Artistul plastic are vreun drept de a încasa remunerații din utilizarea imaginii tabloului in scop comercial de către noul proprietar?
| Redacția Lex24 | |
| Publicat in Articole, 22/05/2025 |
| |
Mă gândeam la un lucru interesant. Artiștii vizuali, când vând un tablou, îl vând pur și simplu, iar proprietarul poate face ce vrea cu el? Toată lumea consideră de la sine înțeles că tabloul va atârna pe un cui pe un perete. Dar ce se întâmplă dacă proprietarul tabloului decide să facă un model digital al tabloului și să îl imprime pe tricouri pentru a le vinde? Sau să creeze alte produse derivate din acel tablou? Are pictorul dreptul de a percepe redevențe pentru produsele create de proprietar cu pictura sa?
Ce spune legea drepturilor de autor:
Dreptul de autor se împarte în două mari categorii:
- Drepturi morale – legate de calitatea de autor (dreptul de a fi recunoscut ca autor, dreptul de a se opune deformării operei etc.). Acestea nu se pot cesiona niciodată.
- Drepturi patrimoniale – adică dreptul de a reproduce, distribui, vinde copii, expune public etc. Acestea se pot cesiona (contra cost, temporar sau definitiv).
Distincția dintre proprietatea materială și dreptul de autor
„Dreptul de proprietate asupra suportului material al operei nu implică și cesiunea dreptului de autor asupra operei.” [Legea 8/1996, art. 39 alin. (1)]
Explicație: Cumpărarea tabloului (obiectul fizic) nu înseamnă automat cumpărarea drepturilor de autor asupra imaginii tabloului. Cu alte cuvinte, poți avea tabloul pe perete, dar nu poți face bani cu imaginea lui fără acordul autorului.
Drepturile patrimoniale ale autorului
Autorul unei opere are următoarele drepturi patrimoniale:
– Dreptul de a autoriza reproducerea operei;
– Dreptul de a autoriza distribuirea operei;
– Dreptul de a autoriza utilizarea operei în scopuri comerciale.
[Legea 8/1996, art. 13 lit. a–c]
Consecință: Tipărirea tabloului pe tricouri sau alte obiecte comerciale este o formă de reproducere și distribuție comercială, deci intră sub incidența exclusivă a autorului.
Drepturile morale
Drepturile morale sunt inalienabile și imprescriptibile.
Autorul are dreptul:
– să revendice paternitatea operei;
– să se opună oricărei modificări sau utilizări a operei care i-ar putea prejudicia onoarea sau reputația.
[Legea 8/1996, art. 10]
Consecință: Chiar dacă ar fi copiată legal, folosirea operei într-un mod vulgar, ofensator sau alterat poate fi contestată de autor pe baza drepturilor morale.
Exploatarea economică neautorizată
Utilizarea unei opere protejate de drept de autor, fără autorizarea titularului dreptului, constituie încălcare a dreptului de autor și dă dreptul autorului să ceară:
– încetarea faptei;
– despăgubiri;
– confiscarea produselor rezultate.
[Legea 8/1996, art. 139]
Jurisprudență relevantă
1. Decizia nr. 1919/2010 a ÎCCJ
În această decizie, ÎCCJ a statuat că dreptul moral de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei este distinct de dreptul patrimonial de a utiliza opera. Astfel, chiar și în absența unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita protecția drepturilor sale morale, inclusiv în cazurile de plagiat sau utilizare neautorizată a operei sale.
2. Decizia nr. 606/2012 a ÎCCJ
Această decizie confirmă că autorii au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin distrugerea sau deteriorarea operelor lor, chiar și în absența unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale. Instanța a subliniat că deteriorarea operei poate afecta onoarea și demnitatea autorului, aspecte protejate de drepturile morale.
3. Decizia nr. 4505/2013 a ÎCCJ
În această speță, ÎCCJ a clarificat că descrierea unei idei nu constituie o încălcare a dreptului de autor, deoarece protecția se acordă formei materiale de exprimare a ideii, nu ideii în sine. Astfel, chiar dacă o idee este sugerată printr-o descriere, aceasta nu împiedică crearea unei opere originale care exprimă acea idee.
4. Decizia nr. 359/2015 a Curții de Apel București
Curtea de Apel București a statuat că încălcările obligațiilor contractuale care afectează viziunea artistică a autorului pot atrage sancțiuni, inclusiv rezilierea contractului și acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral. Instanța a subliniat că autorul este singurul îndreptățit să aprecieze asupra gravității încălcării și asupra impactului acesteia asupra operei sale.
Concluzie:
Dacă cineva cumpără un tablou:
- Are dreptul să-l păstreze, să-l expună acasă, să-l vândă ca obiect fizic.
- Nu are voie să facă poze cu scop comercial, să-l tipărească pe tricouri, să-l folosească în reclame, să facă NFT-uri etc. fără acordul pictorului, pentru că acestea sunt forme de exploatare a imaginii tabloului, adică a operei de artă.
Proprietarul tabloului nu dobândește dreptul de a reproduce imaginea tabloului (pe tricouri, căni, site-uri etc.) decât dacă:
- A încheiat un contract de cesiune a drepturilor de autor cu pictorul, conform art. 42–45 din Legea 8/1996;
- Sau are un acord scris de licență pentru utilizarea imaginii în scopuri comerciale.
În lipsa unui astfel de acord, autorul are dreptul de a solicita oprirea comercializării și poate solicita daune.
Ce poate face pictorul dacă i se folosește tabloul în scopuri comerciale fără acordul său?
Pictorul:
- Are dreptul legal să ceară:
- Încetarea folosirii imaginii tabloului.
- Daune financiare (compensații).
- Recunoașterea dreptului său de autor.
Acțiunea se poate face pe cale amiabilă sau în instanță, dacă e nevoie.
Există excepții?
Singura excepție importantă este dacă pictorul a semnat un contract prin care a cedat și drepturile patrimoniale. Acest lucru trebuie să fie făcut în mod explicit și în scris. De exemplu:
„Prin prezenta, autorul cedează cumpărătorului dreptul de reproducere a operei în scopuri comerciale…”
Dacă NU există o astfel de clauză, drepturile rămân la pictor.
Jurisprudența română confirmă că vânzarea unui tablou nu implică cesiunea drepturilor de autor asupra imaginii operei. Pentru utilizarea comercială a imaginii tabloului (de exemplu, pe tricouri sau alte produse), este necesar un acord expres și scris al autorului, care să stabilească drepturile patrimoniale asupra operei. În absența unui astfel de acord, autorul poate solicita protecția drepturilor sale morale și patrimoniale, inclusiv prin acțiuni în justiție pentru obținerea de despăgubiri.
[NOTA: prezentul articol este un material generat prin interactiunea cu un model chatGPT, are caracter informativ, poate prezenta greseli si nu reprezinta consultanta juridica.]