există sisteme imagistice hibride (în sistemul public sau privat)3.Modulul opțional (4 luni)– la alegere, oricare din modulele II – IX– se urmărește consolidarea competențelor și abilităților practice aferente modulului care este repetat– activitatea practică aferentă acestui modul reprezintă proporția pentru 4 luni a activității practice aferente modulului care este repetat.
Program de desfășurare a stagiilor practice în cadrul
În acord cu programa de pregătire în specialitate – revizie 2 iulie 2016

Modul nr. Stagiu nr. Durată modul (luni) Observații Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție Tema A. Radiologie convențională și CT radiologie convențională 1,5* – modulul va conține cursuri de radioprotecție, management, comunicare Tema A. Radiologie convențională și CT -CT
3 1,5 Tema B. Ecografie și IRM -IRM
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 1 și 2, respectiv subiectele 1- 42. Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine Radiologie convențională și CT 5
6 4128-163. Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie Radiologie convențională 1* ponderea în modul: abdomen 60%, retroperitoneu, genital 40% Ecografie
9 4 IRM
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 7, 8 și 9, respectiv subiectele 164-212. Neuroradiologie, radioimagistică capului și gâtului CT 3
12 5 radiologie convențională și ecografie
Examen evaluarea cunoștințelor – tematica capitol 3 și 4, respectiv subiectele 43-127 Radiologie intervențională radiologie intervențională 3
VI 15 6 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de către responsabilul local de pregătire in rezidențiat Ecografie și IRM
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 10, respectiv subiectele 213 – 254. Radioimagistică senologică Mamografie, ecografie și IRM mamar 3
VIII. 18 6
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 12, respectiv subiectele 272-340. Imagistica hibrida Imagistică hibridă 2 Opțional La alegere, oricare dintre modulele II -VIII 4
TOTAL

* – Având în vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat în practica clinică de rutină, NU trebuie înțeles că, în cursul stagiilor aferente unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifică acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atenție particulară patologiei specifice modulului și se va organiza pregătirea teoretică specifică (cursuri, referate, prezentări de cazuri).
PROIECT
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091.Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.f)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.h)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).j)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l)În anul II de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:a)Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.e)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.g)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.i)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.f)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.h)Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. +
Articolul 13(3)Rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru aceasta activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legalei)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.k)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.b)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast.f)În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).h)Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.j)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).l)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.n)În anul V de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:a)Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.c)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.e)Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală.g)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.i)Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.k)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.m)are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
PROIECT +
Tematica examenului de specialitate – radiologie – imagistică medicalăPrincipii fizice și tehnice ale radiologiei convenționale (subiectele 1-5)2.Principiile fizice și tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8-12)4.Artefactele în IRM; substanțele de contrast în IRM; valoarea și indicațiile IRM (subiectele 19-21)6.Substanțele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de acțiune, reacții adverse, profilaxie (subiectele 29 – 32)8.Noțiuni de imagistica moleculară (subiectele 36 – 38).10.Anatomie radioimagistică neuroradiologică (subiectele 43 – 48)12.Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 – 59)14.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 64 – 72)16.Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 – 86)18.Anatomia radioimagistica a capului și gâtului; diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului și gâtului (subiectele 94 – 100)20.Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroidă, paratiroide și spațiului visceral, nasului, nazofaringelui, sinusurilor paranazale, hipofaringelui, laringelui și ganglionilor limfatici cervicali, (subiectele 113 -118, 125 – 127)22.Anatomia radioimagistică a toracelui; tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 – 130)24.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice; afecțiunilor pleurale; afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat (subiectele 133 – 135)26.Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare și de căi respiratorii (subiectele 138, 143)28.Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari (subiectele 140, 141)30.Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă; patologia congenitală și dobândită valvulară; cardiomiopatii; miocardite; boli cardiace asociate diabetului zaharat și bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv, (subiectele 148 -151)32.Diagnosticul radioimagistic în: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare și inferioare (subiectele 155 – 158)34.Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale sistemului digestiv și glandelor sale anexe; Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice și de postprocesare utilizate în evaluarea sistemului digestiv și a glandelor sale anexe; indicații și contraidicații ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv, (subiectele 164 – 166).36.Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subțire și gros (subiectele 170, 171)38.Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal (subiectele 167, 174, 175).40.Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor; litiazei urinare și obstrucției urinare (subiectele 178, 181, 182).42.Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar; nefropatiilor medicale și vasculare. Transplantul renal: apect radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor. (subiectele 185 – 187)44.Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului și scrotului; patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală (subiectele 192 -194)46.Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin și a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine (subiectele 197, 198)48.Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum; abdomenului acut la gravide. Pelvimetria IRM – principii și măsurători. IRM fetal – principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. (subiectele 203 – 206)50.Anatomia radioimagistica, variante anatomice și tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicații, contraindicații, pericole); diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute și cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 – 226).52.Diagnosticul radioimagistic al tumorilor și leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 – 240).54.Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor articulare și al altor afecțiuni a aparatului locomotor (al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes și boala Scheuermann; calcificărilor/osificărilor de țesut moale) (subiectele 245 – 249, 253, 254).56.Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, variantelor anatomice și induse fiziologic ale sânului; semiologie elementară imagistica senologică; lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme) (subiectele 257 – 259)58.Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice; al patologiei mamare la grupe particulare de pacienți (bărbați, copii, adolescente, sarcina, lactație); evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale și a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 -266).60.Principii privind explorarea radioimagistica în patologia pediatrica; noțiuni de dezvoltare anatomică în copilărie; principiul ALARA, cerințe de radioprotecție și aplicarea lor practica; valoare, indicațiile și algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la vârstă pediatrică; particularități ale administrării substanțelor de contrast la copii (subiectele 272 – 275)62.Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui și a aparatului cardiovascular la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 292 – 308)64.Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor și a sindroamelor neurocutanate la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 329 -340)66.Principii și tehnici de radioimagistica intervențională vasculară (subiectele 350-356)68.Principii și tehnici de radioimagistica intervențională nevasculară; intervenții hepato-biliare, intervenții genito-urinare, biopsia cu ac fin a nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 – 366). +
Bibliografie:Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România – (sub red) Dudea Sorin M. – Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate – Vol I, Vol II, Ed. Medicala București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8 +
Anexa nr. 2
curriculumurilor de pregătire în rezidențiat revizuite pentru
specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru
pregătire a rămas nemodificată

Nr. Crt. Durata de pregătire conform Ordinului MS nr. 1109/2016
Specialități clinice – Grupa specialităților medicale Genetică medicală
2 4 ani Medicină internă
Specialități clinice – Grupa specialităților chirurgicale Chirurgie pediatrică
5 5 ani Chirurgie vasculară
Specialități paraclinice Medicină de laborator
8 4 ani Medicină nucleară
10 4 ani
11 3 ani Chirurgie orală și maxilo-facială
13 3 ani
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
GENETICĂ MEDICALĂ 4 ani +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂCuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU) – 1 credit = 25 ore de instruire.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program și responsabilul de rezidențiat (îndrumător de stagiu).Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.CONCEPȚIA CURRICULARĂ1.1.depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale;b)Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități.1.2.Locul de efectuare a stagiilor– Stagiile clinice în specialități complementare (Pediatrie, Medicină internă etc) se desfășoară în unități de profil din instituțiile de învățământ medical superior.– Stagiile de genetică fundamentală se desfășoară în Centrele Regionale de Genetică Medicală (CRGM) sau în centre de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ medical superior.– Stagiile de genetică medicală și genetică clinică se desfășoară în CRGM sau instituții de învățământ medical superior în care se derulează activități de genetică medicală sau clinică sub îndrumarea unui medic primar de specialitate genetică medicală.1.4.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învățământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.4.1.Citogenetică – 4 luni;b)Genetică biochimică – 2 luni;d)Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni1.4.3.Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni;c)Chirurgie și ortopedie pediatrică – 1 lunăb)Stagiul de Genetică clinică, aferent altor specialități) – 1 an– Substagii de genetică clinicăa)Neonatologie – 2 luni;c)Neurologie pediatrică – 1 lună;e)Endocrinologie – 1 lună și 2 săpt.g)Stagiul de Genetică clinică – 1 anGenetică clinică – 12 luni.CONȚINUTUL STAGIILOR2.1.Tematica lecțiilor conferință (200 ore)– Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.– Genomul uman: date generale, genotip și fenotip.– Structura și organizarea celulară a ADN.– Cromozomii umani.– Structura și funcția genelor– Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația, sinteza proteinelor; reglarea expresiei genelor.– Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/multifactorială), individualitatea genetică și biologică.– Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea– Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile).– Clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.– Anomaliile cromozomiale și patologia asociată– Mutațiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare: bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii)– Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană.– Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale– Dezvoltarea normală și patologică. Clasificarea anomaliilor congenitale; sexualizarea normală și patologică; retardul mental.– Imunogenetica și imunopatologia– Oncogenetica: gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice.– Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica– Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente.2.1.2.Evaluare teoretică și practică2.2.Tematica lecțiilor conferință (200 ore)a)b)c)Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X.hipotiroidismul; patologia pubertarăBoli neurologice, musculare și ale organelor de simț: comele; convulsiile și epilepsia; malformații congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, copilul hiperactiv și spectrul autist; cefaleea; enurezisul; copilul hipoacuzic;2.2.2.Substagiul de Genetică medicală1.Examenul fizic al pacientului – 100 examene.3.Sfatul genetic – 50 cazuri.5.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 25 cazuri.7.Evaluarea riscului în bolile comune – 15 cazuri.9.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente – 5 cazuri.11.Screeningul neonatal – 10 cazuri.13.Dileme și conflicte etice în genetica medicală – 10 probleme.15.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice – 10 planuri.Evaluare practică.Substagiul de Medicină internă1.Prezentare de cazuri – 4;3.Interpretarea EKG – 20;5.Interpretarea datelor de ecografie abdominală – 5;7.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică – 10;9.c)Examen clinic, întocmirea foilor de observație – 40;2.Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică – 60;4.Interpretarea ecocardiogramei – 20;6.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă – 20;8.Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării: 40Evaluare practicăStagiul de genetică clinică2.3.1.Introducere în patologia genetică. Definiții, frecvența și importanța bolilor genetice. Clasificarea bolilor genetice2.Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare.4.Somatometria6.Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore)8.Dismorfismul craniofacial10.Boli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare)12.Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)14.Bolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil, copilul cu deficit de atenție (ADHD) și autismul, boala Alzheimer, schizofrenia); afecțiuni neurologice (malformații ale sistemului nervos central, epilepsia, afecțiuni ale ganglionilor bazali, ataxiile ereditare, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatozele)16.Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator: surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1-antitripsină.18.Bolile genetice ale sistemului digestiv: malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică20.Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane.22.Bolile genetice ale țesutului conjunctiv24.Anomalii ale creșterii și dezvoltării26.Bolile mitrocondriale28.3.3.1.Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane:– se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practica geneticii medicale;– problemele vor fi prezentate în contextul unor exemple clinice specifice2.3.2.Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică.2.* Realizarea unui bilanț corect și complet al anomaliilor structurale (majore și minore) și funcționale ale bolnavului (cu accent pe "anatomia de suprafață", semiologia malformativă și obiectivarea semnelor prin măsurători antropometrice, fotografiere etc.).* Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.** Conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, ori de câte ori este necesar.** Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.Modulul 3 – Genetică clinicăObiective1.Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului:* Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;* Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor.** Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu disabilitate fizică sau intelectualăBAREM DE TEHNICI și ACTIVITĂȚI PRACTICE4.1.Evidențierea aspectului interfazic al ADN-ului – testul cromatinei sexuale – 40 teste.2.Diagnosticul citogenetic: nomenclatura anomaliilor cromozomiale, indicațiile analizei cromozomiale, cariotipul – valoare diagnostică, prognostică și profilactică – 40 interpretări de cazuri.4.Diagnosticul genetic molecular: nomenclatura mutațiilor genice, definiția și obiectivele genotipării, tehnicile de bază ale diagnosticului molecular, valoarea profilactică, diagnostică și prognostică a testelor genetice moleculare – 20 interpretări de cazuri.6.Caractere ereditare normale și patologice: caractere fenotipice pur ereditare (caracterele de specie, caracterele ereditare normale, caracterele ereditare anormale), caractere determinate de interacțiunea ereditate-mediu (caracterele multifactoriale normale, caracterele multifactoriale anormale) -interpretarea rezultatelor în teste de paternitate și filiație – 40 de cazuri.8.Metodologia biosatisticii, utilitate și interpretare. Aplicații ale informaticii în biologie și medicină. Utilizarea bazelor de date.4.2.Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic – 20 cazuri.2.Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice – 20 cazuri.4.Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 20 cazuri.6.Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple, (sindroame plurimalformative);8.Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul – 10 cazuri.10.Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.12.Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice; – evaluarea riscului în 20 cazuri.14.Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic – monitorizarea a 5 cazuri.16.Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.4.3.5.Tematica de curs1.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.).3.Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.5.Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practica medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.7.Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.9.Tematica seminariilor1.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale; alternative ale jurământului lui Hipocrate; alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri; drepturile pacienților – reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale.5.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.7.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.
FIȘA POSTULUI DE MEDIC REZIDENT SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂPe toată perioada de pregătire, medicul rezident participă activ la toate activitățile care se desfășoară în secția clinică, cabinetul ambulatoriu, laboratorul sau orice altă formă de asistență medicală în care își desfășoară stagiul conform repartizării, cu respectarea normelor generale de organizare și funcționare prevăzute în Regulamentul fiecărei unități sanitare.Medicul rezident anul II (stagiul de genetică medicală)– Participă la consultațiile din ambulatoriul de genetică medicală– Întocmește, împreună cu medicul specialist, fișa de consult genetic– Formulează, sub îndrumarea medicului specialist, planul de investigații clinice și paraclinice pentru pacientul cu boală genetică– Verifică sub îndrumarea medicului specialist rezultatele investigațiilor paraclinice și le coroborează cu datele clinice– Participă sub îndrumarea medicului specialist la stabilirea diagnosticului final– Redactează, sub îndrumarea medicului specialist, planul de tratament, recuperare și dispensarizare a pacientului cu boală genetică– Participă la redactarea și acordarea sfatului geneticMedicul rezident anul IVSe adaugă la competențele stabilite pentru medicul rezident de anul II și III:– Întocmește "Fișa tip de malformații congenitale și boli genetice"– Stabilește planul de investigații clinice și paraclinice pentru pacientul cu boală genetică– Stabilește, împreună cu medicul specialist, planul de testări genetice– Consemnează în "Fișa de consult genetic" rezultatele testelor genetice și le interpretează în context clinic– Redactează, planul de tratament, recuperare și dispensarizare a pacientului cu boală genetică– Întocmește și înregistrează "Fișa tip de declarare a bolilor genetice' în vederea raportării pentru Registru național de boli genetice– Calculează riscul de recurență al bolilor genetice și redactează sfatul genetic
TEMATICA +
GENETICĂ MEDICALĂPROBA SCRISĂII – III.PROBA CLINICĂI.Determinismul caracterelor; genotip și fenotip2.Structura și organizarea celulară a ADN4.Structura și funcția genelor6.Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea8.Ereditatea poligenică și multifactorială10.Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile12.Polimorfismele genetice14.Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza16.Sexualizarea normală și patologică18.Imunogenetica și imunopatologia20.Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă22.Genetica populațiilor24.Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță26.Semiologia genetică. Markeri somatici genetici28.Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale30.Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor32.Boli genetice endocrine34.Boli genetice musculare și neuromusculare36.Boli genetice oftalmologice38.Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator40.Boli genetice ale aparatului cardio-vascular42.Boli genetice ale sistemului renourinar44.Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă)46.Boli genetice ale țesutului conjunctiv48.Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale50.Sindroame plurimalformative52.Cancere ereditare și familiale54.Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal și presimptomatic;56.Tratamentul bolilor genetice; terapia genică58.PROBA PRACTICĂ (a)1.Testul FISH3.Genotiparea.5.Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7.Secventierea ADN9.Tehnici de analiză a metilării11.PROBA PRACTICĂ (b)1.Examenul fizic al pacientului3.Somatometria5.Sfatul genetic7.Screeningul prenatal9.Screeningul familial11.PROBA CLINICĂCazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice. +
BIBLIOGRAFIECovic M., Ștefănescu D. T., Sandovici I. și col. – Genetică Medicală. Ediția II/III; Editura Polirom, 2011/2017.2.Hinescu M. și col. – Tehnologii de diagnostic genetic în practica medicală. Editura Viața Medicală Românească, 2013.4.
pentru examenul de medic primar specialitateaDOUĂ PROBE PRACTICEIII.PROBA PRACTICĂ (a)1.Testul FISH3.Genotiparea.5.Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7.Secventierea ADN9.Tehnici de analiză a metilării11.PROBA PRACTICĂ (b)1.Examenul fizic al pacientului3.Somatometria5.Sfatul genetic7.Screeningul prenatal9.Screeningul familial11.PROBA CLINICĂCazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
2017 +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITAREMedicina Fizică și de Reabilitare este considerată specialitatea medicală a funcționării, prin urmare, Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF-OMS) constituie referința principală ca instrument și ca taxonomie. Interacțiunile dintre componentele CIF conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF)-OMS 2001, sunt prezentate în schema subiacentă.Cu toate că partea de "Medicină Fizică" a specialității se menține, cele două părți care mai înainte se considerau a fi separate, "Medicina Fizică" și "Medicina de Reabilitare" evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală.● Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acțiuni sau sarcini;Definiția dizabilității în CIF-OMS face o distincție clară dintre problemele care rezultă în principal din condiția de sănătate (capacitate) și problemele ce apar la interacțiunea dintre capacitate și factorii de mediu și personali (performanța).Specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare caută să optimizeze funcționarea sub toate aspectele încercând să elimine sau să amelioreze consecințele dizabilității. Funcționarea reprezintă conceptul central al CIF-OMS și cuprinde totalitatea funcțiior și structurilor corpului uman și totodată toate acțiunile umane de la simple la complexe.Medicul specialist de MFR își desfășoară activitatea în diferite unități medicale incluzând secții de acuți și cronici din spitale, ambulatorii și cabinete de specialitatea MFR. Acesta folosește instrumente specifice de diagnostic și evaluare, recomandă și efectuează tratamente farmacologice și non-farmacologice, și intervenții educaționale și profesionale și coordonează activitatea echipei multi-profesionale.Servicii de Reabilitare Medicală – sunt efectuate de medicul specialist de MFR și includ: consultație, evaluare funcțională specifică, consultații de control, manevre, investigații și intervenții și recomandarea și/sau aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală.Serie de proceduri specifice de Reabilitare Medicală – aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală ca tip, parametrii, ritmicitate, număr de zile de aplicare.Factori Naturali Terapeutici – ansamblul elementelor naturale fizico-chimice sanogene și terapeutice,. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de Ministerul Sănătății conform Legislației în vigoare. Aceștia sunt folosiți în balneoterapie, și împreună cu celelalte proceduri specifice de Reabilitare Medicală alcătuiesc Cura Balneară aplicată numai în Stațiuni Balneare. +
ReferințeWorld Health Organization Geneva, Internațional Clasification of Functioning, Disability and Health- tradus în limba română2.World Report on Disability- tradus în limba română, WHO 20114.Stucki G, Zampolini M, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the system-wide implementation of the ICF in Physical and Rehabilitation Medicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J Phys Rehabil Med 2016. (Accepted for publication[ABW1])6.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.		 4 12 Medicină Fizică și de Reabilitare 26 1/2 luni 5 ore/săptamană Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică 3 luni 5 ore/săptamană Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal 2 luni 5 ore/săptămână Electromiografie 2 luni 5 ore/săptămână Neurologie 5 luni 5 ore/săptămână Cardiologie 2 luni 5 ore/săptămână Reumatologie 2 luni 5 ore/săptămână Ortopedie-Traumatologie 2 luni 5 ore/săptămână Pneumologie 1 lună 5 ore/săptămână Geriatrie 1 lună 5 ore/săptămână Neurochirurgie 1 lună 5 ore/săptămână Bioetica 2 săptămâni 5 ore/săptămână 900 3920

+
Structura programuluiNr. ore practică. 2500Tematică.Curriculum de studii și cunoștințe teoretice pentru adulți și copii.Precizare: Modulul 1 de Medicină Fizică și de Reabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămâni în anul III sau IV în Balneoterapie și se va desfășura într-o stațiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează.Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MFR)A.1.Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.A.3.Diagnosticul în MFRA.5.Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR – totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.A.7.Evaluarea calității vieții QoL în MFRA.9.Stimularea Electrică Funcțională Neuromusculară (FES); BiofeedbackA.11.Orteze și proteze.A.13.Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.A.15.Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.A.17.Rolul Medicinei Alternative/Complementare în MFR (medicina manuală, managementul durerii etc.)A.19.Considerente etice în MFR.A.21.Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).B.MFR la persoanele cu stroke (Accident Vascular Cerebral)B.2.MFR la persoanele cu alte afecțiuni cerebraleB.4.MFR la persoanele cu afecțiuni neurologice autoimune și inflamatorii (ex: scleroza multiplă)B.6.MFR la persoanele cu neuropatii, miopatii și leziuni de nerv perifericB.8.MFR la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire și deglutițieB.10.MFR la copii și adulți cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculareB.12.MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletaleC.1.MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)C.3.MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN etc.)C.5.MFR la persoanele cu leziuni ale mâiniiC.7.MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructiveC.9.MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)C.11.AlteleD.MFR la persoanele cu boli cardiace și vasculareD.2.MFR la persoanele cu cancerD.4.MFR la persoanele vârstnice (inclusiv pacienți imobilizați)D.6.MFR la persoanele cu instabilitate posturală și căderi recurenteD.8.MFR la persoanele cu afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinuluiD.10.MFR la persoanele cu transplant de organD.12.Științele integrative și clinice de Reabilitare MedicalăE.1.Cercetarea în Intervențiile Comprehensive de MFR.E.3.Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzând ghidurile, organizarea, coordonarea și educația.E.5.Managementul calității în MFRE.7.Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.E.9.Rețele și protocoale în MFR.E.11.Obiective educaționale- vezi pag. 14III.Modulul 2, anul III: Medicina Fizică și de Reabilitare PediatricăNr. ore curs. 60Tematică.1.Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.3.Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).5.Inegalități ale membrelor inferioare.7.Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii.II.Rezultate așteptate- vezi pag. 15Modulul 3, anul III: Ecodiagnostic Neuro-Musculo-ScheletalNr. ore curs. 40I.Generalități despre ecografie și sonde2.Indicații ale examinării ecografice în Medicina Fizică și de Reabilitare4.Examinarea canalului carpian, tarsian6.Examinarea ecografică a țesuturilor moi- mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze8.Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale10.Hematoamele și revărsatele intra-articulare12.Obiective educaționale- vezi pag. 14III.Modulul 4, anul III: ElectromiografieNr. ore curs. 40I.Introducere. Investigația electronică neuromusculară.2.Inervația radiculară, tronculară, miotomală4.Tehnici clasice de electrodiagnostic.6.Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.8.Studii de conducere nervoasă motorieb)Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire.d)Biofeed-back electromiografic10.Stimularea magneto-electricăb)● MiopatiiII.Rezultate așteptate – vezi pag. 15Nr. ore practică. 400Tematică.1.Patologia pericarionului neuronal3.Sindromul de neuron motor periferic5.Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale7.Sindromul cerebelos9.Sindroame extrapiramidale11.Sindroame corticale13.Patologia substanței reticulare15.Hemiplegia și paraplegia17.Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene19.Cefaleea și sindroamele migrenoase21.Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică23.Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern25.Neuropatii senzitive27.Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulareII.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitateModulul 6, anul II: CardiologieNr. ore curs. 40I.Aritmiile cardiace2.Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasă/dureroasă)4.Hipertensiunea pulmonară6.Insuficiența cardiacă8.Ateroscleroza10.Patologia cardiovasculară a vârstnicului12.Patologia cardiovasculară în bolile hematologice, endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice14.Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice16.Recuperarea pacienților cardiovasculari18.Obiective educaționale.Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitateNr. ore practică. 160Tematică.1.Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie)3.Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară5.Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)7.Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine etc.9.Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gutoasă, artropatii din ocronoză, hemocromatoză și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos)11.Obiective educaționale.Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraadiacente.Rezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitateNr. ore practică. 80Tematică.1.Complicațiile imediate și tardive în traumatismele umărului3.Traumatisme la nivelul pumnului implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical5.Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională7.Traumatismele șoldului:luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare-aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice9.Soldul operatprotezat11.Genunchiul operat și protezat13.Intervenții ortopedice corective pentru deviații axiale de tipul: coxa vara, coxa valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor15.Cifoze17.Traumatismele coloanei vertebrale: fără leziuni neurologice/cu leziuni neurologice19.Amputațiile21.Obiective educaționale.Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteRezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitateNr. ore practică. 80Tematică.1.BPOC3.Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC5.Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici7.Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii9.Explorări în penumofitiziologieII.III.● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitateModulul 10, anul II: GeriatrieNr. ore curs. 20I.Procesul de îmbătrânire: teorii și principii generale, îmbătrânirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arteroscleroza și procesele metabolice lipidice2.Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici4.Tulburările de nutriție la vârstnici6.Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor8.Tulburările sanguine la vârstnici10.Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsoismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro-musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare12.Afecțiunile tumorale la vârstnici14.Obiective educaționale.Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteRezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitateNr. ore practică. 80Tematică.1.Traumatisme vertebro-medulare3.Procese expansive intracraniene5.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară7.Obiective educaționale.Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteRezultate așteptate:● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitateNr. ore practică. 20Tematică.A.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăB.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)C.Valori ale relației medic-pacient2.Modele ale relației medic-pacient4.Relația medic-pacient II- 2 ore1.Confidențialitatea în relația medic-pacient2.Acte normative care reglementează relația medic- pacientE.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăF.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeJ.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.Obiective educaționale.Înțelegerea principiilor de BioeticăRezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)● Clarificarea conceptelor cu care operează Bioetica● Înțelegerea eticii cercetării● Înțelegerea eticii paliației +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:● Să deosebească abilitățile necesare executării intervențiilor specifice: infiltrații, blocuri de nervi etc.● Domeniul de competență în MFR● Evaluarea în MFR● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)● Evaluarea rezultatelor în MFR● Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia.● Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.● Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.● Considerente etice în MFR.● Managementul calității în MFR● Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:● Afecțiunile ortopedice● Alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace și vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecțiuni ale persoanelor vârstnice, afecțiuni ale copiilor cu dizabilități, îngrijirea rănilor, afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului, transplantul de organe. +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:● Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia. +
Examenul de medic specialist:

 DA DA DA +
TEMATICA DE EXAMEN1.Tulburări Neurogene de Comunicare la Adulți și Copii și Evaluare și Intervenție Psihologică în Reabilitarea Medicală3.Evaluarea Gradelor de Incapacitate Dizabilitate, Dobândirea Independenței Funcționale.5.Electrodiagnosticul în Reabilitarea Medicală.7.Dispozitive Ortotice Pentru Membrele Superioare și Inferioare și Ortezele Spinale.9.Kinesiologie.11.Manipulările, Tracțiunile, Masajul și Medicina Alternativă și Complementară în Reabilitare.13.Proceduri cu Agenți Fizici înaltă frecv: ultrasunete, unde scurte, Tekar, microunde, etc.15.Proceduri cu diverși alți Agenți Fizici precum magnetoterapie: PEMF, RMS; unde de șoc extracorporeale (ESWT); vibrații etc.17.Factori naturali de cură: Apele minerale, Nămolurile terapeutice, Factorii naturali de cură ai litoralului marin, Gazele naturale terapeutice, Clima.19.Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Articulațiilor Periferice și a Țesuturilor Moi.21.Reabilitarea Pacienților cu Afecțiuni ale Deglutiției.23.Intestinul Neurogen: Disfuncție și Reabilitare.25.Disfuncția și Dizabilitatea Sexuală.27.Reabilitarea Cardiacă.29.Reabilitarea Ocupațională și încadrarea în Muncă a Persoanelor cu Dizabilități.31.Boli Reumatice Degenerative și Metabolice (Guta, Condrocalcinoza)33.Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Superior.35.Lombosacralgia.37.Durerea Cronică.39.Medicina Sportivă.41.Reabilitarea Pacienților cu Neuropatii.43.Leziunea Cerebrală Traumatică I.: Definiții, Epidemiologie, Fiziopatologia asociată cu leziunea cerebrală traumatică, Evaluarea și tratarea leziunii cerebrale traumatice, Măsurătorile comportamentale ale reacției și cogniției, Evaluarea și managementul reabilitării pacienților internați.45.Accidentele Vasculare Cerebrale I.: Definiții, Epidemiologia accidentului vascular cerebral, Fiziopatologia accidentului vascular cerebral, Bazele anatomice ale sindroamelor din accidentul vascular cerebral, Managementul accidentului vascular cerebral acut.47.Tulburările Degenerative de Mișcare ale Sistemului Nervos Central.49.Paralizia Cerebrală (*) Pediatrie.51.52.Traumatismele Vertebro-Medulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicațiile secundare.54.Reabilitarea Persoanelor cu Cancer.56.Reabilitarea Pacienților Geriatrici.58.Braddom R. Medicină Fizică și de Reabilitare. Ed IV-a. Elsevier 20152.Field of Competence of Physical and Rehabilitation Medicine Physicians UEM-PRM Ediția 2014 Partea I4.Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011.6.Rădulescu A, Burtan M. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura Medicală. București 20148.Sbenghe T. Kinesiologie – Știința Mișcării. Ed. Medicală, 200210.Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)● Bilanț articular- 200● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular 200● Interpretare de Rezonanță magnetică 100● Interpretare de Osteodensiometrie- 100● Infiltrații intraarticulare- 20● Blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică- 60● Interpretare de Electromiografii- 60● Prezentare de referate- 10● Examenul clinic, bilanțul muscular și articular al copilului● Interpretare de Radiografii ale sistemului articular- 40 la copil● Interpretarea de electromiografii- 10 la copil2.Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):● Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare2.2.● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare● Să susțină examenul de Board European UEMS-PRM● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare2.3.Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist:● Infiltrații periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică● Electromiografie● Balneoterapie2.5.● Managementul Medical al Dezastrelor● Acupunctură● Apifitoterapie
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
Prof. Dr. Mihai Berteanu
Semnătura:
MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI1.MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE PEDIATRICĂ- 3 luni3.ELECTROMIOGRAFIE- 2 luni5.CARDIOLOGIE- 2 luni7.ORTOPEDIE- TRAUMATOLOGIE- 2 luni9.GERIATRIE- 1 lună11.BIOETICĂ- 2 săptămâni

ANUL I ANUL III
1 9 6 10 1 4 1


MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
2017 +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ +
Definiția specialității:Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează rezultatele altor specialități medicale și le integrează în strategii de diagnostic, tratament și îngrijire pentru pacientul individual.Conform cerințelor UEMS European Board of Internal Medicine (octombrie 1995), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor medicale acute și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor în vârstă.2.Durata pregătirii în medicină Internă: 5 ANI +
ORGANIZAREA PROGRAMULUI

 5 (cinci) 12 (douăsprezece) + 2 module teoretice (cursuri după amiaza) Urgențe medicale 6 2 timp de 4 luni Medicină internă 18 2 timp de 6 luni Cardiologie 4 2 Pneumologie 4 2 Gastroenterologie 4 2 Reumatoloqie 4 2 Nefrologie 3 2 Hematologie 3 2 Diabetologie 3 2 Neurologie 3 2 Boli infecțioase 4 2 Ecografie și imagistică medicală 4 2 Etica medicală 2 ore/săpt timp de 5 săptămâni Expertiza capacității de muncă 2 ore/sapt timp de 5 săptămâni 388 ore 24000 ore3.Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicilor șefi de secție, medicilor primari recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă pentru aptitudinile didactice și pentru calitățile etice și morale.Cerințele minimale necesare unui centru de Medicină Internă de pregătire sunt:– Asigurarea unui raport de paturi/rezident de 5-7/1– Șeful secției trebuie să fie medic primar de medicină internă sau specialitate medicală– Dotare minimă: laborator de explorări biologice, radiologice, ecocardiografie, laborator ECG, teste stress, explorări endoscopice (digestive, bronșice), eventual prelevare de biopsie hepatică și pleurală.– Forma de pregătire continuă care constau în: ședințe de referate științifice, prezentări de cazuri și confruntări anatomo-clinice, eventual conferințe științifice periodice. Stagiile se vor încheia cu o apreciere finală constând într-o prezentare de caz clinic după metodologia examenului de specialitate și dacă șeful serviciilor unde se efectuează stagiul consideră necesar și o testare a cunoștințelor teoretice.Trunchiul comunTrunchiul comun reprezintă pregătirea de bază a oricărui medic specialist în specialități nechirurgicale.Pentru specialitatea de medicină internă și specialitățile medicale pregătirea de rezidențiat începe în primii 2 ani printr-un trunchi comun de medicină internă format din:– 6 luni într-un serviciu de urgență sau pacienți gravi (UPU al unui spital de urgență, ATI sau alt serviciu de îngrijiri pacienți gravi (USTAC, îngrijire pulmonară intensivă etc.) prin rotație.– 3 stagii de 4 luni la alegere în cardiologie, pneumologie, gastroenterologie, reumatologie (pentru rezidenții din aceste specialități stagiul respectiv va fi efectuat după terminarea trunchiului comun, cele 3 stagii ramase fiind obligatorii)– Un stagiu de 6 luni de medicina internăPentru specialitatea medicina internă se vor completa stagiile neefectuate cuprinse în baremul de pregătire.Tematica și baremul activităților practice.Se recomandă ca expunerile teoretice să ia forma unei conferințe de sinteză, cu subiecte de activitate privind diagnosticul și terapia bolilor incluse în tematică.6.Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă2.Astmul bronșic4.Cancerul bronșic6.Insuficiența respiratorie ac și cr8.Endocardita infecțioasă10.Tulburările de ritm ale inimii12.Pericarditele14.Cardiopatia ischemică16.Insuficiența cardiacă acută și cronica18.Hipertensiunea arterială esențială și secundară20.Sindromul nefrotic22.Insuficiența renală acută24.Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux26.Cancerul colo-rectal28.Cirozele hepatice30.Cancerul de pancreas32.Anemiile feriprive34.Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice36.Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză)38.Limfoame maligne40.Poliartrita reumatoidă42.Vasculite sistemice44.Tromboflebitele46.Infecțiile urinare48.Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelorBaremul activităților practiceActivitățile practice (Manevrele) pot fi efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidențiat.Fiecare rezident primește acest caiet la intrarea în stagiu și trebuie (obligator) să îl predea completat la înscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a făcut stagiile (inclusiv în străinătate).1.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie 50 și determinarea gazelor sanguine 50):3.Efectuare electrocardiograme – 305.Interpretare a ecografiei abdominale: 100 ecografii (cu efectuare a 25)7.Paracenteza: 10 paracenteze9.Defibrilare și cardioversia: 10manevre-11.Asistare la esogastroscopie: 20 manevre –13.Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine15.Asistarea și interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea vaselor17.Efectuarea testului de mers 6 minute – 20 teste19.Interpretarea a 30 CT și RMN abdominaleRepartiția și durata stagiilor pe ani de rezidențiatAnii 1 și 2 = 24 luni – Trunchiul comun pentru toate specialitățile medicale– Urgente medicale – 6 luni în servicii UPU, ATI– Cardiologie – 4 luni– Pneumologie – 4 luni– Gastroenterologie – 4 luni– Reumatologie – 4 luni– Medicina internă – 6 luniOrdinea de efectuare în cei 2 ani este indiferentă.În cursul acestor 2 ani se vor susține în afara programului de spital (după amiaza) 10 cursuri de etica medicală și 10 cursuri de expertiza a capacității de muncă. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 10 și menționat în caietul de rezident.Anul 5 = 12 luni– Medicina internă +
Structura programuluiNr. ore practică.Tematică. Principalele urgențe medicale.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Rezidentul trebuie să obțină o anamneza minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători (în cazul pacientului inconștient); să poată efectua un examen fizic corect; să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărei situații de urgență.Nr. ore practică. 600Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din lista de mai jos:1.Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasmă, chlamidia3.Abcesul pulmonar5.Fibrozele pulmonare interstițiale difuze7.Pleureziile9.Valvulopatiile mitrale și aortice11.Tulburările de conducere ale inimii13.Miocarditele și cardiomiopatii15.Cordul pulmonar cronic17.Tromboembolismul pulmonar19.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice21.Nefropatii interstițiale acute și cronice23.Boala cronica de rinichi25.Cancerul gastric27.Hepatita cronică29.Pancreatite acute și cronice31.Hemoragiile digestive superioare33.Anemiile megaloblastice35.Leucoza limfatică cronică37.Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice39.Reumatismul articular acut41.Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de țesut conjunctiv)43.Spondiloartropatiile45.Bolile aortei și arterelor periferice47.Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică49.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista). Recunoașterea bolilor care necesita investigații de specialitate și trimitere la specialist.2.Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele biologice și imagistice privind patologia menționată.Modulul 3, anul I sau II: CardiologieNr. ore curs. 321.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. HTA, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă, valvulopatiile, principalele aritmii etc.). Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist.3.Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și să interpreteze o electrocardiograma. Să interpreteze rezultatul unei probe de efort.Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze o ecocardiografie și o ecografie vasculară și să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea.Modulul 4, anul I sau II: PneumologieNr. ore curs. 321.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii, BPCO, Astm bronșic etc.). Recunoașterea bolilor care necesita investigații de specialitate și trimitere la specialist.3.Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul spirografic și al gazelor sanghine. Rezidentul trebuie să poată efectua puncția pleurală și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele de laborator privind lichidul pleural.Nr. ore practică. 400Tematică. Bolile digestive frecvent întâlnite în practica medicală.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient digestiv, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile digestive comune, să stabilească planul de terapeutic al bolilor frecvente și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte boli digestive.Rezidentul trebuie să poată efectua și interpreta o ecografie abdominală.Nr. ore practică. 400Tematică. Bolile articulare frecvent întâlnite în practica medicală.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient reumatologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile comune, să stabilească planul de terapeutic al celor frecvente și să stabilească indicația de investigație speciala a celorlalte boli reumatice.Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul radiologic clasic și tomografia computerizată osteoarticulară.Modulul 7, anul II, III sau IV: NefrologieNr. ore curs. 243.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronică de rinichi cu stadializare, insuficiență renală acută, litiaza urinară, pielonefritele etc.). Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist.5.Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele biologice privind funcția renală. Rezidentul trebuie să poată interpreta ecografia, examenul radiologic clasic și tomografia computerizata renală.Modulul 8, anul II, III sau IV: HematologieNr. ore curs. 241.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor de sânge frecvente (ex. anemii, sindroame mieloproloferative, limfoame etc.). Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist.3.Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.Modulul 9, anul II, III sau IV: Diabetologie și boli de nutrițieNr. ore curs. 241.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat tip 2 și diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune. Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist.3.Nr. ore practică. 300Tematică. Bolile neurologice acute și manifestările neurologice în bolile interne.2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neurologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în urgențele neurologice și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte neuropatii.Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul radiologic clasic și tomografia computerizata craniocerebrală.Modulul 11, anul II, III sau IV: Boli infecțioaseNr. ore curs. 321.Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul infecțiilor frecvente. Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist.3.Nr. ore practică. 400Tematică. Ecografia generală (cardiacă și abdominală)2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Rezidentul va fi capabil să examineze ecografic cardiac primar și abdominal un pacient și să interpreteze rezultatele.Modulul 13, anul II, III sau IV: Etica medicalăNr. ore curs. 101.Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.3.Nr. ore practică. 0Tematică. Cunoașterea principiilor de stabilire a capacității de muncă2.Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Rezidentul va cunoaște condițiile de stabilire a gradului de invaliditate. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:– Capacitatea preluării unei anamneze informative coerente– Capacitatea de a efectua un examen fizic complet– Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare– Capacitatea de a stabili un plan de investigație și tratament– Recunoașterea situațiilor care necesită investigații și tratament de specialitate– Cunoașterea și recomandarea masurilor profilactice– Capacitatea de a stabili o relație adecvată cu pacientul și familia +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:– Ierarhizarea priorităților diagnostice în patologiile multiple– Diagnosticul în caz de comorbidități– Tratamentul pacienților cu comorbidități +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:● Puncții arteriale● Toracenteza● Puncția lombară● Inserția unui tub nasogastric● Electrocardiograma (cu interpretare)● Test de efort● Măsurarea tensiunii arteriale● Ecografie generală– Manevre care le poate efectua, eventual cu supraveghere● Inserția de linie venoasă centrală● Puncție și aspirație articulară● Intubație● Ventilație noninvazivă +
Examenul de medic specialist:		 Da Două probe clinice Abilitățile se testeaza prin caietul de rezident (log-book) Nu Proba de interpretare investigații Nu

+
TEMATICA DE EXAMENBronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă2.Astmul bronșic4.Cancerul bronșic6.Insuficiența respiratorie ac și cr8.Endocardita infecțioasă10.Tulburările de ritm ale inimii12.Pericarditele14.Cardiopatia ischemică16.Insuficiența cardiacă acută și cronică18.Hipertensiunea arterială esențială și secundară20.Sindromul nefrotic22.Insuficiența renală acută24.Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux26.Cancerul colo-rectal28.Cirozele hepatice30.Cancerul de pancreas32.Anemiile feriprive34.Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice36.Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză)38.Limfoame maligne40.Poliartrita reumatoidă42.Vasculite sistemice44.Tromboflebitele46.Infecțiile urinare48.Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor +
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA INTERNĂ1.1.Obligații– INFORMEAZA PACIENTUL ȘI APARȚINĂTORII ASUPRA BOLII, RISCURILOR, TRATAMENTULUI (POSIBILITĂȚI ȘI RISCURI) ȘI STABILEȘTE DE COMUN ACORD CU ACEȘTIA STRATEGIA DE INVESTIGAȚIE ȘI TRATAMENT OBȚINÂND CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT– EXAMINEAZĂ ȘI TRATEAZĂ ORICE URGENȚĂ PENTRU CARE ESTE COMPETENT– RESPECTĂ INDICAȚIILE SCRISE ALE SUPERIORILOR ȘI APLICĂ ÎN MĂSURA POSIBILULUI RECOMANDĂRILE CONSULTURILOR MEDICALE2.3.Medicul specialist medicina internă poate obține în condițiile legii și regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală.– Medicul specialist medicina internă poate căpăta prin formare specializată suplimentară competența în endoscopie digestivă, ecocardiografie.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Semnătura:
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
2016 +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ +
Definiția specialității:Practic, această specialitate, necesită cunoștințe și abilități specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecțiunilor congenitale și dobândite, a urgențelor chirurgicale ale copilului incluzând și afecțiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialități chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică etc.1.Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
MODULUL 1 – anul I
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 2 – anul I
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 3 – anul II
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 4 – anul III
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 5 – anul III
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 6 – anul III
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 7 – anul III
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 8 – anul III
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 9 – anul III
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 10- anul III
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 11 – anul III
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 12 – anul IV
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 13 – anul IV
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE
MODULUL 14 – anul V
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE ACTIVITATE

+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALEEvaluarea fiecărui modul va analiza:● puterea de autoevaluare;● spiritul de echipă, capacitatea de integrare;● cunoștințele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicații, reviste de specialitate;● aptitudinile pentru predare, instruire.Structura detaliată a programului de pregătire. +
OBIECTIVE TEORETICE SISTEMUL DE SĂNĂTATENr. ore curs/săptămână: 1,5Obiective teoretice:Bioetică:● reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică);● genomul uman-probleme de etică;● greșeli și erori în practica medicală, malpraxis;● etica transplantului de organe și țesuturi (donator viu, cadavru);Legislația sanitară:● organizarea serviciilor de asistență chirurgicală a copilului;Evaluare teoretică a cunoștințelor.Modulul 2 – TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE-URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUIDurata: 11,5 luniNr. total ore curs: 69● Sepsisul chirurgical și prevenirea acestuia;● Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziționarea bolnavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii și tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar. +
NOȚIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂȚILE COPILULUIAlimentația copilului, noțiuni de bază în funcție de vârstă, gestionarea perioperatorie.2.Reanimarea● recunoașterea unui șoc septic sau hipovolemic;4.● Cunoașterea diferitelor clase de medicamente antialgice și modul de administrare.Imobilizarea gipsată● principii de imobilizare a membrului superior și a membrului inferior; +
VIAȚA EMBRIONARĂ ȘI FETALĂ, NAȘTEREANoțiuni de genetică – definiția termenilor uzuali în genetică.● recunoașterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc.).Diagnosticul antenatal● Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncție amniotică etc.);● Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte și după naștere. +
COPILUL CU HANDICAPObiective generale● principalele etiologii implicate;2.● probleme de continență (fecale, urină) și posibilități terapeutice. +
URGENȚE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂDurerile abdominale și ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale).● dignostic clinic și paraclinic;● modalitățile terapeutice pentru diferite patologii.Urgențe inghino-scrotale● cunoașterea diferitelor patologii implicate;● tratamentul în funcție de patologie.Sindromul copilului bătut4.● tratamentul inițial sau în caz de întârziere a diagnosticului.Arsurile● elemente de gravitate ale unei arsuri la copil;● sechelele arsurilor și posibilitățile de tratament.Plăgile cu pierderi de substanță (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară)7.Infecțiile mâinii și degetelor (panariții, flegmoane). +
URGENȚELE ÎN TRAUMATOLOGIETraumatismele și plăgile toracice● fiziopatologia urgențelor traumatice;● principiile de tratament în funcție de diferitele patologii.Traumatismele și plăgile abdominale● fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale;● principii de tratament în diferitele patologii.Copilul politraumatizat și polifracturat● strategia terapeutică și metoda de imagistică la copilul politraumatizat;● metode de osteosineză, indicația imobilizărilor gipsate, atela;● complicațiile posibile în evoluția copilului politraumatizat;● traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul inițial sau secundar.Traumatologie osteoarticulară● particularitățile epidemiologice și fiziopatologice în traumatologia copilului;● complicațiile acute și tardive, principii de tratament;5.● riscurile de epifiziodeza;6.● patologia de inserție și osteocondrita posttraumatică. +
MEMBRUL SUPERIORParalizia obstetricală de plex brachial.2.Fracturile extremității superioare de humerus.4.Fracturile supracondiliene de humerus.6.Fractura de condil medial ale humerusului.8.Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU.10.Fractura extremității inferioare a radiusului.● frecvență, mecanism, tratament în fractura-decolare;12.Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor.14.Plăgile și traumatismele extremității degetelor. +
MEMBRUL INFERIORFracturile de bazin.2.Fractura de col femural.4.Fracturile extremității distale a femurului.6.7.Fracturile metafizare proximale ale tibiei.9.Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei.11.Fracturile de calcaneu.13.Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxațiile piciorului. +
Barem activitate practică● puncție pleurală – 5● pansamente arsuri – 5● grefă piele liberă, pediculată – 2● cateterism venă centrală -2● puncție articulară – 2● reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată – 5● osteosinteză focar deschis – 2● reducerea luxației – 2● atitudinea terapeutică în voletul costal – 1● drenaj vezical – 3● incizie, drenaj panarițiu flegmonos – 3Nr. ore curs/săptămână: 1, 5În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgență osteoarticulară și să recunoască și să diagnosticheze afecțiunile ortopedice pediatrice, și să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat.Osteocondropatii generalizate● osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve);● osteonecroza de calcaneu;● cifoza juvenilă (Scheuermann).Displazii scheletice● displazia spondilo-epifizară;● acondroplazia;3.● osteoporoza idiopatică juvenilă;4.5.Artrita idiopatică juvenilă.7.8.9.10.Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora.12.Paralizia obstetricală de plex brahial.14.Malformații congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia.16.Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare.18.Displazia luxantă de șold.20.Sinovita tranzitorie a șoldului.22.Chistul sinovial popliteu.24.Piciorul strâmb congenital.● Extensie – 3● Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis – 3● Cura chistului sinovial popliteu – 3● Osteosinteza pecutană – 3● Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1.Nr. ore curs/săptămână: 1,5Obiective teoretice:● Radiologie-Imagistică în urologie;● Tehnici de litotriție;● puncție vezicală suprapubiană – 2● uretrocistoscopie – 5Nr. ore curs/săptămână: 1,5Obiective teoretice:● Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie.Modulul 6 – CHIRURGIE TORACICĂDurata: 1 lunăNr. total ore curs: 6● Plăgile toracice;● Pleureziile purulente;● Tumori pulmonare;● drenaj pleural – 2● toracotomie – 1Modulul 7 – PEDIATRIEDurata: 2 luniNr. total ore curs: 12● Curbele de creștere în patologia copilului;● Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară;Nr. ore curs/săptămână: 1, 5Obiective teoretice:● Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică;● Reanimarea și terapia intensivă pediatrică.● Homeostazia normală și tulburări ale acesteia.● Resuscitare cardio-respiratorie.Barem activitate practică:● anestezie locală – 6● resuscitare cardio-respiratorie – 2Modulul 9 – NEONATOLOGIEDurata: 1 lunăNr. total ore curs: 6● Examenele complementare de diagnostic în neonatologie;● Examenul de bilanț al nou-născutului pentru punerea în evidență a malformațiilor congenitale aparente și inaparente;Nr. ore curs/săptămână: 1, 5Obiective teoretice:● Politraumatisme cu componentă vasculară;● Boala tromboembolică;● Căi de abord în chirurgia vasculară periferică;● Plastii vasculare.Barem activitate practicăSuturi vasculare – 3Nr. ore curs/săptămână: 1,5● Radioterapie;● Neurochirurgie;Nr. ore curs/săptămână: 1,5CAP ȘI GÂT● Fantele labiopalatine: clasificare, tratament.● Patologia tiroidiană.TORACE● Malformații pulmonare.● Infecțiile pleurale și parenchimatoase: recunoașterea gravității infecțiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice.● Patologia traheobronșică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament.● Herniile diafragmatice congenitale, eventrații, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament pre- și postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic.PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL● Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformație, tratament pre-, peri-, și postnatal, prognostic.● Tipuri de malformații (uracă, canal omfaloenteric): patologia câștigată (granulom ombilical), tratament.● Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă și joasă, indicații terapeutice.1.● Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu și lung, stenozele congenitale – tratament.● Tratamentul în urgență, corpi străini, ingestia caustică, complicații și sechele în ingestia caustică.Stomac și duoden● Malformații.● Reflux gastro-esofagian: fiziopatologie, clinică și alternative terapeutice.● Gastrostomia: indicații terapeutice, tipuri, complicații și supraveghere.3.● Alte malformații congenitale intestinale (atrezie, duplicații, diverticul MECKEL etc.). Patologia malformațiilor, diagnostic și tratament.● Volvulus și anomalii de rotație intestinală: rotația normală a ansei intestinale și anomalii de rotație, posibilități de diagnostic și tratament.● Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale.● Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin.4.● Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic și examene complementare, posibilități terapeutice.4.● Patologia câștigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal și rect.Ficat și căi biliare● Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele.● Transplant: indicații și rezultate.● HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicații terapeutice.Splina● Traumatisme: diagnostic și tratament în urgență, tratamentul complicațiilor secundare.7.● Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical și indicații chirurgicale.Barem activitate practică conform curriculei europene:● intervenții chirurgicale de urgență – 30 (operator), 60 (ajutor);● chirurgia toracelui – 15;● chirurgie de zi – 100 (operator), 200 (ajutor);Modulul 13 – TEHNICI DE BAZĂ ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂDurata: 3 luniNr. total ore curs: 18Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare și tehnici alternative pentru crearea spațiului de lucru, preluarea și transmiterea imaginii, irigația și aspirația, electrochirurgie.2.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice. Criterii generale de opțiune pentru abord laparoscopic, indicații și contraindicații. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularitățile anesteziei, consecințele fiziopatologice ale insuflației peritoneale (incidente și accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluție și îngrijiri postoperatorii.4.Barem activitate practică:● asistarea la operații laparoscopice în direct – 10● mânuirea telescopului – 5● intervenții chirurgicale ca prim ajutor – 1Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.Modulul 14 – CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ)Durata: 12 luniNr. total ore curs: 72ONCOLOGIE VISCERALĂ● Neuroblastoame.● Rabdomiosarcoame.Obiective: factori epidemiologici și de prognostic, circumstanțe de descoperire în fața unei tumori abdominale, posibilități de diagnostic.2.3.● Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice și solide, tratament.● Tumorile organelor genitale interne și externe: tipuri, circumstanțe de apariție, modalități și indicații terapeutice.4.● Patologia prepuțului: evoluția naturală a prepuțului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei.● Tumorile testiculului: diagnostic și strategia operatorie.SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ● Infecții urinare: criterii de diagnostic ce permit diferențierea de infecție înaltă sau joasă; factori favorizanți, bilanț etiologic, posibilități de tratament.● Hematuria și uretroragia, posibilități de diagnostic.● Colica nefretică: posibilități de diagnostic și modalități terapeutice.PATOLOGIA RENALĂ● Traumatismele aparatului urinar: diagnostic și modalități terapeutice.● Transplantul renal: modalități și rezultatul tranplantului renal.ANOMALII DE EVACUARE A URINEI● Dilatațiile bazinetului – conceptul de anomalie antenatală, circumstanțe de diagnostic, examene complementare și analiza lor, modalități și indicații terapeutice.● Valvele de uretră: principalele malformații uretrale, consecințele înainte și după naștere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naștere, supraveghere medie și pe termen lung.● Reflux vezico-ureteral: diagnostic și tratament.Barem activitate practică conform curriculei europene:● chirurgie neonatală – 10 (operator), 20 (ajutor);● chirurgie urogenitală – 20 (operator), 40 (ajutor). +
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂMedicul specialist are obligația să își continue pregătirea, să obțină atestate de competență profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depășesc din punct de vedere profesional precum și al competenței, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate. +
TEMATICA DE EXAMENDespicături labiovelopalatine2.Fistule și chiste congenitale ale gâtului4.Hemangioamele feței, gâtului și alte localizări6.Malformații bronhopulmonare8.Supurațiile pleuro-pulmonare10.Infecțiile mediastinale12.Herniile diafragmatice congenitale14.Malformațiile esofagului16.Stenoza hipertrofică de pilor18.Anomalii de rotație și acolare ale intestinului20.Invaginația intestinală22.Peritonitele acute24.Corpii străini ai tubului digestiv26.Malformațiile anorectale28.Constipația și encomprezisul30.Hemoragii digestive superioare. Hipertensiunea portală32.Icterele neonatale de cauză chirurgicală34.Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale36.Omfalocel și gastroschizis38.Patologia canalului peritoneovaginal40.Polipul rectal și polipoza rectocolică42.Megaureterul și refluxul vezicoureteral44.Valvele congenitale ale uretrei posterioare46.Tumorile renale48.Rupturile de uretră50.Hipospadias52.Testicul necoborât54.Fimoza și parafimoza56.Tumorile organelor genitale58.Enurezis și incontinența urinară60.Teratomul sacrococcigian62.Traumatismele craniene +
Barem practic pentru examenul de medic specialistTraheostomia2.Cura chistului de canal tireoglos4.Corectarea torticolisului congenital6.Gastrostomia8.Rezecția intestinală și anastomozele intestinale10.Colostomia12.Proctoplastia pentru malformațiile anorectale joase14.Hepatorafia16.Cura herniei ombilicale18.Cura varicocelului20.Ureterostomia22.Reconstrucția uretrei în hipospadias24.Orhidopexia26.Arteriorafia28.Extirparea teratomului sacrococcigian30.Drenajul toracic32.Instalarea tracțiunii ortopedice34.Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare36.Tenorafiile38.Hematocolpos +
Barem practic medic primarCorecția chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine2.Decorticarea pleurală4.Rezecțiile gastrice6.Corecția chirurgicală a herniei diafragmatice8.Nefrectomia polară10.Pieloplastia12.Reconstrucția esofagului cu tub gastric sau colon14.Chirurgia malformațiilor anorectale înalte16.Chirurgia epispadiasului și a extrofiei de vezică urinară18.Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc20.Cura chistului hidatic hepatic22.Chirurgia transplantului +
BIBLIOGRAFIEAshcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J. P. – Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010.2.Pellerin D. – Techniques de chirugie pediatrique, Masson, Paris, 1978.4.Zachariou Z. Pediatric Surgery Digest, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009.6.
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ +
DEFINIȚIE:Este definiția UEMS/EBOPRAAS +
Componentele curriculeiSilabusul (conținutul programului de pregătire) – ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască și să fie capabili să facă în diferite etape ale perioadei de rezidențiat2.Evaluare și feedback – cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea4. +
SCOPUL CURRICULUMULUIDe a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery – EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS2.De a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi plasticieni și de centre de chirurgie plastică pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților.4.DURATA: 5 ani1.3.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruireLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire și cel puțin o dată pe an în timpul modulului de chirurgie plastică, are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

1.3.1. 6 luni Ortopedie și traumatologie
1.3.3. 1 lună Chirurgie OMF
1.3.5. 1 lună Anestezie și terapie intensivă
1.3.7. 1 lună Bioetică
1.3.9. 46 luni si jumătate (3 ani, 10 luni și jumătate) +
CONȚINUTUL STAGIILOR (Silabusul)STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – 6 luni1.4.1.1.Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2.Principii de asepsie și antisepsie4.Principii de antibioprofilaxie6.Principii de electrochirurgie8.Materiale de sutură și ligatură10.Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor12.Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator14.Hemoragia postoperatorie – cauze, principii generale de tratament16.Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.18.Defecte parietale abdominale20.Politraumatismele1.4.1.2.		 Baremul activităților practice
1. 10 Debridări, sutura plăgilor:
3. 5 Sutura plăgii operatorii
5. 10 Drenajul abceselor superficiale
7. 10 Cateterism venos (humerală, subclaviculară, jugulară, safian):
9. 20 Procedee de drenaj toracic

1.4.2.Politraumatismele – șocul traumatic2.Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare4.Amputațiile coapsei6.Tratamentul întârzietor de consolidare și al pseudartrozelor8.Baremul activităților practice:

1. 10 Tratamentul ortopedic al luxațiilor
3. 3 Tratamentul chirurgical al fracturilor închise
5. 3 Principii de imobilizare și realizarea de atele termoplastice sau de ghips

STAGIUL DE ORL – 1 lunăTematica teoretică (20 ore)1.Traumatismele pavilionului auricular3.Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului

 Tratamentul epistaxisului:
2. 5 Reducerea fracturilor oaselor nasului:
4. 2 Tratamentul deviațiilor de sept
6. 51.4.4.Traumatismele scheletului facial2.Tumorile de parotidaBaremul activităților practice:

1. 2 Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigomă:
3. 1 Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo – facială:
5. 3STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ – 1 lună (20 ore)Tematica teoretică (20 ore)1.● Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare● Expunerea venelor membrului inferior: safian internă, safian externă, poplitee, femurale2.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.4.Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment6.● incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară● insuficiența venoasă cronică7.● fiziologia8.● terapia anticoagulantă● coagulopatiile și hemoragia9.Anomaliile arterio-venoase:● Malformațiile vasculare congenitale● Fistulele arterio-venoase dobândite.Ischemia periferică acută – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.12.● Sindromul posttrombotic● Insuficiența venoasă cronicăPiciorul diabetic – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.14.Baremul de activități practice

1. – poplitee
1 – tibială posterioară
1 – axilară
1 – radială/ulnară
2. – recoltarea venei safene interne
1 – vena femurală superficială
1 – vena bazilică
3. 1 Anastomoză termino-terminală
5. 11.4.6.Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă2.Tipuri de anestezie – generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații.4.Suportul nutrițional (energetic – caloric) Montare perfuzie
2. 5 Sondaj vezical
4. 2 Anestezie axilară
6. 5 Resuscitarea cardiorespiratorie:
8. 11.4.7.Arsurile corneo-conjunctivale2.Traumatismele pleoapelor4.Identificarea și tratamentul leziunilor corneene6.Baremul activităților practice

1. 2 Cateterizarea canalelor lacrimale:
3. 1 Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării:

MODULUL DE BIOETICĂ – 1/2 lunăTEMATICĂ CURS (20 ore)I.Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.Definirea bioeticii4.Teorii și metode în bioeticăII.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III.Valori ale relației medic – pacient2.Modele ale relației medic – pacient4.Relația medic – pacient II-2 ore1.Confidențialitatea în relația medic – pacient3.Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.Libertatea procreației2.Etica reproducerii umane asistate medical4.Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și geonomică – 2 ore1.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Proprietatea intelectualăIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic – pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genonomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.1.4.9.PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALEa.Științe fundamentale în chirurgia plastică (inclusive anatomia și fiziologia pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)c.Șocul și Resuscitarea cardiorespiratorieii.Managementul în traumatologieiv.Malformații congenitalevi.Cicatrizarea plăgilori.Debridarea plăgilor (hematom, sero, infecție)iii.Plăgi cornice (incluzând escare, ulcere cronice)e.Expandarea tisularăg.Microchirurgiei.Replantări și Revascularizăriiii.Lasere în chirurgia plasticăj.Managementul arsurilora.Resuscitarea arsuluic.Managementul degerăturilorPrincipii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplasticeCAP ȘI GÂTa.Despicături labiale și palatineii.Microtiaiv.Alteleb.Leziuni ale țesuturi moi1.Leziuni și defecte ale nervilor periferici3.Defecte ale scalpuluiii.Afecțiuni neoplazicei.Tumori osoaseiii.Evadarea ganglionare laterocervicală și submentonierad.Hemiatrofia facialăIII.Malformații congenitale● Asimetria mamară (inclusiv sindromul Foland)● Fectus Excavatum/CarinatumAccidente traumaticec.Afecțiuni neoplazice● Tratament chirurgical al cancerului de sân● Limfodisecția/nodulul santinelă● Reconstrucția de perete toracicAltele● Hipertrofia mamarăIV.Malformații congenitale● Hipospadias și epispadias● Spina bifidab.● Organe genitale externeAfecțiuni neoplazice● Tumori vaginale și vulvare● Tumori ale țesutului subcutanatAltele● Transsexualismul● Corecția diastazei drepților abdominali, a eventrațiilor anterioareV.Malformații congenitale- sindactilie, polidactilieb.● Osoase● Țesut subcutanat● Transfer funcțional tendinos și muscular● Reconstrucția de police● Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismală● Fasciotomii la membrul superiorc.● Țesut subcutanatAltele● Boala Dupuytren● Mâna spasticăMEMBRU INFERIORa.● Bride congenitalAccidente traumatice● Țesut subcutanat● Nervi● Leziuni vasculare la nivelul gambeiAfecțiuni neoplazice● Osoased.VII.Anatomie și fiziologieb.● Malformații vasculare● Limfangioamec.● Chirurgia cicatricilorAfecțiuni neoplazie● Tumori piele● Melanom● Alte tumori ale pieliiVIII.Cap și gât● Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinică, acid hialuronic etc.● Blefaroplastia● Lifting de sprâncene● Septoplastia și corecția hipertrofiei cornetelor inferioare● Tratamentul alopeciei-transplantul de păr● Cu implant● GenioplastieMembrul superior● Liposucțiac.● Ftoza mamarăd.● Abdominoplastiae.● Lifting de coapse● ImplanteBaremul activităților practice

1. 10 Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției:
3. 10 Incizii de decompresiune, incizii de circumvolare;
5. 10 Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale;
7. 50 Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele;
9. 10 Flastii pediculate;
11. 25 Tenorafii (tendoane extensoare, tendoane flexoare):
13. 10 Neurorafii;
15. 10 Rezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor;
17. 2 Tenoplastii
19. 5 Neuroliza;
21. 2 Intervenții paliative în paralizia de nerv radial;
23. 3 Cura chirurgicală a maladiei Volkmann;
25. 2 Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate;
27. 10 Lambouri libere;
29. 2 Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului;
31. Note:● Toate procedurile efectuate trebuie introduse în caietul de operații (Logbook);● Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii
5 ani +
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ		 6 LUNI 2 LUNI 1 LUNĂ 1 LUNĂ 1 LUNĂ 1 LUNĂ ½ LUNĂ 3 ani, 10 luni și jumătate (46 luni și jumătate) +
Rezidentului în Specialitatea Chirurgie Plastică (limitele competențelor profesionale)– Medicul rezident de Chirurgie Plastică are obligația ca pe durata perioadei de rezidențiat să observe și să efectueze sub supraveghere toate procedurile prezente în Curricula de pregătire și în Logbook. În operațiile la care medicul rezident asistă sau le efectuează sub supravegherea îndrumătorului, responsabilitatea este asumată de către medicul îndrumător prin parafarea protocolului operator.– După ce medicul rezident a realizat și are deja trecut în Logbook (parafat și semnat de medicul îndrumător) cel puțin un tip de procedură efectuată sub supraveghere, poate să efectueze acea procedură singur, nesupravegheat, asumându-și responsabilitatea prin parafarea protocolului operator. Ulterior, aceasta operație trebuie inclusă în Logbook, parafată și semnată de îndrumător.– Efectuarea unor proceduri chirurgicale de către medicul rezident nu este condiționată de anul de studiu, ci de efectuarea în prealabil (susținută de Logbookul completat, parafat și semnat) a acelui tip de procedura. Medicul rezident nu poate efectua singur o procedură chirurgicală fără să o fi executat-o sub supraveghere și fără să fie documentată în Logbook.– Medicul rezident are obligativitatea de a chema medicul în cazuri pe care le-a mai efectuat, dar prezintă dificultăți speciale chirurgicale sau complicații intraoperatorii.– Pe perioada rezidențiatului, medicul rezident nu poate efectua singur proceduri complexe, de genul: transferuri libere, replantări de segmente amputate care pun viața pacientului în pericol, proceduri de chirurgie estetică. +
Alte propuneri ACPR:● Obligativitatea realizării de rotații între diverse centre de pregătire pentru acoperirea cât mai corectă a întregii patologii (se cunoaște că în anumite centre nu se acoperă toată patologia).● Parcurgerea stagiilor trebuie să fie efectivă și nu o formalitate cum este acum. În acest sens propunem ca activitatea îndrumătorilor și coordonatorilor să fie evaluată de către rezidenți. Trebuie să existe formulare de apreciere pe baza cărora să se mențină sau înlocuiască îndrumătorii de rezidențiat în funcție de activitatea acestora.● Multe dintre aceste propuneri țin de regulamentul de pregătirea al rezidenților care este întocmit de fiecare UMF din țară. Din păcate, multe dintre prevederile principale ale acestor regulamente nu se respecta și astfel nivelul pregătirii rezidenților este suboptimal. Ar trebui totuși ca Ministerul Sănătății să aibă pârghii prin care să influențeze respectarea prevederilor regulamentelor de pregătire pentru că are tot interesul ca după ce finanțează pregătirea rezidentului pe perioada a 5 ani, la final rezidentul să fie bine pregătit pentru a oferi servicii de calitate pacienților.
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ +
Definiția specialității:Această definiție stă la baza curriculei elaborată la nivel european de către Comitetul de Chirurgie Vasculară al UEMS (European Union of Medical Specialists), pentru a fi aliniată cu cele din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia și Asia (http://www. gmc-uk.org/Vascular Surgery Curriculum Approved October 2012. pdf 50892038. pdf). De asemenea, definiția include cuprinsul monospecialității de chirurgie vasculară și reprezintă baza pentru curriculumul specialității de chirurgie vasculară.ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1.		 5 ani 10 Stagiul de chirurgie generală 10 luni 170 ore Stagiul de chirurgie toracică 1 lună 20 ore Stagiul de ortopedie traumatologie 2 luni 25 ore Stagiul de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă 2 luni 25 ore Stagiul de recuperare vasculară 1 lună 20 ore Stagiul de anestezie și terapie intensivă în chirurgia vasculară 4 luni 70 ore Stagiul de laborator vascular și imagistică vasculară 6 luni 100 ore Modulul de bioetică 2 săptămâni 20 ore Stagiul de chirurgie vasculară deschisă 23 luni 380 ore Stagiul de chirurgie endovasculară* 10 luni 1/2 luni 170 ore 1000 ore Programul legal de lucru

ANUL I ANUL III ANUL V I.1 I.3 I.4 I.7 I.8 I.9 I.9

1.2.STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂTematica teoretică (170 ore)1.Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3.Principii de sterilizare5.Principii de tratament medicamentos în infecții7.Pregătirea locală a câmpului operator – antisepsia, iluminarea, poziționarea instrumentelor de electrochirurgie și a sondelor de aspirație9.Principii de electrochirurgie, chirurgie cu laser și ultrasunete11.Principii generale de incizie și sutură13.Fiziopatologia vindecării plăgilor15.Cicatricea retractilă17.Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale pielii și țesutului adipos subcutanat19.Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale21.Hemoragia postoperatorie – cauze, principii generale de tratament23.Traumatismele toraco-abdominale25.Tumorile retroperitoneale27.Baremul activităților practice

1. 10 Laparotomie
3. 10 Laparorafie
5. 10 Debridare
7. 5 Enterorafie

STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂTematica teoretică: (20 ore)1.Anatomia chirurgicală a mediastinului.3.Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară.5.Legătura dintre tipul anesteziei/operației și complicațiile pulmonare intra/postoperatorii.7.Baremul activităților practice

1. 5 Traheostomia
3. 2 Procedee de drenaj toracic

În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)3.Politraumatismele – șocul traumatic2.Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare4.Baremul activităților practice:1.Tratamentul ortopedic al luxațiilor -103.Tratamentul chirurgical al fracturilor închise – 35.Baremul de activități practice al rotației de ortopedie-traumatologie se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂTematica teoretică (25 ore):1.Cicatrizarea normală și patologică3.Lambourile locale: plate, triunghiulare încrucișate etc.5.Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoaseGrefarea plăgilor – 52.Lambouri cutaneogrăsoase de vecinătate – 34.Intervenții microchirurgicale vasculare* – 35.Reabilitarea vasculară la pacienții claudicativi2.Reabilitarea pacienților amputați de membru inferior4.Exercițiul fizic la pacienții diabetici6.Baremul activității practice1.Bandajarea bontului la pacientul amputat de membru inferior – 53.Bandajarea pacientului cu limfedem -3ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ ÎN CHIRURGIA VASCULARĂTematica teoretică (70 ore):1.Monitorizarea bolnavului vascular (EKG, presiune arterială sângerândă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, pulsoximetria, diureza etc.3.Tipuri de anestezie – generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații.5.Hemoragia postoperatorie:– tratament: considerații chirurgicale, tratamentul medical cu sânge, substituienți– complicațiile hemoragiei: infecția, complicațiile transfuziei8.Suferința multiorganică și sistemică– disfuncții neurologice– disfuncții gastrointestinale– disfuncții renale– disfuncții hepatice

 Sondaj vezical
2. 25 Canulare arteră radială, cubitală, brahială pentru presiune invazivă
5. 5 Resuscitare cardiorespiratorie
7. 107.Ultrasunete – proprietăți.2.Principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă.4.Formarea undei de puls.b)Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler.d)Circulația venoasă.a)Aspecte Doppler normale.6.Tipuri de sondeb)Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.7.Ecografia bidimensionalăb)Angiografia Doppler8.Examinarea ultrasonografică a axelor carotidiene extracraniene.a)Rezultate normalec)Examinarea ultrasonografică a arterelor vertebrale și ale membrului superior.a)Rezultate normalec)Examinarea ultrasonografică a aortei abdominale și a arterelor membrelor inferioare.a)Rezultate normalec)Anevrismele arteriale12.Artera mezenterică superioară și trunchiul celiacb)Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă degenerativă14.Examinarea ultrasonografică a venelor membrelor superioare17.Tehnica de examinareb)Diagnosticul trombozelor acuted)Examinarea ultrasonografică a fistulelor arterio-venoase pentru dializă:a)Aspecte normalec)Principalele aspecte patologice19.Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic.21.Tratamentul endovascular față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.23.structura unei săli de cateterism și angiografieb)sondele de cateterismd)tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară24.presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologiceb)rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice25.aortografia toraco – abdominalăb)arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiacd)arteriografia vertebro – carotidiană26.Investigația angiografică în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.28.angioplastiab)extragerea de corpi străini din circulația sangvinăd)stentarea29.Perspectiva istoricăb)Achiziția imaginilord)Strategii pentru administrarea substanței de contrastf)Incidente și accidente în timpul și după examinareh)Angiografia carotidianăII.Angiografia aortică, simplă sau ECG sincronizatăIV.Angiografia perifericăVI.Angiografia cu evidențierea timpului venosVIII.Angiografia coronariană.30.Principiile angiografiei prin rezonanță magneticăb)Angiografia cu substanța de contrastd)Tipuri de artefacte în investigarea prin rezonanță magnetică a vaselorf)Angiografia carotidianăII.Angiografia abdominalăIV.Angiografia membrelor superioareVI.Angiografia cerebrală Explorarea ecografică a axelor carotidiene extracraniene
2. 10 Explorarea aortei abdominale
4. 10 Explorarea arterelor membrului inferior
6. 10 Explorarea venelor membrelor superioare și inferioare
8. 10 Întocmirea unui buletin
10. 10 Diagnosticarea ecografică a trombozei venoase profunde a membrelor
12. 20 Funcția Seldinger arterială și venoasă axilare
14. 5 Arteriografia membrelor inferioare
16. 2 Arteriografie carotidiană
18. 5 Cavografie

20.Interpretarea imaginilor computer tomografice;a)Aspectul plăcilor de aterom și clasificarea acestorac)Tromboza acută și tromboza cronicăe)Disecția acută sau cronicăg)Evaluarea grafturilor post-intervenții de by-passi)Ruptura vasculară.22.Aspecte normale și variante patologiceb)Evaluarea fluxului intravasculard)Anevrismele simple și complicatef)Disecțiile acute și croniceh)Fistulele arterio-venoasej)8.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I- 2 ore1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.Probleme etice în stările terminale3.Eutanasia și suicidul asistat5.Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.Donarea de organe de la persoana vie3.Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeIX.Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.TEMATICA SEMINARIILORI.Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete -2 oreVII.Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 oreSTAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ DESCHISĂTematica teoretică (380 ore)1.Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc.3.Sistemul osos al membrului superior și inferiorb)Sistemul vascular aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfaticd)Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:a)Expunerea arterelor membrului inferior: iliacă comună, externă, hipogastrică, femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantarec)Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femuralee)Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.6.Căile de acces asupra vaselor intratoracice.8.Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.10.Noțiuni fundamentale:a)Embriologiec)Hiperplazia intimalăe)Angiogeneza.12.hemodinamica arterialăb)aspecte fiziologice în intervențiile arterialed)Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;a)incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundarăc)insuficiența venoasă cronicăe)Fiziologia sistemului limfatic:a)fiziologiac)Factori de risc ateroscleroticia)Diabetulc)Hipertensiunea.16.coagularea normalăb)agenți tromboliticid)stări hipercoagulante.17.Boala arterială periferică cu localizare carotidiană – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.19.Boala arterială periferică cu localizare aortoiliacă – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.21.Boala arterială periferică a membrului superior – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.23.Boala arterială periferică cu localizare mezenterică – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.25.Disecția aortei – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.27.Sindromul de apertură toracică-neurogen, arterial, venos.29.Malformațiile vasculare congenitaleb)Fistulele arterio-venoase dobândite.30.Boala Takayasu.32.Tumorile arteriale.34.Ischemia periferică acută – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.36.Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):a)Sindromul posttromboticc)Insuficiența venoasă cronicăe)Ocluzia venei cave superioareg)Limfedemul – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.39.Piciorul diabetic – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.41.Complicațiile chirurgiei vasculare sistemice – cardiace, respiratorii, renale.43.Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat.45.Amputațiile.Termenul de procedură de chirurgie vasculară deschisă definește procedură care necesită expunerea uneia sau mai multor artere sau vene pentru:1.tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase3.B.expunerea2.diagnosticul final4.confirmarea rezultatului planificat6.Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii

1. Expunerea arterelor 10 3 10 10 1 1 1 30 30 5 20 5 5 5 10 3 3 10 3
– recoltarea venei safene interne
– recoltarea venei safene externe
– vena femurală comună
– vena femurală superficială
– vena cefalică
– vena bazilică
3. Embolectomia
4. Endaterectomie
5. Arteriorafie directă
6. Angioplastia de lărgire cu petec
7. Anastomoză termino-laterală
8. Anastomoză termino-terminală
9. Anastomoză latero-laterală
10. Restabiliri de flux arterial: 10 10 3 20 3 10 30
– deget
– transmetatarsiană/tarsometatarsiană
– gambă
– coapsă
– dezarticulație de coapsă
14. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă

STAGIUL DE CHIRURGIE ENDOVASCULARĂTematica teoretică (170 ore)1.Registrul electronic endovascular.3.Structura sălii de intervenții endovasculare.5.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă carotidiană. Dispozitive de protecție cerebrală.7.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă vertebrală.9.Tratamentul endovascular al arcului aortic.11.Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă infrarenală.13.Tratamentul endovascular al anevrismelor toraco-abdominale – stentgrafturile ramificate.15.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă renală.16.Tratamentul endovascular în boala ocluzivă iliacă.18.Tratamentul endovascular al sindromului de venă cavă superioară.20.Tratamentul endovascular în tromboza venoasă profundă a membrelor.21.Tratamentul endovascular al complicațiilor fistulelor arterio-venoase pentru dializă – stenoză, ocluzie, dilatare anevrismală.23.Tehnici de trombectomie endovasculară.Termenul de procedură de chirurgie endovasculară definește procedură care necesită utilizarea de ghiduri, catetere în interiorul arterelor sau venelor și controlul fluoroscopic pentru:1.tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase3.B.obținerea accesului2.diagnosticul final4.confirmarearezultatuluiplanificat6.Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii1.
– aortică
– iliacă
– femurală
– poplitee
– pedală
– carotidiană
2. Montare de stent-grafturi: – 1 – 1 – 1 1 10 5 +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS)2.de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi vasculari și de centre de chirurgie vasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli vasculare.4. +
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:● chirurgie vasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată +
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:Științele fundamentaleEmbriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practica chirurgiei vasculare și endovasculare;Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților vasculari; Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practica chirurgiei vasculare;Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.Aptitudini și atitudine profesională2.1.ManagementAbilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie vasculară și endovascularăContact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților vasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților vasculari.Învățământul și cercetareaÎnsușirea experienței didacticeDemonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.Dezvoltarea experienței în cercetareInstruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.2.4. +
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:		 Da/Nu Da Da Da Da +
TEMATICA DE EXAMENValentine JR, Wind GG – Anatomic Exposures în Vascular Surgery 2nd Edition, LWW, 2003.2.Inter-Society Consensus for the Management of Peripheral Artery Disease (TASC II). Eur J Vasc Endovasc Surg 2007;33 Suppl 1;S1-S754.Management of patients with peripheral artery disease (Lower Extremity, Renal, Mesenteric and Abdominal Aortic). ACCF/AHA Guidelines November 2011.6.NICE Guidelines for peripheral lower limb arterial disease, 2012.8.Atlas of Vascular Anatomy; An angiographic approach. Uflacker R. (Ed.) Lippincott Williams Wilkins, 200610.Chirurgie vasculară. Bolile venelor și limfaticelor, Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 200212.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU – credite formative universitare, 1 credit CFU = 1 credit ECTS – European Credit Transfer System); 1 credit = 25 ore de instruire.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Modulele de pregătire similare unor atestate de studii complementare: nu este cazul
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Semnătura:
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR (BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie și de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioaseDURATA STAGIILOR – 4 ANI (48 LUNI)Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.1 credit = 25 ore de instruireLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.		 Durata I.1-3 luni I.2 – 9 luni I.3-3 luni I.4 – 6 luni I.5- 12 luni I.6.1 – 2 luni I.6.2 – 0, 5 luni I.6.3 – 0, 5 luni I.7 -1,5 luni I.8-1 lună I.9 – 0,5 luni I.10-9 luniORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE – 3 LUNITematica lecțiilor conferință – 120 ore1.planificarea activităților;b.managementul personalului, evaluarea personalului;d.Întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului;2.Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferință).4.Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință)b.Cerințe tehnice (1 conferință)d.Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferințe)f.Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință. (1 conferință)h.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferință)Evaluarea riscului microbiologic. 1 lpÎntocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lpElaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări. 2 lpConstruirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lpRaportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lpI.2.METABOLISMUL PROTEIC– Peptide biologic active.– Nivele de organizare a macromoleculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.– Biosinteza ureei.(2)METABOLISMUL GLUCIDIC– Glicoliza.– Gluconeogeneza.– Ciclul acizilor carboxilici.(4)VITAMINE și HORMONI(6)MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:– Patologia renală.– Patologia hepatică.– Patologia cardiacă și vasculară.– Maladii metabolice și endocrine.(8)BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ(10)BIOCHIMIE GERIATRICĂ(12)TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT(14)METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICECunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în Laboratorul Clinic de Biochimie.– metode de măsură (spectrometrice, optice, etc.)– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)– tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare– sisteme analitice automatizate, mono și multiparametrice– tehnici de bază în Biologia Moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray2.Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari. – barem 100 determinări2.Examenul microscopic al sedimentului urinar – barem 100 determinări4.EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI1.Electroforeza proteinelor – metode; variații fiziopatologice – barem 100 determinări3.Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări5.Corpii cetonici: metode de dozare; variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice – barem 100 determinări.7.Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice – 50 determinări.9.EXAMENUL BIOCHIMIC L. C. R. metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 25 determinări.D.I.3.OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ● Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.● Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli.● De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.A.Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale.Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare.Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului.Esența traducerii și aplicații medicale.II.Extracția ARN-ului.Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor.Aplicații clinice ale hibridizării:a)tehnicile FISH ("fluorescence în situ hybridization") – cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii;c)Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; "restriction fragment length polymorphism") cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș. a.).Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, "single ștrand conformation polymorphysm"), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, "denaturing gradient gel electrophoresis") cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș. a.).Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray" ("DNA chips") aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.PARTEA PRACTICĂ1.Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale.3.Tehnica hibridizării5.Tehnica de secvențiereEXAMEN1.Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). +
MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂPARTEA TEORETICĂ1.Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.b.Mutațiile: cauza majoră de boală.d.Abordarea genetică în relația medic-pacient.2.Bolile monogenice.4.Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.b.Retardul mental.6.Genetica bolii canceroase.8.Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.10.PARTEA PRACTICĂ1.Explorările genetice.● Cromozomiale.3.Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional).5.Test scris din tematica teoretică.2.I.4.Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1.Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.B.Imunitatea înnăscută și dobândită.2.Antigenele – structură, clasificare, procesare și prezentare.4.Imunogenetica.6.Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului.b)Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participante.7.Activarea celulelor B – interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului.b)Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral.d)IgE – structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.f)Complexele imune – proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.8.Celulele "natural killer".b)Bazofile activate.9.Modularea răspunsului imun.1.Inflamația și modularea ei.a)Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).c)Eozinofilele – structură, activare, mediatori.D.Non-imunologică – enzime, acizi glicosali, flora normală.2.Imunosupresia post transplantE.Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. Semnificația clinică a tiparii alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA.2.Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut și cronic.4.Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantului.F.Antigenele celulelor tumorale – antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate.2.Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale. Metodologia de lucru.4.Mecanisme imunoreglatoare.1.Rețele idiotipice.Tematica activităților practiceProgramul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:1.Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice.3.Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor.5.Măsurarea proteinelor de fază acută.7.Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului.9.Măsurarea IgE total și specific.11.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).13.Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).15.PCR (Reacția de amplificare genică)17.Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare.19.Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1.Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latitudinea îndrumătorului de stagiu.STAGIUL DE HEMATOLOGIE 12 luniI.5.1.Hematopoeza– generalități– celula stem(2)Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(4)Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(6)Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)(8)Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.(10)Anemii hemolitice – generalități, clasificare(12)Imunoserologia unei anemii hemolitice.(14)Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.(16)Sindromul mielodisplazic.(18)Sindromul limfoproliferativ cronic.– Leucemie limfatică cronică.– Boli proliferative limfatice de graniță.– Generalități limfoame.(20)Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).(22)Gamopatii monoclonale benigne.(24)Exploatarea unui sindrom hemoragipar.(26)Coagulare intravasculară diseminată.(28)Porfirii – clasificare, diagnostic.I.5.2.Recoltare: 202.V. S. H.; Hematocrit: 204.Reticulocite: 306.Test Hamm: 108.Celule lupice: 1010.Imunograma: 1012.Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 1014.Electroforeza-imunoelectroforeza: 1016.Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 10018.ImunofenotipareI.6.1.Bacteriologie generalăMicrobiologia medicală – importantă în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase.Antibiotice: clasificare, mecanisme de acțiuneRezistența la acțiunea antibioticelorInteracțiunea bacterie-gazdaBacteriologie specială* Bacterii cu importanță în patologia umană– Coci gram pozitivi – Genurile Staphylococcus, Streptococcus– Coci gram negativi – Genul Neisseria– Enterobacteriaceae – Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia– Bacili gram negativi non-fermentativi – Genurile Pseudomonas, Acinetobacter– Bacterii Gram negative incurbate – Genurile Vibrio, Campylobacter– Bacili gram negativi aerobi – Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella– Bacterii spiralate – Genurile Treponema, Borellia, Leptospira– Bacterii sporulate – Genurile Clostridium, Bacillus– Bacili gram pozitivi – Genul Corynebacterium– Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient – Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma,– Mycobacterium tuberculosis* Vor fi prezentate noțiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea și diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menționateMicroscopia– optica: directă, contrast de fază (lp)– În imunofluorescență (d)2.Medii de cultură– nutritive, de conservare și transport (lp)– de izolare – îmbogățire, selective (lp)4.● Sânge – Hemocultura (d)● L.c.r. (d)● Secreții (lp)5.I.6.2.Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăA.Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)II.Tehnica frotiului.2.Tehnici de diagnostic:1.Colorația cu albastru de toluidină.3.Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară:A.Diagnosticul hidatidozei.C.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:Diagnosticul trichomonozei urogenitaleTehnici de diagnostic: Examenul secreției vaginale, uretrale, prostaticeMODULUL VIRUSOLOGIE – 0,5 luniTematica lecțiilor conferință Virusologie – 20 oreAlgoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic.2.Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze.4.Terapie antivirală. Rezistența la antiviraleI.7.Cursuri1.Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate – transmisibile și netransmisibile – (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional3.Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile5.Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile7.Comunicarea în boala netransmisibilăIndicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).a.Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporții, indici –i.Rate (brute,. specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate.iii.Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă.2.Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat. .b.Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu.d.Definiția de caz în investigarea epidemiologică – importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective, Aplicare în boli netransmisibile.4.Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening.6.I.8.Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină.2.Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor.4.Aplicații de wordprocessing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word.6.Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor.8.Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer.10.Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare12.selectate.14.Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel16.Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame.18.Prezentări de date cu aplicația Powerpoint.20.Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări.22.Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor24.Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor.26.Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări.28.Elemente de biostatistică. Programul Epilnfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS30.I.9.Introducere în Bioetică – 2 ore1.Contextul apariției bioeticii.3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.Relația medic-pacient I- 2 ore1.Paternalism versus autonomie.3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV.Consimțământul informat.2.Relația medic-pacient minor.4.Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3.Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.Dileme etice în avort.3.Probleme etice în clonarea reproductivă.VII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2.Tratamente inutile în practica medicală.4.Îngrijirile paliative.VIII.Donarea de organe de la cadavru.2.Etica alocării de resurse în transplant.IX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.Terapia genică.6.Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2.Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.Rolul comitetelor de etică din spitale.V.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.I.10.Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, Conf. Dr. Anda Baicus2.Biologie Moleculară și Genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, Prof. Dr. Ileana Constantinescu4.Hematologie, 12 luni, Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, Prof. Dr. Anca Lupu, SUUB, Prof. Dr. Ana Maria Vladareanu6.1.Parazitologie, 0, 5 luni, Spit. Clinic Colentina, Conf. Dr. Lidia Lazar6.3.Epidemiologie, 1, 5 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Adrian Băncescu8.Bioetica Medicală, 0, 5 luni, Inst. de Medicină Legala, Mina Minovici, Conf. Dr. George Cristian Curcă10.Stagiul opțional* poate fi ales, dintre următoarele discipline:* Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident		 Durata I.1-3 luni I.2 – 9 luni I.3-3 luni I.4 – 6 luni I.5- 12 luni I.6.1 – 2 luni I.6.2 – 0, 5 luni I.6.3 – 0, 5 luni I.7 -1, 5 luni I.8 – 1 lună I.9 – 0, 5 lunicoordonatorului de program
ANUL I ANUL III
STAGIUL I.3, I.4, I.5 I.7, I.8, I.9, I.10
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM MEDICINĂ LEGALĂ +
DEFINIȚIA MEDICINII LEGALE CA ȘTIINȚĂ MEDICALĂ +
DEFINIȚIA MEDICINII LEGALE DIN PERSPECTIVA JURIDICA ȘI SOCIALADupă valoarea generală în justiție și în societateAplicarea cunoștințelor medicale în scopul aflării adevărului și spre împlinirea necesităților actului de justițieDupă nevoia de proceduralitate juridicaȘtiința medicală a cărei cunoaștere este procedural necesară în orice speță juridică cu implicații medicale precum și în orice caz medical cu implicații juridice pentru împlinirea actului de justițieDupă conținutul și caracterul expertalȘtiința medicală care urmărește pentru necesitățile împlinirii actului de justiție să obiectiveze și să evalueze cu caracter probatoriu, expertal, aspectele medicale ale unei spețe juridiceORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.1.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruireLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.PERIOADA DE DESFĂȘURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidențiat în raport cu necesarul de locuri stabilit de Consiliul Superior de Medicină Legală.1.3.RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof. univ./Conf. univ., șefii catedrelor de Medicină Legală din Centrele universitare. Șef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență), îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar).1.5.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.5.2.		 Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării decesului ANUL I Patologie medico-legală traumatică
MODUL 3 6 luni
MODUL 4 6 luni Tehnica necroptică și tanatopraxie, TNT ANUL III Laborator medico-legal
MODUL 7 2 luni Bioetica
MODUL 9 1 lună Psihiatrie și psihopatologie medico-legală
MODUL 11 A 2 luni Medicina legală clinică: evaluarea vătămarii corporale ANUL IVCURRICULA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ este următoarea:

Stagiul principal/durată
Anul 1 1 an 6 luni 6 luni Anatomie patologică și patologie medico-legală II Anatomie patologică
Patologie medico-legală netraumatică
Anul 3 2 saptTanatosociologie, 1 sapt 1 sapt 3 luni 1 lunăantropologie medico-legală, entomologie medico-legală
Laborator criminalistic și medico-legal
Filiatie și hemogenetica medico-legala
Drept medical, legislatie și noțiuni expertale DMLRE Notiuni de drept medical
Responsabilitate medicala și răspundere a medicului
Legislatie medico-legală și proceduri medico-legale
Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională
Bioetică Bioetică
Expertiza capacității de munca, ECM Expertiza capacității de muncă
Psihiatrie și psihopatologie medico-legală, PML Psihiatrie și psihopatologie medico-legală
Medicina legală clinica I: propedeutica, ML I Propedeutica și semiologia medico-legală a examinării pe persoană
Anul 4 1 an 12 luniMetodologia desfășurării stagiilorProgramul de învățământ se va desfășura conform:Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cât și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, execuții tehnice și activități practice pentru fiecare stagiu (ANEXA 1)1.7.La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. tanatologie, toxicologie medico-legală, identificare și serologie medico-legală, genetică medico-legală etc.).Examen scris și oral, nota minimă: 7La sfârșitul fiecărui an de pregătire. Examen scris și oral, nota minimă: 7Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire.Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau a unei comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat1.7.4.ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT:Ministerul SănătățiiACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST: Ministerul Sănătății +
Anexa nr. I1.1.1.1.2.STRUCTURA STAGIULUI1.3.1.Stagiul de Tanatologie Medico-Legală propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului).1.3.3.CONȚINUTUL STAGIULUI1.4.1.Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico-legale.2.Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte europene.4.Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morții reale6.Manifestări postvitale.8.Descrierea normală și patologică morfopatologică a țesuturilor și organelor.10.Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie12.1.4.2.Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente.2.Transplantul de țesuturi și organe4.Baremul lucrărilor practice1.Redactarea raportului de autopsie Manopere: 50 execuții3.Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a orei decesului. Manopere: 100 execuții5.Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe. Manopere: 5 execuții7.2.2.1.2.2.STRUCTURA STAGIILORStagiul de Patologie medico-legală traumatică (6 luni)CONȚINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ2.4.1.Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei contemporane, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare (semiologia medico-legală), mecanismul lor de producere și anatomia patologică, caracterul vital al leziunilor.2.Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgențe traumatologice. Șocul traumatic.4.Agenți traumatici fizici: leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, raze X, ultrasunete.6.Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului.8.Violul. Expertiza aberațiilor sexuale, capacitatea sexuală la procreere.10.Criterii de individualizare a efectelor traumatice de fondul patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele.12.Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică.– Metodologia cercetării la fața locului– Proceduri legale– Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator– Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate– Prezentarea truselor de cercetare la fața locului– Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă– Mijloace de investigație criminalistică– Metode de documentare– Documentarea la fața locului– Situațiile în care se solicita investigația criminalistică și a serviciului omoruri2.4.2.Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor.Manopere: 50 execuțiiRedactarea raportului de autopsie în cazurile analizateManopere: 50 execuțiiExecutarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fractura vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicație etc.)Manopere: cel puțin câte una în fiecare cazTehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc.Manopere: 50 execuțiiTehnica examenului la fața locului și cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor, Folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselorDocumentarea6.7.8.9.3.3.1.3.2.CONȚINUTUL STAGIULUI DE ANATOMIE PATOLOGICĂ3.3.1.Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia. Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. ischemia. Infarctul. Hemoragia2.Distrofii lipidice-steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice-glicogenoze, mucoviscidoza4.Morfopatologia inflamației tuberculoase6.Morfopatologia tumorilor benigne8.Morfopatologia reumatismului10.Cardiopatia ischemică12.Arterite și flebite14.Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic16.Tuberculoza pulmonară18.Ulcerul gastric20.Hepatitele acute și cronice22.Colecistitele24.Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului26.Meningite28.Baremul activităților practice1.Orientarea materialului biopsie: 20 (cazuri)3.Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri)5.Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri)7.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri)9.Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri)11.Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 20 (cazuri)13.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri)15.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri)17.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri)19.Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri)4.4.1.4.2.STRUCTURA STAGIILORStagiul de Patologie medico-legală netraumatică (6 luni)CONȚINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ4.4.1.Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatoiogice2.Moartea subită versus moarte suspectă4.Investigații tanatochimice, bacteriologice6.Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.8.Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză.4.4.2.Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice.Manopere: 50 execuțiiRedactarea raportului de autopsie în cazurile analizateManopere: 50 execuțiiTehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.Manopere: 50 execuțiiTehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteiaManopere: 1 participareCunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)Manopere: 50 examinăriCunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicaleManopere: 2 cazuriTEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâniCursuri predare conform programei analiticeDefiniție: cercetarea cadavrului prin tehnici specifice pentru elucidarea decesului, a felului și a cauzei morții, studierea modificărilor patologice în scop medical, juridic și științific.5.2.Structura stagiilor5.3.1.Îngrijiri acordate persoanei decedate- 1 săptămână5.4.Necropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică: particularități și succesiunea timpilor– Necropsia nou născutului– Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive– Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia5.4.2.Tehnici și manopere de disecție și microdisecție5.4.4.Tehnici speciale de autopsie:– autopsia feței– metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare– tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneu5.5.Metode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă– îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular– aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbălsămarea cadavrelor– îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice5.5.2.Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj5.5.4.Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat.6.6.1.6.2.STRUCTURA STAGIILOR6.3.1Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună6.3.3.Stagiul de Filiație și hemogenetică medico-legală: 2 săpt6.4.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)Programa analitică1.Investigația la fața locului în intoxicații3.Toxice la poarta de intrare5.Toxice cu toxicitate viscerală și celulară7.Farmacodinamia principalelor toxice9.Clasificarea drogurilor stupefiante11.Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională13.Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților15.intoxicația cu alcool17.Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practica curentă medico-legală și de laborator medico-legal19.Baza de date toxicologică. Aspecte etice.Baremul lucrărilor practice1.Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală; pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere: 54.Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 56.5.Tematica lecțiilor conferință (20 ore)Programa analitică1.Odontostomatotogie medico-legalăa.Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.2.Entomologie medico-legalăa.Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legalăc.Metode și tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologicăe.6.5.2.Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Manopere: 202.Identificarea odontostomatologică. Manopere: 54.Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem1.CONȚINUTUL STAGIULUI DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL6.6.1.● Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice Efectuarea cercetării la fața locului– cercetarea la fața locului în faza statică– cercetarea la fața locului în faza dinamică● Expertiza criminalistică a urmelor biologice– expertiza urmelor de sânge– Expertiza a urmelor de salivă și spermă-expertiza criminalistică a firului de păr6.6.2.Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă,Manopere: 20utilizarea truselor și echipamentelor de bază:Manopere 20CONȚINUTUL STAGIULUI DE SEROLOGIE Și HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂCursuri predare conform programei analiticeTematica lecțiilor conferință (10 ore)Programa analitică1.Sisteme serologice folosite în filiație– Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme genetice– examinarea antropologică în filiație3.Profilul ADN în filiație– Istoricul investigației ADN– Identificarea medico-legală– Noțiuni generale de genetică– Tehnica și metodologia investigației ADN– Interpretarea rezultatelor– Markeri– Cazuri de studiu– Documentarea rezultatului– Formularea concluziilorBaremul lucrărilor practice1.2.3.4.5.7.7.1.DURATA: 2 luni7.3.CONȚINUTUL STAGIILOR7.4.1.Tematica lecțiilor conferință● Interferențe între medicină și drept.– Justiția în actul medical.– Nevoile sociale în medicină și justiție.– Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii.– Cazuri. Discuții● Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practica medicală.– Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică.– Cazuri. Discuții● Raportul juridic de drept medical.– Elementele raportului juridic de drept medical.– Statutul juridic al corpului uman.– Asistența medicală curativă vs. profilactică.– Cazuri cu implicații juridice în practica medicală.Baremul lucrărilor practice1.Studiu pe dosar în cazul de omor: Manopere: 2 cazuri3.Studiu pe dosar în cazul infrațiunilor din domeniul vieții sexualeManopere: 2 cazuriSTAGIUL DE Responsabilitate medicală și răspundere a medicului 2 săptămâniA.Raționamentul medical și decizia medicală profesională: raționamentul analogic bazat pe cazuistică, raționamentul bazat pe tratamentul de probă farmacologic sau fiziopatologic, raționamentul bazat pe dovezi medicale. Mecanismele deciziei profesionale medicale.2)Eroarea și greșeala: eroarea de fapt și eroarea de normă. Alea terapeutică.4)Răspunderea civilă: de drept comun (delictuală și contractuala, contractul de asistență medicală, elementele probatorii ale răspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de îngrijire, evaluarea prejudiciului)6)Întocmirea corecta a documentației medicaleB.Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicaleManopere: 2 cazuriStudiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri penaleManopere: 2 cazuriStudiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri civileManopere: 2 cazuriSTAGIUL DE LEGISLAȚIE ȘI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâniA.Aspecte legislative specifice domeniului de activitate medico-legal:a.HOTĂRÂREA nr. 774 din 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)c.LEGEA nr. 271 din 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)e.ORDIN nr. 1134 din 25/05/2000 – pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleg.ORDIN nr. 938 din 07/09/2005 – aprobarea criteriilor de atestare a calității de expert medico-legal și stabilirea condițiilor de suspendare sau de retragere a calității de expert medico-legali.NORMELE METODOLOGICE privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de Medicină legală)k.HOTĂRÂREA nr. 1609 privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale" (Modificat de art. V pct. 1 din HG nr. 425/2014) (PDF)m.ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1143 din 2003 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 246/2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale (PDF)o.ORDIN nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străiniq.Aspecte legislative specifice funcționării Colegiului medicilor din România3)Aspecte legislative specifice drepturilor pacientului (legea drepturilor pacientului)5)Baremul lucrărilor practice1)7.4.4.Tematica lecțiilor conferință1)calitatea expertului3)expertul medico-legal (oficial și privat)5)noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală7)Codul deontologic al Colegiului medicilor din România9)Baremul lucrărilor practice1)8.DEFINIȚIEEtica medicală cercetează etica relației medic-pacient, valorile morale profesionale în practica medicală.Bioetica în sens larg (gr. Bios = viață, ethos = comportament) este un câmp de studiu științific sistematic, pluralistic și interdisciplinar care abordează teoretic și practic problemele morale generate de medicină și științele vieții în raport cu omul și relațiile omului cu biosfera.Bioetica medicală (etica biomedicală) ca aplicație a bioeticii, în sens și mai restrâns abordează teoretic și practic problemele etice generate de tehnologiile medicale moderne și mijloacele moderne de investigație și tratament.8.2.STRUCTURA STAGIILOR8.3.1.CONȚINUTUL STAGIULUI8.4.1.Ce este etica medicală, bioetica: teorii și principii în etică medicală2)Relația medic-pacient4)Confidențialitatea actului medical și a datelor medicale6)Etica cercetării pe subiecți umani8)Tematica seminariilor1)Valori morale profesionale în etica profesională medicală: etica normativă: codurile de etică; aspecte legale care reglementează drepturile pacientului3)Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.5)Accesul la îngrijirile de sănătate- discuție pe cazuri7)Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete. CazuriBaremul lucrărilor practice1.9.DEFINIȚIEExpertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea prestațiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale)DURATA – 1 lună9.3.Expertiza medicală a capacității de muncă- 2 săpt2.STRUCTURA STAGIULUI DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ– Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate– Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacității de muncă în bolile și sechelele invalidante– Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor– Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihiciBarem de activități practice– Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM– Interpretare rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinateSTRUCTURA STAGIULUI DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ– Recuperarea capacității de muncă (concepția recuperării, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii)– Mijloace și tehnici de recuperare.– Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificareBarem de activități practice– Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM– Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat– Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).– Întocmirea unui program individual de recuperarePSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 LUNICursuri predare conform programei analiticeDEFINIȚIEPsihopatologia medico-legală și elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevărată supraspecialitate medico-legală. De multe ori particularitatea cazurilor și implicațiile juridice implică individualizări ce necesită cunoștințe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înțelegere și documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.DURATA: 3 luni10.3.Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală și elemente de criminologie: 3 luni10.5.Tematica lecțiilor conferință (80 ore)1.Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare3.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică5.Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea – iresponsabilitatea7.Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției.9.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.11.Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică.13.Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune)15.Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.17.Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice.19.Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.21.Semiologia psihiatrică10.5.2.Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă.Manopere: 10 cazuriMetodologia investigării clinice.Manopere: 20 cazuriRaportul de expertiză medico-legală psihiatrică-părți componente metodologia redactării.Manopere: 10 cazuriInvestigările paraclinice și de specialitate-indicații.Manopere: 10 cazuriTeste psihologice uzuale-indicații.Manopere: 10 cazuriAncheta socială.Manopere: 5 cazuriCoroborarea rezultatelor investigărilor complementare.Manopere: 10 cazuriMetodologia redactării concluziilor.Manopere: 20 cazuriAnaliza de acte (rapoarte) și avizări medico-legaleManopere: 10 cazuriMEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICĂ 2 luniCursuri predare conform programei analiticeDEFINIȚIEMedicina legală clinică reprezintă știința medico-legală care analizează și obiectivează la persoana în viață leziunile traumatice, consecințelor și implicațiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentând în sensul celor exprimate o opinie cu caracter expert științifică, obiectivă, imparțială și reproductibilă.11.2.STRUCTURA STAGIILOR11.3.1.CONȚINUTUL STAGIULUI DE MEDICINĂ LEGALA CLINICĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIA MEDICO-LEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ11.4.1.NOȚIUNI GENERALEDefiniție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale). Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoareMedicina legală și medicul de familieACTELE MEDICO-LEGALE● Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal, CML)● Alte examinăriEXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ● Viol● Minorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)".Baremul lucrărilor practice1.2.3.4.12.12.1.Expertiza medico-legală la persoana în viață se efectuează în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice.DURATA: 1 2 luni12.3.Tematica lecțiilor conferință (100 ore)● Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale● Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.● Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie.Baremul lucrărilor practice1.2.3.4.5. +
FIȘĂ POST REZIDENȚI- SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂANUL 1 DE REZIDENȚIATa.Deprinde abilități de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legalăc.Asistă și contribuie la întocmirea expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formaree.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiug.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiui.Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei,k.Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral atribuțiile de serviciu.II.Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesionalăb.Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiza medico-legalăd.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiuf.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiuh.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane etc.)j.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.l.Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciun.Respectă regulile de protecția muncii și de PSI;p.Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern;r.ANUL 3 DE REZIDENȚIATa.Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesionalăc.Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiza medico-legală și rapoartelor de noua expertiza medico-legalăe.Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.g.Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesionalăi.Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formarek.Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.m.Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei,o.Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.q.Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șefs.Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat;u.Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact;IV.Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesionalăb.Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată , care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiza medico-legalăd.Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat)f.Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile de expertiza medico-legală superioară, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertateh.Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiuj.Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiul.Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane etc.)n.Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.p.Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciur.Respectă regulile de protecția muncii și de PSI;t.Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern;v.
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂDEFINIȚIEMedicina nucleară este specialitatea medicală care utilizează proprietățile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburări ale metabolismului și funcției diverselor organe și sisteme, în condiții fiziologice și fiziopatologice, având scopul de a diagnostica și a trata diversele boli cu ajutorul surselor radioactive deschise. Gama de proceduri care sunt implicite acestei definiții include – proceduri in vitro, imagistica in vitro cu radiofarmaceutice, chirurgia radio-ghidată, alte modalități de imagistica corelativă cu scopul de a localiza și a cuantifica leziunile detectate.DURATA: 4 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.3.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat (2 săptămâni)3.2.Substagiul de scintigrafie – 23 luni și 2 săpt.B.Substagiul de terapie radionuclidica – 2 luniD.Stagiul de ecografie generală – 3 luni3.4.Stagiul de neurologie – 2 luni3.6.Stagiul de oncologie clinică – 2 luni3.8.Stagiul de rezonanță magnetică nucleară – 2 luni3.10.CONȚINUTUL STAGIILOR4.1.SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIEA1.Considerații istorice1.1.Situația actuală (aparatura, radiofarmaceutice, aplicații clinice, perspective)2.Structura atomului și nucleului2.2.Tipuri de dezintegrări radioactive2.4.Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară3.1.Camera de scintilatie Anger (gammacamera planară)3.2.1.Cristalul de scintilatie, tuburi fotomultiplicatoare3.2.3.Tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated) și sisteme de prelucrare, formare și redare a imaginilor3.3.Principii de funcționare3.3.2.Formarea și procesarea imaginii3.4.Principii de funcționare3.4.2.Tipuri de dispozitive PET3.4.4.Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție4.1.Noțiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor4.3.Măsuri generale de radioprotecție (designul laboratorului, echipament de radioprotecție)4.5.Transportul materialelor radioactive (intern și extern)4.7.Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea izotopilor radioactivi în scop medical (Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (NSR-01), Norme de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară. (NSR-14)5.Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor5.2.Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)5.4.Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare5.6.Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)6.Gamma camera – parametri de performanță (rezoluția spațială, uniformitate, sensibilitate, distorsiuni spațiale, rata de numărare, rezoluția energetică)6.2.PET – parametrii de performanță (calitatea imaginii, acuratețea corecțiilor de atenuare și împrăștiere, stabilitatea detectorilor, rezoluția temporală în coincidență, uniformitate, normalizare și calibrarea concentrației de radiactivitate 2D-3D)6.4.Informatica imagistică7.1.Principii elementare ale procesării și postprocesării de semnal, principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție)7.3.Principiile cuantificării – imagistica cantitativă – ROI, curbe de activitate-timp și analiza factorială)7.5.Noțiuni de imagistică moleculară8.1.Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (micro PET, micro SPECT, microPET/CT/IRM) și de imagistică optică (fluorescent, bioluminiscenta)8.3.Explorarea scintigrafică în endocrinologie9.1.Radiofarmaceutice utilizate (^131I, ^99mTc, I^23I) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient9.1.2.Scintigrafia tiroidiană – (tehnica examinării, imagini normale și patologice)9.1.4.Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)9.1.6.Follow-up pacienților cu cancer tiroidian9.1.8.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei tiroidiene9.2.Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze9.2.2.Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene9.2.4.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandelor paratiroidiene9.3.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice9.3.2.Indicații clinice la adulți și în pediatrie9.3.4.Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine9.4.1.Tehnica examinării, pregătire pacient, achiziție imagini planare/Spect/SPECT/CT9.4.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine.10.Scintigrafia renală dinamică – radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării10.1.1.Imagini normale și patologice10.1.3.Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor10.3.Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie10.5.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei renale11.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării11.2.Imagini normale și patologice, artefacte11.4.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului osteo-articular12.Scintigrafia glandelor salivare – radiofarmaceutice farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice12.2.Scintigrafia gastrică – radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice12.4.Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel – radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării12.6.Angioscintigrafia hepatică – principiu, indicații clinice12.6.2.Scintigrafia hepato-biliară – radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice la adulți și în pediatrie12.8.Explorarea scintigrafică a cordului13.1.Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT – prelucrare imagini, imagini normale, artefacte13.1.2.Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort – pregătire pacient, tehnica examinării13.1.4.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei cardiace13.1.6.Angiocardiografia radioizotopica13.2.1.Tehnica primei treceri – detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace13.2.3.Explorarea scintigrafică pulmonară14.1.Imagini scintigrafice normale și patologice14.1.2.Scintigrafia pulmonară de ventilație14.2.1.Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice14.3.Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central15.1.Imagini normale și patologice15.1.2.Scintigrafia receptorilor dopaminergici – radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării15.2.1.Indicații clinice (Boala Parkinson, sindroame parkinsoniene)15.3.Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate16.1.Imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie16.3.Limfoscintigrafia17.1.Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării17.1.2.Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice17.2.1.Imagini normale și patologice, indicații clinice17.3.Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral18.1.Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT)18.3.Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei oncologice.A2.Tomoscintigrafii cerebrale – 60A.2.2.Scintigrafii de perfuzie pulmonară – 100A.2.4.Angiocardiografii – 50A.2.6.Scintigrafii renale statice și dinamice – 200A.2.8.Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru detecția hemangioamelor – 30A.2.10.Scintigrama pentru detecția diverticulului Meckel – 10A.2.12.Scintigrama de golire gastrică – 30A.2.14.Limfoscintigrafii/ganglion santinelă – 50A.2.16.B.Tematica lecțiilor de conferință (100 ore)B.1.1.Principiul de funcționare, tipuri de dispozitiveB.1.1.2.Subsistemul CT: descriere părți componente, CT "low dose", CT diagnostic – controlul de calitateB.1.1.4.Indicații cliniceB.1.2.Principiul de funcționare, tipuri de dispozitiveB.1.2.2.Subsistemul CT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitateB.1.2.4.Indicații cliniceB.1.3.Principiul de funcționare, provocări tehnice în combinarea PET/IRM, PET/IRM în cercetarea preclinical. PerspectiveB.2.PET/CT în oncologie – 100B.2.2.PET/CT în cardiologie – 50B.2.4.PET/CT în neurologie – 50B.2.6.SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂC.1.Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologiceC.1.2.Protocoale radioterapeutice generaleC.1.4.Radioterapia in:C.1.5.1.Afecțiuni reumatismale, radioterapia sinovitelor croniceC.1.5.3.Afecțiuni maligne hepatice – primare și secundareC.1.5.5.Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase – indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizateC.2.Terapia cu iod radioactive – calculul dozei și stabilirea protocolului terapeutic în afecțiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) și maligne (30 cazuri)C.2.2.SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIED.1.Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatură utilizată, noțiuni de radioprotecțieD.1.2.Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) și evaluarea riscului de fractură, clase de substanțe utilizate în tratamentul osteoporozei, monitorizarea post-terapeutică în osteoporozăD.1.4.Examinarea osteodensitometrică în pediatrieD.2.Interpretarea testului DXA – 100 examinări4.2.Tematica lecțiilor de conferință (este valabil curriculum pentru competența în ecografie generală)4.2.2.Tiroidiene – 1004.2.2.2.Cardiace – 1004.2.2.4.Pelvine – 400STAGIUL DE CARDIOLOGIE4.3.1.Cardiopatia ischemică4.3.1.2.Infarct miocardic cronic sechelar4.3.1.4.Cardiomiopatii4.3.1.6.Tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare4.3.2.Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular – 1004.3.2.2.Interpretarea datelor ecografice – 100STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore)4.4.1.Sindromul de neuron motor central4.4.1.2.Sindromul encefalic4.4.1.4.Sindroame extrapiramidale4.4.1.6.Accidente cerebro-vasculare ischemice și hemoragice4.4.1.6.2.Sindrom de hipertensiune intracraniană4.4.1.8.Traumatisme cranio-cerebrale4.4.1.10.Sindroame amiotrofice cerebrale4.4.1.12.Epilepsia4.4.1.14.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.4.2.1.EEG – interpretare orientativă – 204.4.2.3.Interpretarea datelor biologice din LCR – 204.4.2.5.4.5.Tematica lecțiilor de conferință4.5.1.1.Hipertiroidismul4.5.1.3.Hipotiroidismul4.5.1.5.Gușă endemică (prin carență de iod)4.5.1.7.Cancerul tiroidian4.5.1.9.Hiperparatiroidismul primar și secundar4.5.1.11.Osteoporoza4.5.1.13.Medulosuprarenală – morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională4.5.1.15.Neoplazii endocrine multiple4.5.2.Examenul clinic al bolnavului endocrin – 504.5.2.2.Interpretarea datelor ecografice – 50STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore)4.6.1.Tumorile sistemului nervos4.6.1.2.Cancerul bronho-pulmonar4.6.1.4.Cancerul renal4.6.1.6.Cancerul uterin4.6.1.8.Melanomul malign4.6.1.10.Tumori osoase4.6.2.Examenul clinic al bolnavului oncologic – 1004.6.2.2.Interpretarea corelată a datelor imagistice (ecografie, CT, RMN, scintigrafie) – 100STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ4.7.1.Principiul metodei, tehnica, tipuri de achiziție4.7.1.2.Afecțiuni digestive4.7.1.4.Afecțiuni renale4.7.1.6.Afecțiuni osoase, articulare, musculare4.7.1.8.Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:4.7.2.1.Examenul regiunii cervicale – 504.7.2.3.Examenul toracic – 1004.7.2.5.Examenul musculo-articular și scheletal – 50STAGIUL DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ4.8.1.Principiul metodei, tehnica, tipuri de aparatură, aplicații clinice prioritare4.8.1.2.Afecțiunile coloanei vertebrale și măduvei spinării4.8.1.4.Afecțiuni pulmonare (vasculare, tumorale)4.8.1.6.Afecțiuni endocrinologice (tiroidiene, suprarenaliene)4.8.1.8.Corelarea diagnosticului IRM cu datele obținute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET4.8.2.Examenul cerebral – 1004.8.2.2.Examen coloana vertebrală – 1004.8.2.4.Examen abdominal – 404.8.2.6.4.9.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni +
MEDICINĂ NUCLEARĂ – 4 aniA.SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2) – 6 LUNIC.SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE (I.4) – 2 LUNI– CARDIOLOGIE (I.5) – 2 LUNI– NEUROLOGIE (I.6) – 2 LUNI– ENDOCRINOLOGIE (I.7) -2 LUNI– ONCOLOGIE CLINICĂ (I.8) – 2 LUNI– ECOGRAFIE GENERALĂ (I.9) – 3 LUNI– TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.10) – 2 LUNI– IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.11) – 2 LUNI– BIOETICA (I.12) – 1/2 lună
FIȘA POST REZIDENT MEDICINĂ NUCLEARĂ1.Învață noțiunile de bază ale fizicii în Medicină Nucleară și le transpune în practica clinicăb)Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientuld)Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăf)Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.h)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).j)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.l)În anul II de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:a)Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice și de imagistica de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)c)Participă la efectuarea testelor de stres fizic/farmacologice)Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nuclearăg)Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.i)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.k)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.3.Petrece perioade de detașare la alte departamente specializate, de exemplu pediatrie, radiologie, oncologie, cardiologie, endocrinologie, neurologie.b)Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.d)Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.4.Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică complexă, Iod 131 pentru carcinoma tiroidian, articulară, paleativă osoasăb)Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).d)În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).f)Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h)Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.j)
MEDICINA NUCLEARĂI.PROBA PRACTICĂ – TEHNICA EXAMINĂRIIIII.PROBA SCRISĂ1.Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nuclearăTipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilație, semiconductori)Camera de scintilație cu sistem tomographic (SPECT): principiu de funcționare, achiziția SPECT, formarea și procesarea imaginiiSistem hibrid SPECT/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări SPECT/CT, fuziunea imaginilor3.4.Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)Alte radiofarmaceutice (I-131, I- 123, indium-111, Thalium – 201, Xenon -133)Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim5.6.7.8.Radiofarmaceutice utilizate (I-131/Tc-99m, /I -123) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacientScintigrafia tiroidiană: tehnica examinării, imagini normale și patologiceScintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)Follow-up pacienților cu cancer tiroidianTipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, dozeScintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidieneExplorarea scintigrafică a glandelor suprarenaleTehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)Radiofarmaceutice, farmacocineticaIndicații cliniceExplorarea scintigrafică renalăScintigrafia renală dinamică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR), indicații clinice, imagini normale și patologiceScintigrafia renală dinamică modulată cu Captopril: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelorExplorarea scintigrafică a rinichiului transplantatExplorarea scintigrafică a sistemului osteo-articularRadiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinăriiImagini normale și patologice, artefacte, indicații cliniceExplorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatuluiScintigrafia glandelor salivare: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații cliniceScintigrafia gastrică: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații cliniceDetecția scintigrafică a diverticulului Meckel: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinăriiAngioscintigrafia hepatică: principiu, indicații clinice,Scintigrafia hepato-biliară: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații cliniceExplorarea scintigrafică a corduluiScintigrafia miocardică de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, dozeScintigrafie miocardică de perfuzie în repaus: pregătire pacient, tehnica examinăriiScintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic: tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinăriiAngiocardiografia radioizotopica: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, fracție de ejecțieTehnica la echilibru sincronizată cu EKG: determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efortExplorarea scintigrafică pulmonarăScintigrafia pulmonară de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT), imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice14.Scintigrafia receptorilor dopaminergici: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații cliniceDetecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizateRadiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații cliniceLimfoscintigrafiaLimfoscintigrafia extremităților: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice17.Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT, PET/CT), indicații cliniceSistemul hibrid SPECT/CTPrincipiul de funcționare, tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT, indicații cliniceSistemul hibrid PET/CTPrincipiul de funcționare, tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT, indicații cliniceRadioterapia radionuclidicăAgenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapieRadioterapia în afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor croniceRadioterapia în afecțiuni maligne hepatice – primare și secundareTerapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase – indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizateOsteodensitometriePrincipiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatura utilizată, noțiuni de radioprotecție, indicații clinicePRIMA PROBĂ PRACTICĂDescrierea tehnicii de efectuare1.Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide3.Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine5.Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular7.Explorarea scintigrafică pulmonară9.Limfoscintigrafia11.Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoralA DOUA PROBĂ PRACTICĂInterpretarea unor imagini de:1.Scintigrafia glandelor paratiroide3.Scintigrafia tumorilor neuroendocrine5.Scintigrafie renală7.Scintigrafie miocardică9.Limfoscintigrafia
urmând a fi dezvoltate în cursulNOȚIUNI DE BAZĂ

Obiectiv: să ofere rezidentului cunoștințe de lucru fundamentale corespunzătoare domeniului Medicinii Nucleare
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Interacțiunea emisiilor radioactive ale atomilor cu materiaD. Biologie molecularăF. Matematica și fizica corespunzătoare, aplicată teoriei trasorilor radionuclidici, modelarea cineticii trasorilor și imagistica cantitativă A. Își recunoaște nevoia de a înțelege noțiunile de bază ale fizicii în Medicina Nucleară
SUBIECT II: Instrumentație și computere Competențe/ Abilități practice
A. Teoria sistemelor utilizate pentru detecția și analizarea emisiilor provenite de la atomii radioactiviC. Principiile colimarii și experiența practică a utilizării colimatoarelorE. Principii de reconstrucție a imaginiiB. Utilizarea computerelor pentru vizualizarea și procesarea de imagini
Subiect III: Radiobiologie și radioprotecție Competențe/ Abilități practice
A. Teoria efectelor biologice ale radiațiilor de nivel înalt și scăzut provenind de la surse nesigilateC. Principii de baza ale terapiei radionuclidiceE. Managementul accidentelor radioactive în cadrul Medicinii NucleareB. Implementarea de semne adecvate în Departamentele de Medicină NuclearăD. Demonstrează abilitatea de a controla incidente radioactive (scurgeri sau contaminări)
Subiect IV: Radiochimie și radiofarmacie Competențe/ Abilități practice
A. Producerea radionuclizilor utilizând reactoare, ciclotroane sau generatoareC. Proprietăți biologice și fizico-chimice ale diferitelor radiofarmaceutice utilizate de rutina în practica clinică, trialuri clinice și în curs de dezvoltareE. Tehnici de marcare celularăG. Parametri de control al calității care determină calitatea radiofarmaceuticelor, Inclusiv puritatea radionuclidică și radiochimică A. Efectuarea elutiei generatorului de technetiuC. Efectuarea unei marcări celulareE. Demonstrează tehnici de preparare aseptica
Subiect V: Principiile și tehnicile trasorilor și studiile in vitro Competențe/ Abilități practice
A. Cinetica radiotrasorilor utilizați în Medicina NuclearăC. Principiile fiziologice ale tehnicilor trasorilorE. Principiile de radioimunoanaliza (RIA) A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual
Subiect VI: Cadru de reglementare în Medicina Nucleară Competențe/Abilități practice
A. Cerințe Naționale și Internaționale de reglementare în practica Medicinii Nucleare,C. Cerințe de reglementare care se aplica în crearea și funcționarea radiofarmaciilorE. Mecanismele prin care reglementările sunt aplicate și controlate în RomâniaG. ALARA (nivelul cel mai scăzut ce poate fi atins în mod rezonabil) și ALARP (la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil) A. Demonstrează abilitatea de aplica reglementările în practica localăB. Apreciază necesitatea de a lucra cu alte persoane pentru a se asigura ca reglementările sunt strict respectateDIAGNOSTIC IMAGISTIC

SECȚIUNEA 1. SISTEMUL OSOS
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile osoase utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia osoasă Competențe/ Abilități practice
A. Anatomia și fiziologia sistemului ososC. Noțiunile de bază ale scintigrafiei osoase cu ^99mTC-difosfonațiE. Indicații pentru scintigrafia scheletală și de măduva osoasă, inclusiv înțelegerea bazei de doveziG. Cunoașterea protocoalelor de achiziție, incluzând achiziția în trei faze, baleiajH. Rolul imagisticii comparative (radiografie simplă, CT și IRM) pentru evaluarea patologiei osoase A. Pregătirea pacientului înaintea și în timpul examinăriiC. Injectarea radiofarmaceuticuluiE. Reconstrucție de imagini, vizualizare și interpretare a unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importantă tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Bazele fiziologice și biochimice ale metabolismului osos.D. Indicații pentru determinările osteodensitometrice, inclusiv cunoașterea bazei de doveziF. Problemele legate de radioprotecțieB. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelorD. Interpretarea rezultatelor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
SECȚIUNEA 2: SISTEMUL ENDOCRIN
Subiectul I: Imagistica glandelor suprarenale Competențe/ Abilități practice
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor suprarenaleC. Principiile imagisticii suprarenalelor cu ^123I-MIBG și agenți de colesterolE. Sensibilitatea și specificitatea testelorG. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor cu ^123I-MIBG și agenți de colesterolB. Măsurarea și înregistrarea radiotrasoruluiD. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiuluiF. Procesarea și vizualizarea imaginilorH. Auditul rezultatului studiului efectuatB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Competențe/Abilități practice
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandei tiroideC. Principiile imagisticii folosind ^99m TcO4 and ^123 IE. Rolul investigațiilor complementare: biochimie, imunologie, ecografie, CT, biopsie și aspirație cu ac fin (FNA) în evaluarea patologiilor tiroidieneG. Măsuri de radioprotecție asociate radiofarmaceuticelorB. Evaluarea clinică a glandei tiroideD. Injectarea trasoruluiF. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiuluiH. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleJ. Auditul rezultatuluiB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul III: Scintigrafia paratiroidiană
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandelor paratiroide utilizând tehnici radionuclidice Competențe/Abilități practice
A. Anatomia dezvoltării și fiziologia glandelor paratiroideC. Noțiunile de bază ale scintigrafiei glandelor paratiroide folosind tehnicile de substracție ^201 TI/^99m Tc și ^99m Tc/ ^123 I și tehnica washout-ului ^99m Tc-MIBI, precum și acei trasori/protocoale aflate în dezvoltare.E. Rolul testelor comparative în evaluarea tulburărilor paratiroidiene, incluzând ultrasonografia, cateterizarea venoasă selectivă etc.G. Particularități de radioprotecție asociate examinărilorB. Alegerea protocolului de achiziție optimD. Administrarea radiofarmaceuticelorF. Procesare și vizualizare de imaginiH. Auditul rezultatuluiB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acestaD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua afecțiunile aparatului urogenital utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Radiofarmaceutice utilizate în scintigrafia renală (de ex. DMSA, DTPA și MAG3).D. Calcularea funcției renale diferențialeF. Utilizarea agenților intervenționali precum Captopril și FurosemidH. Evaluarea transplantului renalJ. Rolul examinărilor comparative (precum ecografie, CT etc.) A. Pregătirea pacientului pentru examinareC. Tehnici de injectare a radiofarmaceuticului pentru studiile renaleE. Procesare, afișare și cuantificare de date A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
SECȚIUNEA 4: SISTEMUL CARDIOVASCULAR
Subiectul I: Imagistica de perfuzie a miocardului și a infarctului miocardic Competențe/Abilități practice
A. Anatomia , fiziologia și fiziopatologia inimii și arterelor coronareC. Radiofarmaceuticele utilizate curent pentru imagistica perfuziei miocardice și imagistica infarctului miocardicE. Protocoalele utilizate pentru a evalua viabilitatea ischemiei și funcției miocarduluiG. Rolul altor metode inclusiv testul de efort, ecocardiografie de stres și angiografie coronarianăI. Contraindicațiile examinării și alternativeB. Prepararea și măsurarea trasoruluiD. Injectează trasoriF. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriH. Interpretarea imaginilorJ. Certificat de prim ajutor (ALS)L. Înțelege ce înseamnă un test de efort optim executat A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul criticG. Înțelege îngrijorările paciențilorI. Este deschis la discuții cu pacienții despre măsuri de reducere a riscului de ischemie cardiacă
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua funcția ventriculară utilizând tehnici radionuclidice Competențe/Abilități practice
A. Fiziologia și fiziopatologia cardiacăC. Radiofarmaceutice utilizate în ventriculografia radionuclidicăE. Rolul tehnicilor complementare: ecocardiogradia și ventriculografia cu contrastB. Prepararea și măsurarea trasoruluiD. Injectează trasoriF. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriH. Interpretarea imaginilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
SECȚIUNEA 5: SISTEMUL RESPIRATOR
Subiectul I: Embolia Pulmonară (EP) Competențe/Abilități practice
A. Factori de risc și prezentarea clinică a PEC. Indicațiile și dovezile ce susțin scintigrafia de perfuzie (VQ)E. Radiotrasori folosiți pentru sccintigrafia pulmonară de ventilație, incluzând Krypton, ^99m tc-DTPA și TechnegasG. Rolul tehnicilor comparative angiografia pulmonară cu contrast și CTPAI. Particularități de radioprotecțieB. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție optimD. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiuluiF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua drenajul limfatic regional utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Mecanisme de diseminare a tumorii și conceptul de nodul santinelăD. Indicațiile limfoscintigrafieiF. Particularități de radioprotecțieB. Alegerea radiotrasoruluiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă și cunoscând posibilele eroriF. Calibrarea și utilizarea gamma probe-ului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
SECȚIUNEA 7: SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Subiect: Imagistica sistemului nervos central Competențe/Abilități practice
A. Cunoștințe de baza de neuroanatomie, neurofiziologie și neurochimieC. Indicații pentru scintigrafia de perfuzie cerebrală (rCBF) utilizând trasori precum HMPAOE. Indicații pentru imagistica neuroreceptorilorG. Particularități ale radioprotecțieiB. Alegerea radiofarmaceuticului și protocolului optimD. Injectarea radiofarmaceuticuluiF. Procesarea datelor, reconstrucția și cuantificarea imaginilorH. Auditul studiului efectuat A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
SECȚIUNEA 8: SISTEMUL GASTROINTESTINAL
Subiectul I: Scintigrafia glandelor salivare Competențe/Abilități practice
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor salivareC. Indicațiile scintigrafiei de glande salivareE. Particularități de radioprotecțieB. Prepararea și măsurarea trasoruluiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiectul II: Tranzit esofagian și reflux gastroesofagian Competențe/Abilități practice
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia tranzitului esofagian și a sfincterului esofagian inferiorC. Indicațiile acestei examinăriE. Particularități de radioprotecțieB. Prepararea și măsurarea trasoruluiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele erori asociate studiuluiF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiectul III: Hemoragii gastrointestinale și diverticulul Meckel Competențe/Abilități practice
A. Anatomia și fiziopatologia hemoragiilor gastrointestinale și a diverticului MeckelC. Principiile de detecție a diverticului Meckel utilizând ^99m TcO4E. Examinări complementare comparative pentru detectarea surselor de hemoragie GI și diagnosticul diverticulului Meckel A. Pregătirea pacienților înainte de testC. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriE. Auditului rezultatelor scanărilorB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Radiofarmaceuticele folosite pentru a evalua funcția reticulului endothelial (RES) și posibilelor hemangioame hepaticeD. Evaluarea hipersplenismulul utilizând coloid sau hematii denaturateF. Particularități de radioprotecțieB. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului corespunzătorD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriF. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiectul V: Funcția hepatobiliara Competențe/Abilități practice
A. Spectrul clinic al afecțiunilor biliare, inclusiv cunoașterea procedurilor chirurgicaleC. Cunoștințe de bază despre derivații ^99m Tc-HIDA și farmacologia analogilor de colecistokininaE. Utilizarea ^99m Tc-HIDA sau derivaților pentru a evalua:– colecistita acută,– diskinezia biliară,– refluxul biliar duodenogastricG. Particularități de radioprotecțieB. Prepararea și măsurarea radiofarmaceuticuluiD. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele eroriF. Procesarea datelor și cuantificarea funcției veziculei biliareH. Auditul rezultatelor scanărilorB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea focarelor de infecție/ inflamație utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Manifestări clinice ale infecțiilor cu punct de plecare necunoscutD. Indicațiile utilizării trasorilor radioactivi utilizați în infecțiile oculte sau a inflamațiilorF. Particularități de radiprotecțieB. Alegerea protocolului de achiziție și a radiofarmaceuticului corespunzătorD. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiuluiF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefacteleB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea neoplaziilor utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Caracteristicile tumorilor solide și a malignităților hematologiceD. Radiofarmaceutice folosite pentru detecția tumorilorF. Rolul tehnicilor imagistice complementare: CT și IRM A. Pregătirea pacientului înaintea examinăriiC. Injectarea radiofarmaceuticuluiE. Reconstrucția de imagini și vizualizarea acestoraG. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și comparația cu alte metode de evaluareB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru cu imagistica secțională utilizând scanarea CT în contextul PET-CT-ului și al SPECT-CT-ului.
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Cunoștințe de bază de imagistică CTD. Protocoale CT pentru PET-CT și SPECT-CT și modul în care acestea diferă de CT-ul diagnostic.F. Principiile de co-înregistrare a imaginilor CT cu PET și SPECT și alte tehnici procesare post-achiziție de imagine CT.H. Aspecte legate de radioprotecție în imagistica CT A. Pregătirea pacientului înainte de examinareC. Evaluarea calității imaginii CT și identificarea de artefacte.E. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare.B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
SECȚIUNEA 12: EXAMINAREA PET
Subiect I: Examinarea PET – noțiuni de bază Competențe/Abilități practice
A. Metode de producere și dezintegrare a radionuclizilor pozitronici utilizați în PETC. Matematica și fizica aplicată teoriei trasorilor utilizați în PET, modelarea cineticii trasorilor și tehnici imagistice cantitativeE. Principii fiziologice ale tehnicilorG. Aspecte legale asociate cu trasoriiI. Erori asociate cu măsurătorile cantitativeK. Metode de achiziție a imaginilor PETB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
Subiectul II: PET-CT în oncologie Competențe/Abilități practice
A. Cunoștințele de bază – metabolism tumoralC. Variații fiziologice în distribuția trasorului în întregul corp sau în anumite localizări.E. PET-CT în stadializarea tumorii, de ex cancer pulmonar, limfom, tumori cu cellule germinale, etc.G. Rolul PET-CT comparativ cu alte metode imagistice, inclusiv CT și IRM. A. Pregătirea pacientului înainte de examinareC. Injectarea radiotrasoruluiE. Reconstrucție de imagini și vizualizareG. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare.B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
Subiectul III: PET- CT în neuropsihiatrie Competențe/Abilități practice
A. Noțiuni de bază în neurofiziologie, neurochimie și neuroanatomie secționalăC. Variații normale ale distribuției trasorului PET în imagistica cerebralăE. Examinarea PET în evaluarea tumorilor cerebraleG. Particularități de radioprotecțieB. Pregătirea și măsurarea radiotrasoruluiD. Metode de scanare și manipulare de dateF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Evaluarea ischemiei cardiace utilizând ^82 Rb, ^13 N-amoniu, ^15 O-apaD. Controlul și monitorizarea metabolismului glucozei pentru injectarea FDGF. Variațiile normale ale distribuției FDG la nivel cardiacH. Particularități de radioprotecțieB. Pregătirea și măsurarea radiotrasoruluiD. Injectarea de FDG, NH_3 și orice alți trasori noiF. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pediatrice utilizând tehnicile radionuclidice
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Indicațiile specifice ale examinărilor radionuclidice la copil, în special imagistica tractului renal, biliar și a sistemului ososD. Cunoștințe de legislație privind efectuarea examinărilor la pacienții pediatriciF. Particularități de radioprotecție adaptate la pacientul pediatric A. Pregătire generală a copilului pentru examinare.C. Alegerea dozei de radiofarmaceutic și protocolul de achiziție a imaginii corespunzătoare pentru copil.E. Realizarea fiecărei etape a scanării la copii.G. Auditul rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța evaluării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul criticG. Arată interes în problemele de siguranță și sănătate

C.
Subiectul 1: Terapia cu ^131 I în tireotoxicoza Competențe/Abilități practice
A. Tabloul clinic și diagnosticul tireotoxicozeiC. Tratamentul medicamentos în tireotoxicozaE. Factori legali și de mediu care reglementează utilizarea terapiei cu ^131I în tireotoxicoza A. Obține consimțământul informat pentru terapieC. Abilitatea de a evalua prezența și de a trata boala oftalmica distiroidianăE. Evaluează și administrează doza potrivită de ^131IG. Auditul rezultatului terapieiB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Cunoștințe teoretice AtitudiniB. Principiile de sinovectomie radionuclidica folosind ^90 Y-colloid, ^186 Re-sulfid și ^160 Er-citrat.C. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului. A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieC. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticuluiE. Utilizarea intraarticulară a corticosteroizilor acolo unde este cazulG. Monitorizarea răspunsului și a toxicității. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiect III: ^32 P în tratamentul policitemiei rubra vera și a trombocitemiei esențiale Competențe/Abilități practice
A. Caracteristicile clinice ale policitemia rubra vera (PRV) și trombocitemiei esențiale (ET)C. Natura terapiei cu ^32 PE. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului. A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieC. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticuluiE. Monitorizarea răspunsului și toxicității. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigațieC. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieniE. Arată deschidere la feedback-ul critic
Subiectul IV: Terapia sursă pentru tratamentul bolii maligne avansat local sau metastatic Competențe/Abilități practice
A. Principii de radiobiologie în terapia oncologicăC. Tumori care pot fi supuse unui tratament cu terapie radionuclidica tintita.E. Selectarea pacientului, incluzând caracterul adecvat al tratamentului și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament.G. Sisteme de administrare terapeutică a radiofarmaceuticelor A. Obținerea consimțământului informat pentru terapieC. Pregătirea pacientuluiE. Injectarea radiofarmaceutic folosind sistemul de administrare adecvat.G. Răspunsul și monitorizarea toxicității.I. Calcule de doză, de pre și post tratamentB. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacientD. Consideră importanța auditului în rezultatele obținuteF. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT +
DEFINIȚIE:Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.1 credit = 25 ore de instruireLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. +
STRUCTURA STAGIILORMăsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei – 3 luni2.Biostatistică și informatică – 2 luni4.Managementul proiectelor în sănătate – 2 luniMedicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională – 2 luni7.Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană – 2 luni9.Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) – 4 luniAbordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. – 5 luni12.Etica politicilor de sănătate la nivel populațional – 1/2 lună14.Stagii practice de Sănătate Publică și Management – se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate – 12 luni +
CONȚINUTUL STAGIILORMĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A DETERMINANȚILOR EI – 3 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 70 ore didacticeIntroducere în sănătatea publică:● Sănătatea individului și sănătatea populațiilor● Principiile metodei științifice● Măsurarea stării de sănătate a populațieiDemografie:● Statica populației● Metode de standardizare1.3.1.4.Calitatea vieții1.6.● Factori de mediu● Serviciile de sănătateMetode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează● Criterii de alegere a metodelor de cercetare● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative +
Tematica activităților practiceIntroducere în sănătatea publică● Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publică● Prezentarea și diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științificDemografie● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătateMorbiditate● Utilizarea sistemului informațional curent pentru raportarea și măsurarea morbidității● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli1.11.● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății1.12.● Proiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativMETODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) – 45 ore curs +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreTipuri de servicii de sănătate și tipuri de furnizori de servicii de sănătate2.2.Evaluarea nevoii de servicii de sănătate2.4.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.2.6.Planul de lucru2.8.Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate +
Tematica activităților practiceProiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate2.10.Întocmirea listei de variabile2.12.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)2.14.Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:● Evaluarea utilizării unor tratamente sau proceduri diagnostice● Dezvoltarea unui cadru de evaluare a calității unor servicii de sănătate – indicatori de structură – proces – rezultat● Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătateBIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ – 2 LUNI +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreInformatică● Prelucrarea automată a datelor● Baze de date● Programe de comunicații3.2.● Eșantionaj și inferență statistică● Regresia logistică● Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E. +
Tematica activităților practiceIntroducere în informatică● Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale● Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date● Utilizarea unui program de calcul tabelar3.4.● Realizarea de regresii și corelații statistice● Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu● Proiectarea unui studiu pe eșantion4.EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 3 luni (70 ore curs) +
Tematica lecțiilor conferințăIntroducere în Epidemiologie● Definiție, scop, domenii de utilizare● Concepte specifice utilizate în epidemiologie (expunere, efect, cauzalitate, risc, factor de risc, factor de protecție, epidemie, endemie, pandemie, boală etc.)● Nivele de prevenire (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară)● Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică)Noțiuni de morbiditate● Definiție, tipuri, măsurare, surse de informațiiCriterii de clasificare a studiilor epidemiologice4.4.● Tipuri de studii descriptive – scop, metodologie, utilizare, avantaje și limiteStudii analitice● Ciclul studiilor epidemiologice● Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje)● Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)● Trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)4.6.● Obiective● Elementele unui sistem de supraveghere● Evaluarea unui sistem de supraveghere +
Tematica activităților practiceAnaliza morbidității într-o populație4.8.Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalență, studiu ecologic), analitic observațional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu4.9.Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu epidemiologic4.11.MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE – 2 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreCadrul conceptual privind proiectele și programele de sănătate5.2.Faza de identificare a proiectului – analiza de situație, tipuri de tehnici5.4.Arborele de probleme5.6.Planificarea operațională a proiectului – instrumente5.8.Bugetul proiectului – elemente, modalități de alcătuire, reguli generale5.10.Programele naționale de sănătate – cadru legislativ, tipuri, componente, indicatori, puncte tari și puncte slabe +
Tematica activităților practiceIdentificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații utilizând diferite metode și tehnici5.13.Realizarea unui arbore de probleme5.15.Realizarea planificării operaționale a unui proiect și utilizarea de metode și tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect5.17.Organizarea și coordonarea unei echipe de proiect5.19.Elaborarea/completarea unui formular de proiect, cu respectarea cerințelor specifice ale finanțatorului6.MEDICINA MUNCII, BOLI PROFESIONALE ȘI SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ – 2 luni +
Tematica lecțiilor de conferință – 45 oreCadrul european de referință privind sănătatea și securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informațional, indicatori, cerințe)6.2.Mediul ocupațional în relație cu sănătatea umană6.4.Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale6.6.Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerințe și obligații de raportare +
Tematica activităților practiceAnaliza cadrului european de indicatori privind sănătatea și securitatea în muncă6.8.Analiza sistemului informațional național privind medicina muncii, bolile profesionale și sănătatea ocupațională7.IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 2 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreIgiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.7.2.Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.7.4.Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.7.6.Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.7.8.Urbanizarea și efectele sale asupra sănătății publice și individuale. Conceptul de "oraș sănătos". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural.7.10.Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.7.12.Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.7.14.Poluarea transfrontaliere și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. +
Tematica activităților practiceMetodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.7.16.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.7.18.Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.7.20.Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.7.22.Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.7.24.Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.7.26.Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare.7.28.IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreCadrul de referință privind politicile de alimentație și nutriție în UE și în România.8.2.Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).8.4.Substanțe nutritive calorigene, rații, efectele consumului neadecvat.8.6.Calitatea nutrițională a alimentelor, valoare nutritivă și condiții de igienă (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice)8.8.Toxiinfecțiile alimentare. Profilaxie.8.10.Igiena unităților cu profil alimentar.8.12.Legislația națională privind igiena alimentației +
Tematica activităților practiceAprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării.8.14.Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.8.16.Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.8.18.Analiza riscului legat de consumul de alimente.8.20.COPIII ȘI TINERII – PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI STIL DE VIAȚĂ – 2 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 45 oreDezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.9.2.Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația.9.4.Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți.9.6.Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.9.8.Cerințe normative de igienă privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități. +
Tematica activităților practiceMetodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile.9.10.Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.9.12.Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.9.14.Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri.9.16.Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară9.18.EPIDEMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE – 4 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 90 ore cursCadrul de referință UE pentru supravegherea bolilor comunicabile10.2.Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile10.4.Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)10.6.Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)10.8.Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase● Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B● Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina● Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială● Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza10.10.Infecții nosocomiale – particularități, tendințe și politici europene, cadrul de referință național, modalități de identificare și de prevenire. Strategii de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical. +
Tematica activităților practiceSistemul informațional în bolile transmisibile10.12.Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere10.14.Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu:– Tehnici de recoltare– Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere10.16.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:– Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă– Măsuri pentru îngrădirea și lichidare focarului epidemiologic declarat– Urmărirea focarului epidemic până la lichidare10.18.Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje)10.20.Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism10.22.Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală comunicabilă11.ABORDĂRI POPULAȚIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR NECOMUNICABILE. POPULAȚII LA RISC – 5 luni +
Tematica lecțiilor de conferință – 110 oreConcepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.11.2.Niveluri de prevenție și strategii de prevenție11.4.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.11.6.Politici și strategii internaționale pentru modificarea stilului de viață11.8.Alfabetizarea în sănătateBolile necomunicabile: caracteristici generale, bolile care reprezintă probleme de sănătate publică la nivel internațional, caracteristici epidemiologice, morbiditate, mortalitate, implicații pentru sănătatea publică și pentru bunăstarea individuală.● Boli cardiovasculare și cerebrovasculare● Accidente● Boli digestive cronice● Boli de nutriție11.11.Profilaxie, educație pentru sănătate, strategii de prevenire și control – pe niveluri de prevenire11.13.Calitatea vieții ca dimensiune a stării de bine11.15.Documente, politici și recomandări internaționale privind programele de screening11.17.Organizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control pentru bolile necomunicabileDeterminanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea11.20.Servicii de sănătate prietenoase pentru tineri11.22.Problematica medico-socială a populației vârstnice.11.24.Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.11.26.Stresul ca determinant al stilului de viață11.28. +
Tematica activităților practiceDezvoltarea de strategii preventive– Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică– Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată11.2.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate– Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate– Dezvoltarea unui intervenții privind stilul de viață sănătos la adolescenți– Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat11.4.Elaborarea unui plan național pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România11.6.Proiectarea, coordonarea implementării și evaluarea unui program de screening11.8.Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile/sub 5 ani11.10.Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații11.12.Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu11.14.Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați11.16.Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor11.18.Proiectarea unui sistem informațional pentru colectarea de rutină de date privind violența12.MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni +
Tematica lecțiilor de conferință – 20 oreIntroducere în Bioetică1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate1.Relația medic-pacient minor3.Greșeli și erori în practica medicală1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în clonarea reproductivă12.5.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliative12.6.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplant4.Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman genetică6.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni1.Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice +
Tematica activităților practiceIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1.Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1.Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri5.Rolul comitetelor de etică din spitale12.9.Discutarea problemelor etice la începutul și la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete12.11.MODULUL DE ETICA POLITICILOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL POPULAȚIONAL – 2 SĂPTĂMÂNI +
Tematica lecțiilor de conferință – 20 orePrincipii etice în cercetarea pe subiecți umani2.Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.Comitetele de etică a cercetării6.Accesul la servicii și acoperirea universală cu servicii8.Politici privind accesul la servicii în România +
Tematica activităților practiceDiscutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete13.11.MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE – 6 luni +
Tematica lecțiilor conferință – 130 oreNoțiuni generale de management, principii, funcții și roluri manageriale14.2.Stiluri manageriale14.4.Conflict și negociere14.6.Sisteme de sănătate: definiție, scopuri și funcții după OMS14.8.Pârghii de influență a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanțarea, organizarea (macro și microstructură, finanțarea)14.10.Finanțarea sistemului de sănătate în România14.12.Metode de plată a serviciilor de sănătate14.14.Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, costuri, metode și tehnici de evaluare economică)14.16.Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)14.18.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate14.20.Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare14.22.Sisteme informaționale și indicatori în sănătate14.24.Sistemul informațional de sănătate din România +
Tematica activităților practiceAnaliza și interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate2.Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate4.Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate6.Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate8.Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate10.Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății12.Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital14.Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții16.Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului18.Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă20.Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație22.Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă24.Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup26.Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ28.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări30.STAGII PRACTICE – 12 luniStagii practice de Sănătate Publică și Management (12 luni): se vor efectua activități metodologice, de evaluare și de conducere în organizații furnizoare de servicii de sănătate, instituții administrative centrale din domeniul sănătății (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate), Direcții de Sănătate Publică Județene, Case de Asigurări de Sănătate Județeană, Institutul Național de Sănătate Publică.probă scrisă2.susținerea unei lucrări personale (de disertație)
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ1.Metode de cercetare a serviciilor de sănătate – 2 luni3.Epidemiologie generală – 3 luni5.Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională – 2 luni7.Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană – 2 luni9.Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) – 4 luni11.Bioetică – 1/2 lună13.Managementul serviciilor de sănătate și sociale – 6 luni2.		 ANUL II ANUL IV I.1. I.3. I.5 II.1 II.4. III.l. III.3 IV.1 IV.3
DURATA (luni) 2 3 2 2 4 1/2 6 3 3
A Ministerului Sănătății Publice,
Prof. dr. Petru Armean
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTPROBA SCRISĂ1.Sănătatea publică bazată pe dovezi (EBPH). Definire, cadru, concepte, metode.3.Anchete epidemiologice de cohortă: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.5.Anchete epidemiologice de intervenție: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.7.Metode de cercetare a calității vieții9.Medicină bazată pe dovezi (EBM). Cadru, concepte metode.11.Natalitatea și fertilitatea: măsurare, descriere, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate.13.Mortalitatea feto-infantilă: măsurare, descriere, interpretare, măsuri de prevenire și combatere bazate pe noțiunea de risc, atribuțiile serviciilor de sănătate.15.Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare; evaluarea calității probelor de screening.17.Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate: metode.19.Teoria și practica comunicării în sănătate (individual, cu pacienții).21.Sănătatea copiilor și tinerilor: conținut, probleme prioritare, atribuțiile serviciilor de sănătate.23.Alimentația rațională: conținut, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.25.Sănătatea ocupațională: relațiile mediu de muncă – stare de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.27.Îngrijirile primare de sănătate: conținut, componente, unități medicale care contribuie la realizarea lor.29.Modalități de finanțare a sistemelor de sănătate.31.Structuri și culturi organizaționale.33.Managementul resurselor umane.35.Leadership și stiluri de conducere.37.Planificarea sanitară (concepte, etapele elaborării, instrumente).39.Economie sanitară (concepte, cererea și oferta, piețe în sănătate, evaluarea economică, tehnici de evaluare economică)41.Bioetică (etica cercetării, aspecte etice ale practicii medicale).43.Comunicarea organizațională.45.Caracteristicile epidemiologice principale și conținutul programelor de intervenție în bolile cronice care reprezintă probleme de sănătate publică (boli cardiovasculare și AVC, tumori, tuberculoza și alte boli pulmonare, accidentele, bolile mintale, diabetul zaharat, bolile aparatului locomotor).47.PRIMA PROBĂ PRACTICĂ1.* Alegerea și aplicarea unor teste de comparare statistică.3.* Măsurarea și analiza natalității și fertilității într-o populație definită.5.* Metode de standardizare a datelor în sănătatea publică.7.* Măsurarea și analiza mortalității infantile într-un teritoriu.9.* Măsurarea riscului relativ și atribuibil unui factor în anchetele epidemiologice.11.Evaluarea economică a unei activități de sănătate publică.13.* Evaluarea performanțelor unor servicii medicale ambulatorii.*) Subiectele notate cu * este preferabil să fie rezolvate asistat de calculatorA DOUA PROBĂ PRACTICĂSusținerea în fața comisiei de examinare a unei lucrări personale în domeniul sănătății publice. +
REFERINȚE bibliograficeManagementul serviciilor de sănătate – Abordare prin proiecte – ediția a II-a, F. Furtunescu, Dana Mincă, Universitară "Carol Davila", 2010, ISBN 978 973 708 446 02.Dana Galieta Mincă, Andreea Voinea, Griffin – Noțiuni de bază ale managementului organizațional în sănătate – Ed. Universitară "Carol Davila", 20034.Enăchescu D, Marcu M. Gr. – Sănătate Publică și Management Sanitar, Ed. AII. 19976.Vlădescu C – Managementul Serviciilor de Sănătate – Editura Expert 20008.
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Contractul "Twinning Light"
RO 2002/000-586.03.01
Prof. Dr. Alexandru BUCUR,
Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din RomâniaDefinițieChirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul inclusiv chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.chirurgia endodontică2.chirurgia parodontală4.incluziile dentare6.tratamentul edentații lor prin implanturi dentareDurata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Oro-maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicii de Chirurgie Oro-maxilo-facială.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1.Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3.A.3.Stagiul de Parodontologie: 3 luni3.A.5.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3.A.7.Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie – 3 luni3.B.Chirurgie Dento-alveolară – 6 luniAnul II:Chirurgie Dento-alveolară – 12 luniAnul III:Parodontologie – 3 luniBioetică – 1/2 lunăProtetică dentară și Implantologie – 3 luni3.C.Prezentare cazChirurgie Oro-maxilo-facialăb)Prezentare cazAnul IIIEvaluarea cunoștințelor prin examen oral/sau examen scrisExamen practic din:a)Endodonțiec)Ortodonție și Ortopedie dento-facialăe)Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1.Anestezia în medicina dentară2.Infecții nespecifice periosoase4.Adenitele specifice și nespecifice6.Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8.Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10.Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12.Patologia glandelor salivare14.Anomalii cranio-maxilo-faciale16.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.2.Întocmirea foii de observație2.Îngrijire postoperatorie4.Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1.Cursuri1.Extracția dentară3.Metode chirurgicale preprotetice5.Pregătire practică:1.Extracții dentare3.Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție5.Odontectomii ale caninilor superiori7.Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont9.Anul II4.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.2.2.1.1.Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical2.Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar4.Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologicPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.2.1.2.Gingivectomie2.Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoase:a)creasta gingivală balanțăc)hiperplazie epitelio-conjunctivăe)bride vestibulare și paralingualeg)regularizări de creastăi)Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)5.Inserția de implante dentare4.3.Stagiul de Parodontologie: 3 luni4.3.1.1.Cursuri:1.Metode de investigație în bolile parodontale3.Tratamentul complex al bolilor parodontale5.Pregătire practică4.3.2.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.3.2.1.1.Metode de tratament în pulpita acută și cronică2.Extirparea vitală cu obturație de canal4.Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronicePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.3.2.1.2.Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni4.3.3.1.Introducere în Bioetică1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic-pacient I1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic-pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală1.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții1.Dileme etice în avort3.Probleme elice în donarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.3.3.2.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteX.Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1.Cursuri:1.Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3.Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5.Diagnosticul în ortodonție7.Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9.Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11.Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13.Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament15.Pregătire practică4.3.5.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.3.5.1.1.Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2.Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4.Tratamentul protetic al edentației unidentare6.Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8.Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10.Pregătire practică4.3.5.2.Cursuri Implantologie:1.Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora.3.Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase.5.Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică.7.Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase.9.Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament.11.Pregătire practică
Prof. Dr. Alexandru Bucur
Facultatea de Medicină Dentară
DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂLimitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Dento-Alveolară:ANUL I1.Extracția alveoloplastică3.Odontectomie molar de minte inferior5.Odontectomie canin superior7.Gingivectomie9.Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase (abces vestibular, abces palatinal, abces parodontal).Rezecția apicală, osteotomie transmaxilară2.frenectomie, frenoplastieb)fibromatoza tuberozitarăd)plastia șanțurilor periosoase.3.remodelarea procesului alveolarb)plastia modelantă a torusurilord)Tratamentul de urgență al plăgilor orale5.Tratamentul chisturilor maxilare pe 1-2 dinți ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale)7.
Coordonator rezidențiat Chirurgie Dento-Alveolară
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
RO 2002/IB/OT-03 TL
Întocmit de
Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății(…) al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:● chirurgia endodontică● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare● chirurgia parodontalăb.2.În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1.Stagiul de Chirurgie generală: 1 an3.A.3.Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3.A.5.Stagiul de Bioetică 2 săptămâni3.A.7.3.B.Anul II:1)Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3)Bioetică: 1/2 lună5)Anul III: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luniAnul V: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luniProgramul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1.Cursuri:1.Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui3.Tehnici de sutură5.Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice7.Tehnici de anestezie loco-regională9.Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală11.Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic)13.Tehnica pleurotomiei15.Tubajul și spălătura gastrică17.Examenul unui bolnav politraumatizat19.Principii de tratament în politraumatisme21.Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)23.Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)25.Pregătire practică:1.tiroidectomii subtotaleb)tratamentul chirurgical al megaesofaguluid)pleurotorniif)colecistoctemii2.chirurgia reconstructivă vascularăb)politraumatizațid)traumatisme abdominale3.abord venos perifericb)cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)d)Barem de promovare a anului I de rezidențiat:1.Participare la activitatea practică3.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Anul II4.2.1.O. R. L: 2 luni4.2.1.2.Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.4.Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Traumatismele nazo-sinuso-faciale3.Sinuzite acute și cronice5.Alergia rino-sinuzală7.Tumorile benigne ale faringelui9.Tumorile parafaringiene11.Tumorile benigne laringiene13.Corpii străini traheo-bronșici15.Afecțiunile urechii externe17.Traumatismele urechii4.2.1.1.2.Tamponament nazal anterior;2.Funcții sinuzale maxilare4.Incizie flegmon periamigdalian6.Chirurgia sinuzitei etmoidale8.Traheotomii în condiții dificile10.Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.2.1.Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2.Arsuri asociate cu traumatisme4.Pregătire practică (participare):1.Excizia primară a arsurilor profunde și limitate3.Grefarea plăgilor granulare5.Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele7.Neurorafii9.Plastia cu lambouri de la distanță11.Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical4.2.1.3.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1.Traumatisme craniocerebrale3.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.2.1.3.2.Examene clinice neurochirurgicale2.Puncții rahidiene suboccipitale (participare)4.Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1.Introducere în Bioetică1.Contextul apariției bioeticii3.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.Relația medic – pacient I1.Paternalism versus autonomie3.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.Consimțământul informat2.Relația medic- pacient minor4.Greșeli și erori în practica medicală1.Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.Probleme etice la începutul vieții1.Dileme etice în avort3.Probleme etice în donarea reproductivăVII.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.Tratamente inutile în practica medicală4.Îngrijirile paliativeVIII.Donarea de organe de la cadavru2.Etica alocării de resurse în transplantIX.Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.Terapia genică6.Etica cercetării pe subiecți umani1.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.2.1.4.2.Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.Rolul comitetelor de etică din spitaleV.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteVIII.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteX.Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.5.1.Cursuri:1.Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații3.Chirurgie endodontică5.Chirurgia preprotetică7.Infecțiile părților moi orale și maxilo-facialea.supurații periosoase9.Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate11.Pregătire practică:Intervenții de mică dificultate:1.Extracții dentare3.Odontectomii5.Gingivectomie7.mucoasa subțireb.fibromatoză tuberozitarăd.deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef.îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)h.plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare8.Inserția implantelor dentare10.4.2.1.5.2.Participare la cursuri și seminarii2.Promovarea examenului scris4.Recenzie a minimum 3 articole6.Anul III4.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.3.1.1.1.Traumatologie oro-maxilo-facială:a.șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-facialec.fracturile maxilaruluie.fracturile asociate2.supurațiile lojilor superficialeb.particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copiid.necroza maxilarelorf.limfadenite acute și cronice3.Chisturi și tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale5.Patologia glandelor salivare:a.traumatismele glandelor salivarec.tumorile benigne și maligne ale glandelor salivaree.Patologia articulației temporo-mandibulare:a.artropatiile acute și cronice temporo-mandibularec.luxațiile articulației temporo-mandibularee.anchiloza temporo-mandibulară8.Pregătire practică:Intervenții de mică dificultate:1.Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase3.Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă5.Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oro-maxilo-cervico-facială7.Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei9.Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibularăTratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice a feței și a gâtului2.Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)4.Plastia comunicării oro-sinuzale6.Corticotomia în osteomielita maxilarelor8.Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice10.Ligatura arterei carotide externe12.Submaxilectomie14.Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulareBarem de promovare a anului III de rezidențiat:1.Participare la activitatea practică3.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Examen practic din baremul operator4.4.Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1.Cursuri:Tumori maligne orale și maxilo-faciale:a.Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facialăc.Adenopatia metastatică cervicalăe.Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-facialeg.Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucali.Tumorile maligne ale maxilarului și mandibuleik.Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facialăm.Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)Pregătire practicăIntervenții de dificultate medie/mare:1.Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator3.Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată5.Hemipelvectomie (participare)7.Evidare cervicală supraomohioidiană9.4.4.1.2.Participare la cursuri și seminarii2.Promovarea examenului scris4.Recenzie a minimum 3 articole6.Anul V4.5.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.5.1.1.1.Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială:a)clasificarea metodelor de plastie reconstructivăc)grefe de pielee)lambouri loco-regionale pediculateg)grefe osoase nevascularizatei)Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodonție-chirurgical al acestora:a)prognatismul și retrognatismul maxilarc)ocluzia deschisăe)anomalii asociate3.despicăturile labio-maxilo-palatineb)Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale.Prezentări de cazPregătire individuală pentru examenul de medic specialistPregătire practicăIntervenții de dificultate mare:1.Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale3.Evidare cervicală radicală modificată5.Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)7.Plastii labio-narinare în despicături congenitale9.Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii11.Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale)13.Managementul estetic al regiunii cervico-faciale:a)Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție)c)Blefaroplastiee)Liftingul tegumentelor cervicaleg)Metode de revigorare a tegumentelor cervico-faciale.Barem de promovare a anului V de rezidențiat:1.Participare la activitatea practică3.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.Examen practic din baremul operator
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Facultatea de Medicină Dentară
DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ● Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: +
ANUL IIExtracții/extracții alveoloplastice2.Odontectomii dinți incluși4.Intervenții chirurgicale preprotetice asupra părților moi și structurilor osoase6.Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale8.Reducerea luxațiilor temporo-mandibulare10.Realizarea protezelor chirurgicale12.Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale) +
Anul IIIImobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare2.Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților4.Extirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon6.Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare8.Reducerea fracturilor orbito-sinusale +
Anul IVTratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor profunde ale feței și gâtului2.Submaxilectomia4.Hemirezecție de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator6.Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată8.Evidare cervicală supraomohioidiană10.Extirparea tumorilor latero-cervicale +
Anul VTratamentul chirurgical al supurațiilor difuze cervico-faciale2.Hemiglosopelvimandibulectomie4.Evidarea cervicală radicală6.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri
Prof. Dr. Alexandru Bucur
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ +
Obiectivele programuluiRecunoașterea modificărilor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar;2.Evaluarea necesarului de tratament ortodontic la nivel individual și social4.Aplicarea de proceduri ortodontice interceptive;6.Colaborarea în tratamentul interdisciplinar al pacienților, inclusiv în tratamentul chirurgical ortognatic și al tulburărilor cranio-mandibulare;8.Revizuirea, înțelegerea și evaluarea literaturii de specialitate dar și medicale de interes pentru specialitate;10.Folosirea oportunităților disponibile pentru îmbunătățirea competențelor profesionale și de educație medicală continuă pe tot parcursul vieții.CARACTERISTICI GENERALE1.1.Candidații pentru pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială trebuie să fie absolvenți ai programului de studii universitare de licență în medicină dentară;1.3.Pregătirea teoretică și practică se va efectua sub îndrumarea cadrelor didactice de predare ale Facultăților de Medicină Dentară acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății (formatori/îndrumători în rezidențiat) și va fi condusă, supravegheată și controlată de șeful de disciplină, în calitate de coordonator de pregătire în rezidențiat;1.5.Programul de pregătire în rezidențiat prevede încadrarea și prezența cu normă întreagă a rezidenților. Programul de bază presupune 75% din timpul disponibil și trebuie să fie completat (pentru restul de 25%) de activități suplimentare, care vor varia în funcție de de fiecare instituție în parte și de nevoile rezidenților. Astfel de activități includ: cursuri speciale, activitate clinică și de cercetare suplimentară, evaluarea tratamentelor ortodontice, participarea la cursuri susținute de profesori invitați, întâlniri științifice etc.;1.7.Curriculumul de pregătire prevede un număr minim de 200 de ore didactice pe an de studiu, la care se adaugă minim 40-50 de ore de studiu individual. Pentru studiul individual, rezidenții sunt obligați să aloce un număr considerabil de ore din timpul lor (de exemplu, pentru fiecare oră de curs, este necesară o medie de două ore de studiu individual);1.9.Rezidenții trebuie să trateze pacienții sub supravegherea permanentă a îndrumătorilor/coordonatorilor;1.11.Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor practice, după caz, se realizează la finalul fiecărui modul de pregătire;1.13.Baremul minimal al activității de pregătire practică se regăsește în caietul de stagiu, care monitorizează pregătirea medicului rezident și, în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestările științifice și de educație medicală continuă, alte activități;2.3.Etapa administrativ-organizatorică: constituirea dosarului de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și/sau clinica unde a fost repartizat, instructajul și repartizarea rezidenților de către coordonatorul de rezidențiat și stabilirea programului de activitate: 1 săptămână.3.2.		 Stagii obligatorii
ANUL I. 11 luni 1 lună Ortodonție și ODF
Chirurgie OMF/Dento-alveolară
ANUL III. 11 luni ½ lună ½ lună Nume
A 200 Subiecte ortodontice de bază
C 400 Tehnici ortodontice
E 100 Aspecte particulare în terapia ortodontică
G 20 Totalul orelor de teorie

4.CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂȘURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:A.Anatomia și Embriologia Extremității Cefalice: 1 lună (40 ore)1.1.Creșterea osoasă cranio-facială; modalități de creștere, centre de creștere osoasă;1.3.Etiopatogenia despicăturilor labio-maxilo-palatine și a altor malformații congenitale.2.Malformațiile cranio-faciale2.2.Etiopatogenia, clasificarea și prognosticul sindroamelor genetice2.4.Patologie orală: 1/2 lună (20 de ore)3.1.Manifestări orale în diferite afecțiuni (stomatite, candidoze, boli sistemice etc.);3.3.Traumatisme faciale.4.Metabolismul celular în condiții normale și patologice;4.2.Dezvoltarea osoasă, cartilaginoasă, dentară și musculară;4.4.Mecanisme de resorbție radiculară.5.Elementele anatomice din sfera ORL (nas și sinusuri paranazale; faringe, nazofaringe și laringe; ureche)5.2.Tulburările de somn; sindromul apneic obstructiv;5.4.Psihologia copilului, adolescentului și adultului: 1/2 lună (20 ore)6.1.Particularitățile psiho-comportamentale ale copilului, adolescentului și adultului6.3.Aspectele legate de motivația pacientului și evaluarea cooperării acestuia6.5.Aspectelor psihologice în raport cu tratamentul ortodontic și/sau multidisciplinar; relația medic- pacient7.Principiile generale, teoretice și practice ale modelelor de cercetare7.2.Studiul și analiza lucrărilor de cercetare7.4.Evaluarea validității metodologiei statistice și a interpretării rezultatelor8.Principiile de bază ale studiilor epidemiologice8.2.Prevalența și incidența anomaliilor dento-maxilare8.4.SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ: 8 1/2 luni (330 ore)1.Formarea și dezvoltarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar1.2.Dinamica creșterii și dezvoltării postnatale cranio-faciale; etapele proceselor de creștere și dezvoltare; puseele de creștere și implicațiile acestora asupra tratamentului ortodontic; previziuni de creștere;1.4.Factorii care influențează procesele de creștere și dezvoltare la nivelul aparatului dento-maxilar (factori ereditari, endocrini, metabolici, de mediu, funcționali etc.)2.Formarea și dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic);2.2.Anomalii de număr, mărime, formă și poziție a dinților2.4.Modificări ale structurilor aparatului dento-maxilar și răspunsul acestora la tratamentul ortodontic (dinți, mișcări dentare, mecanisme de resorbție radiculară, țesuturi parodontale)3.Anamneză3.2.Examen complementare (examen radiologic, de model, fotografic, antropologic)3.4.4.Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici4.2.Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar.4.4.Evaluarea forțelor ortodontice produse de diferite aparate ortodontice4.6.Materiale folosite în Ortodonție (pentru amprentă, colaj, aparate ortodontice). (50 ore)5.1.Manipularea și folosirea materialelor ortodontice.5.3.SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE: 10 luni (400 ore)1.Factorii cauzali generali/loco-regionali/funcționali ai anomaliilor dentare și dento-alveolare1.2.Anomaliile dentare și dento-maxilare (110 ore)2.1.Clasificarea anomaliilor dento-maxilare2.3.Ocluzia adâncă acoperită (clasa II/2): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament2.5.Prognatismul mandibular (clasa III): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament2.7.Anomaliile dentare (de număr, de erupție, de poziție etc.): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament.3.Stabilirea unui diagnostic prezumtiv pe baza examinării sumare a pacientului3.2.Diagnosticul pozitiv pe baza datelor anamnestice, a examenului clinic, modelelor de studiu, fotografiilor, radiografiilor și altor date relevante3.4.Tratamentul ortodontic; Caracteristici (100 ore)4.1.Tipurile de tratament ortodontic (profilactic, preventiv, interceptiv, curativ, interdisciplinar)4.3.Definirea obiectivelor de tratament cu luarea în considerare a alternativelor terapeutice4.5.Parametrii/Coordonatele estetice și funcționale în contextul terapiei ortodontice4.7.Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite4.9.Principiile igienei orale optime în cadrul tratamentului ortodontic.5.Stabilitatea rezultatului ortodontic: echilibrarea finală și contenția5.5.Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială: cauze, modalități de prevenire6.Informarea din diverse publicații de specialitate6.2.Prezentarea concisă și analitică a articolelor din literatura de specialitateD.Aparatele ortodontice biomecanice mobilizabile: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații2.Terapia prin exerciții, reeducarea funcțională, decondiționarea obiceiurilor vicioase4.Aparatele ortodontice extraorale: caracteristici constructive, indicații, potențial și limite, tipuri de aparate (headgear, mască facială Delaire, bărbița și capelină)6.Menținătoarele de spațiu: caracteristici, importanță, indicații și contraindicații.8.Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite.E.Tratamentul ortodontico-pedodontic: 1 lună (40 ore)1.1.Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii și tineri1.3.Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea destrucțiilor/pierderilor precoce ale dinților temporari1.5.Posibilități ortodontico-pedodontice pentru prevenirea și tratarea leziunilor carioase la copii și tinerii purtători de aparate ortodontice.2.Indicațiile tratamentelor ortodontico-chirurgicale asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi2.2.Abordări multidisciplinare în tratamentul pacienților cu despicături labio-maxilo palatine (DLMP)2.4.Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu DLMP3.Principiile tratamentului ortodontic-restaurativ3.2.Particularități ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită abordare terapeutică ortodontico-restaurativă4.Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu afecțiuni parodontale; indicații și contraindicațiiF.Intercepția în ortodonție (20 ore)1.1.Ghidarea dezvoltării ocluziei1.3.Ortodonția adultului (40 ore)2.1.Tratamentul pacienților adulți în colaborare cu alte specialități3.Etiologia disfuncției craniomandibulare3.2.Indicații și contraindicații pentru tratamentul ortodontic la pacienții cu disfuncție craniomandibulară3.4.DISCIPLINE CONEXE PENTRU PREGĂTIREA ORTODONTICĂ 1/2 lună (20 ore)1.Comportamentul și conduita ortodontului ca furnizor de servicii medicale1.2.Reguli și legi care se aplică practicii ortodontice1.4.Responsabilitățile și vulnerabilitățile practicii ortodontice; procesul de malpraxis2.Prevenirea infecțiilor2.2.Managementul pacienților cu risc ridicat2.4.Principii de poziționare ergonomică a pacientului, medicului, asistentei și amplasamentul instrumentarului specific pentru a efectua sarcini clinice specifice4.2.5.BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE– 10 cazuri clinice tratate (cu documentația completă) certificate de formatorul de rezidențiat sau doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul Ortodonției și ODF– 20 de cazuri clinice cu foaie de observație completată integral: examen clinic, analiza de model, evaluare radiologică (inițială, intermediară, finală), diagnostic, obiective terapeutice, plan de tratament etc. – o parte din ele preluate de la rezidenții care termină pregătirea și o altă parte, începute de acesta și care la finalul rezidențiatului vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe pregătirea– Pacienți noi luați în evidență și tratament – minim 3 pacienți/an.– Pacienți preluați în tratament/pacienți în curs de tratament: (evaluare, reevaluare, soluții terapeutice.) – minim 5 pacienți– Prezentări de cazuri – minim 3 prezentări de cazuri/an.– Referate științifice: minim 2/an.– Prezență la cursuri și seminarii – minim 70%.– În plus, medicul rezident trebuie să prezinte periodic evoluția tratamentelor și a stadiului acestora, propuneri de planuri de tratament pentru cazurile selectate precum și reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul perioadei de pregătire prin rezidențiat +
ANEXĂDocumentația celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții:1.Documentația cazuisticii va trebui să cuprindă:– documentația începutului tratamentului: modele de studiu, status radiologic (ortopantomograma și teleradiografia de profil), fotografii (faciale și intraorale)– documentația finalului de tratament: aceeași cu cea inițială; datele finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepția examenelor radiologice).3.6.Activități de îndrumare – Cursuri, seminarii (67%)

6.1.1 Activitatea practică clinică și preclinică
6.1.2 Planificarea tratamentului ortodontic
6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentului ortodontic6.1.3.2 Reevaluarea cazurilor în curs de tratament în momentul preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul stagiului
6.1.4 Cursuri și seminarii pe grupe de lucru (pe subiecte obligatorii și teme opționale)
6.1.5 Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice
6.1.6 Consultații individuale, îndrumarea cercetării, pregătirea documentației științifice etc.
6.1.7 Materii facultative/conexe
Total

6.2.

 870 ore 250 ore 780 ore 1900 ore 5760 oreREPARTIȚIA CURSURILOR ȘI STAGIULUI CLINIC PE ANI DE STUDIII.Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic (36 luni)II.1.Subiecte ortodontice de bază: 8 1/2 luniII.3.Aparate ortodontice/tehnici ortodontice: 7 1/2 luniII.5.Aspecte particulare în terapia ortodontică: 2 luniII.7. Anul II
I + II.1 + II.2 + II.5 I. + II.5 + II.4 + II.6 + II.7
TEMATICA
specialitatea ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂI.DOUĂ PROBE CLINICEIV.PROBA SCRISĂ1.Formarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar: mugurii faciali, septarea cavității nazo-bucale primitive, formarea palatului (primar și secundar), mandibulei, limbii, vestibulelor, musculaturii, formarea scheletului osos al aparatului dento-maxilar;3.Creșterea și dezvoltarea postnatală la nivelul neuro și viscerocraniului5.Fenomenologia dentiției: mecanismul erupției dentare, cronologia erupției dentare, permutarea dentară, particularități și implicații;7.Caracteristicile Ap. D. M. la naștere9.Rolul factorilor funcționali, loco-regionali și al obiceiurilor vicioase asupra aparatului dento-maxilar11.Analiza de model13.Examenul antropologic, antropometric și fotografic în ortodonție și ortopedia dento-facială15.Clasificarea anomaliilor dento-maxilare17.Compresiunea de maxilar (Clasa II/1): forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament19.Sindromul progenic: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament21.Dizarmonia dento-alveolară: clasificare, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament23.Anodonțiile: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament25.Incluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament27.Transpoziția dentară: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament29.Tratamentul ortodontic: principii, obiective, caracteristici, particularități, tipuri, metode și mijloace;31.Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale33.Materiale ortodontice35.Aparate biomecanice mobilizabile37.Aparate fixe parțiale39.Disjuncția intermaxilară: tipuri, aparate41.Menținătoarele de spațiu43.Contenția și echilibrarea finală45.Extracția dentară în ortodonție;47.Tratamentul multidisciplinar al despicăturilor labio-maxilo-palatine49.Tratamentul ortodontico-parodontal51.Disfuncția cranio-mandibularăII-III.IV. +
Anexa nr. 3
curriculumurilor de pregătire în rezidențiat
medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru		 Denumirea specialității
Specialități paraclinice
Microbiologie medicală
DOMENIUL MEDICINĂ DENTARĂ
Pedodonție

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ +
DEFINIȚIE:Specializarea în specialitatea Microbiologie Medicală se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, Micologie, Imunologie și Biologie moleculară dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infecțioase, la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, igienă, noțiuni elementare de biochimie și hematologie etc.). De asemenea, medicul rezident în Microbiologie Medicală desfășoară stagiu clinic de boli infecțioase și de epidemiologie și control al infecțiilor.Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie și de imunologie/diagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.DURATA PREGĂTIRII – 4 ANI (48 LUNI)Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.		 Durata I.1 – 2 luni I.2 – 4 luni I.3 – 3 luni I.4 – 3 luni I.5 – 9 luni I.6 – 2 luni I.7 – 1 lună I.8 – 3 luni I.9 – 1,5 luni I.10 – 1,5 luni I.11 – 3 luni I.12 – 3 luni I.13 – 1,5 luni I.14 – 1 lună I.15 – 0,5 luni I.16 – 9 luniMODULUL ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE MEDICALĂ – 2 luniLecții conferință/demonstrații – 80 oreOrganizarea unui laborator de analize medicalea.amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;c.aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;e.Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale3.Sistemul de management al calității:a.Cerințe de managementc.Auditul interne.Controlul echipamentelor de analizăg.Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale.5.Tematica activităților practice1.Evaluarea riscului microbiologic3.Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post5.Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări7.Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard9.Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză.ManagementAspecte de management ca: planificare strategică, proceduri de contractare, contracte de service, stabilirea bugetului departamentului etc. trebuie să facă parte din pregătirea de bază. Rezidenții trebuie să fie încurajați să asiste la cursuri de management care vor fi susținute de profesioniști. Scopul și obiectivele acestor pregătiri sunt de a le furniza o minimă experiență în procedurile necesare bunei funcționări a laboratorului de microbiologie.Sănătate și siguranțăÎn afara disciplinei, fiecare rezident trebuie de la început să devină familiar cu toate aspectele sănătății și biosiguranței în laboratorul de microbiologie.Aptitudini de comunicare și ITRezidentul trebuie de la început să devină familiar cu aspectele fundamentale ale utilizării calculatorului în cadrul laboratorului de microbiologie – baze de date, documente etc. – și cum sunt acestea utilizate zi de zi.Audit și asigurarea calității, acreditareToți rezidenții trebuie de la început să devină familiari cu procedurile de audit și trebuie să participe la un audit. Rezidenții trebuie să înțeleagă termenii de Control al Calității și Asigurarea Calității. La finalul pregătirii obligatorii trebuie să facă dovada înțelegerii complete a acestor două noțiuni; trebuie de asemenea să cunoască ce înseamnă Controlul Extern al Calității și procesarea datelor rezultate în urma acestora.MODULUL BACTERIOLOGIE GENERALĂ – 4 luniLecții conferință/demonstrații -160 oreIntroducere în bacteriologie2.Structura bacteriei4.Morfologie bacteriană6.Colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie8.Metabolismul bacterian: fermentația și respirația10.Efectul factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor12.Metode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței14.Antibiotice și chimoterapice: utilizări, mecanisme de acțiune16.Interacțiunea gazdă-parazit18.Compoziția florei microbiene în diverse localizări20.Patogeneza procesului infecțios22.Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, cleareance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamația, răspunsul imun)24.Căi de transmitere a microorganismelor patogeneRecoltarea și procesarea probelor biologicea.Transportul și conservareac.Procesarea probelor biologice2.Realizarea frotiurilorb.Microscopied.Controlul calității3.Importanța morfologiei coloniilor ca metodă de diagnostic microbiologicb.Colonii cu caracteristici multipled.Controlul calității4.Teste de fermentațieb.Teste diversed.Utilizarea testelor rapidef.Controlul calității5.Alegerea agenților antimicrobieni pentru testareb.Metode automate de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiened.Detectarea principalelor mecanisme de rezistențăf.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente și să se gândească cum ar putea fi aplicate în clinică și în laborator:1.structura microorganismelor, fiziologia și genetica lorb.mecanismele de apărare antiinfecțioasă ale gazdei (sistemul imun, răspunsul la infecție)d.agenți antimicrobieni, modul lor de acțiune și mecanisme de rezistență față de aceștia2.să înțeleagă principiile microscopiei optice, cu câmp întunecat, cu contrast de fază, fluorescență și al microscopiei electronice și să fie capabil să utilizeze microscopul optic, cu câmp întunecat și cu contrast de fazăb.să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine3.Alegerea și utilizarea mediilor de culturăb.Identificarea tipurilor de culturi/colonii bacteriene, a principalelor caracteristici culturaled.Principiile funcționării și interpretării rezultatelor sistemelor automate de identificare4.Alegerea antibioticelor pentru testarea sensibilității pentru principalele categorii de bacteriib.Interpretarea rezultatelor din sistemele automated.Recunoașterea principalelor fenotipuri de rezistență5.Rezidenților trebuie să li se furnizeze instrucțiuni și asupra mânuirii și eliminării probelor/materialelor contaminate (ex. ansele de unică folosință, pipetele) de la masa de lucru, pericolul aerosolilor, procedurile în cazul scurgerilor/stropiriiprocedurile locale pentru transportul în siguranță al prelevatelor clinice sau a culturilor și de asemenea, regulile naționale și internaționale cu privire la ambalarea și transportul materialelor de acest fel.b.principiile și modul de operare al hotelor cu aer laminar de nivel II și III și procedurile pentru utilizarea în siguranță a acestora, decontaminarea și monitorizarea circulației aerului.Sterilizare și Dezinfecțiea.Rezidenții trebuie să fie familiarizați cu metodele de monitorizare a sterilizării și dezinfecției și să fie capabili să elaboreze un program de sterilizare și dezinfecție în laborator, în spital sau în comunitate.MODULUL BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 oreAplicații ale biologiei moleculare în domeniul bolilor infecțioasef.Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-uluih.Esența traducerii și aplicații medicale2.Extracția ADN-uluib.Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-uluid.Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile tip blot, hibridizarea in situ, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray"f.Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidăh.Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray"3.Purificarea proteinelorb.Cromatografia proteinelord.Tematica activităților practice1.Metode de extracție automată a ADN-ului din diferite probe clinice3.Tehnica end point PCR5.Tehnica reverse transcription PCR7.Tehnica real time PCR9.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să îndeplinească următoarele obiective:1.Înțelegerea principiilor legate de structura și organizarea laboratoarelor de biologie moleculară3.Cunoașterea principalelor metode de extracție a acizilor nucleici din diverse produse patologice5.Înțelegerea și interpretarea rezultatelor, inclusiv a situațiilor care pot determina rezultate fals pozitive sau fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului și evoluției unor boli infecțioase7.I.4.Tematica cursurilor1.Organele limfoide: anatomie și funcțieb.Mecanismele imunologicea.Complexul major de histocompatibilitate – structura moleculară și funcțiac.Alergenele – structură, epitopie.Imunitatea mediată prin celulele T– Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului– Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T– Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participanteg.Alte mecanisme imunologice, care implică:– Celulele "natural killer"– Celulele killer activate de limfokine– Bazofile activatei.Modularea răspunsului imuna.Inflamația și modularea ei– Mediatori – preformați și neoformați– Celule efectoare în inflamație (alergică și altele)– Mastocitele și bazofilele – structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF– Eozinofilele – structură, activare, mediatori4.Non-imunologicăb.Reacții de hipersensibilitatea.Reacții de hipersensibilitate de tip IIc.Reacții de hipersensibilitate de tip IVReacții antigen-anticorp – principiile testelor imunologicea.Reacții de aglutinarec.Reacții imuno-enzimaticee.Rezultate fals pozitive și fals negative2.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice4.Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe6.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să fie capabil:1.să cunoască principiile testelor imunologice și reacțiile antigen-anticorp care stau la baza acestora4.să efectueze testele serologice de bază6.I.5.Tematica cursurilor1.Genurile Streptococcus, Enterococcus și alți coci Gram-pozitivi catalazo-negativi – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene3.● Bacili nesporulați catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella4.Cocobacili Gram-negativi cu creștere dificilă: Genurile Haemophilus Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Francisella, Legionella, Bordetella – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene6.● Enteropatogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale E. coli7.Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene9.Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificație clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice11.Genurile Mycoplasma și Ureaplasma – caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice13.Biofilmul15.Tematica activităților practice1.Infecțiile tractului respirator superiorb.Infecțiile pielii, mucoaselor și ale țesuturilor moid.Infecțiile sistemului nervos centralf.Infecțiile tractului urinarh.Infecțiile ocularej.Detectarea stării de portaj bacterian (multirezistente la antibiotice, patogene etc.) – indicații, metodeMânuirea prelevatelor clinicea)să aibă capacitatea de a evalua gradul de urgență în procesarea probelor, inclusiv punerea la punct a unui serviciu în afara programului și comunicarea rezultatelor preliminare (dacă este cazul).c)să cunoască existența laboratoarelor de referință și cum poate să le utilizeze2.să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescențib)să interpreteze un frotiu în contextul diagnosticului microbiologic3.să dețină noțiunile de bază asupra diversității metabolismului bacterianb)să cunoască cerințele nutritive ale creșterii bacteriene, inclusiv atmosfera și temperaturile optime și să aibă cunoștințe asupra cineticii creșterii bacteriene atât pe medii solide cât și în medii lichide. Este important în acest context să se cunoască acele microorganisme și situații clinice în care detectarea creșterii bacteriene necesită incubare prelungităd)să cunoască prelucrarea tuturor prelevatelor clinice uzuale, să recunoască potențialii patogeni dintr-o cultură mixtă pe mediu solid, să separe aceste colonii în cultura pură pentru a le utiliza mai departe4.să fie capabil să efectueze teste care să ducă la identificarea tuturor patogenilor obișnuiți, inclusiv utilizarea truselor comerciale (ex. truse pentru analize enzimatice) și truse de diagnostic rapid ELISA, latex-aglutinare etc.b)să înțeleagă principiile identificării în sistem automat5.să cunoască existența laboratoarelor de referință pentru identificări amănunțite cum ar fi serotiparea și toate celelalte scheme de tipare atât fenotipică cât și genotipicăb)să poată efectua și interpreta testele CMI și CMBd)să cunoască relația dintre rezultatul antibiogramei și efectele terapeutice și toxice asupra unui pacient și să aibă capacitatea de a recomanda regimul de administrare în consecință6.să cunoască toate tehnologiile noi disponibile microbiologiei medicale care se bazează pe tehnici ADN (ex. PCR) și pe anticorpi monoclonalib)să poată evalua critic necesitatea tehnicilor emergente în cadrul laboratorului, pe criterii de cost/eficiență și impactul introducerii acestora asupra echipei și modului de lucru în laborator7.să aibă cunoștințe de bază în tehnologia informației și în particular în utilizarea datelor de pe calculator; trebuie să poată evalua avantajele și dezavantajele unor astfel de sisteme și informații de baza cu privire la necesitatea protecției datelorb)I.6.Tematica cursurilor1.Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, cryptosporidioza, isosporoza, blastocystoza, microsporidiib.Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamelă, în ser fiziologic și Lugol2.Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl – Neelsen modif. Hendricson4.2.Diagnosticul hematologic al malarieib.Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelord.Tehnica frotiului2.Tehnica milipor/nuceoporExamenul parazitologic al sputei și al secreției laringo – traheale:a.Sindromul LoefflerTehnici de diagnostic:1.Colorația cu albastru de toluidină3.Tehnici de depistare a antigenelor parazitare5.4.Diagnosticul leishmaniozei cutanate și visceraleb.Diagnosticul hidatidozeid.Diagnosticul filariozelor cutaneodermice și limfaticef.Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată"h.Colorația Giemsa2.Teste serologice imonoenzimaticeDiagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:a.Boala ChagasTehnici de diagnostic:1.Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă, western blot3.Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.5.6.Diagnosticul trichomonozei urogenitaleb.Examenul secreției vaginale2.Examenul secreției prostatice4.Tehnici de cultivareDiagnosticul afecțiunilor SNC:a.Afecțiuni SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și AcanthamoebaTehnici de diagnostic:1.Tehnici de cultivare a amoebelor.3.Examinarea L.C.R.-ului.Parazitoze la gazda imunodeprimatăa.Toxoplasmozac.Acanthamoebiazae.Strongyloidoza9.Ectoparaziția.Clasa Arahnida, Familia Asarcoptidea: genul Sarcoptesc.Ordinul Siphonaptera: Pulex iritans, Xeopsyla cheopise.Ordinul Diptera: Culicidaemetodologia diagnosticului de bază în parazitologie2.problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimateMODULUL MICOLOGIE – 1 lunăLecții conferință/demonstrații – 40 oreFungi de importanță medicală – caractere generale2.Principalii fungi implicați în patologia umană: Genurile Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis4.Alți agenți ai micozelor sistemice: Genurile Blastomyces, Histoplasma, CoccidioidesPrelevarea, manipularea și transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate și secreții, aspirat traheobronșic, urină2.Metode de izolare4.Testarea sensibilității la antifungicemetodologia diagnosticului de baza în micologie2.problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimateMODULUL VIRUSOLOGIE – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 oreStructura virusurilor. Taxonomie virală; principalele familii de interes medical.2.Imunitatea în viroze: Răspunsul imun nespecific și specific. Efectorii imunității naturale. Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunității dobândite. Rolul anticorpilor în apărarea împotriva virozelor. Răspunsul imun celular; Rolul complexului major de histocompatibilitate. Strategii virale de eludare a răspunsului imun.4.Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor6.Terapie antivirală. Rezistența la antivirale.Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice – tulpini atenuate- tulpini derivate din vaccin.2.Arbovirusuri. Flavi; Toga și Bunyaviridae. Clasificare agenți etiologici. Structură, Replicarea virusurilor cu genom ARNds (reoviridae), patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament. Epidemia de meningoencefalită West Nile din România.4.Orthomixoviridae. Structură și particularități replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift și drift antigenic – tulpini pandemice și tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară. Vaccinuri antigripale.6.Retroviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative ale retrovirusurilor. Oncovirinae. Oncovirusuri rapid vs lent oncogene.8.Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA și VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Metode de profilaxie – vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE.10.Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 și 2, VZV, Betaherpesvirinae: CMV; HHV6, HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularități ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latență. Infecții congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri- mecanism de acțiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian.12.Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic.14.Poxviridae. Virusul variolic, Virusul vaccinia. Monkeypox. Replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Eradicarea variolei prin vaccinare universală. Virusuri cu potențial bioterorist. Diagnostic și prevenție.16.Virusuri și cancere. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Oncogeneza cu virusuri ADN (Gamaherpesvirusuri, papovavirusuri, hepadnavirusuri). Oncogeneza cu virusuri ARN (retrovirusuri oncogene). Vectori virali. Aplicații în oncolizavirală și terapie genicăPrincipii generale de diagnostic virusologic. Algoritmul operațiilor implicate în diagnosticul virusologic: Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etapele izolării și identificării virusurilor; Izolare pe ou de găină embrionat și pe animal de laborator. Dotarea și întreținerea laboratorului de culturi de celule. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul calității. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor.2.Izolarea virusurilor pe culturi celulare. Principalele tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivității virale. Identificare virală – Reacția de virus-neutralizare. Principiu. Tehnică. Interpretare. Stocarea tulpinilor virale. Etichetare și evidență (trasabilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale.4.Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Metode de genotipare. Secvențiere și analiza filogenetică6.Diagnosticul de laborator al gastroenteritelor acute virale. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral8.Diagnosticul de laborator în neuroviroze. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală – reacția de virus-neutralizare. Tabla de șah. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali.10.Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, v. citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen- ZIKV). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Shell vial. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral.12.Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHB. Metode de evidențiere a AgHBs, Markeri ai infectivității VHB; Diagnosticul Coinfecției- Suprainfecției VHB/VHD. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHC. Genotipare. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic.14.Algoritm de diagnostic în epidemii cu etiologie virală inițial necunoscută. Agenți etiologici posibili. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etichetare și evidență; Alegerea unei direcții de diagnostic. Izolare și identificare virală.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:1.interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor3.când să apeleze sau să solicite expertiza unui laborator specializat în virusologieMODULUL HEMATOLOGIE – 1,5 luniLecții conferință/demonstrații – 60 oreHematopoeza– generalități– celula stem2.Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)4.Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)6.Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)8.Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.10.Anemii hemolitice.– generalități– clasificare– schema de investigații în laborator12.Exploatarea unui sindrom hemoragipar14.Boala tromboembolică și fibrinoliza.Recoltare2.V.S.H.; Hematocrit4.Reticulocite6.Test Coombs8.Examinare frotiu medular10.Determinări complement seric, proteina C reactivă.12.Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici14.Electroforeza – imunoelectroforezaDeterminarea și interpretarea V.S.H., hematocritului, indicilor eritrocitari, determinări citochimice.Informații și tehnici de bază privind investigarea și monitorizarea diferitelor forme de anemie.Imunohematologie – informații și tehnici de bazăI.10.Tematica cursurilor1.Peptide biologic active.b.Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon– Biosinteza ureei2.Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.b.Metabolismul glucidica.Gluconeogenezac.Metabolismul lipidica.Degradarea acizilor grașic.Biosinteza colesteroluluie.Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).5.Modificări biochimice în:a.Patologia hepaticăc.Maladii metabolice și endocrineExamenul de urinăa.Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilazăc.Examenul biochimic al sângeluia.Electroforeza proteinelor – metode; variații fiziopatologicec.Glucoza. Hiperglicemia provocată, hemoglobina glicată; interpretarea rezultatelore.Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologiceg.Examenul biochimic al L.C.R.: variații fiziopatologiceI.11.Tematica cursurilor1.Antibiotice, antivirale, antifungice3.Limitarea rezistenței microbiene – intervenții eficiente5.Infecții respiratorii: IACRS, bronșite acute, pneumonii, supurații pulmonare5.Infecții intraabdominale: difuze (peritonite) sau localizate7.Infecții genitale: uretrita, colpita, anexita, metrita, boala inflamatorie pelvină9.Infecții ORL: angine, sinuzite, otite, laringite11.Hepatite virale acute și cronice13.Infecții postoperatorii; infecții pe corp străin implantat15.Infecții la imunodeprimați17.Tuberculozastagiu în unitate de primiri urgențe – patologii frecvente, atitudine inițială diagnostică (de preferat cu subrotații în UPU din spitale generale și de spital Boli Infecțioase)2.stagiu de îngrijiri spitalicești:– evaluare clinică a pacienților, demers diagnostic, conduită terapeutică și profilaxie secundară; cooperare în interpretarea datelor de laborator; se va desfășura în secții de Boli Infecțioase, ATI, alte servicii chirurgicale, hematologie/oncologie– participarea la discuțiile despre cazuri în comun cu colegii clinicieni și epidemiologiExperiență clinicăa)să fi câștigat experiență în relația cu medicul de familie;c)să fi participat la întruniri de educație postuniversitară, inclusiv prezentări de caz și vizitele clinice;2.La finalul stagiului de pregătire, un microbiolog trebuie să aibă cunoștințe despre:a.antibiotic stewardshipc.supravegherea rezistenței la antibiotice și colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibioticMODUL EPIDEMIOLOGIE – 3 luniLecții conferință/demonstrații – 120 de oreEpidemiologia – definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare.2.Supravegherea epidemiologică4.Imunoprofilaxia pasivă în bolile infecțioase – beneficiile, indicațiile, limitele serurilor și imunoglobulinelor6.Comunicarea în boala transmisibilă (comunicarea orală/scrisă între profesioniști, comunicarea cu presa)8.Prevenirea și controlul infecțiilor în rândul personalului medical:a.atitudinea în cazul unei expuneri accidentale la sânge și fluide biologicec.Infecțiile asociate asistenței medicalea.Criterii de definire, Definiții de caz, Clasificare;c.Controlul mediului de spital (autocontrol)e.Tematica activităților practice1.rate, rapoarte, proporțiib.Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă. Studiu de caz sub formă de exerciții3.Vaccinoprevenția – Programul Național de Imunizări. Calendarul de vaccinări. Aplicații practice (elaborarea unui calendar de vaccinări, a unei scheme de vaccinare personalizate)5.Comunicarea în boala transmisibilă – elaborarea și susținerea unei prezentări orale, întocmirea unui raport7.precauțiuni standard, precauții de izolareb.elaborarea unei proceduri/protocol de dezinfecție8.Igiena mâinilor. Tehnicile de igiena mâinilor – exerciții10.La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:1.Să cunoască tipurile de studii epidemiologice3.Să înțeleagă rolul microbiologului în investigația epidemiologică a unui caz/focar/epidemie5.Să cunoască mecanismele de acțiune ale serurilor, imunoglobulinelor, vaccinurilor, beneficiile, indicațiile și limitele acestora, să știe să alcătuiască un calendar de vaccinare și recomandările de vaccinare pentru diferite grupe la risc7.Să cunoască măsurile de prevenire a infecțiilor la personalul medical (precauțiile standard și cele adresate căii de transmitere, să știe să stabilească tipul de precauție care trebuie aplicată într-o situație concretă, să știe tehnicile de igienă a mâinilor, vaccinurile indicate personalului medical, atitudinea în cazul unei expuneri la sânge sau produse din sânge9.să fi fost implicat direct în controlul local al infecțiilor, incluzând focare epidemice și managementul lorb)să cunoască acele zone din spital sau din comunitate ce necesită politici de control al infecțiilord)să fi participat la vizitele în zone clinice și non-clinice pentru recomandări în controlul infecțiilor. Acestea includ inspecțiile la bucătărie, în special cele conduse de către responsabilii cu mediul. Trebuie dezvoltate relații cu personalul cheie din stația centrală de sterilizare, farmacie și spălătorief)să cunoască orice document național relevant pentru controlul infecțiilor. De asemenea, cunoașterea recomandărilor de lucru (ex. MRSA, CPE, VRE, C difficile)h)să cunoască agenții fizici și chimici utilizați în controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicaleMODULUL IGIENĂ – 1,5 luniLecții conferință/demonstrații – 60 de oreNorme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale; Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului2.Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.4.Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.6.Igiena mâinilor – măsură cheie în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale. Programe de igiena mâinilor.8.Tematica activităților practice1.Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale– curățenia și dezinfecția blocului alimentar– managementul siguranței alimentului– dezinsecția și deratizarea– gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală– igienizarea rezervorului de apă potabilă– monitorizarea complianței cu igiena mâinilor– asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.3.Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar – HACCP – analiza riscurilor prin puncte critice de controlsă cunoască componentele structurale și funcționale ale unui spital2.să cunoască metodele de curățenie și dezinfecție și să evalueze eficiența curățeniei și dezinfecției4.să evalueze eficiența programului de igiena mâinilor6.să știe să elaboreze plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale8.să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 1 lunăLecții conferință/demonstrații – 40 de oreCalculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină.2.Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor.4.Aplicații de wordprocessing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word6.Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor8.Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, FTP). Aplicația Internet Explorer10.Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate12.Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel14.Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame16.Prezentări de date cu aplicația Powerpoint18.Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări.20.Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor22.Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor24.Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări26.Sistemul Hospital Manager28.(Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledgeMODULUL BIOETICĂ MEDICALĂ – 0,5 luniLecții conferință/seminarii – 40 oreIntroducere în Bioeticăa.Contextul apariției bioeticiic.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticiie.Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticiia.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor viețiic.Relația medic-pacient (I)a.Paternalism versus autonomiec.Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4.Consimțământul informatb.Relația medic- pacient minord.Greșeli și erori în practica medicalăa.Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologicec.Probleme etice la începutul viețiia.Dileme etice în avortc.Probleme etice în clonarea reproductivă7.Definirea morții în era noilor tehnologii în medicinăb.Tratamente inutile în practica medicalăd.Îngrijirile paliative8.Donarea de organe de la cadavrub.Etica alocării de resurse în transplant9.Eugenia și discriminarea pe baza geneticiib.Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatalăd.Terapia genicăf.Etica cercetării pe subiecți umania.Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umanic.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționalee.Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2.Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actualeb.Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent3.Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăb.Rolul comunicării în relația medic- pacient4.Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazurib.Rolul comitetelor de etică din spitale5.Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxisb.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale6.Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8.Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10.I.16. Durata I.1 – 2 luni I.2 – 4 luni I.3 – 3 luni I.4 – 3 luni I.5 – 9 luni I.6 – 2 luni I.7 – 1 lună I.8 – 3 luni I.9 – 1,5 luni I.10 – 1,5 luni I.11 – 3 luni I.12 – 3 luni I.13 – 1,5 luni I.14 – 1 lună I.15 – 0,5 luni I.16 – 9 luni ANUL I ANUL III
MODULUL I.5, I.6, I.7 I.13, I.14, I.15, I.16
Președinte,
10.05.2017
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE +
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIEDEFINIȚIEPedodonția este o specialitate a medicinei dentare care asigură sănătatea orală a copiilor și a adolescenților inclusiv a celor cu nevoi speciale, prin mijloace preventive și curative.CONDIȚII PRELIMINARE● Directorul programului trebuie să aibă acreditare în Pedodonție și ar trebui să aibă o funcție academică/recunoaștere universitară.● Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a cadrului didactic – șef de clinică/disciplină și cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcțiuni.DURATA PROGRAMULUI: 3 aniProgramul se desfășoară pe o perioadă de 3 ani, cu norma întreagă, câte 7 ore/zi în toate zilele lucrătoare, exceptând perioada de concediu de odihnă din fiecare an, conform legislației în vigoare.DESCRIEREA PROGRAMULUI● Scopul de baza al programului este să formeze medici specialiști în Pedodonție.● Curriculum va include, pentru fiecare an de studiu:– 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, analiza unor cărți și reviste de specialitate), pentru tematica prezentată.– În plus, minim 40 – 50 de ore de activități practice și studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.● Împărțirea timpul alocat pregătirii:– activitatea didactică acoperă 20-30%,– activitatea practică și studiul reprezintă 60-70%,– activitatea de cercetare științifică reprezintă 10%;● Medicul rezident poate desfășura activități didactice pentru studenți. Acestea sunt însă opționale și bazate pe nevoile colectivului. Acest lucru poate face parte din programul de rezidențiat, dar nu mai mult de 10%.● Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute: activitatea din programele de cercetare, participarea la manifestări științifice, activitatea de educație continuă.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.● La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat atât de activitatea practică depusă cât și de participarea la cursuri, seminarii și realizarea de minimum 2 referate/an.● La sfârșitul programului de pregătire medicul rezident susține examenul final, constând în 3-4 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât și activitatea clinică depusă în timpul programului. Modul și procedurile de evaluare sunt dependente de cerințele instituției de învățământ universitar. În urma promovării acestui examen medicul rezident primește titlul de medic specialist.5.Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor socio-administrative, prezentarea la Spitalul și Clinicile unde a fost repartizat rezidentul, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.5.2.● Sănătate publică orală: 1/2 lună● Bioetică: 1/2 lună● Ortodonție: 2 luni● Parodontologie: 1/2 lună● Protetică: 1/2 lună● Discipline fundamentale: 1 lună● Bioetică: 1/2 lună● Ortodonție 2 luniAnul III● Pedodonție: 9 luni● Endodonție: 1 lună● Parodontologie: 1/2 lună.5.3.Stagiul clinic de PedodonțieStagiul clinic de Pedodonție se desfășoară pe parcursul a 2 ani, perioada de activitate fiind împărțită echilibrat între cei 3 ani de studiu și se desfășoară în cadrul disciplinei de Pedodonție.● Urmărirea evoluției a cel puțin 20 de cazuri, dintre care unele preluate de la colegii care termină rezidențiatul și o altă parte, începute de fiecare rezident și care, la terminarea stagiului, vor fi preluate de următoarea promoție de rezidenți.● Seminarii privind evaluarea tratamentelor (evaluarea cazurilor după tratament -reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul studiului)● Documentare din literatura de specialitate cu conceperea a cel puțin 3 referate pe teme actuale de Pedodonție, alese de rezident și aprobate de medicul coordonator al stagiului.5.3.2.Conținutul și durata stagiilor pe ani de studiu +
ANUL I +
PEDODONȚIE 9 luni (120 ore)Subiecte pedodontice de bază 4 lunia.● Ordinea și cronologia erupției dinților temporari și permanenți● Factori genetici și de mediu care influențează odontogenezab.● Manifestările clinice care însoțesc în mod normal erupția dinților temporari (fenomenul de "teething")● Erupția precoce și întârziată: terminologie, forme clinice, diagnostic și tratamentActivități practice: 5 ore– Recunoașterea dinților pe modele, pacienți și radiografii– Determinarea vârstei dentare pe modele, Rx, pacienți Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referateManagementul comportamentului copilului și adolescentului (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Frica, anxietatea, fobia în cabinetul stomatologic. Tipare comportamentale la copil și adolescent. Scale de evaluare a comportamentului● Imobilizarea de protecție: fizică, mecanică. Dispozitive de imobilizareActivități practice: 6 ore– Evaluarea nivelului fricii utilizând diferite scale– Aplicarea practică a diferite metode de management comportamental pe pacienți– Evaluarea rezultatelor tratamentului pe termen scurt și lungB.Etiologia afecțiunilor orale la copil și adolescent (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Rolul gazdei, al microorganismelor cariogene, al dietei și al timpului în producerea cariei dentare● Factorii etiologici principali, secundari și favorizanți ai traumatismelor dento-parodontale la copil și adolescentStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referateExaminarea pacientului pediatric (8 ore)Cursuri conferință 3 ore● Metodologia întocmirii fișei de observație clinică● Rolul examenului clinic complet exobucal și endobucal● Metode moderne de investigare (transiluminarea, magnificația, evaluarea riscului la carie, Rx digitala, tehnologia LASER, FOTI etc.)Aplicarea în practică a metodelor enumerate anteriorDiagnosticul pedodontic (38 ore)Cursuri conferință 16 ore:● Diagnosticului cariei severe precoce a copilăriei● Diagnosticul cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturid.● Obținerea acordul informat al părintelui cu privire la tratamentul de urgență, tratamentul definitiv curativo-profilactic.Activități practice: 5 ore +
ȘTIINȚE FUNDAMENTALE 1 lunăGenetică 1/2 lună (12 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Principii genetice esențiale● Sindroame genetice în care este implicată extremitatea cefalicăActivități practice: 8 oreb.● Anomalii de dezvoltare ale capului și gâtului (mecanism de producere)Activități practice: 8 ore– Prezentare de imagini microscopice +
RADIOLOGIE 1 lună (24 ore)● Principii de radiobiologie și protecție, inclusiv siguranța operatorului și a pacientului, dozele maxime admise, ecranarea pentru operatori. Particularizarea tehnicilor imagistice în funcție de vârsta pacientului.● Tehnici moderne de imagistică utilizate în PedodonțieActivități practice: 16 ore +
SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ 1/2 lună (12 ore)● Anchete epidemiologice observaționale și experimentaleStudiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate +
BIOETICĂ 1/2 lună (20 ore)● Relația medic- pacient: consimțământul informat● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practice +
ANUL II +
PEDODONȚIE 10 luni (152 ore)Particularitățile dinților temporari și permanenți imaturi și implicațiile lor clinico- terapeutice 18 oreCursuri conferință 6 ore:● Particularitățile morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile clinico- terapeuticeRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateTratamentul cariei cu tipar neobișnuit (caria severă precoce a dinților temporari) 20 oreCursuri conferință 6 ore:● Tratamentul profilactic al cariei severe precoce a copilărieiRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateParticularitățile tratamentului cariei simple la dinții temporari și permanenți imaturi 20 oreCursuri conferință 6 ore:● Principii generale de prepararea a cavităților și particularizare pe tipuri de cavități● Tehnica Atraumatică Restauratoare (ART): definiție, indicații, principii de tratament, tehnică de lucruRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateParticularitățile tratamentului cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturi 32 oreCursuri conferință 14 ore:● Coafajele (indirect, direct, natural): definiție, indicații, avantaje, materiale, tehnică de lucru● Pulpectomia vitală (parțială, totală): definiție, indicații, avantaje, material, tehnică de lucruRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referatePrincipii și metode de prevenire a cariei dentare (10 ore)Cursuri conferință: 4 oref.● Metode de prevenire și tratamentActivități practice: 16 oreg. +
ORTODONȚIE 2 luni (48 ore)● Diagnosticul anomaliilor dento-maxilare● Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilareț indicații și metode de realizareActivități practice: 28 ore +
ANUL III +
PEDODONȚIE 9 luni (128 ore)Bolile parodonțiului marginal și ale mucoasei orale la copil și adolescent 24 oreCursuri conferință 8 ore:● Diagnosticul și tratamentul bolilor parodonțiului marginal la copil și adolescentRecezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referateProceduri de tratament interdisciplinarea.● Atitudinea terapeutică complexă, interdisciplinară a copiilor cu dizabilitățiRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referateTratamentul pedodontico-chirurgical (10 ore)Cursuri conferință 4 ore:● Indicațiile, contraindicațiile și particularitățile extracției la copil● Indicațiile tratamentului pedodontic și chirurgical sub anestezie generalăActivități practice: 6 ore– Efectuarea manoperelor terapeutice specificec.● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic în parodontopatiid.● Necesitatea tratamentului ortodontic interceptiv● Atitudinea terapeutică față de angrenajul invers● Menținătorul de spațiuActivități practice: 20 ore– Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru prevenirea apariției sau agravarea anomaliilor dento-maxilare– Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru a stabili momentului al inițierii tratamentului ortodontic (trimitere la ortodont)– Pregătirea pacientului în vederea inițierii tratamentului ortodonticTratamentul pedodontico-protetic (14 ore)Cursuri conferință 6 ore:● Conceperea și conducerea tratamentului protetic la pacienții în creștere● Mijloace și tehnici protetice indicate la pacienții pediatriciActivități practice: 8 ore +
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ 1 lună (24 ore)● Accidente și complicații majore ale erupției dentare● Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.Recenzii ale articolelor de specialitate +
ENDODONȚIE 1 lună (24 ore)● Diagnosticul afecțiunilor pulpare și ale parodonțiului apical la dinții permanenți maturiRecenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate +
PROTETICĂ 1/2 lună (12 ore)● Restaurări protetice în cazuri complexePregătire practică și prezentări de caz: 8 ore +
PARODONTOLOGIE 1/2 lună (12 ore)● Criterii de diagnostic în boala parodontalăRecenzii ale articolelor de specialitate +
Anexa nr. 1
STAGIULUI DE PEDODONȚIE PE TIPURI DE ACTIVITĂȚI

Activități desfășurate sub îndrumare (63%) 2160 ore 150 oreEvaluarea cazurilor după tratament 150 ore 675 ore 160 ore 150 ore 1085 ore 4530 ore
Analiza datelor pacienților necesare tratamentului
Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea susținerii de referate – pregătire cazuistică
Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală
Total

+
Anexa nr. 2Cazurile trebuie să acopere un spectru larg de boli2.● semne clinice și simptomatologie care să susțină adecvat diagnosticul3.● documentația la finalizarea cazurilor (aceleași)4.● comentariile asupra cazurilor sunt de o mare importanță în notația finală5.● tratamentul aplicat trebuie să fie adaptat problematicii fiecărui caz în parte.● medicul rezident are posibilitatea să-și exprime opinia cu privire la soluțiile de tratament clasice și moderne propuse● la cazurile cu rezolvări multidisciplinare rezidentul trebuie să prezinte obiectivele tratamentului interdisciplinar separat pentru fiecare disciplină implicată în parte și o documentație de început și de final adecvată (modele, Rx, fotografii)Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat morfo-funcțional și estetic.7.● să se limiteze la aspectele importante oferite de cazul clinicDocumentația și descrierea cazurilor să fie redactată în 3 exemplare:● originalul pentru președintele comisiei (conține toate documentele originale)9. +
Anexa nr. 3

 Pedodonție
Prezentări de cazuri
ReferatSănătate publică orală Examen scris Pedodonție
Prezentări de cazuri
Referat Examen scris
Examen practic Pedodonție
Chirurgie oro-maxilo-facială
Endodonție
Protetică
Parodontologie

Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în Pedodonție se face prin examen final.În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist în Pedodonție.
(STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ)

PEDODONȚIE (I.1) (II.1)(III.1) 1 LUNĂ
SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ (I.3) 1/2 LUNĂ
RADIOLOGIE (I.5) 2 LUNI
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ (III.2) 1 LUNĂ
PROTETICĂ (III.4) 1/2 LUNĂ
Anul Anul II
Stagiul I.2 I.4 II.1 III.1 III.3 III.5

Redacția Lex24
Drept la Sursa!
Articole Urmărește
Categorii: Monitorul Oficial Partea I
Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile

Raport

Conține informații înșelătoare sau false
Hărțuire sau comportament de intimidare
Conține materiale pentru adulți sau sensibile
Conține conținut abuziv sau disprețuitor
Conține spam, conținut fals sau potențial malware

Blocare membru?

Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.

Nu vei mai putea:

  • Vedeți postările membrilor blocați
  • Menționați acest membru în postări
  • Invitați acest membru în grupuri
  • Trimite mesaj acestui membru
  • Adăugați acest membru ca conexiune

Vă rugăm să rețineți: Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului. Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.

Raport

Ai raportat deja acest lucru .
Post
Filter
Apply Filters
Close