CELEX:62024CJ0461: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 1 august 2025.#Asociación Petón do Lobo împotriva Dirección Xeral de Planificación Enerxética Recursos Naturais de la Xunta de Galicia.#Cererea de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Galicia.#Trimitere preliminară – Mediu – Directiva 2011/92/UE – Evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului – Articolul 6 – Consultări cu autoritățile care ar putea fi interesate de un proiect prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau competențele lor locale și regionale, precum și cu publicul interesat – Participarea publicului la procedura de adoptare a deciziei – Articolul 6 alineatul (3) litera (b) – Domeniul de aplicare al noțiunii de «principale rapoarte și îndrumări».#Cauza C-461/24.

Redacția Lex24
Publicat in CJUE: Decizii, 11/09/2025


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a zecea)1 august 2025 (*1)„Trimitere preliminară – Mediu – Directiva 2011/92/UE – Evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului – Articolul 6 – Consultări cu autoritățile care ar putea fi interesate de un proiect prin...

Informatii

Data documentului: 01/08/2025
Emitent: CJCE
Formă: CJUE: Decizii
Stat sau organizație la originea cererii: Spania

Procedura

Tribunal naţional: *A9* Tribunal Superior de Justicia de Galicia, Auto de 21/06/2024 (0007017/2023)

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a zecea)

1 august 2025 (*1)

„Trimitere preliminară – Mediu – Directiva 2011/92/UE – Evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului – Articolul 6 – Consultări cu autoritățile care ar putea fi interesate de un proiect prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau competențele lor locale și regionale, precum și cu publicul interesat – Participarea publicului la procedura de adoptare a deciziei – Articolul 6 alineatul (3) litera (b) – Domeniul de aplicare al noțiunii de «principale rapoarte și îndrumări»”

În cauza C‑461/24,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Curtea Superioară de Justiție din Galicia, Spania), prin decizia din 21 iunie 2024, primită de Curte la 28 iunie 2024, în procedura

Asociación Autonómica Ambiental e Cultural Petón do Lobo

împotriva

Dirección Xeral de Planificación Enerxética e Recursos Naturais,

Eurus Desarrollos Renovables SLU,

CURTEA (Camera a zecea),

compusă din domnul D. Gratsias, președinte de cameră, și domnii E. Regan și J. Passer (raportor), judecători,

avocat general: domnul N. Emiliou,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

având în vedere procedura scrisă,

luând în considerare observațiile prezentate:

pentru Asociación Autonómica Ambiental e Cultural Petón do Lobo, de M. Díaz Amor, procuradora, și R. F. García Mondelo, abogado;

pentru Dirección Xeral de Planificación Enerxética e Recursos Naturais, de S. Centeno Huerta, abogada, și M. Pillado Quintáns, letrado;

pentru Eurus Desarrollos Renovables, SLU, de M. J. Gandoy Fernández, procuradora, și Í. Muniozguren Martínez, abogado;

pentru guvernul spaniol, de A. Gavela Llopis și P. Pérez Zapico, în calitate de agenți;

pentru guvernul german, de J. Möller și P.‑L. Krüger, în calitate de agenți;

pentru Comisia Europeană, de M. Noll‑Ehlers și N. Ruiz García, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 6 alineatul (3) din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO 2012, L 26, p. 1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 (JO 2014, L 124, p. 1) (denumită în continuare „Directiva EEM”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Asociación Autonómica Ambiental e Cultural Petón do Lobo (denumită în continuare „Asociația Petón do Lobo”), asociație de mediu, pe de o parte, și Dirección Xeral de Planificación Enerxética e Recursos Naturais (Direcția Generală de Planificare Energetică și Resurse Naturale) a comunității autonome Galicia (Spania) și Eurus Desarrollos Renovables SLU, pe de altă parte, în legătură cu respingerea acțiunii introduse de această asociație împotriva deciziei de a acorda societății respective autorizația de construire a unui parc eolian.

Cadrul juridic

Dreptul Uniunii

3

Considerentele (16)-(19) ale Directivei EEM enunță:

„(16)

Participarea efectivă a publicului la luarea deciziilor îi permite acestuia să își exprime opiniile și preocupările care ar putea fi relevante în ceea ce privește deciziile în cauză, iar factorilor de decizie să țină seama de aceste opinii și preocupări, conducând astfel la o mai mare responsabilitate și transparență în procesul de luare a deciziilor și contribuind la conștientizarea de către public a aspectelor de mediu și la câștigarea de sprijin pentru deciziile adoptate.

(17)

Participarea, inclusiv participarea prin intermediul asociațiilor, al organizațiilor și al grupurilor, în special al organizațiilor nonguvernamentale care promovează protecția mediului, ar trebui încurajată în mod adecvat, inclusiv, între altele, prin promovarea educației publicului privind mediul.

(18)

Comunitatea Europeană a semnat Convenția CEE a ONU privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în aspecte de mediu (Convenția Aarhus) la 25 iunie 1998 și a ratificat această convenție la 17 februarie 2005.

(19)

Printre obiectivele Convenției Aarhus se numără dorința de a garanta drepturile de participare a publicului la luarea deciziilor cu privire la aspecte de mediu pentru a contribui la protejarea dreptului de a trăi într‑un mediu adecvat sănătății și bunăstării personale.”

4

Considerentele (31)-(33) și (36) ale Directivei 2014/52 au următorul cuprins:

„(31)

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului care se furnizează de inițiatorul proiectului ar trebui să includă o descriere a unor alternative corespunzătoare examinate de inițiatorul proiectului relevante pentru proiectul respectiv, inclusiv o sinteză adecvată a evoluției probabile a stării actuale a mediului în cazul în care proiectul nu este implementat (scenariu de bază), pentru a ameliora calitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și pentru a permite integrarea considerentelor de mediu într‑o etapă timpurie a elaborării proiectului.

(32)

Datele și informațiile incluse de inițiatorul proiectului în raportul de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu anexa IV la Directiva 2011/92/UE ar trebui să fie complete și de o calitate suficient de bună. Pentru a se evita duplicarea evaluărilor, ar trebui să se țină seama, atunci când acestea sunt relevante și disponibile, de rezultatele altor evaluări efectuate în temeiul altor dispoziții juridice din dreptul Uniunii, precum Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din [27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO 2001, L 197, p. 30, Ediție specială, 15/vol. 7, p. 135)] sau Directiva 2009/71/Euratom [a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO 2009, L 172, p. 18)], sau al dreptului național.

(33)

Specialiștii implicați în pregătirea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului ar trebui să fie calificați și competenți. Sunt necesare cunoștințe de specialitate suficiente în domeniul proiectului în cauză în vederea examinării acestuia de către autoritățile competente în scopul asigurării că informațiile furnizate de inițiatorul proiectului sunt complete și au un nivel ridicat în ceea ce privește calitatea.

[…]

(36)

Pentru a stimula eficientizarea procesului decizional și pentru a spori securitatea juridică, statele membre ar trebui să se asigure că diversele etape ale evaluării impactului proiectelor asupra mediului se derulează într‑un termen rezonabil, în funcție de natura, complexitatea, amplasarea și dimensiunea proiectului. Aceste termene nu ar trebui în niciun caz să compromită atingerea unor standarde ridicate de protecție a mediului, în special a celor care decurg din alte dispoziții juridice din dreptul Uniunii în domeniul mediului, altele decât cele din prezenta directivă, și nici participarea efectivă a publicului și accesul la justiție.”

5

Articolul 1 din Directiva EEM prevede la alineatul (2):

„În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

[…]

(d)

«public» înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice și, în conformitate cu legislația sau practica națională, asociațiile, organizațiile sau grupurile constituite de acestea;

(e)

«publicul interesat» înseamnă publicul afectat sau care ar putea fi afectat sau care este interesat de procedurile de adoptare a deciziilor în domeniul mediului menționate la articolul 2 alineatul (2). În sensul prezentei definiții, se consideră că au un interes organizațiile nonguvernamentale care promovează protecția mediului și care îndeplinesc toate cerințele prevăzute în legislația internă;

[…]

(g)

«evaluarea impactului asupra mediului» înseamnă un proces care constă în:

(i)

pregătirea unui raport de evaluare a impactului asupra mediului de către inițiatorul proiectului, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatele (1) și (2);

(ii)

desfășurarea unor consultări astfel cum se prevede la articolul 6 și, după caz, la articolul 7;

(iii)

examinarea de către autoritatea competentă a informațiilor prezentate în raportul de evaluare a impactului asupra mediului și a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către inițiatorul proiectului în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor în temeiul articolelor 6 și 7;

(iv)

prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ținând seama de rezultatele examinării menționate la punctul (iii) și, după caz, de propria examinare suplimentară; și

(v)

includerea concluziei motivate a autorității competente în oricare dintre deciziile menționate la articolul 8a.”

6

Potrivit articolului 3 din această directivă:

„(1) Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează într‑o manieră corespunzătoare, în funcție de fiecare caz, efectele semnificative directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:

(a)

populația și sănătatea umană;

(b)

biodiversitatea, acordând o atenție specială speciilor și habitatelor protejate […];

(c)

terenurile, solul, apa, aerul și clima;

(d)

bunurile materiale, patrimoniul cultural și peisajul;

(e)

interacțiunea dintre factorii menționați la literele (a)-(d).

(2) Printre efectele menționate la alineatul (1) asupra factorilor menționați la acel paragraf se numără efectele preconizate ca urmare a vulnerabilității proiectelor în fața riscului de accidente majore și/sau dezastre, relevante pentru proiectul în cauză.”

7

Articolul 5 din directiva menționată prevede:

„(1) În cazul în care o evaluare a impactului asupra mediului este necesară, inițiatorul proiectului elaborează și prezintă un raport privind evaluarea impactului asupra mediului. Informațiile care trebuie furnizate de inițiatorul proiectului cuprind cel puțin:

(a)

o descriere a proiectului, cuprinzând informații referitoare la amplasarea, concepția, dimensiunea și alte caracteristici relevante ale acestuia;

(b)

o descriere a eventualelor efecte semnificative ale proiectului asupra mediului;

(c)

o descriere a caracteristicilor proiectului și/sau a măsurilor vizate pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului;

(d)

o descriere a alternativelor rezonabile examinate de inițiatorul proiectului, care sunt relevante pentru proiect și caracteristicile sale specifice, și o expunere a principalelor motive care stau la baza alegerii sale, ținând seama de efectele proiectului asupra mediului;

(e)

un rezumat netehnic al informațiilor menționate la literele (a)-(d); și

(f)

orice alte informații suplimentare specificate în anexa IV relevante în funcție de caracteristicile specifice ale unui anumit proiect sau tip de proiect și de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.

În cazul în care a fost emis un aviz în temeiul alineatului (2), raportul de evaluare a impactului asupra mediului se bazează pe avizul respectiv și include informații care pot fi solicitate în mod rezonabil în scopul stabilirii unei concluzii motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului, ținând seama de actualele cunoștințe și metode de evaluare. Pentru a se evita suprapunerea evaluărilor, inițiatorul proiectului ține seama, la realizarea raportului de evaluare a impactului asupra mediului, de rezultatele altor evaluări relevante efectuate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului național.

(2) La cererea inițiatorului proiectului, autoritatea competentă, ținând seama de informațiile furnizate de inițiatorul proiectului, îndeosebi de cele privind caracteristicile specifice ale proiectului, inclusiv amplasarea sa și capacitatea sa tehnică, și posibilul său impact asupra mediului, emite un aviz în care stabilește domeniul de evaluare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse de către inițiatorul proiectului în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Autoritatea competentă consultă autoritățile menționate la articolul 6 alineatul (1) înaintea emiterii avizului.

Statele membre pot cere, de asemenea, autorităților competente să emită un aviz astfel cum se menționează la primul paragraf, indiferent dacă inițiatorul proiectului solicită sau nu acest lucru.

(3) Pentru a garanta integralitatea și calitatea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului:

(a)

inițiatorul proiectului se asigură că raportul de evaluare a impactului asupra mediului este pregătit de experți competenți;

(b)

autoritatea competentă se asigură că dispune de cunoștințe suficiente sau că are acces la acestea, dacă este necesar, pentru a examina raportul de evaluare a impactului asupra mediului; și

(c)

după caz, în conformitate cu anexa IV, autoritatea competentă solicită inițiatorului proiectului informații suplimentare relevante în mod direct pentru stabilirea concluziei motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului.

(4) Statele membre asigură, dacă este necesar, că autoritățile care dețin informații relevante, în special cu privire la articolul 3, pun aceste informații la dispoziția inițiatorului proiectului.”

8

Potrivit articolului 6 din Directiva EEM:

„(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că autoritățile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, au posibilitatea să emită un aviz cu privire la informațiile furnizate de inițiatorul proiectului și la cererea de aprobare de dezvoltare, ținând seama, după caz, de situațiile menționate la articolul 8a alineatul (3). În acest sens, statele membre desemnează autoritățile care trebuie consultate, în general sau de la caz la caz. Informațiile colectate în conformitate cu articolul 5 sunt transmise autorităților respective. Statele membre stabilesc norme detaliate privind consultarea.

(2) În vederea asigurării participării efective a publicului interesat la procedurile de luare a deciziilor, publicul este informat, pe cale electronică și prin anunțuri publice sau prin alte mijloace adecvate, cu privire la următoarele aspecte, de la începutul procedurilor de luare a deciziilor privind mediul menționate la articolul 2 alineatul (2) și, cel mai târziu, de îndată ce informațiile pot fi furnizate în mod rezonabil:

(a)

solicitarea de aprobare de dezvoltare;

(b)

faptul că proiectul este supus unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului și, după caz, faptul că se aplică articolul 7;

(c)

datele privind autoritățile competente responsabile de luarea deciziei, cele de la care pot fi obținute informații relevante, cele cărora le pot fi prezentate observații sau întrebări și detalii privind termenele pentru transmiterea observațiilor și a întrebărilor;

(d)

natura deciziilor posibile sau, în cazul în care există, a proiectului de decizie;

(e)

o precizare privind disponibilitatea informațiilor colectate în conformitate cu articolul 5;

(f)

o precizare a orelor și a locurilor în care și a mijloacelor prin care vor fi oferite informațiile relevante;

(g)

detalii privind sistemele de participare a publicului instituite în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

(3) Statele membre se asigură că următoarele elemente sunt puse la dispoziția publicului interesat, în termene rezonabile:

(a)

orice informații colectate în conformitate cu articolul 5;

(b)

în conformitate cu legislația internă, principalele rapoarte și îndrumări emise pentru autoritatea sau autoritățile competente în momentul în care publicul interesat este informat în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol;

(c)

în conformitate cu dispozițiile Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu [(JO 2003, L 41, p. 26, Ediție specială, 15/vol. 9, p. 200)], alte informații decât cele menționate la alineatul (2) de la prezentul articol care sunt relevante pentru decizia adoptată în conformitate cu articolul 8 din prezenta directivă și care devin disponibile numai după ce publicul interesat a fost informat în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.

(4) Publicului interesat trebuie să i se ofere de la început ocazii efective de a participa la procedurile de adoptare a deciziilor privind mediul menționate la articolul 2 alineatul (2) și, în acest scop, trebuie să aibă dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente atunci când toate opțiunile sunt posibile și înainte de luarea unei decizii asupra solicitării de aprobare de dezvoltare.

[…]

(6) Sunt prevăzute termene rezonabile pentru diferitele etape, care să permită suficient timp pentru:

(a)

informarea autorităților menționate la alineatul (1) și a publicului; precum și

(b)

pregătirea și participarea efectivă a autorităților menționate la alineatul (1) și a publicului vizat la luarea deciziilor de mediu, sub rezerva dispozițiilor prezentului articol.

(7) Termenele pentru consultarea publicului vizat cu privire la raportul de evaluare a impactului asupra mediului menționat la articolul 5 alineatul (1) nu sunt mai scurte de 30 de zile.”

9

Articolul 7 din această directivă prevede la alineatele (2)-(5):

„(2) În cazul în care un stat membru care primește informații în temeiul alineatului (1) precizează faptul că intenționează să participe la procedurile de adoptare a deciziilor privind mediul menționate la articolul 2 alineatul (2), statul membru pe al cărui teritoriu se intenționează derularea proiectului trimite statului membru afectat, în cazul în care încă nu a făcut acest lucru, informațiile care trebuie furnizate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) și puse la dispoziție în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) literele (a) și (b).

(3) În plus, statele membre în cauză, fiecare în măsura în care este interesat:

(a)

dispun ca informațiile menționate la alineatele (1) și (2) să fie puse, într‑un termen rezonabil, la dispoziția autorităților menționate la articolul 6 alineatul (1) și publicului vizat de pe teritoriul statului membru care ar putea fi afectat în mod considerabil; și

(b)

garantează că autoritățile menționate la articolul 6 alineatul (1) și publicul interesat au posibilitatea, înaintea emiterii aprobării de dezvoltare pentru proiect, să își comunice avizul, într‑un termen rezonabil, cu privire la informațiile transmise, autorității competente din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare proiectul.

[…]

(5) Măsurile detaliate privind punerea în aplicare a alineatelor (1)-(4) de la prezentul articol, inclusiv stabilirea termenelor pentru consultări, sunt stabilite de către statele membre în cauză pe baza măsurilor și a termenelor menționate la articolul 6 alineatele (5)-(7) și astfel încât să permită participarea efectivă a publicului vizat de pe teritoriul statului membru în cauză la procedurile de luare a deciziilor privind mediul menționate la articolul 2 alineatul (2) în ceea ce privește proiectul respectiv.”

Dreptul spaniol

10

Articolul 33 alineatul 1 din Ley estatal 21/2013 de evaluación ambiental (Legea 21/2013 privind evaluarea ecologică) din 9 decembrie 2013 (BOE nr. 296 din 11 decembrie 2013, p. 98151), în versiunea aplicabilă litigiului principal (denumită în continuare „Legea 21/2013”), are următorul cuprins:

„Evaluarea obișnuită a efectelor asupra mediului cuprinde următoarele etape:

a)

elaborarea unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului de către inițiatorul proiectului;

b)

supunerea proiectului și a studiului de evaluare a impactului asupra mediului informării publice și consultărilor cu administrațiile publice vizate și cu persoanele interesate, de către organismul competent pe fond;

c)

analiza tehnică a dosarului de către organismul competent în domeniul mediului;

d)

întocmirea declarației de impact asupra mediului de către organismul competent în domeniul mediului;

e)

includerea conținutului declarației de impact asupra mediului în aprobarea de dezvoltare a proiectului de către organismul competent pe fond.”

11

Articolul 35 alineatul 1 din această lege prevede:

„Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 34 alineatul 6, inițiatorul proiectului pregătește studiul de evaluare a impactului asupra mediului care conține cel puțin următoarele informații, astfel cum sunt precizate în anexa VI:

a)

descrierea generală a proiectului, inclusiv informațiile privind amplasarea, concepția, dimensiunea și alte caracteristici relevante ale acestuia și estimări temporale privind utilizarea terenului și a altor resurse naturale. Estimarea tipurilor și a cantităților de reziduuri produse și a emisiilor de materie sau de energie rezultate;

b)

descrierea diferitelor alternative rezonabile examinate legate de proiect și de caracteristicile sale specifice, inclusiv alternativa «zero» sau neexecutarea proiectului, precum și o justificare a principalelor motive care stau la baza alternativei adoptate, ținând seama de efectele proiectului asupra mediului;

c)

identificarea, descrierea, analiza și, după caz, cuantificarea eventualelor efecte semnificative directe și indirecte, secundare, cumulate și sinergice ale proiectului asupra următorilor factori: populația, sănătatea umană, flora, fauna, biodiversitatea, geodiversitatea, solul, subsolul, aerul, apa, mediul marin, clima, schimbările climatice, peisajul, bunurile materiale, patrimoniul cultural și interacțiunea dintre toți factorii menționați mai sus pe parcursul etapelor de implementare, de exploatare și, după caz, de demolare sau de abandon al proiectului;

[…]

d)

este necesar să se includă fie un alineat specific care să cuprindă identificarea, descrierea, analiza și, după caz, cuantificarea efectelor asupra factorilor enumerați la litera (c) preconizate ca urmare a vulnerabilității proiectului în fața riscului de accidente majore sau de dezastre, riscul ca asemenea accidente sau dezastre să se producă și efectele negative semnificative probabile asupra mediului în cazul producerii acestor accidente sau dezastre, fie un raport care să justifice neaplicarea prezentului alineat în ceea ce privește proiectul.

În vederea realizării studiilor menționate la prezentul alineat, inițiatorul proiectului include informațiile pertinente obținute ca urmare a evaluărilor de risc efectuate în conformitate cu normele aplicabile proiectului.

e)

măsurile de prevenire, de remediere și, după caz, de compensare a efectelor negative semnificative probabile asupra mediului și a peisajului;

f)

programul de monitorizare a mediului;

g)

un rezumat netehnic al studiului de evaluare a impactului asupra mediului și al concluziilor în termeni ușor de înțeles.”

12

Articolul 36 din legea menționată prevede:

„1. Inițiatorul proiectului prezintă proiectul și studiul de evaluare a impactului asupra mediului organismului competent pe fond, care le supune informării publice pentru o perioadă care nu este mai scurtă de 30 de zile lucrătoare în urma unui aviz în Boletín Oficial del Estado [Jurnalul oficial al statului] sau în Jurnalul oficial corespunzător și pe site‑ul său internet.

Această informare publică are loc într‑o etapă a procedurii pe fond de aprobare de dezvoltare a proiectului în care pot fi avute în vedere toate opțiunile privind stabilirea conținutului, a întinderii și a definiției proiectului.

[…]

2. În avizul de deschidere a informării publice, organismul competent pe fond sau, după caz, organismul competent în domeniul mediului include un rezumat al procedurii de aprobare de dezvoltare a proiectului, care conține cel puțin următoarele informații:

a)

indicarea faptului că proiectul face obiectul unei evaluări obișnuite a impactului asupra mediului și că, dacă este cazul, se pot aplica dispozițiile capitolului III din acest titlu cu privire la consultările transfrontaliere;

b)

identificarea organismului competent să aprobe dezvoltarea proiectului sau, în cazul proiectelor care fac obiectul unei declarații pe propria răspundere sau al unei comunicări prealabile, identificarea organismului la care trebuie depusă respectiva declarație sau comunicare prealabilă; identificarea organismelor de la care se pot obține informațiile relevante și a celor la care se pot prezenta observații, precum și termenul în care se poate proceda astfel.

3. Organismul competent pe fond sau, după caz, organismul competent în domeniul mediului adoptă măsurile necesare pentru a garanta că documentele care trebuie să facă obiectul unor informări publice sunt difuzate cât mai larg posibil către public, prin mijloace de comunicare electronice sau de altă natură.”

13

Articolul 37 din Legea 21/2013 prevede:

„1. În același timp cu etapa de informare publică, organismul competent pe fond consultă administrațiile publice vizate și persoanele interesate cu privire la eventualele efecte semnificative ale proiectului, ceea ce include analiza efectelor negative semnificative asupra mediului preconizate ca urmare a vulnerabilității proiectului în fața riscului de accidente majore sau de dezastre care au un impact asupra proiectului.

[…]

2. Organismul competent pe fond solicită în mod obligatoriu următoarele rapoarte, care trebuie motivate în mod corespunzător:

a)

raportul organului competent în domeniul mediului din comunitatea autonomă pe teritoriul căreia este situat proiectul;

b)

raportul privind patrimoniul cultural, dacă este cazul;

c)

raportul organelor competente în materie de planificare hidrologică și de domeniu public hidraulic și în materie de calitate a apelor, dacă este cazul;

d)

raportul privind domeniul public maritimo‑terestru și, dacă este cazul, strategiile maritime […];

e)

raportul preliminar al organului competent în materie de impact radiologic, dacă este cazul;

f)

raportul organelor competente în materie de prevenire și gestiune a riscurilor derivate din accidente grave sau catastrofe, dacă este cazul;

g)

raportul privind compatibilitatea proiectului cu planificarea hidrologică sau cu planificarea privind Demarcación marina [zonă maritimă], dacă este cazul;

h)

raportul Ministerului Apărării, în cazul în care proiectul are efecte asupra unor zone declarate de interes pentru apărarea națională și a unor terenuri, clădiri și instalații, inclusiv zonele de protecție ale acestora, afectate apărării naționale. Raportul este obligatoriu în ceea ce privește apărarea națională;

i)

raportul organelor competente în materie de sănătate publică, dacă este cazul.

Comunitățile autonome, în cadrul competențelor lor, pot stabili caracterul obligatoriu al oricărui alt raport decât cele menționate mai sus.

3. Consultările se efectuează printr‑o notificare care conține cel puțin următoarele informații:

a)

studiul de evaluare a impactului asupra mediului sau locul (locurile) în care poate fi consultat;

b)

organismul căruia trebuie să îi fie transmise rapoartele și observațiile;

c)

toate documentele relevante referitoare la proiect în scopul evaluării ecologice aflate la dispoziția organismului competent pe fond;

consultarea administrațiilor publice vizate și a persoanelor interesate se efectuează prin mijloace electronice, prin avize sau prin orice alte mijloace, cu condiția să fie furnizată dovada desfășurării consultării.

4. Administrațiile publice vizate și persoanele interesate au la dispoziție un termen maxim de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării pentru a emite rapoartele și a formula observațiile pe care le consideră pertinente.

5. Organismul competent pe fond pune la dispoziția administrațiilor publice vizate și a persoanelor interesate alte informații decât cele prevăzute la alineatul 3, care pot fi obținute doar după expirarea perioadei de informare publică menționate la articolul 36 și care sunt relevante pentru decizia de implementare a proiectului.”

14

Potrivit articolului 38 alineatul 2 din Legea 21/2013:

„În cazul în care, în urma etapei de informare publică și de consultări cu administrațiile publice vizate și cu persoanele interesate, inițiatorul proiectului aduce modificări proiectului sau studiului de evaluare a impactului asupra mediului care implică efecte semnificative asupra mediului diferite de cele prevăzute inițial, se va desfășura o nouă etapă de informare publică și de consultări în condițiile prevăzute la articolele 36 și 37 care, în orice caz, va fi anterioară emiterii declarației de impact asupra mediului.”

15

În conformitate cu articolul 41 alineatul 1 din Legea 21/2013, „[d]upă finalizarea analizei tehnice a dosarului de evaluare a efectelor asupra mediului, organismul competent în domeniul mediului întocmește declarația de impact asupra mediului”. Potrivit alineatului 2 al acestui articol 41, declarația respectivă trebuie să cuprindă printre altele „[u]n rezumat al rezultatelor procesului de informare publică și al consultărilor cu administrațiile publice vizate și cu părțile interesate, precum și modul în care acestea au fost luate în considerare”.

16

Articolul 33 din Ley autonómica gallega 8/2009 por la que se regula el aprovechamiento eólico en Galicia y se crean el canon eólico y el Fondo de Compensación Ambiental (Legea comunității autonome Galicia 8/2009 privind reglementarea exploatării eoliene în Galicia și crearea taxei eoliene, precum și a Fondului de compensare ecologică) din 22 decembrie 2009 (BOE nr. 30 din 4 februarie 2010, p. 9842), în versiunea aplicabilă litigiului principal (denumită în continuare „Legea 8/2009”), prevede la alineatele 10-12 și 15:

„10. Unitatea responsabilă cu soluționarea [cererii] supune informării publice simultan proiectul de implementare și studiul de evaluare a impactului asupra mediului în cazul unei evaluări ecologice obișnuite, prin publicarea în «Diario Oficial de Galicia» (Jurnalul oficial al comunității autonome Galicia), precum și pe site‑ul internet al ministerului regional competent în materie de energie. […]

11. În termenul stabilit, orice persoană, entitate sau organism interesat poate să prezinte orice observație pe care o consideră oportună sau să solicite analiza dosarului și a documentației tehnice sau a unei părți convenite din această documentație. Observațiile prezentate sunt transmise solicitantului pentru ca acesta să formuleze un răspuns și să îl comunice unității responsabile cu soluționarea [cererii] în termen de cel mult 15 zile.

12. Concomitent cu măsura de informare publică, unitatea responsabilă cu soluționarea [cererii] desfășoară măsuri de audiere și de consultare a administrațiilor publice vizate și a persoanelor interesate, solicitând cel puțin rapoartele obligatorii indicate în scopul evaluării ecologice și acordând municipalităților vizate posibilitatea de a fi ascultate. […]

15. Unitatea responsabilă cu soluționarea [cererii] transmite inițiatorului proiectului rapoartele și observațiile primite, pentru ca el să se conformeze acestora și/sau să le ia în considerare în cadrul redactării proiectului de implementare și a studiului de evaluare a impactului asupra mediului, în scopul de a efectua modificări și adaptări la fiecare dintre aceste documente. Inițiatorul proiectului dispune de un termen de cel mult o lună pentru a depune documentele definitive adaptate în vederea continuării procedurii […]”

17

Articolul 34 alineatul 1 din Legea 8/2009 stabilește că: „[d]upă derularea procedurii administrative de autorizare și odată ce solicitantul a făcut dovada accesului la rețeaua de transport sau de distribuție, după caz, și a obținerii unui punct de racordare la una dintre aceste rețele, direcția generală competentă în materie de energie emite o decizie privind acordarea autorizației administrative prealabile și a autorizației administrative de construcție pentru parcul eolian în termen de cel mult două luni de la primirea documentației complete de către organismul competent cu soluționarea procedurii”.

Litigiul principal și întrebările preliminare

18

La 22 decembrie 2017, Eurus Desarrollos Renovables SLU a solicitat autorităților comunității autonome Galicia, în calitatea sa de inițiator al proiectului, acordarea unei autorizații administrative prealabile și a unei autorizații administrative de construire a instalațiilor parcului eolian „A Raña III”, situat pe teritoriul comunei Mazaricos (Spania). Cererea sa era însoțită de diverse documente, printre care un studiu de evaluare a impactului proiectului în cauză asupra mediului prevăzut la articolul 35 din Legea 21/2013.

19

Odată întocmite rapoartele preliminare, a fost deschisă pentru o durată de 30 de zile etapa de informare publică, care a condus la prezentarea a diverse observații.

20

În același timp, organismele competente în domeniile printre altele al pădurii, al apei, al patrimoniului natural și cultural, al turismului, al sănătății, al energiei electrice și al siguranței aeriene au prezentat rapoartele lor în conformitate cu articolul 37 din Legea 21/2013.

21

La 17 iunie 2022, Dirección Xeral de Calidade Ambiental, Sostibilidade e Cambio Climático (Direcția Generală pentru Calitatea Mediului, Durabilitate și Schimbări Climatice) din cadrul comunității autonome Galicia a întocmit declarația de impact asupra mediului prevăzută la articolul 41 din Legea 21/2013.

22

După prezentarea de către Eurus Desarrollos Renovables a documentației tehnice care îi era solicitată, Direcția Generală Planificare Energetică și Resurse Naturale a comunității autonome Galicia i‑a acordat la 30 iunie 2022 autorizațiile solicitate.

23

Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Curtea Superioară de Justiție din Galicia, Spania), care este instanța de trimitere, este sesizată cu o acțiune formulată de Asociația Petón do Lobo împotriva deciziei implicite de respingere a contestației sale administrative având ca obiect anularea deciziei din 30 iunie 2022.

24

Din decizia de trimitere reiese că, în cadrul acțiunii sale, această asociație invocă un motiv de anulare întemeiat pe faptul că proiectul aprobat în final pentru dezvoltare nu a făcut obiectul unei informări publice și face referire în această privință la o hotărâre din 14 ianuarie 2022 a instanței de trimitere. În hotărârea menționată, aceasta din urmă ar fi considerat, într‑o cauză similară și în temeiul aceleiași legislații de stat și a comunității autonome, că, în măsura în care această legislație omite să prevadă transmiterea rapoartelor menționate la articolul 37 din Legea 21/2013 persoanelor interesate pentru ca acestea să își poată prezenta observațiile, ea încalcă cerința de informare a publicului prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din Directiva EEM.

25

Hotărârea menționată a fost infirmată de o hotărâre a Sala de lo Contencioso‑Administrativo del Tribunal Supremo (Camera de contencios administrativ a Curții Supreme, Spania) din 21 decembrie 2023, în special pentru motivul că Directiva EEM oferă statelor membre diverse opțiuni procedurale în ceea ce privește momentul la care trebuie să se procedeze la informarea publicului interesat și la consultări cu autoritățile care ar putea fi interesate de acest proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional.

26

Instanța de trimitere consideră însă că organismele care se pronunță cu privire la cererile de aprobare de dezvoltare a unor proiecte care au efecte asupra mediului sunt obligate, în temeiul articolului 6 din Directiva EEM, să adopte trei măsuri prealabile. Primele două, a căror ordine cronologică de realizare nu ar fi stabilită, ar consta în a oferi publicului larg posibilitatea de a fi ascultat cu privire la proiect și în a colecta rapoartele organismelor competente în diferite domenii. Cea de a treia ar interveni ulterior și ar consta în comunicarea principalelor rapoarte și îndrumări ale acestor organisme către publicul interesat, pentru ca acesta din urmă să poată prezenta observații înainte de adoptarea deciziei finale.

27

Astfel, această instanță consideră că obligația impusă statelor membre în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva EEM este clară, și anume că ele trebuie să garanteze că aceste rapoarte principale sunt puse la dispoziția publicului interesat pentru ca acesta să își poată exercita dreptul, conferit de alineatul (4) al acestui articol, de a‑și prezenta, în termen de cel puțin 30 de zile, observațiile și opiniile înainte de adoptarea deciziei privind evaluarea efectelor proiectului în cauză asupra mediului.

28

Instanța menționată consideră că rapoartele prevăzute la articolul 37 alineatul 2 din Legea 21/2013 intră sub incidența expresiei „principalele rapoarte și îndrumări” care figurează la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din Directiva EEM, întrucât conținutul acestor rapoarte are un efect direct și semnificativ asupra evaluării impactului unui proiect asupra mediului, rapoartele respective furnizând informații tehnice prețioase obținute de administrațiile specializate în domeniile menționate la articolul 3 din această directivă. Informații esențiale și relevante pentru aprecierea unui proiect care ar putea avea „efecte semnificative asupra mediului”, în sensul Directivei EEM, ar decurge cel puțin din conținutul rapoartelor prevăzute la articolul 37 alineatul 2 literele a)-g) și i) din Legea 21/2013.

29

Cu toate acestea, Legea 21/2013 nu ar prevedea o măsură ulterioară primirii acestor rapoarte care să ofere publicului interesat o oportunitate reală de a participa la procesul de evaluare. Articolul 37 alineatul 5 din Legea 21/2013 nu ar acoperi această lacună, întrucât nu ar identifica în mod clar informațiile vizate și nu ar prevedea, în ceea ce le privește, decât o simplă „punere la dispoziție”, iar nu o veritabilă procedură care să permită exercitarea „dreptul[ui] de a exprima observații și opinii” recunoscută în favoarea publicului interesat de articolul 6 alineatul (4) din Directiva EEM.

30

În consecință, instanța de trimitere consideră că este posibil ca articolele 36-38 din Legea 21/2013, precum și articolele 33 și 34 din Legea 8/2009 să nu fi transpus în mod corect cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva EEM.

31

În aceste condiții, Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Curtea Superioară de Justiție din Galicia) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)

Care este semnificația expresiei «principalele rapoarte și îndrumări», menționată la articolul 6 alineatul (3) din [Directiva EEM]?

2)

Rapoartele menționate la articolul 37 alineatul 2 din Legea 21/2013 trebuie considerate incluse în «principalele rapoarte și îndrumări» menționate la articolul 6 alineatul (3) din [Directiva EEM]?

3)

Articolele 36[-]38 din [Legea 21/2013] și articolele 33 și 34 din [Legea 8/2009] se opun cerinței impuse de articolul 6 alineatul (3) din [Directiva EEM] de a se asigura că principalele rapoarte sectoriale emise sunt puse la dispoziția publicului interesat, pentru a permite acestuia să își exercite dreptul pe care i‑l conferă alineatul (4) al acestei dispoziții, și anume să exprime observații și opinii și să participe, într‑un termen care nu este mai scurt de 30 de zile, la procedura de adoptare a deciziei asupra solicitării de aprobare de dezvoltare, înainte de luarea deciziei?”

32

Prin Ordonanța președintelui Curții din 10 septembrie 2024, Asociación Petón do Lobo (C‑461/24, EU:C:2024:758), cererea instanței de trimitere privind judecarea prezentei trimiteri preliminare potrivit procedurii accelerate prevăzute la articolul 105 din Regulamentul de procedură al Curții a fost respinsă. Prin aceeași decizie, președintele Curții a dispus judecarea cu prioritate a prezentei cauze în temeiul articolului 53 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Curții.

Cu privire la întrebările preliminare

33

Prin intermediul celor trei întrebări formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă Directiva EEM, în special articolul 6 alineatul (3) litera (b) din aceasta, trebuie interpretată în sensul că se opune unei legislații a unui stat membru potrivit căreia, în cadrul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului al unui proiect care intră sub incidența acestei directive, autoritățile care ar putea fi interesate de acest proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, sunt consultate în același timp cu publicul interesat, fără ca acesta din urmă să aibă ulterior dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente să aprobe pentru dezvoltare proiectul menționat, cu privire la avizele emise în acest cadru de autoritățile consultate.

34

Potrivit articolului 1 alineatul (2) litera (g) punctul (ii) din Directiva EEM, procesul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie să includă „desfășurarea unor consultări astfel cum se prevede la articolul 6 și, după caz, la articolul 7”.

35

În conformitate cu articolul 6 din Directiva EEM, trebuie consultate, pe de o parte, autoritățile care ar putea fi interesate de acest proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, și, pe de altă parte, publicul interesat.

36

Dreptul acestuia de a fi consultat este un element esențial al procesului de evaluare prevăzut de Directiva EEM.

37

Astfel, după cum se precizează în considerentul (16) al Directivei EEM, participarea efectivă a publicului la luarea deciziilor îi permite acestuia să își exprime opiniile și preocupările care ar putea fi relevante în ceea ce privește deciziile în cauză, iar factorilor de decizie să țină seama de aceste opinii și preocupări, conducând astfel la o mai mare responsabilitate și transparență în procesul de luare a deciziilor și contribuind la conștientizarea de către public a aspectelor de mediu și la câștigarea de sprijin pentru deciziile adoptate.

38

În acest scop, articolul 6 din Directiva EEM prevede, mai întâi, la alineatele (2) și (3), că un ansamblu de informații referitoare la proiectele care fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului trebuie, după caz, să fie comunicat publicului „de la începutul procedurilor de luare a deciziilor […] și, cel mai târziu, de îndată ce informațiile pot fi furnizate în mod rezonabil” sau puse la dispoziția publicului interesat „în termene rezonabile”. Acest articol prevede în continuare la alineatul (4) că „[p]ublicului interesat trebuie să i se ofere de la început ocazii efective de a participa la procedurile de adoptare a deciziilor […] și, în acest scop, trebuie să aibă dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente atunci când toate opțiunile sunt posibile și înainte de luarea unei decizii asupra solicitării de aprobare de dezvoltare”. În sfârșit, alineatul (7) al articolului menționat prevede că termenele pentru consultarea publicului vizat cu privire la raportul de evaluare a impactului asupra mediului menționat la articolul 5 alineatul (1) din Directiva EEM nu sunt mai scurte de 30 de zile.

39

Din aceste dispoziții rezultă, pe de o parte, că atât comunicarea către public sau punerea la dispoziția publicului interesat a informațiilor servesc drept bază pentru participarea publicului în cadrul procesului de evaluare și de aprobare de dezvoltare a proiectelor care fac obiectul Directivei EEM, cât și posibilitatea acordată publicului interesat de a adresa observații și opinii cu privire la aceste informații, precum și, mai general, cu privire la proiectul în cauză și efectele sale asupra mediului trebuie să intervină de la început și, în orice caz, înainte de luarea unei decizii asupra aprobării de dezvoltare a acestui proiect (a se vedea în acest sens Hotărârea din 24 februarie 2022, Namur‑Est Environnement, C‑463/20, EU:C:2022:121, punctele 70 și 71).

40

Pe de altă parte, această participare trebuie să fie efectivă, ceea ce presupune ca publicul interesat să se poată exprima nu numai în mod util și complet asupra proiectului în cauză, precum și asupra efectelor sale asupra mediului, ci și într‑un moment în care toate opțiunile sunt posibile (Hotărârea din 24 februarie 2022, Namur‑Est Environnement, C‑463/20, EU:C:2022:121, punctul 72).

41

În ceea ce privește consultarea autorităților care ar putea fi interesate de proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, articolul 6 alineatul (1) din Directiva EEM prevede în esență că aceste autorități trebuie să aibă posibilitatea să emită un aviz cu privire la informațiile furnizate de inițiatorul proiectului și la cererea de aprobare de dezvoltare.

42

Trebuie arătat însă, în primul rând, că articolul 6 alineatul (1) din Directiva EEM nu precizează în ce stadiu al procesului de evaluare și de aprobare de dezvoltare a proiectelor care fac obiectul acestei directive trebuie să intervină consultarea autorităților respective. Dimpotrivă, această dispoziție prevede că statele membre stabilesc norme detaliate privind consultarea.

43

Momentul unei asemenea consultări nu decurge nici din celelalte dispoziții ale acestui articol 6. În special, alineatul (6) al acestei dispoziții se referă la consultarea, pe de o parte, a autorităților care ar putea fi interesate de proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, și, pe de altă parte, a publicului interesat, fără a preciza ordinea în care trebuie să aibă loc aceste consultări.

44

O asemenea precizare nu figurează nici la articolul 1 alineatul (2) litera (g) punctul (ii) din Directiva EEM, nici, de altfel, în ceea ce privește consultările care trebuie efectuate, dacă este cazul, într‑un alt stat membru care este posibil să fie afectat în mod semnificativ de un proiect, la articolul 7 alineatul (3) din această directivă.

45

În al doilea rând, articolul 6 alineatele (2) și (3) din Directiva EEM nu menționează, printre informațiile care trebuie comunicate publicului sau puse la dispoziția publicului interesat, avizele formulate, în temeiul acestui articol 6 alineatul (1), de autoritățile vizate de această din urmă dispoziție. De asemenea, articolul 6 alineatul (4) din Directiva EEM nu prevede că publicul interesat are dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente să aprobe pentru dezvoltare proiectul, cu privire la avizele emise, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din această directivă, de autoritățile vizate de articolul respectiv.

46

În ceea ce privește, mai precis, articolul 6 alineatul (3) litera (b) din Directiva EEM, care se referă la punerea la dispoziția publicului interesat a „principalel[or] rapoarte și îndrumări emise pentru autoritatea sau autoritățile competente”, trebuie arătat că nici această dispoziție nu face trimitere la articolul 6 alineatul (1) din directiva respectivă, ci, dimpotrivă, face trimitere la dreptul statelor membre.

47

Pe de altă parte, deși, ținând seama de obiectul Directivei EEM, noțiunea de „rapoarte și îndrumări emise pentru autoritatea sau autoritățile competente”, care figurează la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din Directiva EEM, este susceptibilă să acopere toate documentele relevante pentru evaluarea impactului asupra mediului al proiectului în cauză de care dispune această autoritate sau aceste autorități, trebuie arătat că domeniul de aplicare al acestui articol 6 alineatul (3) litera (b) este limitat la principalele rapoarte și îndrumări emise pentru autoritatea sau autoritățile competente „în momentul în care publicul interesat este informat în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol”.

48

Prin urmare, deși nu se poate exclude că, în conformitate cu dreptul național, avizele cele mai relevante formulate, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Directiva EEM, de autoritățile vizate la această din urmă dispoziție trebuie, în temeiul respectivului articol 6 alineatul (3) litera (b), să fie comunicate publicului interesat atunci când aceste avize au fost emise pentru autoritățile competente în momentul în care acesta din urmă este informat, din această dispoziție nu se poate deduce nici că avizele menționate trebuie, în orice caz, să facă parte din informațiile care servesc drept bază pentru consultarea publicului interesat.

49

Astfel, din termenii Directivei EEM nu rezultă nici că consultarea, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din această directivă, a autorităților care ar putea fi interesate de proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, trebuie să aibă loc înaintea consultării publicului interesat, nici că acesta din urmă trebuie, în orice caz, să aibă dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente să aprobe pentru dezvoltare proiectul, cu privire la avizele formulate, în temeiul acestui articol 6 alineatul (1) din directiva menționată, de autoritățile vizate în această dispoziție.

50

Prin urmare, statelor membre le este permis să efectueze consultările cu autoritățile care ar putea fi interesate de proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, pe de o parte, și cu publicul interesat, pe de altă parte, concomitent și fără ca acesta din urmă să aibă ulterior dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente să aprobe pentru dezvoltare proiectul menționat, cu privire la avizele emise în acest cadru de autoritățile consultate, așa cum a fost cazul în speță.

51

În măsura în care considerentele (16)-(19) ale Directivei 2011/92 evidențiază obiectivul unei participări efective a publicului la luarea deciziilor, trebuie adăugat că rezultă din termenii articolului 6 alineatele (2) și (4) și alineatul (6) litera (b), precum și ai articolului 7 alineatul (5) din Directiva EEM că legiuitorul Uniunii a ținut seama de acest obiectiv la formularea acestor articole, fără a impune însă în mod expres ca autoritățile care ar putea fi interesate de proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, să fie consultate înainte de publicul interesat sau ca acesta din urmă să aibă dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente să aprobe pentru dezvoltare proiectul menționat, cu privire la avizele emise în acest cadru de autoritățile consultate.

52

Pe de altă parte, la articolul 6 alineatul (7) din Directiva EEM, legiuitorul Uniunii a ales raportul de evaluare prevăzut la articolul 5 din această directivă ca punct de începere a curgerii termenului care nu este mai scurt de 30 de zile, de care trebuie să dispună publicul interesat, în orice împrejurare, în cadrul consultării sale. Aceasta indică faptul că, în opinia legiuitorului respectiv, acest raport este esențial în vederea unei participări efective a publicului la luarea deciziilor.

53

În plus, din considerentele (31)-(33) ale Directivei 2014/52 rezultă că, prin modificările aduse articolului 5 și anexei IV la Directiva 2011/92, legiuitorul Uniunii s‑a asigurat că datele și informațiile incluse de inițiatorul proiectului în raportul menționat sunt complete și de o calitate suficient de bună și că, în acest scop, specialiștii implicați în pregătirea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului al unui proiect care face obiectul Directivei EEM sunt calificați și competenți.

54

Rezultă că, în măsura în care publicul interesat dispune, în vederea consultării sale în cadrul procesului de evaluare și de aprobare de dezvoltare a proiectelor care fac obiectul Directivei EEM, de toate informațiile prevăzute la articolul 6 alineatele (2) și (3) din această directivă și mai ales, timp de cel puțin 30 de zile, de raportul de evaluare a impactului asupra mediului pregătit în conformitate cu cerințele articolului 5 din directiva menționată, precum și ale anexei IV la aceasta, participarea publicului interesat poate fi considerată efectivă. În schimb, nu este necesar, în acest scop, ca publicul interesat să aibă, în orice caz, dreptul de a se exprima, în cadrul acestei consultări, și cu privire la avizele formulate, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Directiva EEM, de autoritățile vizate în această din urmă dispoziție.

55

Pe de altă parte, după cum au subliniat în esență guvernul german și Comisia Europeană în observațiile lor scrise, o soluție contrară s‑ar putea dovedi excesiv de împovărătoare pentru administrațiile naționale în cauză și ar putea prelungi procedura, ceea ce nu ar fi compatibil cu obiectivul unui proces decizional eficient evocat în considerentul (36) al Directivei 2014/52.

56

Trebuie amintit însă că articolul 6 alineatul (3) litera (c) din Directiva EEM impune statelor membre să pună la dispoziția publicului interesat, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2003/4, alte informații relevante decât cele menționate la acest articol 6 alineatul (2) care ar deveni disponibile numai după ce publicul interesat a fost informat în temeiul acestei din urmă dispoziții.

57

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la întrebările preliminare că Directiva EEM nu se opune unei legislații a unui stat membru potrivit căreia, în cadrul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului al unui proiect care face obiectul acestei directive, autoritățile care ar putea fi interesate de acest proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, sunt consultate în același timp cu publicul interesat, fără ca acesta din urmă să aibă ulterior dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente să aprobe pentru dezvoltare proiectul menționat, cu privire la avizele emise în acest cadru de autoritățile consultate.

Cu privire la cheltuielile de judecată

58

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a zecea) declară:

Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014,

trebuie interpretată în sensul că

nu se opune unei legislații a unui stat membru potrivit căreia, în cadrul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului al unui proiect care face obiectul acestei directive, autoritățile care ar putea fi interesate de acest proiect, prin natura responsabilităților lor specifice în materie de mediu sau ca urmare a competențelor lor la nivel local și regional, sunt consultate în același timp cu publicul interesat, fără ca acesta din urmă să aibă ulterior dreptul de a exprima observații și opinii destinate autorității sau autorităților competente să aprobe pentru dezvoltare proiectul menționat, cu privire la avizele emise în acest cadru de autoritățile consultate.

Semnături


(*1) Limba de procedură: spaniola.

Top

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters