CELEX:62023TJ0100: Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea) din 4 iunie 2025 (Extras).#ABLV Bank AS împotriva Băncii Centrale Europene.#Acces la documente – Decizia 2004/258/CE – Documente aferente anunțului unei autorități americane (FinCEN) cu privire la ABLV Bank – Refuz parțial al accesului – Excepție referitoare la protecția confidențialității informațiilor protejate ca atare în temeiul dreptului Uniunii – Excepție referitoare la protecția documentelor pentru uz intern – Excepție privind protecția schimburilor de opinii dintre BCE și autoritățile în cauză – Caracter suficient de precis al unei cereri de acces – Obligația de asistență a BCE – Articolul 6 alineatele (1) și (2) din Decizia 2004/258.#Cauza T-100/23.

Redacția Lex24
Publicat in TUE : Jurisprudență, 22/06/2025


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Ediție provizorieHOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șaptea)4 iunie 2025(*)„ Acces la documente – Decizia 2004/258/CE – Documente aferente anunțului unei autorități americane (FinCEN) cu privire la ABLV Bank – Refuz parțial al accesului – Excepție referitoare la protecția confidențialității informațiilor protejate...

Informatii

Data documentului: 04/06/2025
Emitent: TUE
Formă: TUE : Jurisprudență
Stat sau organizație la originea cererii: Letonia

Procedura

Solicitant: Persoană fizică
Pârât: Instituţii şi organisme ale UE, Banca Centrală Europeană

Ediție provizorie

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șaptea)

4 iunie 2025(*)

„ Acces la documente – Decizia 2004/258/CE – Documente aferente anunțului unei autorități americane (FinCEN) cu privire la ABLV Bank – Refuz parțial al accesului – Excepție referitoare la protecția confidențialității informațiilor protejate ca atare în temeiul dreptului Uniunii – Excepție referitoare la protecția documentelor pentru uz intern – Excepție privind protecția schimburilor de opinii dintre BCE și autoritățile în cauză – Caracter suficient de precis al unei cereri de acces – Obligația de asistență a BCE – Articolul 6 alineatele (1) și (2) din Decizia 2004/258 ”

În cauza T‑100/23,

ABLV Bank AS, cu sediul în Riga (Letonia), reprezentată de O. Behrends, avocat,

reclamantă,

împotriva

Băncii Centrale Europene (BCE), reprezentată de F. von Lindeiner, D. Báez Seara și J. Ruiz Jiménez, în calitate de agenți,

pârâtă,

TRIBUNALUL (Camera a șaptea),

compus din doamna K. Kowalik‑Bańczyk, președintă, și domnii E. Buttigieg și G. Hesse (raportor), judecători,

grefier: domnul V. Di Bucci,

având în vedere faza scrisă a procedurii,

având în vedere măsura de organizare a procedurii din 5 iunie 2024 și răspunsurile reclamantei și, respectiv, ale BCE depuse la 21 iunie 2024,

având în vedere măsura de cercetare judecătorească din 18 iunie 2024 și răspunsul BCE depus la grefa Tribunalului la 3 iulie 2024,

având în vedere că niciuna dintre părți nu a formulat, în termen de trei săptămâni de la comunicarea terminării fazei scrise a procedurii, o cerere de organizare a unei ședințe și întrucât a decis, în temeiul articolului 106 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii,

pronunță prezenta

Hotărâre(1)

1        Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, ABLV Bank AS, solicită anularea Deciziei LS/CL/2022/261 a Băncii Centrale Europene (BCE) din 8 decembrie 2022 de respingere a cererii sale de acces la documente (denumită în continuare „decizia atacată”).

Istoricul litigiului

[omissis]

7        La 25 mai 2022, reclamanta a adresat BCE o cerere de acces la documente. Acesta a solicitat accesul la:

– orice document referitor, în mod direct sau indirect, la Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN, Rețeaua de Luptă împotriva Criminalității Financiare) și/sau la alte servicii ori responsabili din alte servicii ale Departamentului Trezoreriei americane sau la alte autorități americane ori la alte autorități din Statele Unite și/sau la reclamantă și/sau la filiala sa luxemburgheză;

– orice document care conține comunicări, în mod direct sau indirect, cu FinCEN și/sau cu responsabilii săi și/sau cu alte servicii ori responsabili din alte servicii ale Departamentului Trezoreriei americane sau cu alte autorități americane sau cu alte autorități din Statele Unite;

– orice document referitor, în mod direct sau indirect, la decizia Korupcijas novēršanas un apkarošanas birojs (Biroul de Prevenire și Combatere a Corupției, Letonia, denumit în continuare „KNAB”), la faptele menționate în decizia KNAB și/sau la constatările de fapt care figurează în decizia KNAB, indiferent dacă aceste comunicări au avut loc înainte sau după anunțul FinCEN;

– orice document referitor, în mod direct sau indirect, la acte sau omisiuni ale BCE, ale Comitetului unic de rezoluție (SRB), ale Finanšu un kapitāla tirgus komisija (Comisia pentru Piețele Financiare și de Capital, Letonia, denumită în continuare „CPFC”), ale FinCEN sau ale oricărei alte autorități ulterior anunțului FinCEN ori anterior anunțului FinCEN;

– orice document referitor, în mod direct sau indirect, la Euroclear cu privire la rolul său în raport cu reclamanta și/sau cu filiala sa luxemburgheză, inclusiv, fără restricții, orice comunicare între BCE și/sau SRB și Euroclear referitoare, în mod direct ori indirect, la reclamantă și la filiala sa luxemburgheză;

– orice alt document care o privește, direct sau indirect, pe reclamantă și/sau filiala sa luxemburgheză.

[omissis]

11      La 8 august 2022, BCE a adresat reclamantei un e‑mail prin care o informa că cererea de acces va fi prelucrată în două loturi. Potrivit acestui e‑mail, primul lot acoperă documentele menționate la primele trei liniuțe ale cererii de acces prezentate la punctul 7 de mai sus. Al doilea lot ar acoperi documentele menționate la celelalte trei liniuțe menționate la acest punct. În ceea ce privește primul lot, BCE a prelungit termenul de răspuns în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Decizia 2004/258. În ceea ce privește al doilea lot, BCE a apreciat că cererea de acces nu era suficient de precisă în sensul articolului 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258. Prin urmare, BCE a invitat reclamanta, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2004/258, să indice subiectele specifice sau temele care o interesau, precum și o perioadă definită. BCE a informat‑o pe reclamantă că prelucrarea celui de al doilea lot era suspendată până la precizarea domeniului de aplicare al cererii de acces.

12      Printr‑un e‑mail din 13 septembrie 2022, BCE a comunicat reclamantei decizia sa inițială adoptată cu referința LS/PS/2022/48. Prin același e‑mail, aceasta a informat‑o pe reclamantă că ultimele trei liniuțe ale cererii de acces nu erau suficient de precise în sensul articolului 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258 și a invitat‑o, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din aceeași decizie, să indice subiectele specifice sau temele care o interesau, precum și o perioadă definită. În decizia sa inițială, BCE a arătat printre altele că, după ce a examinat primele trei liniuțe ale cererii de acces menționate la punctul 7 de mai sus, aceasta a identificat nouă documente relevante în raport cu primele două liniuțe. În schimb, niciun document al BCE care să corespundă celei de a treia liniuțe nu ar fi putut fi identificat. Potrivit BCE, două dintre documentele relevante erau accesibile publicului (documentele nr. 1 și nr. 2 de mai jos), iar accesul, integral sau parțial, la celelalte șapte documente trebuia refuzat (documentele nr. 3-9 de mai jos).

[omissis]

14      La 11 octombrie 2022, reclamanta a adresat BCE o cerere de confirmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Decizia 2004/258. În special, aceasta solicita ca BCE să își reconsidere poziția și să completeze lista documentelor legate de cererea de acces. În plus, reclamanta solicita, în temeiul articolului 41 alineatul (2) litera (b) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, accesul la dosarul procedurii în curs în cadrul cererii sale de acces la documente.

15      La 8 decembrie 2022, BCE a adoptat decizia atacată.

[omissis]

Concluziile părților

22      Reclamanta solicită Tribunalului:

– anularea deciziei atacate;

– obligarea BCE la plata cheltuielilor de judecată.

23      BCE solicită Tribunalului:

– respingerea acțiunii;

– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept

24      În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive. Primul motiv este întemeiat pe faptul că lista documentelor identificate de BCE ar fi incompletă. Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că, în ceea ce privește documentele nr. 1 și nr. 2, BCE ar fi făcut referire în mod eronat la site‑ul internet al FinCEN. Al treilea motiv este întemeiat pe nelegalitatea refuzului accesului la documentele nr. 3-9 opus de BCE. Al patrulea motiv este întemeiat pe refuzul de a‑i acorda accesul la dosar. Al cincilea motiv este întemeiat pe suspendarea nelegală a procedurii de acces la documente în ceea ce privește al doilea lot.

[omissis]

Cu privire la al cincilea motiv, întemeiat pe suspendarea nelegală a procedurii în ceea ce privește al doilea lot de documente legate de cererea de acces

151    Reclamanta arată că BCE nu putea întrerupe examinarea celui de al doilea lot de documente care corespund ultimelor trei liniuțe ale cererii de acces. Mai întâi, reclamanta susține că decizia atacată nu conține o motivare suficientă în această privință. În continuare, ea evidențiază faptul că, deși BCE consideră că cererea de acces nu este suficient de precisă în sensul articolului 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258, această dispoziție nu permite întreruperea soluționării cererii de acces, și anume suspendarea termenelor stabilite prin Decizia 2004/258. Pe de altă parte, reclamanta arată că nu a răspuns la e‑mailul BCE din 8 august 2022 prin care i se solicita să își precizeze cererea de acces, întrucât nu era obligată să facă acest lucru. Reclamanta ar fi văzut în aceasta o tactică dilatorie. În sfârșit, reclamanta susține că niciun element din articolul 6 alineatele (2) și (3) din Decizia 2004/258 nu indică faptul că o pretinsă lipsă de precizie sau un număr pretins ridicat de documente ar putea avea o incidență asupra termenelor sau asupra regulii deciziei negative implicite prevăzute la articolul 8 alineatul (3) din Decizia 2004/258.

152    BCE susține în esență că al cincilea motiv este inadmisibil, inoperant și, în orice caz, nefondat. Aceasta susține că a invitat reclamanta, în temeiul articolului 6 alineatele (1) și (2) din Decizia 2004/258, să clarifice obiectul ultimelor trei liniuțe ale cererii sale de acces prin două e‑mailuri trimise la 8 august și, respectiv, la 13 septembrie 2022. Reclamanta nu ar fi reacționat cu privire la acest aspect în cererea sa de confirmare. BCE susține că prezentul motiv este inadmisibil în măsura în care nu este îndreptat împotriva deciziei atacate, ci împotriva e‑mailului din 8 august 2022. În opinia sa, acest motiv nu are legătură cu obiectul litigiului și, prin urmare, ea se află în incapacitate de a‑și pregăti apărarea. În plus, reclamanta ar fi decăzută din dreptul de a contesta acest e‑mail. În orice caz, BCE susține că a acționat cu respectarea articolului 6 alineatele (1) și (2) din Decizia 2004/258 atunci când a calificat ultimele trei liniuțe ale cererii de acces drept insuficient de precise și a solicitat precizări suplimentare.

Cu privire la cauzele de inadmisibilitate invocate de BCE

153    În primul rând, în ceea ce privește cauza de inadmisibilitate întemeiată pe faptul că prezentul motiv, care privește ultimele trei liniuțe ale cererii de acces, nu ar avea legătură cu obiectul litigiului, reclamanta susține în mod întemeiat că articolul 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258, al cărui text este reluat la punctul 171 de mai jos, nu permite întreruperea soluționării unei cereri de acces sau, cu alte cuvinte, „suspendarea” termenelor stabilite la articolele 7 și 8 din Decizia 2004/258. Astfel, aceste termene, instituite în interesul general, nu sunt la dispoziția părților (a se vedea prin analogie Hotărârea din 2 octombrie 2014, Strack/Comisia, C‑127/13 P, EU:C:2014:2250, punctul 24).

154    În speță, este necesar totuși să se arate că, în decizia atacată, BCE a arătat următoarele:

„[…] În [decizia inițială], directorul general a examinat primul lot al cererii dumneavoastră de acces (primele trei elemente ale cererii dumneavoastră inițiale). Prelucrarea celorlalte elemente ale cererii dumneavoastră inițiale a fost suspendată, sub rezerva unor clarificări suplimentare din partea dumneavoastră. Aceasta înseamnă că cererea dumneavoastră de confirmare poate fi evaluată numai în măsura în care se referă la nedivulgarea documentelor identificate în [decizia inițială]. […] În cele din urmă, vă reamintim că, pentru a trata al doilea lot de documente care intră în domeniul de aplicare al cererii dumneavoastră inițiale, contribuția dumneavoastră este în continuare necesară.”

155    În această privință, nota de subsol 2 din decizia atacată face trimitere la e‑mailurile BCE transmise reclamantei la 8 august și la 13 septembrie 2022 și precizează: „[î]ntrucât cererea dumneavoastră de confirmare a dat curs acestor e‑mailuri, BCE concluzionează că ați primit corespondența și ați ales să nu profitați de această ocazie pentru a aduce clarificări”.

156    Reiese din dosar că, în e‑mailul din 8 august 2022, BCE a precizat:

„În ceea ce privește al doilea lot care acoperă celelalte trei elemente ale cererii dumneavoastră […] observăm că întinderea acestora este extrem de largă și de generală și că cererea nu este, ca atare, suficient de precisă în sensul articolului 6 alineatul (1) din Decizia [2004/258]. În consecință, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din această decizie, vă invităm să indicați subiectul/subiectele specific(e) sau subiectul/subiectele care prezintă interes pentru ABLV Bank și pentru o anumită perioadă.”

157    Această constatare a fost reiterată în aceiași termeni de BCE în e‑mailul său din 13 septembrie 2022.

158    Rezultă că, deși, în decizia atacată, BCE a indicat că examinarea ultimelor trei liniuțe ale cererii de acces era „suspendată”, această indicație nu a împiedicat‑o să examineze întinderea acestei părți a cererii pentru a concluziona în esență că aceasta din urmă nu era suficient de precisă pentru a‑i permite să înțeleagă care erau documentele la care făcea referire. Procedând astfel, BCE a considerat, în realitate, că ultimele trei liniuțe ale cererii de acces nu îndeplineau condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258, ceea ce reclamanta are dreptul să conteste în cadrul prezentei acțiuni privind decizia atacată.

159    Pe de altă parte, contrar celor sugerate de BCE, reiese din cererea introductivă și, respectiv, din memoriul în apărare că argumentele reclamantei privind al doilea lot de documente legate de ultimele trei liniuțe ale cererii de acces sunt inteligibile și că BCE a fost în măsură să răspundă la acestea. Nici Tribunalul nu a avut dificultăți în a înțelege argumentația recurentei la lectura cererii introductive.

160    Prin urmare, cauza de inadmisibilitate invocată de BCE, întemeiată pe faptul că prezentul motiv nu ar avea legătură cu obiectul litigiului, nu poate fi admisă.

[omissis]

Cu privire la fond

[omissis]

Cu privire la încălcarea articolului 6 alineatele (1) și (2) din Decizia 2004/258

170    Dat fiind că BCE a considerat că ultimele trei liniuțe ale cererii de acces nu îndeplineau condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258, trebuie să se examineze, într‑o primă etapă, dacă această parte a cererii de acces era suficient de precisă în sensul articolului 6 alineatul (1) din decizia menționată și, într‑o a doua etapă, dacă BCE și‑a respectat obligația de asistență prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din aceeași decizie.

171    În primul rând, conform articolului 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258, cererea de acces trebuia formulată într‑un mod „suficient de precis pentru a permite [instituției] să identifice documentul [în cauză]”. Trebuie precizat că volumul de muncă impus de exercitarea dreptului de acces și interesul solicitantului nu sunt, în principiu, relevante (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 aprilie 2005, Verein für Konsumenteninformation/Comisia, T‑2/03, EU:T:2005:125, punctul 108).

172    Prin urmare, trebuie să se stabilească, ținând seama de termenii cererii de acces, dacă BCE era în măsură să identifice documentele solicitate, oricare ar fi fost numărul lor sau interesul urmărit de reclamantă.

173    În această privință, ultimele trei liniuțe ale cererii de acces priveau:

– orice document referitor, direct sau indirect, la acte sau omisiuni ale BCE, ale SRB, ale CPFC, ale FinCEN ori ale oricărei alte autorități în urma anunțului FinCEN sau anterior anunțului FinCEN;

– orice document referitor, în mod direct sau indirect, la Euroclear cu privire la rolul său în raport cu reclamanta și/sau cu filiala sa luxemburgheză, inclusiv, fără restricții, orice comunicare între BCE și/sau SRB și Euroclear referitoare, în mod direct sau indirect, la reclamantă și la filiala sa luxemburgheză;

– orice alt document care o privește, direct sau indirect, pe reclamantă și/sau filiala sa luxemburgheză.

174    Având în vedere termenii generali ai ultimelor trei liniuțe ale cererii de acces, BCE putea solicita în mod legitim o clarificare pentru aceste categorii de documente. Astfel, după cum arată BCE în mod întemeiat, având în vedere modul de redactare a ultimelor trei liniuțe ale cererii de acces și în special în lipsa unei perioade definite, nu era posibil să se stabilească dacă această parte a cererii privea documente legate de anunțul FinCEN sau alte aspecte de supraveghere.

175    În al doilea rând, este necesar să se stabilească dacă BCE și‑a îndeplinit obligația de asistență (Hotărârea din 10 septembrie 2008, Williams/Comisia, T‑42/05, nepublicată, EU:T:2008:325, punctele 74-78).

176    Potrivit articolului 6 alineatul (2) din Decizia 2004/258, „[î]n cazul în care o cerere nu este suficient de precisă, BCE invită solicitantul să o clarifice și oferă asistență în acest scop”. Potrivit jurisprudenței, verbele „invită” și „asistă” indică faptul că simpla constatare a caracterului insuficient de precis al cererii de acces, indiferent de motivele acesteia, trebuie să determine instituția destinatară să ia legătura cu solicitantul pentru a defini mai bine documentele solicitate. Prin urmare, este vorba despre o dispoziție care, în domeniul accesului public la documente, constituie transcrierea formală a principiului bunei administrări, care figurează printre garanțiile conferite de ordinea juridică a Uniunii în procedurile administrative. Prin urmare, obligația de asistență este fundamentală pentru a asigura efectul util al dreptului de acces definit prin Decizia 2004/258 (a se vedea Hotărârea din 26 octombrie 2011, Dufour/BCE, T‑436/09, EU:T:2011:634, punctul 30 și jurisprudența citată).

177    În speță, trebuie amintit că, printr‑un e‑mail din 8 august 2022, BCE a informat reclamanta că ultimele trei liniuțe ale cererii sale de acces nu erau suficient de precise și a invitat‑o să îi indice unul sau mai multe subiecte specifice care o interesau, precum și o perioadă definită. Printr‑un e‑mail din 13 septembrie 2022, BCE a reiterat această cerere în aceiași termeni.

178    În cererea de confirmare, se precizează următoarele: „[…] „[c]onținutul cererii de acces a [reclamantei] cuprinde, printre altele, toate documentele care au legătură directă sau indirectă cu [reclamanta] sau cu filiala sa luxemburgheză […] [v]ă solicităm în mod expres să completați lista documentelor […]”. Aceasta nu a indicat nimic altceva în ceea ce privește ultimele trei liniuțe ale cererii de acces. De asemenea, nici nu a contestat în mod expres faptul că cererea de acces nu era suficient de precisă în sensul articolului 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258.

179    Având în vedere elementele prezentate la punctele 177 și 178 de mai sus, BCE și‑a îndeplinit obligația de asistență, întrucât a invitat reclamanta să clarifice cererea de acces, indicându‑i perioada și subiectele care o interesau. Cu toate acestea, reclamanta nu i‑a furnizat nicio informație utilă pentru a‑i permite să identifice documente specifice care să corespundă acestei cereri. Astfel, reclamanta s‑a limitat să repete, fără nicio altă precizare, redactarea celei de a șasea liniuțe a cererii de acces și nu a menționat nimic cu privire la a patra și la a cincea liniuță din cererea menționată. În plus, la punctele 182-185 din cererea introductivă, reclamanta a explicat că nu a dorit să răspundă la cererea de clarificări a BCE, întrucât a văzut în aceasta o tactică dilatorie care ar fi determinat cheltuieli juridice excesive. Totuși, în măsura în care termenii ultimelor trei liniuțe ale cererii de acces nu erau efectiv suficient de preciși în sensul că nu vizau niciun subiect particular și nicio perioadă specifică, nu era necesar să se considere că era vorba despre o tactică dilatorie din partea BCE.

180    Deși, astfel cum susține reclamanta, sarcina de lucru impusă de exercitarea dreptului de acces la documente și interesul solicitantului nu sunt în principiu relevante pentru modularea exercitării acestui drept, nu este mai puțin adevărat că, întrucât cererea sa de acces era insuficient de precisă, reclamanta nu putea să se abțină să își precizeze cererea fără a risca un răspuns din partea BCE în sensul că această cerere nu îndeplinea condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258 (a se vedea în acest sens Ordonanța din 7 septembrie 2009, LPN/Comisia, T‑186/08, nepublicată, EU:T:2009:309, punctul 62).

181    În speță, lipsa unor clarificări din partea reclamantei nu este cauzată de incapacitatea sa de a identifica documentele care ar conține informațiile pe care le caută, ci este consecința lipsei sale de voință de a preciza cererea de acces.

182    Rezultă, pe de o parte, că BCE a considerat în mod întemeiat că ultimele trei liniuțe ale cererii de acces nu îndeplineau condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Decizia 2004/258 și, prin urmare, nu puteau fi considerate o „cerere de acces” în sensul acestei dispoziții și, pe de altă parte, că BCE și‑a pus în aplicare în mod corespunzător obligația de asistență în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Decizia 2004/258.

183    În consecință, al cincilea motiv, întemeiat pe suspendarea nelegală a procedurii în ceea ce privește al doilea lot de documente legate de cererea de acces, trebuie înlăturat.

[omissis]

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a șaptea)

declară și hotărăște:

1) Respinge acțiunea.

2) ABLV Bank AS suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Kowalik‑Bańczyk

Buttigieg

Hesse

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 4 iunie 2025.

Semnături


*      Limba de procedură: engleza.


1      Sunt redate numai punctele din prezenta hotărâre a căror publicare este considerată utilă de către Tribunal.

Top

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters