CELEX:32025R1355: Regulamentul (UE) 2025/1355 al Băncii Centrale Europene din 2 iulie 2025 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2025/22) (reformare)

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 02/07/2025; Data adoptării
Data intrării în vigoare: 03/08/2025; intrare în vigoare data publicării +20 a se vedea articolul 36.1
Data încetării: No end date
Emitent: Banca Centrală Europeană
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria L

2025/1355

14.7.2025

REGULAMENTUL (UE) 2025/1355 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 2 iulie 2025

privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2025/22)

(reformare)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2),

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1, articolul 22 și articolul 34.1 prima liniuță,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/28) (1) a fost modificat substanțial de mai multe ori (2). În urma reexaminării de către Consiliul guvernatorilor a aplicării regulamentului, în temeiul articolului 24 din acest regulament, urmează să i se aducă modificări. Prin urmare, regulamentul ar trebui reformat pentru claritate.

(2)	Articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță din tratat și articolul 3.1 a patra liniuță din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) atribuie Eurosistemului misiunea de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți.

(3)	Eurosistemul promovează buna funcționare a sistemelor de plăți, printre altele, prin activități de monitorizare.

(4)

Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață (Committee on Payments and Market Infrastructures) (CPMI), cunoscut anterior sub numele de Comitetul pentru sisteme de plăți și de decontare (Committee on Payment and Settlement Systems) (CPSS) și Comitetul tehnic al Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (International Organization of Securities Commissions) (IOSCO) au publicat Principiile pentru infrastructurile piețelor financiare. CPMI-IOSCO recomandă punerea în aplicare a acestor principii în cea mai mare măsură permisă de cadrul legal și cadrul de reglementare naționale. Pentru a asigura eficiența monitorizării sistemelor de plăți, Banca Centrală Europeană (BCE) a pus în aplicare aceste principii prin Regulamentul (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28), care se aplică atât sistemelor de plăți de mare valoare, cât și sistemelor de plăți de mică valoare de importanță sistemică.

(5)

Acest regulament se aplică sistemelor de plăți operate atât de bănci centrale, cât și de operatori privați. În acest context, principiile CPMI-IOSCO recunosc existența unor cazuri excepționale în care acestea se aplică diferit sistemelor de plăți operate de bănci centrale, din cauza cerințelor stabilite în legislația, reglementările sau politicile relevante. Întrucât Eurosistemul are obiective de politici publice, responsabilități și o structură instituțională definite în tratat și în Statutul SEBC, sistemele de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems) (SIPS) din Eurosistem pot fi exceptate de la anumite cerințe în temeiul prezentului regulament. În special, SIPS din Eurosistem ar trebui exceptate de la cerințele specifice privind guvernanța, planurile de lichidare, capitalul propriu și activele lichide, colateralul și riscurile de investiție, care acoperă aceleași sfere ca și cerințele corespunzătoare adoptate oficial de Consiliul guvernatorilor. Aceste excepții sunt precizate în anumite dispoziții ale prezentului regulament.

(6)

În conformitate cu principiul proporționalității, Consiliul guvernatorilor identifică un sistem de plăți ca fiind un SIPS în cazul în care acesta îndeplinește criteriile specifice prevăzute în prezentul regulament. În plus, un sistem de plăți poate fi identificat ca fiind un SIPS pe baza unei metodologii flexibile care ia în considerare aspecte calitative, cum ar fi dimensiunea unui sistem de plăți, complexitatea și substituibilitatea acestuia.

(7)

Consiliul guvernatorilor identifică un operator SIPS pentru fiecare SIPS. Operatorul SIPS identificat răspunde în fața autorității competente pentru conformitatea SIPS cu cerințele privind monitorizarea prevăzute în prezentul regulament. Un operator SIPS ar trebui să fie o entitate juridică din zona euro care este responsabilă de operarea unui SIPS. În mod excepțional, Consiliul guvernatorilor poate, de la caz la caz, să identifice drept operator SIPS și o sucursală care este stabilită în zona euro și care este o parte dependentă juridic a unei entități juridice stabilite în afara zonei euro. În acest context, definiția „operatorului SIPS” ar trebui extinsă în mod corespunzător.

(8)

Ca urmare a desemnării cu titlu de excepție a unei sucursale ca operator SIPS, cerințele aplicabile ale prezentului regulament privind componența, rolurile, competențele și responsabilitățile conducerii unei entități juridice identificate drept operator SIPS ar trebui să se aplice la fel în ceea ce privește conducerea unei sucursale identificate drept operator SIPS, iar directorii generali care constituie conducerea sucursalei ar trebui să fie și membri ai conducerii, astfel cum sunt definiți la articolul 9 alineatul (11) litera (b). În plus, în cazul în care o sucursală este identificată drept operator SIPS, autoritatea competentă relevantă, atunci când evaluează conformitatea SIPS cu cerințele prezentului regulament, poate lua în considerare, în cazul în care este necesar, orice acțiuni și mecanisme stabilite la nivelul entității juridice și legate de SIPS și/sau de operatorul SIPS.

(9)

Atunci când este necesar, în scopul unei monitorizări eficiente, inclusiv al minimizării duplicării eforturilor și al reducerii sarcinii SIPS și ale autorităților relevante, autoritatea competentă ar trebui să coopereze cu alte autorități. În cazul în care o sucursală este identificată drept operator SIPS, autoritatea competentă relevantă ar trebui, de asemenea, să coopereze cu autoritatea responsabilă cu monitorizarea sau supravegherea entității juridice a cărei parte dependentă juridic este sucursala.

(10)

Activitatea comercială a SIPS poate fluctua în timp. Pentru a asigura integritatea cadrului de identificare a SIPS, menținând în același timp, pe cât posibil, continuitatea și evitând reclasificările frecvente ale sistemelor de plăți, un sistem de plăți nu mai este identificat drept SIPS dacă nu îndeplinește criteriile de identificare drept SIPS în cadrul a două reexaminări consecutive a verificării. Cu toate acestea, menținerea statutului de SIPS pe parcursul unei astfel de perioade de timp poate să nu fie adecvată dacă este improbabil ca sistemul să îndeplinească criteriile care îl califică drept SIPS în cadrul următoarei reexaminări a verificării. În consecință, există și posibilitatea reclasificării anticipate bazate pe o evaluare de la caz la caz.

(11)	Prezentul regulament stabilește proceduri clar definite pentru a se asigura că garanțiile procedurale sunt respectate atât înainte, cât și după ce Consiliul guvernatorilor adoptă o decizie de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS.

(12)

BCE recurge la băncile centrale naționale pentru a îndeplini sarcinile SEBC în măsura considerată posibilă și adecvată. În cazul fiecărui SIPS, banca centrală relevantă din Eurosistem este desemnată ca autoritate competentă pentru evaluarea conformității acelui SIPS cu cerințele de monitorizare prevăzute de prezentul regulament. În cazul unui SIPS de importanță paneuropeană, monitorizarea este efectuată de BCE în calitate de autoritate competentă desemnată. Cu toate acestea, în cazul unui astfel de SIPS, atunci când există o relație de monitorizare dovedită și de lungă durată între acesta și o bancă centrală națională de-a lungul ultimilor cinci ani, două bănci centrale din Eurosistem, și anume banca centrală națională cu care a fost stabilită relația de monitorizare de lungă durată, și BCE, sunt desemnate ca autorități competente.

(13)

Cerințele stabilite în prezentul regulament sunt proporționale cu riscurile și expunerile specifice ale SIPS. Dispozițiile prezentului regulament iau în considerare și experiența și constatările evaluărilor de monitorizare efectuate în ultimii ani în temeiul Regulamentului (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28), precum și recentele evoluții tehnologice și în materie de reglementare din Uniunea Europeană, inclusiv adoptarea Regulamentului (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(14)

Eficiența și soliditatea unui SIPS presupune conformitatea cu legislația națională aplicabilă, precum și reguli, proceduri și contracte clare în baza cărora acesta să funcționeze. Conformitatea cu legislația se referă la sistemele juridice ale tuturor țărilor în care este stabilit și/sau își desfășoară activitatea un operator SIPS și în care sunt stabiliți și/sau își desfășoară activitatea participanții la SIPS.

(15)

Eficiența și soliditatea unui SIPS depind și de claritatea și gradul de adecvare ale mecanismelor de administrare ale acestuia, care trebuie documentate în mod clar. Cadrul de administrare al unui SIPS ar trebui să prevadă ca un comitet de risc obiectiv și independent să ofere Consiliuui consultanță în ceea ce privește responsabilitățile acestuia legate de riscuri. În plus, pentru a asigura integritatea membrilor Consiliului și ai conducerii, și atunci când este cazul, ai conducerii sucursalei, un operator SIPS ar trebui să verifice cazierul membrilor în ceea ce privește condamnări sau sancțiuni pentru încălcări ale dreptului comercial aplicabil, al legislației în materie de insolvență, al legislației privind serviciile financiare și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, pentru încălcarea răspunderii profesionale și pentru fraudă.

(16)

Totodată, un cadru solid și actualizat pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor juridice, de credit, de lichiditate, operaționale, de afaceri generale, de custodie, de investiții și a altor riscuri este esențial pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona întreaga gamă de riscuri care apar în contextul operării unui SIPS sau care sunt suportate de un operator SIPS. Acest lucru este valabil și pentru soliditatea și reziliența cadrului aplicabil colateralului, regulilor și procedurilor privind neîndeplinirea obligațiilor unui participant, precum și planurilor de continuitate a activității ale unui operator SIPS.

(17)

În scopul gestionării cuprinzătoare a riscurilor operaționale și în vederea intensificării implementării și utilizării mijloacelor tehnologice în operarea unui SIPS, precum și a amenințării sporite reprezentate de atacurile cibernetice și daunele pe care un atac cibernetic reușit le-ar putea cauza funcționării unui SIPS, un operator SIPS ar trebui să dispună de o strategie și un cadru de reziliență cibernetică cu proceduri, procese și controale adecvate pentru a gestiona în mod eficace riscul cibernetic și pentru a asigura un nivel ridicat de reziliență cibernetică. Cerințele referitoare la astfel de strategie și cadru de reziliență cibernetică ar trebui să se bazeze pe așteptările în materie de monitorizare a rezilienței cibernetice pentru infrastructurile pieței financiare, (4) cu scopul de a face ca unele dintre principalele așteptări să devină obligatorii din punct de vedere juridic pentru operatorii SIPS. În plus, este esențial ca un operator SIPS să testeze periodic eficacitatea controalelor și a sistemelor SIPS prin efectuarea de teste de penetrare bazate pe amenințări (threat led penetration testing) în conformitate cu Cadrul european privind atacurile etice bazate pe informații operative privind amenințările (European framework for threat intelligence-based ethical red-teaming) (TIBER-EU). (5) (denumit în continuare „cadrul TIBER-EU”). Dacă operatorul SIPS este o sucursală, autoritatea competentă poate accepta testele efectuate de entitatea juridică a cărei parte dependentă juridic este sucursala, dacă acestea pot fi considerate a fi comparabile cu un test TIBER-EU, și dacă acestea acoperă și eficacitatea controalelor și sistemelor relevante ale sucursalei.

(18)

În același timp, având în vedere utilizarea sporită a externalizării și riscurile pe care astfel de practici le-ar putea crea pentru eficiența și siguranța unui SIPS, un operator SIPS ar trebui să își păstreze întotdeauna responsabilitatea pentru funcțiile, operațiunile și/sau serviciile externalizate. Totodată, acesta ar trebui să dispună de acorduri și cadre contractuale care să asigure că orice riscuri care decurg din externalizare sunt evaluate și atenuate în mod adecvat de către operatorul SIPS înainte de încheierea unui astfel de acord și pe durata externalizării. În plus, în cazul externalizării unor funcții, operațiuni și/sau servicii de importanță critică, ar trebui să existe planuri de ieșire care să asigure buna funcționare continuă a SIPS în cazul în care se reziliază un acord de externalizare. Acordurile intragrup nu sunt în sine mai puțin riscante decât externalizarea către terți. Prin urmare, deși sunt recunoscute potențialele beneficii care rezultă din acordurile intragrup, cerințele privind externalizarea ar trebui să se aplice și acordurilor intragrup care reprezintă externalizare.

(19)

Reducerea riscului sistemic impune, printre altele, caracterul definitiv al decontării și, prin urmare, un operator SIPS ar trebui să depună toată diligența pentru a obține o desemnare drept SIPS în temeiul Directivei 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6). Decontarea pe parcursul zilei sau în timp real este recomandată și în cazul în care este compatibilă cu modelul general de afaceri al SIPS și este necesară pentru a permite operatorului SIPS și participanților să își gestioneze riscurile de credit și de lichiditate.

(20)

Criteriile obiective, bazate pe risc și făcute publice pentru participarea într-un SIPS, care permit un acces echitabil și (sub rezerva unor standarde de control al riscului acceptabil) deschis la un SIPS, promovează siguranța și eficiența SIPS și a piețelor pe care acesta le deservește, fără a restrânge într-o măsură disproporționată libertatea de a presta servicii.

(21)	Dispozițiile prezentului regulament care impun unui operator SIPS să colecteze, să proceseze și să transmită date nu ar trebui să aducă atingere oricăror norme aplicabile privind protecția datelor participanților sau ale clienților.

(22)	Un SIPS eficient și eficace în ansamblu, cu scopuri și obiective clar definite, măsurabile și realizabile, este cel mai în măsură să răspundă nevoilor participanților la SIPS și ale piețelor pe care le deservește.

(23)

Posibilitatea ca autoritățile competente să solicite măsuri corective pentru a remedia sau pentru a evita repetarea nerespectării prezentului regulament, și posibilitatea ca BCE să impună sancțiuni eficace, proporționale și descurajante pentru încălcarea prezentului regulament reprezintă elemente esențiale pentru punerea în aplicare a principiilor CPMI-IOSCO în cea mai mare măsură posibilă permisă în temeiul Tratatului și al Statutului SEBC. Deși măsurile corective pot fi impuse numai pentru încălcări ale prezentului regulament, pot exista situații care să necesite inițierea procedurii de impunere a unor astfel de măsuri pe baza unei suspiciuni de neconformitate, dând unui operator SIPS ocazia de a fi audiat și de a oferi explicații înainte să fie constatată încălcarea. În cazul în care operatorul SIPS este o sucursală, măsurile corective sau sancțiunile ar trebui impuse sucursalei.

(24)

Un operator SIPS care este nou identificat ca atare printr-o decizie luată în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să aibă obligația de a respecta cerințele de monitorizare prevăzute în prezentul regulament în cursul unei perioade de un an de la data la care este notificat cu privire la decizia respectivă. Aceasta ar acorda timp operatorului SIPS nou identificat să se familiarizeze cu cerințele de monitorizare și să le pună în aplicare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA I

OBIECTUL, DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește procesul și criteriile pentru identificarea unui sistem de plăți ca SIPS și impune cerințe de monitorizare în ceea ce privește operatorii SIPS.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„sistem de plăți” înseamnă un aranjament oficial între trei sau mai mulți participanți, fără a include posibile bănci de decontare, contrapărți centrale, case de compensare sau participanți indirecți, cu reguli comune și aranjamente standardizate pentru executarea ordinelor de transfer între participanți;

„infrastructură a piețelor financiare” (IPF) înseamnă un sistem multilateral între instituțiile participante, inclusiv operatorul de sistem, utilizat pentru compensarea, decontarea sau înregistrarea plăților, instrumentelor financiare, instrumentelor financiare derivate sau altor tranzacții financiare;

3.	„SIPS din Eurosistem” înseamnă un SIPS deținut și operat de o bancă centrală din Eurosistem;

4.	„colateral” înseamnă un activ sau un angajament al unui terț care este utilizat de un furnizor de colateral pentru a garanta o obligație față de un beneficiar al colateralului. Colateralul acoperă atât colateral național, cât și colateral transfrontalier;

5.	„risc de investiție” înseamnă riscul de pierdere cu care se confruntă un operator SIPS sau un participant la SIPS atunci când operatorul SIPS investește resursele proprii sau ale participanților, de exemplu, colateral;

„operator SIPS” înseamnă:

(a)	entitatea juridică stabilită în zona euro care este responsabilă de operarea unui SIPS; sau

(b)	în mod excepțional, sucursala stabilită în zona euro care este responsabilă de operarea unui SIPS și care este o parte dependentă juridic a unei entități juridice stabilite în afara zonei euro;

„autoritate competentă” înseamnă:

(a)	banca centrală națională din Eurosistem cu responsabilitatea principală de monitorizare identificată ca atare în conformitate cu articolul 3 alineatul (3); sau

(b)

în legătură cu un sistem de plăți care este un SIPS care îndeplinește criteriile de la articolul 3 alineatul (1) punctul (iii), „autoritate competentă” înseamnă:

(i)

BCE; sau

(ii)

în cazul în care responsabilitatea principală de monitorizare a fost încredințată unei bănci centrale naționale din Eurosistem pentru o perioadă de cinci ani sau mai mult chiar înainte de adoptarea deciziei menționate la articolul 3 alineatul (3), atât BCE, cât și banca centrală națională respectivă;

8.	„sucursală” înseamnă o întreprindere care nu are personalitate juridică și este o parte dependentă din punct de vedere juridic a unei alte entități existente;

„Consiliul” înseamnă: (a) într-un sistem unitar de conducere, consiliul de administrație unic al unui operator SIPS, (b) în cadrul unui sistem dualist de conducere, consiliul de supraveghere sau consiliul echivalent al unui operator SIPS, desemnat în conformitate cu dreptul intern; și (c) atunci când o sucursală este identificată drept operator SIPS, consiliul de administrație al entității juridice a cărei parte dependentă juridic este sucursala.

10.

„conducerea” înseamnă directorii executivi, de exemplu, într-un sistem unitar de conducere, membrii consiliului de administrație al operatorului SIPS care sunt implicați în administrarea zilnică a SIPS și orice alți membrii ai conducerii cărora le-au fost alocate atribuții executive, care sunt desemnați de Consiliu și care sunt implicați în administrarea zilnică a SIPS sau, într-un sistem dualist de conducere, membrii directoratului operatorului SIPS și orice alți membrii ai conducerii cărora le-au fost alocate atribuții executive, care sunt desemnați de Consiliu sau de directorat și care sunt implicați în administrarea zilnică a SIPS;

11.	„conducerea sucursalei” înseamnă, în cazul în care o sucursală este identificată drept operator SIPS, directorii generali desemnați în mod oficial ca responsabili de sucursala respectivă și cărora le este delegată în mod corespunzător administrarea zilnică a SIPS;

12.	„autorități relevante” înseamnă autorități care au un interes legitim în accesarea informațiilor de la un SIPS pentru îndeplinirea obligațiilor statutare ale acestora, de exemplu, autorități de rezoluție și autorități de supraveghere ale principalilor participanți;

13.	„risc juridic” înseamnă riscul care rezultă din aplicarea cadrului legal sau de reglementare, care de obicei determină o pierdere;

14.	„risc de credit” înseamnă riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu-și poată îndeplini în întregime obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente sau oricând în viitor;

15.	„risc de lichiditate” înseamnă riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu aibă fonduri suficiente pentru a-și îndeplini obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente, deși ar putea avea fonduri suficiente în acest sens în viitor;

16.

„risc operațional” înseamnă riscul ca deficiențele sistemelor de informații sau ale proceselor interne, erorile umane, deficiențele în administrare sau perturbările provocate de evenimente externe, terți sau funcții, operațiuni și/sau servicii externalizate să conducă la reducerea, deteriorarea sau întreruperea serviciilor furnizate de un SIPS;

17.

„risc general de afaceri” înseamnă orice depreciere potențială a poziției financiare a SIPS ca întreprindere comercială ca urmare a unui declin al încasărilor sau a unei creșteri a cheltuielilor acestuia, astfel încât cheltuielile să depășească încasările și să conducă la o pierdere care să trebuiască să fie acoperită din capitalul propriu;

18.	„risc de custodie” înseamnă riscul de a suporta o pierdere cu privire la activele deținute în custodie din cauza insolvenței, neglijenței, fraudei, administrării defectuoase sau evidenței necorespunzătoare ale custodelui sau subcustodelui;

19.	„risc cibernetic” înseamnă combinația dintre probabilitatea producerii unor incidente cibernetice și impactul acestora;

20.	„externalizare” înseamnă un acord sub orice formă între operatorul SIPS și un terț sau o entitate intragrup în temeiul căruia terțul sau entitatea intragrup respectivă își asumă funcții, operațiuni și/sau servicii care altfel ar fi fost întreprinse de operatorul SIPS;

21.

„risc sistemic” înseamnă riscul ca un participant sau operatorul SIPS care nu-și îndeplinește obligațiile într-un SIPS să cauzeze imposibilitatea altor participanți și/sau a operatorului SIPS de a-și îndeplini obligațiile când devin scadente, eventual cu efecte de propagare care ar amenința stabilitatea sistemului financiar sau încrederea în acesta;

22.	„măsură corectivă” înseamnă o măsură sau acțiune specifică, indiferent de forma, durata sau gravitatea acesteia, care este impusă unui operator SIPS de către o autoritate competentă pentru a remedia o neconformitate cu cerințele prevăzute la articolele 8-27 și 29 sau a evita o repetare a acesteia;

23.	„bancă de decontare” înseamnă o bancă care deține conturi de plăți în care are loc stingerea obligațiilor care rezultă dintr-un sistem de plăți;

24.

„participant indirect” înseamnă o entitate juridică care nu are acces direct la serviciile unui SIPS și în mod normal nu este direct ținută de normele SIPS relevant, și ale cărei ordine de transfer sunt compensate, decontate și înregistrate de SIPS printr-un participant direct. Un participant indirect are o relație contractuală cu un participant direct. Entitățile juridice relevante sunt limitate la:

(a)	instituții de credit, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7);

(b)	firme de investiții astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8);

(c)	orice întreprindere cu sediul social în afara Uniunii și ale cărei atribuții corespund cu cele ale instituțiilor de credit sau firmelor de investiții din Uniune, astfel cum sunt definite la punctele (i) și (ii);

(d)	autorități publice și întreprinderi garantate public, și contrapărți centrale, agenți de decontare, case de compensare și operatori de sistem, astfel cum sunt definiți la articolul 2 literele (c), (d), (e) și (p) din Directiva 98/26/CE;

(e)	instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 4 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (9) și la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10);

25.	„ordin de transfer” înseamnă ordin de transfer astfel cum este definit la articolul 2 litera (i) prima liniuță din Directiva 98/26/CE (11);

26.	„colateral transfrontalier” înseamnă colateral care, din perspectiva țării în care activele sunt acceptate drept colateral, are cel puțin unul din următoarele elemente de extraneitate: (a) moneda de exprimare; (b) țara în care sunt situate activele; sau (c) țara în care este stabilit emitentul;

27.	„obligații financiare” înseamnă obligațiile juridice care apar, în cadrul SIPS, între participanți sau între participanți și operatorul SIPS ca urmare a ordinelor de transfer introduse în acel SIPS;

28.

„incident cibernetic” înseamnă orice eveniment observabil într-un sistem informatic, inclusiv rețelele care permit transferul de informații și comunicarea, care (a) pune în pericol sau afectează negativ securitatea cibernetică; sau (b) încalcă politicile de securitate, procedurile de securitate sau politicile de utilizare acceptabilă, indiferent dacă rezultă din activități desfășurate cu rea intenție sau nu;

29.

„participant direct” înseamnă o entitate juridică care are acces direct la serviciile unui SIPS pe baza unei relații contractuale în baza căreia este ținut de normele acelui SIPS, are permisiunea să trimită ordine de transfer către acel sistem și este capabilă să primească ordine de transfer de la acel sistem;

30.	„securitate cibernetică” înseamnă asigurarea confidențialității, integrității și disponibilității informațiilor și/sau a sistemelor informatice, inclusiv rețelele care permit transferul de informații și comunicarea;

31.	„zi lucrătoare” înseamnă zi lucrătoare astfel cum e definită la articolul 2 litera (n) din Directiva 98/26/CE.

32.	„amenințare cibernetică” înseamnă orice circumstanță care are potențialul de a exploata una sau mai multe vulnerabilități și care ar putea avea un impact negativ asupra securității cibernetice;

33.	„furnizor de servicii externalizate” înseamnă un terț sau o entitate intragrup care își asumă funcții, operațiuni și/sau servicii în contextul unui acord de externalizare;

34.	„plată transfrontalieră” înseamnă o plată între participanți stabiliți în țări diferite;

35.

„director independent” înseamnă, într-un sistem unitar de conducere, un membru neexecutiv al consiliului de administrație, sau într-un sistem dualist de conducere, un membru al consiliului de supraveghere sau consiliului echivalent care nu are nicio relație de afaceri, familială sau de altă natură care să creeze un conflict de interese în legătură cu SIPS sau cu operatorul SIPS, acționarii majoritari ai acestora, conducerea acestora sau participanții la aceștia și care nu a avut astfel de relații în cei doi ani precedenți numirii sale în Consiliu;

36.	„plan de redresare” înseamnă un plan elaborat de un operator SIPS pentru restabilirea bunei funcționări a unui SIPS;

37.	„plan de lichidare ordonată” înseamnă un plan elaborat de un operator SIPS pentru închiderea ordonată a unui SIPS;

38.	„părți interesate relevante” înseamnă participanți, IPF care au impact asupra riscurilor într-un SIPS și, de la caz la caz, alți actori afectați de pe piață;

39.	„situație de urgență” înseamnă un eveniment, o situație sau o împrejurare care poate determina nefuncționarea sau perturbarea funcțiilor, operațiunilor și/sau serviciilor unui SIPS, inclusiv perturbarea sau împiedicarea decontării finale;

40.	„semnificativ” califică un risc, o dependență și/sau o schimbare ce pot afecta capacitatea unei entități de a funcționa sau de a furniza servicii conform așteptărilor;

41.	„furnizor de lichiditate” înseamnă un furnizor de fonduri în temeiul articolului 10 alineatul (3), articolului 11 alineatul (5), articolului 13 alineatele (1), (9) și (11), sau de active în temeiul articolului 13 alineatul (4), inclusiv un participant SIPS sau o parte externă;

42.	„expunere la riscul de credit” înseamnă o sumă sau valoare expusă riscului ca un participant să nu o deconteze în întregime, atunci când este scadentă sau la orice moment ulterior;

43.	„sistem de decontare pe bază netă amânată” (deferred net settlement system) (sistem DNS) înseamnă un sistem în legătură cu care decontarea în banii băncii centrale are loc pe bază netă la sfârșitul unui ciclu de decontare predefinit, de exemplu, la sfârșitul sau în cursul zilei lucrătoare;

44.

„societate afiliată” înseamnă o societate care îl controlează pe participant, care este controlată de participant sau care se află sub același control ca participantul. Controlul unei societăți este definit drept: (a) deținerea în proprietate, controlul sau deținerea a cel puțin 20 % sau mai mult dintr-o clasă de acțiuni care dau drept de vot în cadrul societății; sau (b) consolidarea societății în scopul raportării financiare;

45.	„risc de piață” înseamnă riscul înregistrării de pierderi, în poziții bilanțiere și extrabilanțiere, care rezultă din variația prețurilor de pe piață;

46.	„risc de corelare nefavorabilă” (wrong-way risk) înseamnă riscul care decurge din expunerea față de un participant sau emitent atunci când colateralul furnizat de acel participant sau emis de acel emitent este puternic corelat cu riscul de credit al acestuia;

47.	„agent nostro” înseamnă o bancă utilizată de participanții dintr-un SIPS pentru decontare;

48.	„bancă custode” înseamnă o bancă ce păstrează și protejează activele financiare ale terților;

49.	„condiții de piață extreme, dar plauzibile” înseamnă un set cuprinzător de condiții istorice și ipotetice, incluzând cele mai volatile perioade care au fost suportate de piețele deservite de SIPS;

50.	„plată unilaterală” înseamnă o plată care implică un singur transfer de fonduri într-o singură monedă;

51.	„plată bilaterală” înseamnă o plată care implică două transferuri de fonduri în monede diferite, într-un sistem de decontare prin schimb de valori;

52.	„dată prevăzută pentru decontare” înseamnă data introdusă în SIPS ca dată de decontare de către ințiatorul unui ordin de transfer;

53.

„risc principal” înseamnă riscul ca o contraparte să piardă întreaga valoare implicată într-o tranzacție, de exemplu, fie riscul ca un vânzător al unui activ financiar să livreze activul în mod irevocabil, dar să nu primească plata, fie riscul ca un cumpărător al unui activ financiar să plătească pentru un activ în mod irevocabil, dar să nu îl primească;

54.	„furnizor de servicii și utilități” înseamnă o entitate terță sau intragrup care furnizează un proces, un serviciu, o utilitate, o activitate sau părți ale acestora unui operator SIPS;

55.

„date și informații operative privind amenințările” înseamnă orice informații care au fost agregate, transformate, analizate, interpretate sau îmbogățite pentru a oferi contextul necesar pentru luarea deciziilor în vederea atenuării impactului unui incident cibernetic sau al unei amenințări cibernetice;

56.	„subcontractare” înseamnă transferul de către un furnizor de servicii externalizate către un alt terț sau entitate intragrup a obligației de a efectua funcții, operațiuni și/sau servicii;

57.

„risc de concentrare” înseamnă riscul care decurge dintr-o expunere la furnizori individuali sau multipli de servicii externalizate, care creează un grad de dependență de astfel de furnizori, astfel încât indisponibilitatea, eșecul sau alte deficiențe de funcționare ale unui astfel de furnizor pot afecta în mod negativ SIPS și/sau operatorul SIPS, inclusiv prin periclitarea capacității acestuia de a funcționa și de a-și furniza serviciile și/sau pot pune în pericol stabilitatea financiară a Uniunii în ansamblu.

PARTEA II

CRITERIILE ȘI PROCESUL DE IDENTIFICARE

Articolul 3

Criteriile și decizia de identificare

(1) Un sistem de plăți este identificat drept SIPS dacă:

(a)	este eligibil să fie notificat ca un sistem în conformitate cu Directiva 98/26/CE de către un stat membru a cărui monedă este euro sau operatorul său este stabilit în zona euro, inclusiv prin intermediul unei sucursale, prin care sistemul este operat; și

(b)

pe durata unui an calendaristic sunt îndeplinite cel puțin două din următoarele condiții:

(i)	valoarea medie zilnică totală a plăților exprimate în euro procesate depășește 10 miliarde EUR;

(ii)

plățile totale exprimate în euro procesate reprezintă cel puțin unul din următoarele:

—	15 % din volumul total de plăți exprimate în euro din Uniune;

—	5 % din volumul total de plăți transfrontaliere exprimate în euro din Uniune;

—	o cotă de piață de 75 % din volumul total de plăți exprimate în euro la nivelul unui stat membru a cărui monedă este euro;

(iii)

activitatea sa transfrontalieră (respectiv, participanți stabiliți în altă țară decât cea a operatorului SIPS și/sau legături transfrontaliere cu alte sisteme de plăți) implică cinci sau mai multe țări și generează minimum 33 % din volumul total de plăți exprimate în euro procesate de acel SIPS;

(iv)	este utilizat pentru decontarea obligațiilor stabilite în cadrul altor infrastructuri ale piețelor financiare (IPF).

Un exercițiu de identificare se efectuează pe bază anuală.

(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), Consiliul guvernatorilor, în urma unei analize atente și motivate, poate decide și în temeiul alineatului (3) ca un sistem de plăți să fie identificat drept SIPS în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

în cazul în care o astfel de decizie ar fi adecvată, ținând seama de natura, dimensiunea și complexitatea sistemului de plăți; natura și importanța participanților la acesta; substituibilitatea sistemului de plăți și disponibilitatea unor alternative la acesta; și relația, interdependențele și alte interacțiuni ale sistemului cu sistemul financiar mai larg;

(b)

în cazul în care un sistem de plăți nu îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (1) doar pentru că criteriile prevăzute la alineatul (1) litera (b) sunt aplicabile pe o perioadă mai scurtă de un an calendaristic și este plauzibil ca sistemul de plăți respectiv să continue să îndeplinească criteriile atunci când va fi evaluat în cadrul următoarei reexaminări a verificării.

(3) Consiliul guvernatorilor adoptă o decizie motivată prin care identifică sistemele de plăți care fac obiectul prezentului regulament, operatorii corespunzători ai acestora și autoritățile competente relevante. Lista prevăzută în această decizie se publică pe website-ul BCE și se actualizează după fiecare modificare.

(4) O decizie adoptată în temeiul alineatului (3) rămâne în vigoare până la abrogarea sa. Reexaminările verificării sistemelor de plăți care au fost identificate drept SIPS se efectuează pe bază anuală pentru a se verifica dacă acestea continuă să îndeplinească criteriile pentru a fi identificate drept SIPS. O decizie adoptată în temeiul alineatului (3) se abrogă în cazul în care:

(a)	în cadrul a două reexaminări consecutive a verificării se confirmă că un SIPS nu a îndeplinit criteriile prevăzute la alineatul (1) și/sau la alineatul (2); sau

(b)

în cadrul unei reexaminări a verificării, se confirmă că un SIPS nu a îndeplinit criteriile prevăzute la alineatul (1) și/sau la alineatul (2), iar operatorul SIPS demonstrează, într-un mod considerat satisfăcător de Consiliul guvernatorilor, că este puțin probabil ca acel SIPS să îndeplinească criteriile respective înainte de următoarea reexaminare a verificării.

(5) Operatorul de sistem de plăți are dreptul de a solicita reexaminarea de către Consiliul guvernatorilor a deciziei prin care sistemul de plăți în cauză este identificat drept SIPS în termen de 30 de zile de la primirea deciziei respective. Solicitarea include toate informațiile justificative și este adresată în scris Consiliului guvernatorilor. Decizia motivată a Consiliului guvernatorilor ca răspuns la o astfel de solicitare se notifică în scris operatorului de sistem de plăți. Notificarea scrisă îl informează pe operatorul în cauză cu privire la dreptul său de exercitare a căilor de atac în conformitate cu tratatul. În cazul în care Consiliul guvernatorilor nu a luat nicio decizie în termen de două luni de la solicitare, se consideră că reexaminarea a fost respinsă.

Articolul 4

Notificarea în scris a începerii procesului de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS

BCE notifică operatorului unui sistem de plăți intenția sa de a iniția o procedură în temeiul articolului 3 în vederea identificării respectivului sistem de plăți drept SIPS. Notificarea scrisă menționează toate faptele materiale și temeiul juridic referitoare la o posibilă identificare a sistemului de plăți în cauză drept SIPS.

Articolul 5

Dreptul de acces la documentație în cursul procesului de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS

După primirea notificării scrise menționate la articolul 4, operatorul unui sistem de plăți are dreptul de a accesa fișierele, documentele sau alte materiale ale BCE care servesc drept bază pentru identificarea respectivului sistem de plăți drept SIPS. Acest drept nu acoperă informațiile considerate confidențiale în raport cu BCE, cu o bancă centrală națională sau cu alte părți terțe, inclusiv cu alte instituții sau organisme ale Uniunii.

Articolul 6

Dreptul de a fi audiat în cursul procesului de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS

(1) În notificarea scrisă trimisă de BCE în conformitate cu articolul 4, operatorului sistemului de plăți i se acordă un termen fix în care poate exprima în scris orice obiecții, opinii și observații cu privire la faptele și temeiul juridic prezentate în notificarea scrisă. Acest termen nu poate fi mai scurt de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării scrise de către operatorul sistemului de plăți.

(2) BCE poate acorda operatorului sistemului de plăți, la cererea acestuia, posibilitatea de a-și exprima verbal punctul de vedere în cadrul unei ședințe. Procesul-verbal al ședinței este pregătit și semnat de toate părțile. Câte o copie a procesului-verbal se pune la dispoziția tuturor părților.

(3) Fără a aduce atingere alineatului (2), BCE poate emite o decizie prin care un sistem de plăți este identificat drept SIPS fără a oferi operatorului sistemului de plăți posibilitatea de a-și exprima opiniile, obiecțiile sau observațiile cu privire la faptele și temeiul juridic prezentate în notificarea scrisă trimisă de BCE, cu condiția ca acest lucru să fie considerat necesar pentru a preveni producerea de prejudicii semnificative sistemului financiar.

Articolul 7

Motivarea deciziei prin care un sistem de plăți este identificat drept SIPS

(1) Decizia BCE prin care un sistem de plăți este identificat drept SIPS este însoțită de o expunere a motivelor care au condus la decizia respectivă. Motivarea conține faptele materiale și temeiul juridic pe care se întemeiază decizia BCE.

(2) Sub rezerva articolului 6 alineatul (3), BCE își întemeiază decizia menționată la alineatul (1) din prezentul articol numai pe faptele și temeiul juridic cu privire la care operatorul sistemului de plăți a fost în măsură să prezinte observații.

PARTEA III

CERINȚE IMPUSE OPERATORILOR SIPS

Articolul 8

Siguranță juridică

(1) Operatorul SIPS evaluează măsura în care legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante asigură un grad ridicat de certitudine și sprijină fiecare aspect semnificativ al activităților SIPS operat de acesta.

(2) Operatorul SIPS stabilește normele și procedurile SIPS și încheie contracte care sunt clare și în conformitate cu legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante.

(3) Operatorul SIPS este capabil să comunice autorității competente, participanților și, dacă este cazul, clienților participanților, într-un mod clar și ușor de înțeles, legislația, normele, procedurile și contractele aplicabile pentru funcționarea unui SIPS.

(4) Operatorul SIPS ia măsurile necesare pentru a se asigura că normele, procedurile și contractele sale produc efecte juridice în toate sistemele juridice relevante, iar acțiunile pe care le ia în baza acestor norme, proceduri și contracte nu vor fi anulate, revocate sau suspendate.

(5) Operatorul SIPS care își desfășoară activitatea în mai multe sisteme juridice identifică și diminuează riscurile care decurg din orice potențial conflict de legi.

(6) Operatorul SIPS depune toate diligențele necesare pentru a asigura desemnarea SIPS în temeiul Directivei 98/26/CE.

Articolul 9

Administrare

(1) Operatorul SIPS are obiective documentate care acordă prioritate ridicată siguranței și eficienței SIPS. Obiectivele susțin în mod explicit stabilitatea financiară și alte considerente relevante de interes public, în special piețele financiare eficiente și deschise.

(2) Operatorul SIPS deține mecanisme de administrare documentate și efective, care stabilesc ierarhii clare și directe de responsabilitate și răspundere. Aceste mecanisme sunt puse la dispoziția autorității competente, a deținătorilor și a participanților. Operatorul SIPS pune la dispoziția publicului versiuni prescurtate ale acestora.

(3) Rolurile și responsabilitățile Consiliului sunt clar definite. Rolurile și responsabilitățile Consiliului includ toate elementele următoare:

(a)	stabilirea unor scopuri și obiective strategice clare pentru SIPS;

(b)	stabilirea unor proceduri documentate pentru funcționarea SIPS, inclusiv proceduri pentru identificarea, abordarea și gestionarea conflictelor de interese ale membrilor acestuia;

(c)	cu excepția SIPS din Eurosistem, asigurarea eficacității selectării, monitorizării și, dacă este cazul, a îndepărtării din funcție a membrilor conducerii;

(d)	cu excepția SIPS din Eurosistem, stabilirea unor politici de compensare corespunzătoare, în conformitate cu cele mai bune practici și bazate pe realizările pe termen lung.

(4) Cu excepția SIPS din Eurosistem, Consiliul își analizează cel puțin anual atât performanța de ansamblu, cât și performanța individuală a membrilor săi.

(5) Componența Consiliului asigură integritatea și, cu excepția unui SIPS din Eurosistem, un mix adecvat de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în privința SIPS, cât și a pieței financiare în general, permițând Consiliului să-și îndeplinească rolurile și responsabilitățile. Componența ia în considerare, de asemenea, alocarea competențelor în conformitate cu legislația națională. Cu excepția SIPS din Eurosistem și în măsura permisă de legislația națională, Consiliul include membri neexecutivi, inclusiv cel puțin un director independent.

(6) Consiliul stabilește și monitorizează un cadru documentat de gestionare a riscurilor, care:

(a)	include politica de toleranță la risc și de apetit pentru risc a operatorului SIPS;

(b)	atribuie responsabilități și răspundere pentru deciziile privind riscul;

(c)	prevede procesul decizional în cursul situațiilor de criză și de urgență;

(d)	prevede funcțiile de control intern.

Consiliul instituie un comitet de risc care să îl asiste în îndeplinirea responsabilităților sale legate de riscuri. Comitetul de risc oferă consultanță Consiliului cu privire la gestionarea riscurilor de către SIPS.

Consiliul se asigură că există trei linii de apărare clare și eficace (operațiuni, gestionarea riscurilor și audit intern), care sunt separate una de cealaltă și care beneficiază de suficientă autoritate, independență, resurse și acces la Consiliu.

(7) Aprobarea Consiliului este necesară pentru deciziile care au un impact semnificativ asupra profilului de risc al SIPS și pentru documentele cheie privind riscul care reglementează operațiunile SIPS. Ca atribuție de bază, Consiliul aprobă și reexaminează anual cadrul pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor menționat la articolul 10 alineatul (1), planul de redresare și lichidare ordonată și planul privind capitalul menționate la articolul 10 alineatul (4) și, respectiv, la articolul 18 alineatul (6), cadrele privind riscul de credit și riscul de lichiditate menționate la articolul 11 alineatul (1) și, respectiv, articolul 13 alineatul (1), cadrul privind colateralul care este aplicabil gestionării riscurilor prevăzut la articolul 12, strategia de investiții a SIPS menționată la articolul 19 alineatul (4), cadrul privind riscul operațional și planul aferent de continuitate a activității menționate la articolul 20 alineatul (1) și, respectiv, la articolul 20 alineatul (6), strategia și cadrul privind reziliența cibernetică menționate la articolul 21 alineatul (1) și mecanismul de externalizare menționat la articolul 22 alineatul (4).

(8) Consiliul se asigură că deciziile majore care afectează structura tehnică și funcțională a SIPS, regulile și strategia de ansamblu, în special în ceea ce privește alegerea unui mecanism de compensare și decontare, structura de operare, gama de produse compensate sau decontate și utilizarea tehnologiei și procedurilor, reflectă în mod corespunzător interesele legitime ale părților interesate relevante ale SIPS. Părțile interesate relevante și, după caz, publicul, sunt consultați într-un interval de timp rezonabil înainte de aceste decizii.

(9) Rolul și responsabilitățile conducerii și, după caz, ale conducerii sucursalei, precum și liniile de raportare din cadrul conducerii și, după caz, al conducerii sucursalei, precum și liniile de raportare dintre conducere și Consiliu și, după caz, dintre conducerea sucursalei și consiliul de administrație al entității juridice a cărei parte dependentă juridic este sucursala sunt clar definite. Componența conducerii și, după caz, componența conducerii sucursalei, asigură integritatea personală și un mix adecvat de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în ceea ce privește SIPS, cât și piața financiară în general, permițând conducerii să își îndeplinească responsabilitățile pentru funcționarea operatorului SIPS și gestionarea riscurilorde către acesta.

(10) Conducerea, sub îndrumarea Consiliului, și, după caz, conducerea sucursalei, sub îndrumarea consiliului de administrație și a conducerii entității juridice a cărei parte dependentă juridic este sucursala, sunt responsabile de asigurarea tuturor elementelor următoare:

(a)	consecvența activităților operatorului SIPS cu obiectivele, strategia și toleranța la risc ale acestuia;

(b)	controalele interne și procedurile aferente sunt stabilite, executate și monitorizate în mod corespunzător pentru a promova obiectivele operatorului SIPS;

(c)	evaluarea și testarea periodică a controalelor interne și a procedurilor aferente de către echipe de gestionare a riscului și de audit intern bine pregătite și cu personal suficient;

(d)	implicarea lor activă în procesul de control al riscurilor;

(e)	alocarea de resurse suficiente pentru cadrul de gestionare a riscurilor al SIPS.

(11) În cazul în care o sucursală este identificată drept operator SIPS:

(a)	exercitarea atribuțiilor necesare pentru asigurarea respectării prezentului regulament este delegată în mod corespunzător conducerii sucursalei; și

(b)	toți directorii generali care constituie conducerea sucursalei sunt și membri ai conducerii entității juridice a cărei parte dependentă juridic este sucursala.

În sensul literei (b), „membrii conducerii” înseamnă într-un sistem unitar de conducere, membrii Consiliului care sunt implicați în administrarea zilnică a entității juridice și orice alți angajați cu atribuții executive desemnați de Consiliu care sunt implicați în administrarea zilnică a entității juridice sau, într-un sistem dualist de conducere, membrii consiliului de conducere și orice alți angajați cu atribuții executive desemnați de Consiliu sau de consiliul de conducere care sunt implicați în administrarea zilnică a entității juridice.

(12) Atunci când asigură conformitatea cu cerințele privind integritatea prevăzute la alineatele (5) și (9), operatorul SIPS verifică dacă membri Consiliului și ai conducerii și, după caz, al conducerii sucursalei, unui operator SIPS au cazier în ceea ce privește condamnări sau sancțiuni pentru încălcări ale dreptului comercial aplicabil, al legislației în materie de insolvență, al legislației privind serviciile financiare și combaterea spălării banilor și/sau a finanțării terorismului, pentru încălcarea răspunderii profesionale și pentru fraudă.

Articolul 10

Cadru pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor

(1) Operatorul SIPS stabilește și menține un cadru solid de gestionare a riscurilor, pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona în mod cuprinzător gama de riscuri care apar în SIPS sau sunt suportate de către acesta. Operatorul SIPS revizuiește cel puțin anual cadrul de gestionare a riscurilor. Cadrul de gestionare a riscurilor:

(a)	include politica de toleranță la risc a operatorului SIPS și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor;

(b)	atribuie responsabilități și răspunderea pentru deciziile privind riscul;

(c)

stabilește procesul decizional în situații de urgență legate de un SIPS, inclusiv evoluțiile de pe piețele financiare care pot avea un efect advers asupra lichidității pieței și asupra stabilității sistemului financiar în orice stat membru a cărui monedă este euro în care este stabilit operatorul SIPS sau unul dintre participanți.

(2) Operatorul SIPS oferă stimulente participanților și, dacă este cazul, clienților acestora, pentru a gestiona și limita riscurile pe care le induc SIPS și pe care le suportă din partea acestuia. În ceea ce privește participanții, aceste stimulente includ un regim de sancțiuni pecuniare eficace, proporționale și descurajante, acorduri de împărțire a pierderilor sau ambele.

(3) Operatorul SIPS revizuiește, cel puțin anual, riscurile semnificative pe care SIPS le suportă din partea altor entități și cele pe care le induc altor entități, inclusiv, printre altele, IPF, bănci de decontare, furnizori de lichiditate și prestatori de servicii, ca urmare a interdependențelor. Operatorul SIPS elaborează instrumente de gestionare a riscurilor care sunt robuste și proporționale cu nivelul identificat de risc.

(4) Operatorul SIPS definește funcțiile, operațiunile și serviciile de importanță critică ale SIPS. Totodată, acesta identifică scenarii specifice care-l pot împiedica să poată furniza aceste operațiuni și servicii de importanță critică drept preocupări permanente și evaluează eficacitatea tuturor opțiunilor de redresare și, cu excepția SIPS din Eurosistem, lichidare ordonată. Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual operațiunile și serviciile de importanță critică ale SIPS. În baza acestei evaluări, operatorul SIPS pregătește un plan viabil de redresare a SIPS și, cu excepția SIPS din Eurosistem, pentru o lichidare ordonată. Planul de redresare și lichidare ordonată cuprinde, printre altele, un rezumat cuprinzător al principalelor strategii de redresare și lichidare ordonată, o reiterare a operațiunilor și serviciilor de importanță critică ale SIPS, precum și o descriere a măsurilor necesare pentru a pune în aplicare strategiile cheie. Dacă este cazul, operatorul SIPS transmite autorităților relevante informațiile necesare în vederea planificării rezoluției.

Articolul 11

Riscul de credit

(1) Operatorul SIPS stabilește un cadru robust de măsurare, monitorizare și gestionare a expunerilor sale la riscul de credit față de participanții la acel SIPS și a expunerilor la riscul de credit între participanți, care decurg din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS.

(2) Operatorul SIPS identifică toate sursele de risc de credit. Măsurarea și monitorizarea expunerilor la riscul de credit au loc pe întreaga durată a zilei, utilizând informații actualizate și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor.

(3) În cazul unui sistem DNS, operatorul SIPS se asigură că:

(a)	obligațiile financiare sunt stabilite cel târziu în momentul în care un ordin de transfer este inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă accesibile fiecărui participant; și

(b)	sunt deținute suficiente resurse pentru a acoperi expunerile rezultate la riscul de credit în conformitate cu alineatele (4) și (5) cel târziu în momentul menționat la litera (a).

(4) Un operator SIPS, inclusiv cel care operează un sistem DNS cu garantarea decontării, care în cursul operațiunilor SIPS se confruntă cu expuneri la riscul de credit față de participanții la acel SIPS, își acoperă expunerea la riscul de credit față de fiecare participant utilizând colateral, fonduri de garantare, capital propriu (după deducerea sumei dedicate acoperirii riscului general de afaceri) sau alte resurse financiare echivalente.

(5) Operatorul SIPS, inclusiv cel care operează un sistem DNS fără garantarea decontării, dar în care participanții la SIPS se confruntă cu expuneri la riscul de credit care rezultă din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS, dispune de norme sau acorduri contractuale cu acești participanți. Normele sau acordurile contractuale asigură că participanții la SIPS furnizează suficiente resurse, astfel cum se menționează la alineatul (4), pentru a acoperi expunerile la riscul de credit care rezultă din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS în raport cu cei doi participanți care, împreună cu societățile afiliate ale acestora, au cea mai mare expunere agregată la riscul de credit.

(6) Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri pentru gestionarea pierderilor care rezultă direct din neîndeplinirea obligațiilor față de SIPS de către unul sau mai mulți participanți. Aceste reguli și proceduri abordează alocarea pierderilor potențial neacoperite, inclusiv rambursarea oricăror fonduri pe care un operator SIPS le poate împrumuta de la furnizorii de lichiditate. Acestea includ regulile și procedurile operatorului SIPS privind reconstituirea, la nivelul prevăzut la alineatele (4) și (5), a oricăror resurse financiare utilizate de SIPS în cursul unui eveniment de criză.

Articolul 12

Colateral

(1) Operatorul SIPS acceptă numai următoarele active drept colateral:

(a)	fonduri; și

(b)

active cu riscuri scăzute de credit, de lichiditate și piață, respectiv active pentru care operatorul SIPS poate demonstra autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, că îndeplinesc toate condițiile următoare:

(i)	au fost emise de un emitent cu risc scăzut de credit;

(ii)	sunt liber transferabile fără a fi afectate de nicio constrângere juridică sau creanțe ale terților;

(iii)

sunt exprimate într-o monedă al cărei risc este gestionat de operatorul SIPS;

(iv)	fac obiectul publicării regulate de date fiabile privind prețurile lor;

(v)	nu fac altfel obiectul unor riscuri semnificative de corelare nefavorabilă;

(vi)

nu sunt emise de participantul care furnizează colateralul sau de o entitate care face parte din același grup ca respectivul participant, cu excepția cazului unei obligațiuni garantate și numai atunci când activele din fondul de acoperire sunt separate în mod corespunzător într-un cadru juridic robust și îndeplinesc cerințele prevăzute la punctele (i)-(v).

La îndeplinirea evaluării interne de la punctele (i)-(vi), operatorul SIPS definește, documentează și aplică o metodologie obiectivă.

(2) Operatorul SIPS stabilește și pune în aplicare politici și proceduri de monitorizare a calității creditului, a lichidității pieței și a volatilității prețurilor pentru fiecare activ acceptat drept colateral. Operatorul SIPS monitorizează periodic, cel puțin anual, caracterul adecvat al politicilor și procedurilor sale de evaluare. De asemenea, această reexaminare este realizată de fiecare dată când are loc o schimbare semnificativă ce afectează expunerea la risc a SIPS. Operatorul SIPS evaluează colateralul la prețul pieței cel puțin zilnic.

(3) Operatorul SIPS stabilește marje de ajustare a valorii stabile și conservatoare, le testează cel puțin anual și ține seama de condițiile de piață tensionate. Procedurile de ajustare a valorii sunt validate cel puțin anual de alt personal decât cel care a creat și aplicat procedurile de ajustare a valorii.

(4) Operatorul SIPS ia măsuri pentru a evita concentrarea deținerilor de anumite active, atunci când acest lucru ar limita semnificativ capacitatea de a lichida rapid aceste active fără efecte adverse semnificative asupra prețului.

(5) Operatorul SIPS care acceptă colateral transfrontalier identifică și diminuează riscurile asociate utilizării acestuia și se asigură că respectivul colateral transfrontalier poate fi utilizat în timp util.

(6) Operatorul SIPS utilizează un sistem eficace și flexibil din punct de vedere operațional de gestionare a colateralului.

(7) Alineatul (1) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

Articolul 13

Riscul de lichiditate

(1) Operatorul SIPS stabilește un cadru cuprinzător de gestionare a riscurilor de lichiditate generate de participanții la SIPS, băncile de decontare, agenții nostro, băncile custode, furnizorii de lichiditate și alte entități relevante. Acesta le furnizează participanților instrumente adecvate pentru a-și administra eficient lichiditatea și monitorizează și facilitează fluxul normal de lichiditate în sistem.

(2) Operatorul SIPS stabilește instrumente operaționale și analitice care îi permit să identifice, să măsoare și să monitorizeze fluxurile de decontare și finanțare, inclusiv utilizarea de lichiditate pe parcursul zilei, în mod permanent și în timp util.

(3) Operatorul SIPS care operează un sistem DNS se asigură că:

(a)	obligațiile financiare sunt stabilite cel târziu în momentul în care un ordin de transfer este inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă accesibile fiecărui participant; și

(b)	sunt deținute suficiente resurse lichide în conformitate cu alineatele (4)-(7) cel târziu în momentul menționat la litera (a).

(4) Operatorul SIPS deține sau se asigură că participanții dețin în mod permanent suficiente resurse lichide din momentul stabilirii obligațiilor financiare, în toate monedele în care operează, pentru a efectua decontarea în aceeași zi a obligațiilor financiare într-o gamă largă de potențiale scenarii de criză. Dacă este cazul, aici va fi inclusă decontarea pe parcursul zilei sau pe durata mai multor zile. Scenariile de criză includ:

(a)	o neîndeplinire a obligațiilor, în condiții de piață extreme, dar plauzibile, de către participantul care, împreună cu societățile afiliate ale acestuia, are cea mai mare obligație financiară agregată; și

(b)	alte scenarii în conformitate cu alineatul (12).

(5) Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suficiente, în conformitate cu alineatul (4), pentru efectuarea unei decontări în timp util a obligațiilor financiare în cazul unei neîndepliniri a obligațiilor de către participantul care, împreună cu societățile afiliate ale acestuia, are cea mai mare obligație financiară agregată, astfel cum este prevăzut la alineatul (4) litera (a), în oricare din modalitățile următoare:

(a)	cu fonduri la Eurosistem; sau

(b)

cu colateral eligibil, astfel cum îl definește cadrul Eurosistemului privind colateralul stabilit în Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene (BCE/2014/60) (12) și Orientarea BCE/2014/31 a Băncii Centrale Europene (13), cu condiția ca operatorul SIPS să poată demonstra că un astfel de colateral este imediat disponibil și convertibil în fonduri în aceeași zi, utilizând acorduri de finanțare prestabilite și foarte sigure, chiar în condiții de piață tensionate.

(6) Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suplimentare, în conformitate cu alineatul (4) litera (b), în modalitățile menționate la alineatul (5) sau la o bancă comercială solvabilă, într-unul sau mai multe din următoarele instrumente:

(a)	linii de credit angajate;

(b)	swapuri valutare angajate;

(c)	contracte de report angajate;

(d)	active care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 12 alineatul (1), care sunt deținute de un custode;

(e)	investiții.

(7) Toate aceste instrumente trebuie să permită punerea la dispoziție a fondurilor într-un interval de timp care face posibilă decontarea în aceeași zi. În special, operatorul SIPS trebuie să poată demonstra că instrumentele, altele decât fondurile, sunt imediat disponibile și convertibile în fonduri în aceeași zi, utilizând acorduri de finanțare prestabilite și foarte sigure, chiar în condiții de piață tensionate.

Operatorul SIPS este pregătit să demonstreze autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, faptul că banca comercială este solvabilă.

Operatorul SIPS care decontează plăți bilaterale sau plăți unilaterale în alte monede decât euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suficiente, în conformitate cu alineatul (4), în modalitățile menționate la alineatul (6).

(8) Atunci când operatorul SIPS suplimentează resursele prevăzute la alineatul (4) cu alte active, acestea sunt de natură a fi tranzacționabile sau acceptabile drept colateral (pentru, de exemplu, linii de credit, swapuri sau contracte de report) ad-hoc în urma unei neîndepliniri a obligațiilor, chiar dacă acest lucru nu poate fi stabilit în prealabil sau garantat în condiții de piață extreme, dar plauzibile. Atunci când un participant suplimentează resursele prevăzute la alineatul (4) cu alte active, operatorul SIPS se asigură că aceste alte active îndeplinesc cerințele prevăzute în prima teză a prezentului alineat. Se prezumă că activele sunt de natură a fi tranzacționabile sau acceptabile drept colateral în cazul în care operatorul SIPS a ținut seama de regulile și practicile băncii centrale relevante privind eligibilitatea colateralului.

(9) Operatorul SIPS nu prezumă că va fi disponibil credit de urgență din partea băncii centrale.

(10) Operatorul SIPS depune diligența necesară pentru a verifica dacă fiecare furnizor al resurselor lichide ale SIPS menționate la alineatul (4) are:

(a)	informații suficiente și la zi pentru a înțelege și gestiona riscurile de lichiditate asociate furnizării de fonduri sau active; și

(b)	capacitatea de a furniza fonduri sau active, după caz.

Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual conformitatea sa cu obligația de a depune diligența necesară. Numai entitățile cu acces la credit de la banca centrală de emisiune sunt acceptate ca furnizori de lichiditate. Operatorul SIPS testează periodic procedurile SIPS de accesare a resurselor sale lichide.

(11) Operatorul SIPS cu acces la conturile, serviciile de plată sau serviciile aferente instrumentelor financiare ale băncilor centrale utilizează aceste servicii, acolo unde este practicabil.

(12) Operatorul SIPS, prin simulări riguroase de testare la stres, determină nivelul și testează în mod periodic dacă dispune de resurse lichide suficiente pentru a îndeplini cerințele de la alineatele (4) și (5). La efectuarea simulărilor de testare la stres, operatorul SIPS ia în considerare o gamă largă de scenarii relevante, inclusiv una sau mai multe situații de neîndeplinire a obligațiilor de către participanți în aceeași zi și în două sau mai multe zile ulterioare.

Atunci când sunt avute în vedere astfel de scenarii, sunt luate în considerare organizarea și funcționarea SIPS și sunt examinate toate entitățile care ar putea genera riscuri de lichiditate semnificative la adresa SIPS, inclusiv bănci de decontare, agenți nostro, bănci custode, furnizori de lichiditate, precum și IPF conectate. După caz, scenariile acoperă o perioadă de mai multe zile.

(13) Operatorul SIPS documentează motivele deținerii fondurilor și a altor active păstrate de acesta sau de participanți și are mecanisme corespunzătoare de administrare în acest sens. Acesta stabilește proceduri clare pentru raportarea rezultatelor testărilor la stres către Consiliu și utilizează rezultatele pentru a evalua adecvarea cadrului său de gestionare a riscurilor de lichiditate și pentru a efectua ajustări ale acestuia.

(14) Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri clare care permit SIPS să efectueze decontarea în aceeași zi și, dacă este cazul, decontarea în timp util pe parcursul aceleiași zile și pe durata mai multor zile a obligațiilor financiare în urma neîndeplinirii obligațiilor de către unula sau mai mulți participanți. Aceste reguli și proceduri:

(a)	abordează deficite de lichiditate neprevăzute și potențial neacoperite;

(b)	urmăresc să evite anularea, revocarea sau întârzierea decontării în aceeași zi a obligațiilor financiare;

(c)	indică modul de reconstituire a fondurilor și a altor active utilizate de SIPS în cursul unui eveniment de criză, la nivelul prevăzut la alineatele (4)-(6).

Articolul 14

Decontare finală

Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri care permit efectuarea decontării finale cel mai târziu la sfârșitul datei prevăzute pentru decontare.

Articolul 15

Decontări de fonduri

(1) Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro se asigură că decontarea finală se efectuează în banii băncii centrale. Operatorul SIPS care decontează plăți pentru alte SIPS depune eforturi pentru a permite acestora să efectueze decontări chiar în situații de urgență.

(2) Operatorul SIPS care decontează plăți bilaterale sau plăți unilaterale în alte monede decât euro se asigură că decontarea finală se efectuează în banii băncii centrale, dacă acest lucru este practic și disponibil.

(3) În cazul în care nu sunt utilizați banii băncii centrale, operatorul SIPS se asigură că decontările de fonduri au loc prin utilizarea unui activ de decontare cu risc de credit și de lichiditate redus sau care nu presupune risc de credit sau de lichiditate.

(4) În cazul în care o decontare se efectuează în banii băncii comerciale, operatorul SIPS monitorizează, gestionează și limitează riscurile de credit și de lichiditate care provin de la băncile comerciale de decontare. În special, operatorul SIPS stabilește criterii stricte pentru băncile sale de decontare și monitorizează respectarea lor, criteriile luând în considerare, printre altele, reglementarea și supravegherea acestora, solvabilitatea, capitalizarea, accesul la lichiditate și siguranța operațională. De asemenea, operatorul SIPS monitorizează și gestionează concentrarea expunerilor la riscul de credit și de lichiditate față de băncile comerciale de decontare ale SIPS.

(5) În cazul în care un operator SIPS efectuează decontări în bani în propriile registre, acesta își minimizează și controlează strict riscurile de credit și de lichiditate.

(6) În cazul în care o decontare se efectuează în banii băncii comerciale, acordurile juridice ale unui operator SIPS cu orice bănci comerciale de decontare precizează în mod clar:

(a)	când se anticipează transferuri în conturile băncilor de decontare individuale;

(b)	că transferurile sunt definitive atunci când sunt efectuate;

(c)	că fondurile primite sunt transferabile imediat ce este posibil, cel târziu până la sfârșitul zilei.

Articolul 16

Plată-contra-plată

Un operator SIPS care utilizează un mecanism plată-contra-plată elimină riscul principal prin asigurarea decontării finale a unei obligații dacă și numai dacă are loc și decontarea finală a obligației conexe. Această regulă este urmată indiferent dacă decontarea are loc pe bază brută sau netă și indiferent de momentul în care decontarea devine definitivă.

Articolul 17

Reguli și proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor de către un participant

(1) Operatorul SIPS prevede în regulile și procedurile SIPS o definiție a situației de neîndeplinire a obligațiilor de către un participant care include, cel puțin, neîndeplinirea de către un participant a obligațiilor sale financiare la scadență ca urmare, printre altele, a unor cauze operaționale, încălcări ale acordurilor sau deschiderii procedurilor de insolvență împotriva unui asemenea participant. Operatorul SIPS distinge între situații automate și discreționare de neîndeplinire a obligațiilor. În cazul situației discreționare de neîndeplinire a obligațiilor, operatorul SIPS precizează entitatea care exercită această putere discreționară. Acesta reexaminează respectiva definiție cel puțin anual.

(2) Operatorul SIPS are stabilite reguli și proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor care îi permit să continue să își îndeplinească obligațiile în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către un participant, aceste reguli și proceduri vizând reconstituirea resurselor în urma unei neîndepliniri a obligațiilor. Regulile și procedurile definesc cel puțin următoarele aspecte:

(a)	măsurile pe care le poate lua operatorul SIPS în caz de neîndeplinire a obligațiilor;

(b)	dacă aceste măsuri se iau automat sau în mod discreționar și mijloacele prin care este exercitată această putere discreționară;

(c)	modificări potențiale ale practicilor normale de decontare ale unui operator SIPS, pentru asigurarea unei decontări în timp util;

(d)	gestionarea plăților în diferite etape de procesare;

(e)	secvențialitatea probabilă a acțiunilor;

(f)	rolurile, obligațiile și responsabilitățile părților relevante, inclusiv ale participanților care nu sunt într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor;

(g)	alte mecanisme care trebuie activate pentru a limita impactul unei neîndepliniri a obligațiilor.

(3) Operatorul SIPS este pregătit să-și pună în aplicare regulile și procedurile privind neîndeplinirea obligațiilor, inclusiv orice proceduri discreționare adecvate prevăzute în regulile sale. Operatorul SIPS se asigură, printre altele, că: (a) are capacitatea operațională, inclusiv suficient personal bine pregătit, pentru a pune în aplicare în timp util procedurile descrise la alineatul (2); și (b) regulile și procedurile SIPS abordează nevoile de documentare, informare și comunicare și, atunci când sunt implicate mai multe IPF sau autorități, de coordonare.

(4) Operatorul SIPS face publice aspectele cheie ale regulilor și procedurilor descrise la alineatul (2), incluzând cel puțin următoarele aspecte:

(a)	circumstanțele în care se iau măsuri;

(b)	cine ia respectivele măsuri;

(c)	sfera măsurilor care urmează a fi luate;

(d)	mecanismele care vizează obligațiile unui operator SIPS față de participanții care nu sunt într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor.

(5) Operatorul SIPS testează și reexaminează regulile și procedurile SIPS descrise la alineatul (2) cel puțin anual sau după orice schimbări semnificative ale SIPS care afectează aceste reguli și proceduri. Operatorul SIPS implică în aceste testări și reexaminări participanții la SIPS și părțile interesate relevante.

Articolul 18

Riscul general de afaceri

(1) Operatorul SIPS stabilește sisteme robuste de gestionare și control pentru a identifica, monitoriza și gestiona riscurile generale de afaceri, inclusiv pierderile care rezultă din executarea defectuoasă a strategiei de afaceri, fluxuri negative de fonduri sau cheltuieli de exploatare neașteptate sau excesiv de mari.

(2) Operatorul SIPS dispune de un plan viabil de redresare și, cu excepția SIPS din Eurosistem, lichidare ordonată, astfel cum prevede articolul 10 alineatul (4).

(3) Operatorul SIPS determină, pe baza profilului său de risc general de afaceri și a intervalului de timp necesar pentru a realiza o redresare și/sau o lichidare ordonată a operațiunilor și serviciilor sale de importanță critică, valoarea activelor necesare pentru punerea în aplicare a planului prevăzut la alineatul (2). Această valoare nu este mai mică decât cea reprezentată de cheltuielile de exploatare curente pentru cel puțin șase luni.

(4) Pentru a acoperi valoarea prevăzută la alineatul (3), operatorul SIPS deține active nete lichide finanțate prin capital propriu, de exemplu, acțiuni ordinare, rezerve publicate sau alte rezultate reportate, astfel încât să poată asigura continuitatea operațiunilor și a serviciilor. Aceste active se adaugă resurselor deținute pentru a acoperi neîndeplinirea obligațiilor participanților sau alte riscuri vizate la articolele 11 și 13. Capitalul propriu deținut în baza unor standarde internaționale de capital în funcție de gradul de risc poate fi inclus pentru a evita duplicarea cerințelor de capital.

(5) Activele menționate la alineatul (4) deținute pentru acoperirea riscului general de afaceri au o lichiditate și o calitate suficient de ridicate pentru a fi disponibile în timp util și sunt separate de activele operatorului SIPS utilizate pentru operațiunile zilnice. Operatorul SIPS este capabil să execute activele deținute pentru acoperirea riscului general de afaceri fără efecte adverse sau cu efecte adverse mici asupra prețurilor, astfel încât să poată asigura continuitatea operațiunilor și a serviciilor dacă înregistrează pierderi comerciale generale.

(6) Operatorul SIPS stabilește un plan viabil privind capitalul pentru atragerea de capital suplimentar, în cazul în care capitalul propriu al acestuia se apropie de suma prevăzută la alineatul (3) sau scade sub nivelul acesteia.

(7) Alineatele (3)-(6) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

Articolul 19

Riscuri de custodie și de investiție

(1) Operatorul SIPS păstrează activele proprii și ale participanților la entități supravegheate și reglementate (denumite în continuare „custozi”) care au practici contabile, proceduri de păstrare în siguranță și controale interne care protejează pe deplin aceste active împotriva riscului de pierdere în cazul insolvenței, neglijenței, fraudei, administrării defectuoase sau ținerii necorespunzătoare a evidenței ale unui custode sau subcustode.

(2) Operatorul SIPS are acces în timp util la activele sale și la activele furnizate de către participanți.

(3) Operatorul SIPS evaluează și înțelege expunerile proprii față de băncile custode ale acestuia, ținând seama de întreaga sferă a relațiilor sale cu fiecare dintre acestea.

(4) Operatorul SIPS își stabilește strategia de investiții, care este în conformitate cu strategia generală a acestuia de gestionare a riscului, și o comunică în întregime participanților. Acesta reexaminează strategia de investiții cel puțin anual.

(5) Investițiile unui operator SIPS în cadrul strategiei sale de investiții sunt garantate de debitori cu solvabilitate ridicată sau sunt creanțe asupra unor asemenea debitori. Operatorul SIPS definește criteriile pentru debitorii cu solvabilitate ridicată. Investițiile sunt în instrumente cu riscuri minime de credit, de piață și de lichiditate.

(6) Alineatele (3)-(5) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

Articolul 20

Risc operațional

(1) Operatorul SIPS stabilește un cadru robust cu sisteme, politici, proceduri și controale adecvate pentru a identifica, monitoriza și gestiona riscul operațional.

(2) Operatorul SIPS reexaminează, auditează și testează, periodic și după modificări semnificative, sistemele, politicile operaționale, procedurile și controalele.

(3) Operatorul SIPS stabilește obiectivele privind nivelurile de servicii și fiabilitatea operațională, precum și politicile destinate să atingă aceste obiective. Acesta reexaminează obiectivele și politicile cel puțin anual.

(4) Operatorul SIPS se asigură că un SIPS are permanent posibilitatea de a ajusta capacitatea de procesare pentru a face față creșterilor volumelor de plăți care apar din cauza evenimentelor de criză și că își poate atinge obiectivele privind nivelurile de servicii.

(5) Operatorul SIPS stabilește politici cuprinzătoare de securitate fizică,de securitate a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), procese și politici de sistem, precum și sisteme reziliente de informații, care să identifice, să evalueze și să gestioneze în mod adecvat toate potențialele vulnerabilități, amenințări, incidente și riscuri într-un mediu TIC. Acesta reexaminează politicile cel puțin anual.

(6) Operatorul SIPS stabilește un plan de continuitate a activității care abordează evenimente care determină un risc semnificativ de perturbare a operațiunilor SIPS. Planul include utilizarea unui sediu secundar și este proiectat să asigure reluarea operațiunilor sistemelor informatice de importanță critică în termen de două ore de la producerea acestor evenimente. Planul este conceput astfel încât SIPS este întotdeauna capabil să deconteze toate plățile scadente până la sfârșitul zilei lucrătoare în care are loc perturbarea. Operatorul SIPS testează și reexaminează planul cel puțin anual.

(7) Operatorul SIPS identifică participanții de importanță critică în special pe baza volumelor și valorilor plăților și a impactului potențial al acestora asupra altor participanți și asupra SIPS în ansamblu, în cazul unei probleme operaționale semnificative cu care s-ar confrunta acești participanți.

(8) Operatorul SIPS identifică, monitorizează și gestionează riscurile pe care participanții de importanță critică, alte IPF, precum și furnizorii de servicii și utilități le-ar putea genera pentru operațiunile SIPS.

(9) În sensul prezentului articol, trimiterile la „risc” includ riscurile specificate la articolele 21 și 22.

Articolul 21

Riscul cibernetic

(1) Operatorul SIPS instituie un cadru cuprinzător privind reziliența cibernetică cu măsuri de administrare adecvate care să îi permită să gestioneze în mod efectiv și eficient riscurile cibernetice, precum și o strategie privind reziliența cibernetică care să țină seama de toleranța la risc și de apetitul pentru risc al operatorului SIPS.

(2) Cadrul privind reziliența cibernetică menționat la alineatul (1) asigură cel puțin:

(a)

identificarea și clasificarea rolurilor-cheie, inclusiv răspunderea pentru procesul decizional în cadrul organizației, precum și a proceselor, operațiunilor, serviciilor și activelor informaționale care sprijină operațiunile și serviciile de importanță critică ale SIPS, pentru a se asigura că sunt prevăzute măsuri adecvate pentru protecția și redresarea acestora în timp util în cazul unui atac cibernetic;

(b)	protecția adecvată a SIPS împotriva riscurilor cibernetice, inclusiv prin implementarea unor controale de securitate eficace și prin efectuarea de controale în ceea ce privește funcționarea și securitatea principalelor sisteme TIC, procesarea sau stocarea informațiilor sensibile;

(c)	detectarea promptă și adecvată a oricărui incident cibernetic sau a unor indicii privind existența unui astfel de incident, inclusiv prin monitorizarea activităților anormale;

(d)	răspunsul la orice incident cibernetic sau la orice eveniment advers și redresarea în urma producerii acestora în timp util și în mod adecvat, permițându-i acelui SIPS să reia operațiunile de importanță critică rapid și într-un mod care să limiteze orice daune suferite de SIPS.

(3) Operatorul SIPS stabilește un program de testare pentru a testa periodic eficacitatea operațională a tuturor proceselor, procedurilor și controalelor cadrului de reziliență cibernetică menționate la alineatele (1) și (2). Ca parte a acestui program de testare, operatorul SIPS efectuează teste de penetrare bazate pe amenințări TIBER-EU care implică utilizarea unor tehnici de simulare a unui atac asupra funcțiilor de importanță critică și a sistemelor subiacente ale SIPS, astfel cum se prevede în Cadrul TIBER-EU.

În cazul în care o sucursală este identificată drept operator SIPS, autoritatea competentă poate ține seama de rezultatele testelor de penetrare efectuate de entitatea juridică a cărei parte dependentă juridic este sucursala dacă un astfel de test de penetrare poate fi considerat un exercițiu comparabil cu un test TIBER-EU, și dacă acestea acoperă și eficacitatea controalelor și sistemelor relevante ale sucursalei

(4) Operatorul SIPS se asigură că personalul operatorului SIPS, precum și Consiliul și conducerea acestuia și, după caz, conducerea sucursalei, au cunoștințe solide cu privire la reziliența cibernetică și un grad înalt de conștientizare situațională cu privire la mediul amenințărilor cibernetice în care își desfășoară activitatea, prin intermediul unui proces eficace de colectare de date și informații operative privind amenințările și al schimbului de informații în cadrul organizației sale și cu alte entități interconectate din întregul sistem financiar.

(5) Operatorul SIPS dispune de sisteme, politici, proceduri și controale adecvate care să îi permită să evalueze și să înțeleagă eficacitatea implementării strategiei și cadrului său de reziliență cibernetică.

(6) Operatorul SIPS dispune de proceduri care să asigure că cel puțin incidentele cibernetice majore care afectează negativ SIPS, inclusiv incidentele care provin de la participanții la SIPS și furnizorii terți de servicii suntraportate a) Consiliului, conducerii și, după caz, conducerii sucursalei, și b) autorității competente. Operatorul SIPS dispune de procese de învățare și îmbunătățire continuă cu privire la securitatea cibernetică. Aceste procese includ, de exemplu, asigurarea faptului că în cadrul de reziliență cibernetică sunt avute în vedere evoluțiile amenințărilor, precum și revizuiri ale incidentelor cibernetice cu tragerea de concluzii.

Articolul 22

Externalizare

(1) Operatorul SIPS rămâne în permanență responsabil de respectarea prezentului regulament în ceea ce privește orice funcții, operațiuni și/sau servicii externalizate care au legătură cu funcționarea SIPS.

(2) Operatorul SIPS se asigură că externalizarea nu subminează capacitatea operatorului SIPS de a respecta cerințele prevăzute de prezentul regulament și nu conduce în mod expres sau implicit la delegarea responsabilității operatorului SIPS pentru respectarea cerințelor prezentului regulament către furnizorul de servicii externalizate.

(3) Atunci când externalizează către un terț sau către o entitate intragrup, un operator SIPS trebuie să fi încheiat acorduri contractuale scrise cu furnizorul de servicii externalizate. Dispozițiile acordurilor contractuale trebuie cel puțin:

(a)	să asigure că operatorul SIPS poate să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament, al altor legi, cerințe de reglementare și contracte aplicabile;

(b)	să includă o descriere clară și precisă a funcțiilor, operațiunilor și/sau serviciilor externalizate, a funcțiilor furnizorului de servicii externalizate și, de asemenea, a alocării drepturilor și obligațiilor părților la acordurile contractuale;

(c)

să asigure drepturile autorității competente relevante de a-și exercita competențele prevăzute la articolul 29 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament și, în cazul externalizării legate de funcțiile, operațiunile și/sau serviciile de importanță critică ale SIPS astfel cum sunt identificate la articolul 10 alineatul (4), precum și să asigure drepturile autorității competente relevante de a-și exercita competențele prevăzute la articolul 29 alineatul (1) literele (b) și (c) din prezentul regulament;

(d)	să precizeze dacă subcontractarea funcțiilor, operațiunilor și/sau serviciilor de importanță critică ale SIPS este permisă și condițiile care s-ar aplica în astfel de cazuri și care asigură conformitatea operatorului SIPS cu cerințele prezentului regulament;

(e)	să asigure dreptul operatorului SIPS de a rezilia acordul contractual în cazul unor încălcări semnificative ale legislației, reglementărilor sau ale clauzelor contractuale și în cazul în care respectarea cerințelor prevăzute la prezentul articol nu poate fi asigurată.

(4) Operatorul SIPS dispune de un mecanism cuprinzător de externalizare pentru a identifica, monitoriza și gestiona în mod eficace riscurile care decurg din orice externalizare și pe parcursul întregii durate a acesteia. Operatorul SIPS dispune și de o strategie de externalizare care ia în considerare toleranța la risc a operatorului SIPS.

(5) Mecanismul de externalizare menționat la alineatul (4) permite operatorului SIPS cel puțin următoarele:

(a)	să evalueze orice riscuri care pot apărea din externalizare, inclusiv orice riscuri de concentrare și riscuri legate de subcontractare, înainte de semnarea oricărui acord contractual;

(b)	să identifice și să gestioneze în mod eficace riscurile legate de orice externalizare a funcțiilor, operațiunilor și/sau serviciilor de importanță critică ale SIPS;

(c)	să asigure evaluarea oricărui conflict de interese legat de funcțiile, operațiunile și/sau serviciile externalizate;

(d)

să exercite drepturile de auditare necesare pentru a evalua riscurile relevante privind externalizarea și să își îndeplinească obligațiile reglementare. Aceasta include un plan pentru audituri și inspecții privind furnizorul serviciilor externalizate în legătură cu funcțiile, operațiunile și/sau serviciile de importanță critică ale SIPS.

(6) Operatorul SIPS se asigură că externalizarea nu afectează eficacitatea și soliditatea funcționării SIPS și soliditatea sistemelor, politicilor, controalelor interne și procedurilor aferente ale acestuia.

(7) În cazul externalizării referitoare la funcțiile, operațiunile și/sau serviciile de importanță critică ale SIPS, astfel cum sunt identificate la articolul 10 alineatul (4), operatorul SIPS elaborează și menține o strategie de ieșire care nu duce la perturbarea operațiunilor SIPS.

(8) Eurosistemul elaborează orientări fără caracter obligatoriu adresate operatorilor SIPS cu privire la cerințele legate de externalizare. Aceste orientări sunt publicate de BCE pe website-ul acesteia.

Articolul 23

Criterii de acces și participare

(1) Operatorul SIPS stabilește și face publice criterii nediscriminatorii de acces și participare la serviciile SIPS pentru participanții direcți și, dacă este cazul, pentru participanții indirecți și pentru alte IPF. Acesta reexaminează criteriile cel puțin anual.

(2) Criteriile de acces și participare menționate la alineatul (1) sunt justificate în raport cu siguranța și eficiența SIPS și a piețelor pe care acesta le deservește și sunt adaptate la și proporționale cu riscurile specifice ale SIPS. În conformitate cu principiul proporționalității, operatorul SIPS stabilește cerințe care limitează accesul în cea mai mică măsură posibilă. În cazul în care operatorul SIPS refuză accesul unei entități solicitante, acesta motivează în scris acest lucru, în baza unei analize cuprinzătoare a riscului.

(3) Operatorul SIPS monitorizează în mod permanent conformitatea participanților cu criteriile de acces și participare ale SIPS. Acesta stabilește proceduri nediscriminatorii de facilitare a suspendării și încetării ordonate a dreptului de participare al unui participant atunci când participantul nu respectă criteriile și face publice aspectele cheie relevante ale unor astfel de proceduri. Acesta reexaminează procedurile cel puțin anual.

Articolul 24

Acorduri de participare pe niveluri

(1) În scopul gestionării riscurilor, operatorul SIPS se asigură că regulile, procedurile și acordurile contractuale ale SIPS îi permit colectarea de informații privind participarea indirectă, pentru a identifica, monitoriza și gestiona orice riscuri semnificative la adresa SIPS care decurg din participare. Aceste informații includ cel puțin următoarele aspecte:

(a)	activitatea pe care participanții direcți o desfășoară în nume propriu și în numele participanților indirecți ca pondere în activitatea la nivelul sistemului;

(b)	numărul de participanți indirecți care decontează prin intermediul participanților direcți individuali;

(c)	volumele și valorile plăților din SIPS care provin de la fiecare participant indirect;

(d)	volumele și valorile plăților menționate la litera (c) ca pondere în cele ale participantului direct prin care participantul indirect accesează SIPS.

(2) Operatorul SIPS identifică dependențe semnificative între participanții direcți și indirecți care pot afecta SIPS, luând în considerare informațiile prevăzute la alineatul (1).

(3) Operatorul SIPS identifică participanții indirecți care generează riscuri semnificative pentru SIPS și participanții direcți prin care aceștia accesează SIPS, în vederea gestionării acestor riscuri.

(4) Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual riscurile care rezultă din acordurile de participare pe niveluri. Acesta ia măsuri de diminuare atunci când este necesar, pentru a se asigura că riscurile sunt gestionate în mod corespunzător.

Articolul 25

Eficiență și eficacitate

(1) Operatorul SIPS dispune de mecanisme de identificare și îndeplinire a nevoilor piețelor deservite de SIPS, în special cu privire la:

(a)	alegerea unui mecanism de compensare și decontare;

(b)	structura de operare;

(c)	sfera produselor compensate sau decontate;

(d)	utilizarea tehnologiei și a procedurilor.

(2) Operatorul SIPS are scopuri și obiective clar definite care sunt măsurabile și realizabile, cum ar fi cele referitoare la nivelurile minime de servicii, așteptările în privința gestionării riscurilor și prioritățile de afaceri.

(3) Operatorul SIPS dispune de mecanisme pentru reexaminarea periodică, cel puțin anuală, a cerințelor prevăzute la alineatele (1) și (2).

Articolul 26

Proceduri și standarde de comunicare

Operatorul SIPS utilizează sau adaptează proceduri și standarde relevante de comunicare acceptate la nivel internațional, pentru a facilita plăți, compensări, decontări și înregistrări eficiente.

Articolul 27

Comunicarea regulilor, procedurilor esențiale și a datelor de piață

(1) Operatorul SIPS adoptă reguli și proceduri clare și cuprinzătoare care sunt comunicate în întregime participanților. De asemenea, regulile relevante și procedurile esențiale sunt comunicate public.

(2) Operatorul SIPS comunică descrieri clare ale arhitecturii și operațiunilor sistemului, precum și ale drepturilor și obligațiilor operatorului SIPS și ale participanților, astfel încât participanții să poată evalua riscurile pe care le-ar suporta prin participarea la SIPS.

(3) Operatorul SIPS oferă toată documentația și formarea necesare și corespunzătoare pentru a facilita înțelegerea de către participanți a regulilor și procedurilor SIPS și a riscurilor cu care aceștia se confruntă prin participarea la SIPS.

(4) Operatorul SIPS face publice comisioanele SIPS la nivelul serviciilor individuale pe care le oferă, precum și politicile sale de reduceri. Operatorul furnizează descrieri clare ale serviciilor tarifate, din rațiuni de comparabilitate.

(5) Operatorul SIPS completează și face publice răspunsurile aferente Chestionarului elaborat de CPMI-IOSCO pentru infrastructurile piețelor financiare. Acesta își actualizează răspunsurile în urma unor modificări semnificative ale sistemului sau mediului în care operează, însă cel puțin la fiecare doi ani. De asemenea, operatorul SIPS comunică cel puțin date de bază privind volumele și valorile tranzacțiilor.

Articolul 28

Obligația generală de respectare

(1) Operatorii SIPS dispun de un an de la data la care a fost notificată decizia Consiliului guvernatorilor în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) pentru a se conforma cerințelor stabilite în prezentul regulament.

(2) Operatorii SIPS cooperează în mod continuu cu autoritatea competentă și asigură conformitatea SIPS pe care îl operează cu cerințele prevăzute la articolele 8-27 și 29, inclusiv în ceea ce privește eficacitatea generală a regulilor, procedurilor, proceselor și mecanismelor acestora. Operatorii SIPS cooperează cu autoritatea competentă și pentru a facilita obiectivul mai larg de promovare a bunei funcționări a sistemelor de plăți la nivel sistemic.

(3) În cazul în care o sucursală este identificată drept operator SIPS, iar respectarea unei obligații în temeiul prezentului regulament necesită sau depinde de implicarea entității juridice a cărei parte dependentă juridic este sucursala, obligația se interpretează ca o obligație a sucursalei de a demonstra conformitatea față de autoritatea competentă prin acțiuni și procese la nivelul entității juridice relevante.

PARTEA IV

AUTORITĂȚI COMPETENTE

Articolul 29

Competențele autorității competente

(1) Autoritatea competentă are competența:

(a)

de a obține, oricând, de la un operator SIPS toate informațiile și documentele necesare pentru a evalua conformitatea cu cerințele stabilite în temeiul prezentului regulament sau pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți la nivel sistemic. Operatorul SIPS raportează autorității competente fără întârzieri nejustificate informațiile relevante;

(b)

de a solicita operatorului SIPS să desemneze un expert independent pentru a efectua o investigație sau un control independent al funcționării SIPS. Autoritatea competentă poate să impună cerințe privind tipul de expert care urmează a fi desemnat, conținutul și sfera de acoperire a raportului care urmează a fi întocmit, regimul raportului, inclusiv comunicarea și publicarea anumitor elemente și calendarul pentru producerea raportului. Operatorul SIPS informează autoritatea competentă cu privire la modul în care au fost îndeplinite cerințele impuse;

(c)	de a efectua inspecții la fața locului sau de a delega efectuarea inspecțiilor la fața locului. În cazul în care efectuarea corespunzătoare și eficiența unei inspecții o impun, autoritatea competentă o poate realiza fără a o anunța în prealabil.

(2) Decizia (UE) 2019/1349 a Băncii Centrale Europene (BCE/2019/25) (14) precizează procedura și condițiile de exercitare de către o autoritate competentă a competențelor prevăzute la prezentul articol.

Articolul 30

Organizarea activității de monitorizare

(1) Autoritatea competentă poate desfășura activități continue și/sau ad hoc de monitorizare pentru a evalua gradul de respectare de către operatorul SIPS a cerințelor prevăzute la articolele 8-27 și 29 sau pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți la nivel sistemic.

(2) O autoritate competentă încearcă să încheie acorduri de cooperare cu alte autorități relevante, după caz. În cazul excepțional în care o sucursală este identificată drept operator SIPS, autoritatea competentă încearcă să încheie un acord de cooperare cu autoritatea responsabilă de monitorizarea sau supravegherea entității juridice a cărei parte dependentă juridic este sucursala.

Articolul 31

Confidențialitate

Informațiile transmise de operatorul SIPS autorității competente în mod confidențial pot fi distribuite de autoritatea competentă respectivă în cadrul Sistemului european al băncilor centrale (SEBC). Astfel de informații sunt tratate drept confidențiale de către membrii SEBC, în conformitate cu obligația păstrării secretului profesional prevăzută la articolul 37.1 din Statutul SEBC.

PARTEA V

MĂSURI CORECTIVE ȘI SANCȚIUNI

Articolul 32

Măsuri corective

(1) În cazul în care un operator SIPS nu a respectat prezentul regulament sau în cazul în care există motive întemeiate pentru a se crede că un operator SIPS nu a respectat prezentul regulament, autoritatea competentă poate iniția o procedură pentru impunerea unei măsuri corective, caz în care autoritatea competentă:

(a)	transmite o notificare scrisă operatorului SIPS cu privire la natura neconformității constatate sau suspectate; și

(b)	acordă operatorului SIPS ocazia de a fi audiat și de a oferi explicații.

(2) Luând în considerare informațiile furnizate de operatorul SIPS, autoritatea competentă poate impune măsuri corective operatorului SIPS pentru a remedia neconformitatea și/sau pentru a evita repetarea acesteia. În cazul în care operatorul SIPS este o sucursală, măsurile corective se impun sucursalei.

(3) Autoritatea competentă poate impune imediat măsuri corective dacă identifică faptul că neconformitatea este suficient de gravă pentru a necesita măsuri imediate. Autoritatea competentă își motivează decizia.

(4) O autoritate competentă, alta decât BCE, informează BCE fără întârzieri nejustificate cu privire la intenția sa de a impune măsuri corective unui operator SIPS.

(5) Măsurile corective pot fi impuse în mod independent sau în paralel cu sancțiunile aplicate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2532/98 al Consiliului (15).

(6) Normele și procedura prevăzute în Decizia (UE) 2017/2098 a Băncii Centrale Europene (BCE/2017/33) (16) se aplică în cazul impunerii de măsuri corective în temeiul prezentului articol.

Articolul 33

Sancțiuni

(1) În cazul încălcării prezentului regulament, BCE poate impune sancțiuni operatorului SIPS. În cazul în care operatorul SIPS este o sucursală, sancțiunile se impun sucursalei.

(2) Sancțiunile impuse în temeiul alineatului (1) sunt în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 și cu Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene (BCE/1999/4) (17). Valoarea sancțiunilor se calculează în conformitate cu Decizia (UE) 2017/2097 a Băncii Centrale Europene (BCE/2017/35) (18).

PARTEA VI

REVIZUIREA APLICĂRII PREZENTULUI REGULAMENT

Articolul 34

Reexaminare

Consiliul guvernatorilor reexaminează aplicarea generală a prezentului regulament în cel mult doi ani de la data intrării acestuia în vigoare, iar ulterior la fiecare trei ani, și evaluează dacă este necesară modificarea acestuia.

PARTEA VII

ABROGARE ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 35

Abrogare

(1) Regulamentul (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28) se abrogă.

(2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 36

Dispoziții finale

(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 2 iulie 2025.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președinta BCE

Christine LAGARDE

(1) Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28) (JO L 217, 23.7.2014, p. 16, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/795/oj).

(2) A se vedea anexa I.

(3) Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 și (UE) 2016/1011 (JO L 333, 27.12.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2554/oj).

(4) Disponibile pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(5) Disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(6) Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1998/26/oj).

(7) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/575/oj).

(8) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (reformare) (JO L 173, 12.6.2014, p. 349, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/65/oj).

(9) Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2015/2366/oj).

(10) Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/110/oj).

(11) Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1998/26/oj).

(12) Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/guideline/2015/510/oj).

(13) Orientarea BCE/2014/31 a Băncii Centrale Europene din 9 iulie 2014 privind măsuri suplimentare temporare legate de operațiunile de refinanțare din Eurosistem și eligibilitatea colateralului și de modificare a Orientării BCE/2007/9 (JO L 240, 13.8.2014, p. 28,, ELI: http://data.europa.eu/eli/guideline/2014/528/oj).

(14) Decizia (UE) 2019/1349 a Băncii Centrale Europene din 26 iulie 2019 privind procedura și condițiile de exercitare de către o autoritate competentă a anumitor competențe în legătură cu monitorizarea sistemelor de plăți de importanță sistemică (BCE/2019/25) (JO L 214, 16.8.2019, p. 16, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2019/1349/oj).

(15) Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni (JO L 318, 27.11.1998, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1998/2532/oj).

(16) Decizia (UE) 2017/2098 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2017 privind aspecte procedurale referitoare la impunerea de măsuri corective pentru neconformitatea cu Regulamentul (UE) nr. 795/2014 (BCE/2017/33) (JO L 299, 16.11.2017, p. 34, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2017/2098/oj).

(17) Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competența Băncii Centrale Europene de a impune sancțiuni (BCE/1999/4) (JO L 264, 12.10.1999, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1999/2157/oj).

(18) Decizia (UE) 2017/2097 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2017 privind metodologia de calculare a sancțiunilor pentru încălcarea cerințelor de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2017/35) (JO L 299, 16.11.2017, p. 31, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2017/2097/oj).

ANEXA I

Regulamentul abrogat, împreună cu lista modificărilor succesive ale acestuia

(menționate în considerentul 1)

Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28)

(JO L 217, 23.7.2014, p. 16).

Regulamentul (UE) 2017/2094 al Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 795/2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2017/32)

(JO L 299, 16.11.2017, p. 11).

Regulamentul (UE) 2021/728 al Băncii Centrale Europene din 29 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 795/2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2021/17)

(JO L 157, 5.5.2021, p. 1).

ANEXA II

Tabel de corespondență

Regulamentul (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28)

Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 1 alineatul (3)-a)

Articolul 1 alineatul (3a)

Articolul 1 alineatul (3b)

Articolul 1 alineatul (4)

Articolul 2

Articolul 2a

Articolul 2b

Articolul 2c

Articolul 2d

Articolul 1

Articolul 3 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (4)

Articolul 3 alineatul (5)

Articolul 28 alineatul (2)

Articolul 2

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 3

Articolul 4 alineatele (1)-(5)

Articolul 4 alineatul (6)

Articolul 4 alineatul (7)

—

Articolul 4 alineatul (7a)

Articolul 4 alineatul (8)

—

Articolul 5

Articolul 8

Articolul 9 alineatele (1)-(5)

Articolul 9 alineatele (11) și (12)

Articolul 9 alineatele (6) și (8)

Articolul 9 alineatul (7)

Articolul 9 alineatul (9)

Articolul 9 alineatul (10)

Articolul 9 alineatul (13)

Articolul 9 alineatul (14)

Articolul 10

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 15

—

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 18

Articolul 19

Articolul 20

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 18

Articolul 19

Articolul 20

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 24

Articolul 25

Articolul 26

Articolul 27

—

Articolul 21

Articolul 21a

—

Articolul 21b

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 24

—

Articolul 25 alineatele (1) și (3)

Articolul 25 alineatul (2)

—

Articolul 28 alineatul (3)

Articolul 29

Articolul 30 alineatul (1)

Articolul 30 alineatul (2)

Articolul 31

Articolul 32

Articolul 33

Articolul 34

Articolul 35

Articolul 36

Articolul 28 alineatul (1)

Anexa I

—

Anexa II

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/1355/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 04/08/2025

Informatii

Apply Filters