CELEX:62023CJ0067: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 5 septembrie 2024.#Proces penal împotriva S.Z.#Cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof.#Trimitere preliminară – Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar – Interdicția importului de bunuri originare sau exportate din Birmania/Myanmar – Regulamentul (CE) nr. 194/2008 – Articolul 2 alineatul 2 litera (a) – Bușteni de tec originari din Birmania/Myanmar, exportați și prelucrați în Taiwan înainte de a fi transportați către Uniunea Europeană – Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 – Codul vamal comunitar – Articolul 24 – Noțiunea de «transformare sau prelucrare substanțială» – Bușteni de tec curățați de ramuri, cojiți, ecarisați sau tăiați din lemn de tec prelucrat în Taiwan – Certificat de origine emis de autoritățile taiwaneze – Valoarea acestui certificat pentru determinarea de către autoritățile vamale ale statelor membre a originii acestor bușteni de tec.#Cauza C-67/23.
![]() |
Redacția Lex24 |
Publicat in CJUE: Decizii, Repertoriu EUR-Lex, 26/10/2024 |
|
Informatii
Data documentului: 05/09/2024Emitent: CJCE
Formă: CJUE: Decizii
Formă: Repertoriu EUR-Lex
Stat sau organizație la originea cererii: Germania
Procedura
Tribunal naţional: *A9* Bundesgerichtshof, beschluss vom 17/11/2022 (3 StR 373/21)HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi)
5 septembrie 2024 (*1)
„Trimitere preliminară – Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar – Interdicția importului de bunuri originare sau exportate din Birmania/Myanmar – Regulamentul (CE) nr. 194/2008 – Articolul 2 alineatul 2 litera (a) – Bușteni de tec originari din Birmania/Myanmar, exportați și prelucrați în Taiwan înainte de a fi transportați către Uniunea Europeană – Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 – Codul vamal comunitar – Articolul 24 – Noțiunea de «transformare sau prelucrare substanțială» – Bușteni de tec curățați de ramuri, cojiți, ecarisați sau tăiați din lemn de tec prelucrat în Taiwan – Certificat de origine emis de autoritățile taiwaneze – Valoarea acestui certificat pentru determinarea de către autoritățile vamale ale statelor membre a originii acestor bușteni de tec”
În cauza C‑67/23,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), prin decizia din 17 noiembrie 2022, primită de Curte la 8 februarie 2023, în procedura penală împotriva
S.Z.,
cu participarea:
W. GmbH,
Generalbundesanwalt beim Bundesgerichtshof,
CURTEA (Camera întâi),
compusă din domnul A. Arabadjiev, președinte de cameră, domnii T. von Danwitz, P. G. Xuereb (raportor), A. Kumin și doamna I. Ziemele, judecători,
avocat general: domnul M. Campos Sánchez‑Bordona,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– |
pentru S.Z., de G. Schwendinger, Rechtsanwalt; |
– |
pentru W. GmbH, de K. Göcke, Rechtsanwältin; |
– |
pentru Generalbundesanwalt beim Bundesgerichtshof, de P. Frank, în calitate de agent; |
– |
pentru Comisia Europeană, de M. Carpus Carcea, C. Hödlmayr și F. Moro, în calitate de agenți, |
având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 |
Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 194/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 de reînnoire și de întărire a măsurilor restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 817/2006 (JO 2008, L 66, p. 1). |
2 |
Această cerere a fost formulată în cadrul unei proceduri penale inițiate împotriva lui S.Z. pentru încălcarea interdicției de a importa bunuri originare sau exportate din Birmania/Myanmar. |
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
NC
3 |
Clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniunea Europeană este reglementată de Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 (JO 2007, L 286, p. 1) (denumită în continuare „NC”), care se întemeiază pe Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”), instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV), și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). |
4 |
Potrivit articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, NC preia pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, doar a șaptea și a opta cifră constituind subdiviziuni proprii ale NC. |
5 |
Pozițiile 4403 și 4407 din NC, care corespund acelorași poziții din SA, sunt formulate „Lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat” și, respectiv, „Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm”. |
Codul vamal comunitar
6 |
Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO 1992, L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58, denumit în continuare „Codul vamal comunitar”) a fost abrogat și înlocuit, începând cu 1 mai 2016, prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO 2013, L 269, p. 1, rectificare în JO 2013, L 287, p. 90). Cu toate acestea, ținând seama de data faptelor din litigiul principal, Codul vamal comunitar rămâne aplicabil acestuia din urmă. |
7 |
Titlul 2 din Codul vamal comunitar, intitulat „Factori pe baza cărora se aplică drepturile de import sau de export și celelalte măsuri prevăzute pentru schimburile cu mărfuri”, cuprindea un capitol 1, intitulat „Tariful vamal al Comunităților Europene și încadrarea tarifară a mărfurilor”, din care făcea parte articolul 20 din acest cod, care avea următorul cuprins: „(1) Drepturile legal datorate la apariția unei datorii vamale se bazează pe Tariful vamal al Comunităților Europene. […] (3) Tariful vamal al Comunităților Europene cuprinde: […]
[…]” |
8 |
Capitolul 2 din acest titlu 2, intitulat „Originea mărfurilor”, cuprindea secțiunea 1, intitulată „Originea nepreferențială”, și secțiunea 2, intitulată „Originea preferențială a mărfurilor”. |
9 |
Această secțiune 1 cuprindea articolul 22 din Codul vamal comunitar, care prevedea: „Articolele 23-26 definesc originea nepreferențială a mărfurilor în vederea:
|
10 |
Articolul 23 din acest cod prevedea: „(1) Mărfurile originare dintr‑o țară sunt acele mărfuri obținute sau produse în întregime în țara respectivă. (2) Expresia «mărfuri obținute în întregime într‑o țară» reprezintă: […]
[…]” |
11 |
Potrivit articolului 24 din codul menționat: „Mărfurile în producerea cărora intervin două sau mai multe țări sunt considerate originare din țara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificată economic, efectuată într‑o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important.” |
12 |
Articolul 26 din același cod prevedea: „(1) Legislația vamală sau alte dispoziții comunitare care reglementează domenii specifice pot prevedea ca originea mărfurilor să fie justificată prin prezentarea unui document. (2) Fără a aduce atingere prezentării documentului respectiv, autoritățile vamale pot solicita, în cazul unor îndoieli serioase, orice dovadă suplimentară pentru a se asigura că indicația privind originea este în conformitate cu legislația comunitară în materie.” |
Regulamentul (CEE) nr. 2454/93
13 |
Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO 1993, L 253, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 7, p. 3) a fost abrogat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/481 al Comisiei din 1 aprilie 2016 de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO 2016, L 87, p. 24). Cu toate acestea, ținând seama de data faptelor din litigiul principal, Regulamentul nr. 2454/93 rămâne aplicabil acestuia din urmă. |
14 |
Acest din urmă regulament cuprindea o anexă 13a, introdusă în acesta prin Regulamentul (UE) nr. 1063/2010 al Comisiei din 18 noiembrie 2010 (JO 2010, L 307, p. 1), care cuprindea partea II, intitulată „Lista produselor și a operațiunilor de prelucrare sau transformare care conferă caracterul de produs originar”, care prevedea printre altele următoarele:
|
Regulamentul nr. 194/2008
15 |
Regulamentul nr. 194/2008 a fost abrogat, începând cu 3 mai 2013, prin Regulamentul (UE) nr. 401/2013 al Consiliului din 2 mai 2013 privind măsuri restrictive instituite împotriva Myanmar/Birmaniei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 194/2008 (JO 2013, L 121, p. 1). Cu toate acestea, ținând seama de data faptelor din litigiul principal, Regulamentul nr. 194/2008 rămâne aplicabil acestuia din urmă. |
16 |
Potrivit considerentelor (6) și (7) ale Regulamentului nr. 194/2008:
|
17 |
Articolul 1 din regulamentul menționat, care figurează în capitolul 1 din acest regulament, intitulat „Definiții”, prevedea: „În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
[…]” |
18 |
Figurând în capitolul 2 din Regulamentul nr. 194/2008, intitulat „Restricții la import și de achiziționare”, articolul 2 din acest regulament prevedea la alineatele (1)-(3): „(1) Anexa I include mărfuri care aparțin următoarelor categorii:
(2) Se interzice:
(3) Originea mărfurilor este determinată în conformitate cu dispozițiile relevante din [Codul vamal comunitar].” |
19 |
Anexa I la regulamentul menționat era intitulată „[l]ista mărfurilor care fac obiectul restricțiilor privind importul și achiziția menționate la articolul 2”. În secțiunea A din această anexă, intitulată „Bușteni rotunzi, cherestea și produse din cherestea”, figurau bunurile care se încadrează la pozițiile 4403 și 4407 din NC. |
Dreptul german
20 |
Articolul 34 alineatul (4) punctul 2 din Außenwirtschaftsgesetz (Legea privind comerțul exterior), în versiunea sa din 27 mai 2009 (denumită în continuare „Legea privind comerțul exterior”), prevedea: „Se pedepsește cu o pedeapsă privativă de libertate de la șase luni la cinci ani orice persoană care […]
|
21 |
Regulamentul nr. 194/2008, direct aplicabil pe teritoriul Republicii Federale Germania, fusese publicat în Bundesanzeiger la 22 octombrie 2009, în ceea ce privește articolul 2 alineatul (2) litera (a) din acesta, în discuție în litigiul principal. |
Litigiul principal și întrebările preliminare
22 |
S.Z. era administratorul unic al unei societăți cu sediul în Hamburg (Germania), care avea ca obiect de activitate comerțul cu lemn de tec originar din Birmania/Myanmar (denumită în continuare „societatea în cauză”). Acest lemn era utilizat în principal în domeniul construcțiilor navale. Această societate era predecesorul în drept al W. GmbH, care este societatea proprietară a bunurilor confiscate și partea interesată în procedura de confiscare în discuție în litigiul principal. |
23 |
Prin hotărârea Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg, Germania) din 27 aprilie 2021, S.Z. a fost condamnat pentru încălcarea articolului 34 alineatul (4) punctul 2 din Legea privind comerțul exterior la o pedeapsă privativă de libertate de un an și nouă luni. Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg) a dispus de asemenea confiscarea de la W. a unor bușteni de arbori de tec (denumiți în continuare „produsele în cauză”) și a unei sume de 3310902,98 euro, corespunzând valorii câștigurilor provenite din infracțiune. |
24 |
În această privință, instanța menționată a constatat că, la inițiativa lui S.Z., societatea în cauză a continuat să importe și să comercializeze lemn de tec din Birmania/Myanmar între luna octombrie 2009 și luna mai 2011, mai exact după intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 194/2008, care interzicea importul de bunuri originare sau exportate din Birmania/Myanmar. Furnizorul acestei societăți, cu sediul în Taiwan, a tăiat arbori de tec în Birmania/Myanmar, apoi a transportat buștenii din acei arbori în Taiwan și i‑a prelucrat în fabricile de cherestea de acolo. |
25 |
Instanța menționată a constatat în plus că acești bușteni făcuseră obiectul a trei tipuri de prelucrare în Taiwan. Unii dintre aceștia au fost pur și simplu curățați de ramuri și cojiți. Alții au fost curățați de ramuri și cojiți, apoi ecarisați, cu alte cuvinte tăiați în formă de paralelipipede dreptunghice. În sfârșit, anumiți bușteni au fost tăiați în formă de traverse sau de scânduri, adică lemn de tec tăiat. După aceste prelucrări, lemnul, prevăzut cu certificate de origine întocmite de autoritățile taiwaneze, a fost transportat cu vaporul până la Hamburg, unde a fost recepționat de societatea în cauză. |
26 |
Aceeași instanță a apreciat că lemnul de tec în discuție era, ca urmare a operațiunilor de prelucrare la care a fost supus în Taiwan, originar din această țară, astfel încât nu a fost încălcat articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008, care interzicea importul de bunuri originare din Birmania/Myanmar. Cu toate acestea, ea a considerat că, în pofida transportului său în Taiwan și a lucrărilor de tăiere al căror obiect îl constituia, acest lemn de tec nu își pierduse calitatea de produs exportat din Birmania/Myanmar, în sensul acestui articol 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), și că, prin urmare, trebuia reținută o încălcare a acestei din urmă dispoziții. |
27 |
S.Z. și W. au formulat recurs împotriva hotărârii Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg) din 27 aprilie 2021 la Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), care este instanța de trimitere. În opinia acestora, pe de o parte, buștenii în cauză nu au fost pur și simplu transportați din Birmania/Myanmar în Germania trecând prin Taiwan, ci au făcut obiectul, în această din urmă țară terță, al unei prelucrări sau al unei transformări care le‑a conferit o nouă origine, motiv pentru care autoritățile taiwaneze au emis certificate de origine în care Taiwanul era indicat ca țară de origine. Produsele în cauză nu ar fi, așadar, lemn originar din Birmania/Myanmar, ci produse din lemn taiwanez, care au fost importate în Germania. Prin urmare, importul produselor în cauză nu ar încălca articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008. Pe de altă parte, lemnul de tec în cauză, introdus pe teritoriul Uniunii, nu ar fi fost exportat din Birmania/Myanmar, în sensul acestui articol 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), ci din Taiwan. |
28 |
Generalbundesanwalt beim Bundesgerichtshof (procurorul general de pe lângă Curtea Federală de Justiție, Germania) (denumit în continuare „procurorul general”) a achiesat la aprecierea Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg). Acesta a considerat în esență că în speță prelucrarea lemnului de tec exportat din Birmania/Myanmar a determinat numai o schimbare a originii acestui bun, fără a face totuși din el un bun diferit. |
29 |
În acest context, instanța de trimitere arată, în primul rând, că importul produselor în cauză constituie o faptă sancționabilă, în temeiul articolului 34 alineatul (4) punctul 2 din Legea privind comerțul exterior coroborat cu articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 194/2008, dacă prelucrarea sau transformarea care a avut loc în Taiwan nu a fost suficientă pentru a conferi lemnului de tec în cauză o nouă origine și dacă, prin urmare, acesta este încă originar din Birmania/Myanmar, în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din acest regulament. |
30 |
Instanța de trimitere are îndoieli, având în vedere Hotărârea din 26 ianuarie 1977, Gesellschaft für Überseehandel (49/76, EU:C:1977:9), referitoare la cazeină, și Hotărârea din 23 februarie 1984, Zentrag (93/83, EU:C:1984:78), privind carnea de vită, că prelucrarea căreia i‑a făcut obiectul în Taiwan lemnul de tec tăiat în Birmania/Myanmar era atât de substanțială încât acest lemn a devenit, în temeiul articolului 24 din Codul vamal comunitar, un bun originar din Taiwan. Aceasta arată totuși că tăierea lemnului de tec brut pentru a‑l transforma în lemn tăiat determină o schimbare de poziție în SA, lemnul brut încadrându‑se la poziția 4403 din SA și lemnul tăiat cu o grosime de peste 6 mm de la poziția 4407 din acesta. Or, nu ar fi rezultat nicio schimbare de poziție din operațiunile de modificare a prezentării cărnii de vită și mânzat sau a cazeinei care erau în discuție în cauzele în care s‑au pronunțat aceste hotărâri. O modificare a poziției tarifare cu patru cifre ar putea fi un indiciu al unei prelucrări substanțiale a unui produs, SA fiind bazat pe o evoluție a produselor naturale și a materiilor prime către produse din ce în ce mai prelucrate. |
31 |
În al doilea rând, instanța de trimitere arată că, în ipoteza în care lucrările de tăiere, care au avut loc în Taiwan, ar fi determinat o schimbare de origine, importul în cauză ar constitui o faptă sancționabilă dacă buștenii de tec în cauză au fost exportați din Birmania/Myanmar, cu încălcarea articolului 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 194/2008. |
32 |
În această privință, spre deosebire de Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg) și de procurorul general, instanța de trimitere tinde să considere că expresia „exportate din Birmania/Myanmar”, care figurează la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 194/2008, trebuie interpretată în sensul că intră sub incidența acestei expresii numai bunurile importate în Uniune direct din Birmania/Myanmar, iar nu și bunurile care au fost transportate către o țară terță, în speță Taiwan, apoi către Uniune, indiferent dacă au făcut obiectul, în această țară terță, al unei prelucrări sau al unei transformări care le conferă o nouă origine. Dacă s‑ar reține această interpretare, S.Z. nu ar fi încălcat articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii). |
33 |
Potrivit instanței de trimitere, interpretarea expresiei menționate reținută de Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg) și procurorul general ar lipsi articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008 de orice domeniu de aplicare autonom și ar avea ca efect supunerea bunurilor din țări terțe care au fost produse din materii prime sau din produse provenite din Birmania/Myanmar interdicției de import prevăzute la acest articol 2 alineatul (2) litera (a), ceea ce nu ar fi fost intenția legiuitorului Uniunii. |
34 |
În al treilea și ultimul rând, instanța de trimitere urmărește să afle dacă certificatele de origine precum cele întocmite de autoritățile taiwaneze sunt obligatorii pentru autoritățile vamale ale statelor membre atunci când examinează dacă a fost încălcată interdicția de import prevăzută la articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 194/2008. |
35 |
În aceste condiții, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
|
Cu privire la întrebările preliminare
Cu privire la prima întrebare
36 |
Potrivit unei jurisprudențe constante, în cadrul procedurii de cooperare între instanțele naționale și Curte instituite la articolul 267 TFUE, este de competența acesteia din urmă să ofere instanței naționale un răspuns util, care să îi permită să soluționeze litigiul cu care este sesizată. Din această perspectivă, Curtea trebuie, dacă este cazul, să reformuleze întrebările care îi sunt adresate. În plus, Curtea poate fi pusă în situația de a lua în considerare norme de drept al Uniunii la care instanța națională nu a făcut referire în enunțul întrebării sale (Hotărârea din 7 septembrie 2023, Groenland Poultry, C‑169/22, EU:C:2023:638, punctul 47 și jurisprudența citată). |
37 |
În cuprinsul primei întrebări, instanța de trimitere a făcut referire numai la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008. |
38 |
Această dispoziție interzice importul bunurilor enumerate în anexa I la acest regulament în cazul în care acestea provin din Birmania/Myanmar. Secțiunea A din această anexă privește categoria „[b]ușteni rotunzi, cherestea și produse din cherestea”. |
39 |
În temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul menționat, originea acestor mărfuri este determinată în conformitate cu dispozițiile relevante din Codul vamal comunitar. În speță, dispoziția relevantă din acest cod este articolul 24. |
40 |
Potrivit articolului 24, „[m]ărfurile în producerea cărora intervin două sau mai multe țări sunt considerate originare din țara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificată economic, efectuată într‑o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important.” |
41 |
În consecință, este necesar să se considere că, prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008 coroborat cu articolul 24 din Codul vamal comunitar trebuie interpretat în sensul că curățarea de ramuri, cojirea, ecarisajul sau transformarea în lemn tăiat a buștenilor de tec constituie transformări sau prelucrări care determină originea mărfurilor obținute în urma unor astfel de operațiuni. |
Cu privire la admisibilitate
42 |
W. repune parțial în discuție admisibilitatea primei întrebări, susținând că problema dacă curățarea de ramuri și cojirea buștenilor de tec poate determina o schimbare a originii unor astfel de mărfuri nu este relevantă din moment ce, potrivit constatărilor Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg), care ar fi obligatorii pentru instanța de trimitere, aceste mărfuri nu au fost importate în Germania în cauza principală, fiind importați numai bușteni de tec ecarisați și lemn de tec tăiat. |
43 |
În această privință trebuie amintit că, în cadrul cooperării dintre Curte și instanțele naționale, instituită la articolul 267 TFUE, numai instanța națională care este sesizată cu soluționarea litigiului și care trebuie să își asume răspunderea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată are competența să aprecieze, luând în considerare particularitățile cauzei, atât necesitatea unei decizii preliminare pentru a fi în măsură să pronunțe propria hotărâre, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează Curții. În consecință, în cazul în care întrebările preliminare adresate privesc interpretarea dreptului Uniunii, Curtea este în principiu obligată să se pronunțe (Hotărârea din 9 martie 2023, Sogefinancement, C‑50/22, EU:C:2023:177, punctul 16 și jurisprudența citată). |
44 |
Rezultă că întrebările privind dreptul Uniunii beneficiază de o prezumție de pertinență. Curtea poate refuza să se pronunțe asupra unei întrebări preliminare adresate de o instanță națională numai dacă este evident că interpretarea solicitată a dreptului Uniunii nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal, atunci când problema este de natură ipotetică sau atunci când Curtea nu dispune de elementele de fapt și de drept necesare pentru a răspunde în mod util la întrebările care i‑au fost adresate (Hotărârea din 9 martie 2023, Sogefinancement, C‑50/22, EU:C:2023:177, punctul 17 și jurisprudența citată). |
45 |
Situația este însă diferită în speță. |
46 |
Astfel, nu reiese în mod vădit din decizia de trimitere că interpretarea solicitată a dreptului Uniunii nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal. În plus, trebuie să se constate, pe de o parte, că prima întrebare nu este de natură ipotetică și, pe de altă parte, că Curtea dispune de elementele de fapt și de drept necesare pentru a răspunde în mod util la întrebarea menționată. |
47 |
Prin urmare, este necesară pronunțarea cu privire la interpretarea articolului 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008 coroborat cu articolul 24 din Codul vamal comunitar în raport cu cele trei tipuri de prelucrare enumerate în prima întrebare. |
Cu privire la fond
48 |
Din articolul 24 din Codul vamal comunitar reiese că, atunci când două sau mai multe țări intervin în producerea unei mărfi, criteriul determinant pentru determinarea originii acestora din urmă este cel al ultimei transformări sau prelucrări substanțiale a mărfii respective (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 mai 2021, Renesola UK, C‑209/20, EU:C:2021:400, punctul 38 și jurisprudența citată). |
49 |
În plus, determinarea originii mărfurilor trebuie să se întemeieze pe o distincție obiectivă și reală între produsul de bază și produsul transformat, referitoare în special la calitățile materiale specifice ale fiecăruia dintre aceste produse (Hotărârea din 11 februarie 2010, Hoesch Metals and Alloys, C‑373/08, EU:C:2010:68, punctul 45 și jurisprudența citată). |
50 |
Curtea a statuat deja că expresia „ultima transformare sau prelucrare substanțială”, în sensul articolului 24 din Codul vamal comunitar, trebuie înțeleasă ca făcând trimitere la etapa procesului de producție în cursul căreia mărfurile în cauză își dobândesc destinația, precum și proprietăți și o compoziție specifice pe care nu le aveau înainte și care nu urmează să sufere ulterior modificări calitative importante (Hotărârea din 20 mai 2021, Renesola UK, C‑209/20, EU:C:2021:400, punctul 38 și jurisprudența citată). |
51 |
Astfel, operațiunile care afectează prezentarea unui produs în scopul utilizării acestuia, dar care nu cauzează o modificare calitativă importantă a proprietăților sale, nu pot să determine originea produsului respectiv (Hotărârea din 11 februarie 2010, Hoesch Metals and Alloys, C‑373/08, EU:C:2010:68, punctul 46 și jurisprudența citată). |
52 |
În consecință, operațiunile de transformare a unui produs care nu cauzează o modificare substanțială a proprietăților și a compoziției acestuia, constând doar într‑o împărțire și o modificare a prezentării, nu constituie, în schimb, o modificare calitativă suficient de distinctă care să poată fi considerată fie fabricarea unui produs nou, fie un stadiu de fabricație important al produsului respectiv (Hotărârea din 11 februarie 2010, Hoesch Metals and Alloys, C‑373/08, EU:C:2010:68, punctul 47 și jurisprudența citată). |
53 |
În aceste condiții, în ceea ce privește primul tip de prelucrare, și anume curățarea de ramuri și cojirea buștenilor de tec în cauză, din dosarul de care dispune Curtea nu reiese că această prelucrare a conferit acestor bușteni destinația și nici proprietăți și o compoziție specifice, pe care nu le aveau înainte și care nu urmează să sufere ulterior modificări calitative importante. Dimpotrivă, acest tip de prelucrare pare să fie, sub rezerva verificării de către instanța de trimitere, o operațiune de prelucrare simplă, care nu afectează decât prezentarea lemnului. Or, astfel cum s‑a amintit la punctul 52 din prezenta hotărâre, nu se poate considera că o asemenea operațiune a determinat fabricarea unui produs nou sau că reprezintă un stadiu de fabricație important al mărfurilor în cauză și, prin urmare, că determină originea acestora. |
54 |
În ceea ce privește al doilea tip de prelucrare, și anume ecarisajul buștenilor de tec în cauză, curățați anterior de ramuri și cojiți, mai exact decuparea acestora în formă de paralelipipede dreptunghice, nu pare nici în acest caz că această operațiune de prelucrare a conferit buștenilor respectivi destinația lor, precum și proprietăți și o compoziție specifice, pe care nu le aveau înainte și care nu urmează să sufere ulterior modificări calitative importante, în sensul jurisprudenței citate la punctul 50 din prezenta hotărâre. Dimpotrivă, astfel cum au arătat chiar S.Z. și W., acest al doilea tip de prelucrare constituie o etapă intermediară indispensabilă pentru producția de lemn tăiat. Prin urmare, acest al doilea tip de prelucrare nu poate fi considerat ca determinând originea buștenilor menționați. |
55 |
Cu toate acestea, S.Z. și W. susțin că reiese din Hotărârea din 10 decembrie 2009, HEKO Industrieerzeugnisse (C‑260/08, EU:C:2009:768), precum și din anexa 22-03 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO 2015, L 343, p. 1) că o schimbare de origine trebuie în principiu să fie constatată atunci când prelucrarea sau transformarea lemnului brut determină o creștere substanțială a valorii lemnului, care trebuie admisă în general atunci când depășește 30 %. Or, în speță, potrivit lui S.Z. și W., valoarea buștenilor de tec în cauză ar fi crescut cu mai mult de 30 % după ecarisaj. În orice caz, chiar dacă valoarea acestor bușteni nu a crescut cu 30 %, din moment ce ecarisajul lor necesită echipamente speciale de tăiere și nu poate fi realizat decât de profesioniști special formați în acest scop, acest tip de prelucrare ar trebui considerat ca determinând originea buștenilor menționați. |
56 |
În această privință, trebuie arătat, în primul rând, în ceea ce privește valoarea pe care ecarisajul buștenilor de tec în cauză le‑ar fi conferit‑o acestora, că, desigur, Curtea a statuat, în ceea ce privește aspectul dacă o operațiune de asamblare a unor elemente diverse constituie o transformare sau o prelucrare substanțială, că există situații în care examinarea pe baza criteriilor de ordin tehnic poate să nu fie concludentă pentru determinarea originii unei mărfi și că, în aceste situații, trebuie să fie luate în considerare, cu titlu subsidiar, și alte criterii clare și obiective, precum cel al valorii adăugate, care permite să se stabilească, pentru mărfurile cu o compoziție complexă, în ce constă transformarea substanțială care determină originea acestora (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 decembrie 2009, HEKO Industrieerzeugnisse, C‑260/08, EU:C:2009:768, punctele 30 și 31). |
57 |
Cu toate acestea, operațiunea în discuție în litigiul principal nu este o operațiune de asamblare de diverse elemente, care constă în asamblarea unui număr mare de piese pentru a forma un nou ansamblu coerent (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 1989, Brother International, C‑26/88, EU:C:1989:637, punctul 13), ci o decupare a unui produs de bază. |
58 |
Prin urmare, este necesar să se considere că în speță criteriul subsidiar al valorii adăugate, rezultat din jurisprudența citată la punctul 56 din prezenta hotărâre, nu este aplicabil. |
59 |
În al doilea rând, în ceea ce privește indicațiile referitoare la produsele care se încadrează la poziția 44 din SA menționată în tabelul care figurează în partea II din anexa 22-03 la Regulamentul delegat 2015/2446, pe care se întemeiază S.Z. și W., este necesar să se arate că acest regulament delegat nu este aplicabil ratione temporis. Astfel, acesta este aplicabil de la 1 mai 2016, în timp ce importurile în discuție în litigiul principal au avut loc între anul 2009 și anul 2011. Aceste indicații sunt însă identice cu cele care figurau în anexa 13a la Regulamentul nr. 2454/93, introduse în acesta prin Regulamentul nr. 1063/2010, care este aplicabil de la 1 ianuarie 2011 și, prin urmare, importurilor care au avut loc începând cu această dată. |
60 |
În aceste condiții, este suficient să se arate că această din urmă anexă stabilește numai reguli privind originea preferențială a mărfurilor, iar nu norme privind originea nepreferențială a mărfurilor, care este în discuție în speță. |
61 |
În sfârșit, în ceea ce privește împrejurarea invocată de S.Z. și de W. potrivit căreia realizarea de bușteni de tec ecarisați necesită echipamente de tăiere speciale și nu poate fi efectuată decât de profesioniști special formați, trebuie arătat că din însuși modul de redactare a articolului 24 din Codul vamal comunitar reiese că realizarea unei prelucrări într‑o întreprindere echipată în acest scop nu este suficientă pentru a‑i conferi un caracter substanțial, în sensul acestui articol. |
62 |
În aceste condiții, trebuie să se considere că ecarisajul buștenilor de tec în cauză nu constituie o transformare sau o prelucrare care să determine originea acestor mărfuri. |
63 |
În ceea ce privește al treilea tip de prelucrare, și anume tăierea buștenilor de tec în lemn tăiat, se pare că, contrar celor susținute de procurorul general, această tăiere nu constituie o operațiune simplă de tăiere, din moment ce cuprinde mai multe etape, buștenii în cauză trebuind să fi fost curățați de ramuri, cojiți și ecarisați înainte de a fi tăiați sub formă de scânduri. |
64 |
În plus, bunurile provenite din acest tip de prelucrare se află într‑un stadiu avansat al procesului de fabricare a bunurilor destinate, precum în cazul de față, construcției navale. Astfel, transformarea în lemn tăiat poate fi considerată ca reprezentând etapa procesului de producție în cursul căreia mărfurile în cauză își dobândesc destinația, precum și proprietăți și o compoziție specifice, pe care nu le aveau înainte și care nu urmează să sufere ulterior modificări calitative importante, în sensul jurisprudenței citate la punctul 50 din prezenta hotărâre. |
65 |
Această constatare este confirmată de faptul că buștenii de tec și buștenii de tec ecarisați sunt clasificați la poziția 4403 din NC, ca lemn brut, în timp ce lemnul de tec tăiat este clasificat într‑un stadiu mai avansat de prelucrare, la poziția 4407 din NC. |
66 |
Astfel, reiese din jurisprudență că modificarea poziției tarifare a unei mărfi, cauzată de operațiunea de transformare a acesteia, constituie o dovadă a caracterului substanțial al transformării sau al prelucrării acesteia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland, C‑210/22, EU:C:2023:693, punctul 58 și jurisprudența citată). |
67 |
În consecință, al treilea tip de prelucrare, care a constat în transformarea buștenilor de tec în cauză în lemn tăiat, poate fi considerat ca reprezentând o prelucrare care conferă acestor bușteni originea în Taiwan, în temeiul articolului 24 din Codul vamal comunitar. |
68 |
Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008 coroborat cu articolul 24 din Codul vamal comunitar trebuie interpretat în sensul că:
|
Cu privire la a doua întrebare
69 |
Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă expresia „exportate din Birmania/Myanmar”, care figurează la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 194/2008, trebuie interpretată în sensul că intră în domeniul de aplicare al acestei dispoziții numai bunurile care au fost importate în Uniune direct din Birmania/Myanmar. |
70 |
În această privință, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, în vederea interpretării unei dispoziții de drept al Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acesteia, ci și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție (Hotărârea din 14 mai 2024, Stachev, C‑15/24 PPU, EU:C:2024:399, punctul 72 și jurisprudența citată). |
71 |
În primul rând, în ceea ce privește modul de redactare a articolului 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 194/2008, expresia „exportate din Birmania/Myanmar” poate include, în lipsa unor precizări suplimentare, produse importate atât direct, cât și indirect din această țară. |
72 |
În aceste condiții, în ceea ce privește, în al doilea rând, contextul în care se înscrie articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 194/2008, trebuie amintit că această dispoziție conține două interdicții de import din Birmania/Myanmar, și anume, pe de o parte, cea de a importa bunuri originare din această țară, care figurează la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i), și, pe de altă parte, cea de a importa bunuri care au fost exportate din țara respectivă, care figurează la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) menționat. |
73 |
Articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008 urmărește tocmai să garanteze că bunurile „originare din Birmania/Myanmar” intră în domeniul de aplicare al acestui regulament, chiar dacă nu erau importate în Uniune direct din Birmania/Myanmar, ci trecând prin țări terțe. Or, această dispoziție ar fi superfluă dacă s‑ar interpreta articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din acest regulament în sensul că toate bunurile care se aflau la un moment dat în Birmania/Myanmar – cu alte cuvinte chiar bunurile care erau originare din Birmania/Myanmar și care nu mai sunt originare din Birmania/Myanmar ca urmare a unei transformări sau a unei prelucrări substanțiale într‑o țară terță – intră în domeniul de aplicare al acestei din urmă dispoziții. |
74 |
În al treilea rând, reiese din considerentul (6) al Regulamentului nr. 194/2008 că, având în vedere încălcările de lungă durată, grave și continue ale drepturilor fundamentale, practicate de regimul militar din Birmania/Myanmar, obiectivul acestuia era de a contribui, prin reînnoirea și consolidarea măsurilor restrictive adoptate împotriva acestei țări, la promovarea respectării drepturilor fundamentale ale omului și de a proteja astfel principiile etice ale societății. În plus, din considerentul (7) al acestui regulament reiese că noile măsuri restrictive prevăzute de regulamentul menționat vizau sectoarele care furnizează surse de venituri pentru acest regim militar, precum lemnul și produsele din lemn. Or, din aceste obiective ale Regulamentului nr. 194/2008 nu reiese că intenția legiuitorului Uniunii, atunci când a adoptat acest regulament care viza Birmania/Myanmar, era de a supune interdicției de import prevăzute la articolul 2 alineatul (2) litera (a) din regulamentul menționat toate bunurile provenite din țări terțe care au fost produse din bunuri care provin din Birmania/Myanmar. |
75 |
Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că expresia „exportate din Birmania/Myanmar”, care figurează la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 194/2008, trebuie interpretată în sensul că intră în domeniul de aplicare al acestei dispoziții numai bunurile care au fost importate în Uniune direct din Birmania/Myanmar. |
Cu privire la a treia întrebare
76 |
Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008 trebuie interpretat în sensul că, atunci când autoritățile vamale ale statelor membre examinează dacă a fost încălcată această dispoziție, ele sunt ținute de certificate de origine emise de o țară terță care indică faptul că bunurile în cauză sunt originare din această țară. |
77 |
În această privință, trebuie arătat că Regulamentul nr. 194/2008 nu prevede obligația de a prezenta un document pentru a justifica originea bunurilor vizate de acest regulament. Articolul 2 alineatul (3) din acesta prevede numai că originea mărfurilor este determinată în conformitate cu dispozițiile relevante din Codul vamal comunitar. |
78 |
Astfel cum reiese din articolul 26 din Codul vamal comunitar, deși reglementarea Uniunii prevede că originea mărfurilor trebuie să fie justificată prin prezentarea unui document, prezentarea acestui document nu împiedică autoritățile vamale să solicite, în cazul unor îndoieli serioase, orice dovadă suplimentară pentru a se asigura că indicația de origine este în conformitate cu normele instituite de reglementarea Uniunii în materie. În această privință, Curtea a statuat deja că scopul controlului a posteriori este de a se verifica exactitatea originii indicate în certificatul de origine (Hotărârea din 30 iunie 2016, Selena România, C‑416/15, EU:C:2016:501, punctul 36 și jurisprudența citată). |
79 |
Rezultă de aici că faptul că mărfurile sunt însoțite de certificate de origine nu constituie o împrejurare care să se poată opune recuperării taxelor datorate pentru importul acestor mărfuri dacă, ulterior acestui import, certificatele respective se dovedesc a fi inexacte (Hotărârea din 30 iunie 2016, Selena România, C‑416/15, EU:C:2016:501, punctul 37 și jurisprudența citată). |
80 |
Din această jurisprudență referitoare la articolul 26 din Codul vamal comunitar rezultă că, chiar și atunci când există o obligație de a prezenta un document, precum un certificat de origine, pentru a justifica originea bunurilor în cauză, autoritățile vamale nu sunt ținute de acest document. Acest lucru este valabil cu atât mai mult atunci când nu există o asemenea obligație. |
81 |
Având în vedere ceea ce precedă, trebuie să se răspundă la a treia întrebare că articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul nr. 194/2008 trebuie interpretat în sensul că, atunci când autoritățile vamale ale statelor membre examinează dacă această dispoziție a fost încălcată, ele nu sunt ținute de certificate de origine emise de o țară terță care indică faptul că bunurile în cauză sunt originare din această țară. |
Cu privire la cheltuielile de judecată
82 |
Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări. |
Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declară: |
|
|
|
Semnături |
(*1) Limba de procedură: germana.