CELEX:32025R0885: Regulamentul delegat (UE) 2025/885 al Comisiei din 29 aprilie 2025 de completare a Regulamentului (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează mecanismele, sistemele și procedurile de prevenire, detectare și raportare a abuzului de piață, modelele care trebuie utilizate pentru raportarea cazurilor suspectate de abuz de piață și procedurile de coordonare între autoritățile competente pentru detectarea și sancționarea abuzului de piață în situații de abuz de piață cu caracter transfrontalier

(1)

Sunt necesare cerințe privind mecanismele, procedurile și sistemele de care persoanele care pregătesc sau execută cu titlu profesional tranzacții cu criptoactive trebuie să dispună pentru raportarea ordinelor, a tranzacțiilor și a altor aspecte legate de funcționarea tehnologiei registrelor distribuite (DLT), inclusiv mecanismul de consens, în cazul în care ar putea exista circumstanțe care să indice că a fost comis, este comis sau este probabil să fie comis un abuz de piață. Aceste cerințe sunt esențiale și ar trebui să sprijine prevenirea și detectarea abuzului de piață. De asemenea, aceste cerințe ar trebui să contribuie la asigurarea faptului că rapoartele referitoare la suspiciuni rezonabile cu privire la ordine, tranzacții și alte aspecte legate de funcționarea tehnologiei registrelor distribuite (STOR) care sunt transmise autorităților competente sunt semnificative, cuprinzătoare și utile.

(2)

Pentru a se asigura eficacitatea prevenirii și a detectării abuzului de piață, ar trebui să existe sisteme adecvate de monitorizare a ordinelor, a tranzacțiilor și a altor aspecte legate de funcționarea DLT, în conformitate cu amploarea, dimensiunea și natura activității comerciale a persoanei care pregătește sau execută cu titlu profesional tranzacții. Astfel de sisteme ar trebui să prevadă efectuarea unei analize umane de către personal instruit în mod corespunzător, pe baza unor informații obiective de care dispune entitatea raportoare. Entitatea ar trebui să colecteze date cu caracter personal suplimentare doar pentru a asigura o analiză umană adecvată. Pentru a permite o analiză mai aprofundată a potențialelor utilizări abuzive ale informațiilor privilegiate, manipulări ale pieței sau tentative de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate sau de manipulare a pieței, sistemele de monitorizare a abuzului de piață ar trebui să poată genera alerte în concordanță cu parametrii specificați. Accesul la astfel de alerte ar trebui înregistrat pentru a se asigura că acestea sunt utilizate numai pentru detectarea abuzului de piață. Este probabil ca întregul proces să necesite un anumit nivel de automatizare.

(3)

Pentru a analiza dacă mecanismele, sistemele și procedurile de prevenire și detectare a abuzului de piață sunt adecvate, este necesar să se evalueze impactul pe care persoana care pregătește sau execută cu titlu profesional tranzacții îl poate avea asupra pieței. În cadrul evaluării respective, aceste persoane ar trebui să estimeze dacă dețin o poziție semnificativă sau dominantă pe orice segment de active de pe piața criptoactivelor, caz în care mecanismele, sistemele și procedurile respective ar trebui să fie proporționale cu poziția lor.

(4)

Prevenirea și detectarea abuzului de piață necesită o monitorizare continuă a tuturor ordinelor și tranzacțiilor pregătite sau executate de persoane care pregătesc sau execută tranzacții cu titlu profesional, indiferent dacă ordinele și tranzacțiile respective sunt executate în registrul distribuit („în lanț”) sau în afara registrului distribuit („în afara lanțului”), inclusiv transferuri de criptoactive către sau dinspre conturile clienților aceluiași furnizor de servicii de criptoactive.

(5)

Pentru a facilita și a promova o abordare și practici coerente în întreaga Uniune în ceea ce privește prevenirea, detectarea și sancționarea abuzului de piață, este necesar să se stabilească dispoziții detaliate prin care să se armonizeze conținutul, modelul și momentul de raportare ale ordinelor și tranzacțiilor suspecte, precum și alte aspecte legate de funcționarea DLT.

(6)

Pentru a partaja resursele, pentru a dezvolta și a menține la nivel central sisteme de monitorizare și pentru a consolida expertiza în contextul monitorizării ordinelor și a tranzacțiilor suspecte, persoanele care pregătesc sau execută cu titlu profesional tranzacții cu criptoactive ar trebui să poată să delege prevenirea și detectarea unor astfel de ordine, tranzacții și a altor aspecte legate de funcționarea DLT în cadrul unui grup sau să delege analiza datelor și generarea de alerte, sub rezerva unor condiții adecvate. Delegarea nu ar trebui nici să împiedice autoritățile competente să evalueze, în orice moment, dacă mecanismele, sistemele și procedurile utilizate de persoana căreia îi sunt delegate funcțiile sunt în mod eficace în concordanță cu obligația de prevenire și detectare a abuzului de piață. Obligația de raportare și responsabilitatea de a respecta prezentul regulament și articolul 92 din Regulamentul (UE) 2023/1114 ar trebui să îi revină în continuare persoanei care efectuează delegarea.

(7)

Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de tranzacționare ar trebui să dispună de norme de tranzacționare adecvate care să contribuie la prevenirea abuzului de piață. Entitățile respective ar trebui, de asemenea, să dispună de facilități pentru a viziona din nou registrul de ordine în vederea analizării activității de tranzacționare.

Un model unic și armonizat pentru transmiterea pe cale electronică a unui raport privind tranzacțiile și ordinele suspecte („STOR”) ar trebui să faciliteze schimbul eficient de informații privind ordinele și tranzacțiile suspecte între autoritățile competente în cadrul investigațiilor transfrontaliere.

(8)

Câmpurile de informații dintr-un astfel de model STOR, în cazul în care sunt completate în mod clar, cuprinzător, obiectiv și precis, ar trebui să ajute autoritățile competente să evalueze prompt astfel de ordine și tranzacții suspecte și să ia măsurile necesare. Prin urmare, un astfel de model STOR ar trebui să le permită persoanelor care transmit STOR să furnizeze informațiile pe care autoritățile competente le consideră relevante cu privire la ordinele sau tranzacțiile suspecte ori la alte aspecte legate de funcționarea tehnologiei registrelor distribuite care au fost raportate și să explice motivele de suspiciune. Modelul STOR ar trebui, de asemenea, să le permită persoanelor care transmit STOR să furnizeze date cu caracter personal care să permită identificarea persoanelor implicate în activitatea suspectă și să asiste autoritățile competente în investigațiile lor. Aceste informații ar trebui să fie furnizate de la bun început, astfel încât integritatea investigației să nu fie compromisă de posibilitatea ca o autoritate competentă să fie nevoită să recontacteze, în cursul unei investigații, persoana care a transmis STOR. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament ar trebui efectuată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (2) privind protecția persoanelor fizice în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Principiul reducerii la minimum a datelor ar trebui respectat în special în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate pentru a se asigura conformitatea cu prezentul regulament.

(9)

Pentru a facilita transmiterea unui STOR, modelul ar trebui să permită atașarea unor documente și materiale care sunt necesare în sprijinul notificării efectuate, inclusiv sub forma unei anexe în care să fie enumerate ordinele sau tranzacțiile suspecte și în care să se detalieze prețurile și volumele aferente. În plus, modelul STOR ar trebui să permită raportarea comportamentelor suspecte legate de funcționarea DLT.

(10)

Persoanele care pregătesc sau execută cu titlu profesional tranzacții cu criptoactive nu ar trebui să notifice toate ordinele primite, nici toate tranzacțiile efectuate care au declanșat o alertă internă. O cerință în acest sens ar fi incompatibilă cu cerința de a evalua de la caz la caz dacă există motive întemeiate de suspiciune.

(11)

Analiza ordinelor, a tranzacțiilor sau a altor aspecte legate de funcționarea DLT ar trebui să țină seama nu numai de informațiile interne ale persoanei care pregătește sau execută cu titlu profesional tranzacții cu criptoactive, ci și de toate informațiile aflate la dispoziția publicului, inclusiv de informațiile privind tranzacțiile încorporate într-un sistem de registre publice.

(12)

STOR-urile ar trebui să fie transmise autorității competente fără întârziere după formarea unei suspiciuni rezonabile cu privire la existența unui abuz de piață. Analiza efectuată pentru a stabili dacă un anumit ordin sau o anumită tranzacție trebuie să fie considerat(ă) suspect(ă) ar trebui să se bazeze pe fapte, nu pe speculații sau pe prezumții și ar trebui să se desfășoare cât mai rapid posibil. Amânarea transmiterii unui raport pentru a include și alte ordine sau tranzacții suspecte ori alte aspecte legate de funcționarea DLT sau acumularea mai multor STOR-uri ar fi ireconciliabilă cu obligația de a acționa fără întârziere, în cazul în care există deja o suspiciune rezonabilă. În orice caz, persoanele care pregătesc sau execută cu titlu profesional tranzacții cu criptoactive ar trebui să evalueze, de la caz la caz, dacă mai multe ordine, tranzacții sau alte aspecte legate de funcționarea DLT ar putea fi raportate într-un singur STOR.

(13)

Ar putea exista circumstanțe în care să se formeze o suspiciune rezonabilă de abuz de piață după ce a avut loc activitatea suspectată, ca urmare a unor evenimente ulterioare sau a unor informații disponibile ulterior. Acest lucru nu ar trebui să reprezinte un motiv pentru a nu raporta activitățile suspectate către autoritatea competentă. Pentru a demonstra conformitatea cu cerințele de raportare în aceste circumstanțe specifice, persoana care transmite STOR-ul ar trebui să fie în măsură să justifice timpul care s-a scurs între momentul în care a avut loc activitatea suspectată și momentul în care s-a format suspiciunea rezonabilă cu privire la faptul că a fost comis, este comis sau este probabil să fie comis un abuz de piață.

(14)

Pentru a ajuta persoanele care pregătesc sau execută cu titlu profesional tranzacții cu criptoactive să își exercite puterea de decizie atunci când analizează ordinele sau tranzacțiile suspecte ulterioare, acestea ar trebui să poată relua și revizui analiza STOR-urilor care au fost transmise și a ordinelor, a tranzacțiilor și a comportamentelor suspecte legate de funcționarea DLT care au fost analizate, dar în legătură cu care autoritatea competentă în cauză a concluzionat că motivele de suspiciune nu erau rezonabile.

(15)

Pentru a preveni abuzul de piață în cea mai mare măsură posibilă, persoanele care pregătesc sau execută cu titlu profesional tranzacții cu criptoactive ar trebui să fie în măsură să își perfecționeze sistemele de supraveghere și să detecteze modele de comportamente care se repetă și care, cumulate și considerate în ansamblu, ar putea conduce la o suspiciune rezonabilă de abuz de piață. Prin urmare, persoanele respective ar trebui să aibă obligația de a analiza ordinele, tranzacțiile, comportamentele suspecte și alte aspecte legate de funcționarea tehnologiei registrelor distribuite care nu au condus la un STOR și de a înregistra astfel de analize. Evidențele menționate ar trebui, de asemenea, să ajute aceste persoane să demonstreze respectarea articolului 92 din Regulamentul (UE) 2023/1114 și ar trebui să faciliteze exercitarea de către autoritățile competente a funcțiilor lor de supraveghere, de investigare și de asigurare a respectării legii în temeiul articolului 92 din Regulamentul (UE) 2023/1114.

(16)

Având în vedere că piețele criptoactivelor au o dimensiune inerent transfrontalieră, este necesar să se specifice proceduri de coordonare între autoritățile competente pentru detectarea și sancționarea abuzului de piață în cazul unor situații de abuz de piață cu caracter transfrontalier. Astfel de proceduri de coordonare ar trebui să garanteze că nu există investigații sau activități de asigurare a respectării legii care sunt contradictorii. În acest context, situațiile de abuz de piață cu caracter transfrontalier ar trebui să includă cazurile în care într-un stat membru se efectuează tranzacții suspecte cu un criptoactiv care este admis la tranzacționare într-un alt stat membru și cazurile în care furnizorul de servicii de criptoactive în cauză își desfășoară activitatea în mai multe state membre.

(17)

Este necesar să se stabilească dispoziții privind transmiterea STOR-urilor între autoritățile competente. În absența unui regim de raportare a tranzacțiilor, astfel de cerințe sunt esențiale pentru a asigura supravegherea eficientă a pieței și asigurarea respectării normelor, prevenind în același timp transmiterea unui flux masiv de informații care nu ar fi util pentru autoritatea destinatară.

(18)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare înaintate Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe („ESMA”).

(19)

ESMA a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(20)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 (4) și a emis un aviz la 22 ianuarie 2025,

1.

„raport privind tranzacțiile și ordinele suspecte” (STOR) înseamnă raportul privind ordinele sau tranzacțiile suspecte, inclusiv orice anulare sau modificare a acestora, precum și alte aspecte legate de funcționarea DLT în cazul în care ar putea exista circumstanțe care să indice faptul că a fost comis, este comis sau este probabil să fie comis un abuz de piață;

2.

„mijloace electronice” înseamnă echipamentul electronic de prelucrare (inclusiv prin compresie digitală), de stocare și de transmitere a datelor prin cablu, unde radio, tehnologie optică sau orice alt mijloc electromagnetic;

3.

„grup” înseamnă un grup, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5);

4.

„ordin” înseamnă orice ordin, inclusiv orice cotare, fără excepție, indiferent dacă scopul său este transmiterea inițială, modificarea, actualizarea sau anularea unui ordin și indiferent de tipul de ordin.