DECIZIA 23 din 19 martie 2018

Redacția Lex24
Publicat in ICCJ: DECIZII, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 14 iunie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 521
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 520
ActulREFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ActulINTERPRETARELEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ActulREFERIRE LAREGULAMENT (R) 21/09/2004
ActulREFERIRE LAREGULAMENT (R) 21/09/2004 ART. 0
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 538 12/07/2017
ART. 1REFERIRE LALEGE 199 04/11/2016 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 1REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 12
ART. 1REFERIRE LAOG 1 14/01/2015
ART. 1REFERIRE LAOG 1 14/01/2015 ART. 2
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 721 09/12/2014
ART. 1REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 1REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014 ART. 1
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 807 21/06/2011
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 520
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 1087 14/10/2008
ART. 1REFERIRE LAOUG 6 13/02/2008 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 1REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 1REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 3
ART. 1REFERIRE LALEGE 76 16/01/2002 ART. 5
ART. 1REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 1REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 1REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 1REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 1REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 1REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 1REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 52REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 54REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 56REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 634
ART. 58REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 59REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 60REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 61REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 520
ART. 62REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 63REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 63REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 65REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 65REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 66REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 3
ART. 66REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 68REFERIRE LAHG 99 10/02/2015 ART. 1
ART. 68REFERIRE LAHG 1412 02/09/2004
ART. 68REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 68REFERIRE LANORMA 02/09/2004
ART. 68REFERIRE LANORMA 02/09/2004 ART. 28
ART. 69REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 44
ART. 69REFERIRE LADECIZIE 721 09/12/2014
ART. 69REFERIRE LALEGE 168 16/12/2014
ART. 69REFERIRE LALEGE 36 07/04/2014
ART. 69REFERIRE LAOG 29 27/08/2013 ART. 6
ART. 69REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 9
ART. 69REFERIRE LALEGE 283 14/12/2011
ART. 69REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 69REFERIRE LAOUG 37 26/03/2008 ART. 11
ART. 69REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 70REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 70REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 71REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 72REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 72REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 72REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 0
ART. 73REFERIRE LAOG 1 14/01/2015
ART. 73REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 74REFERIRE LAOG 1 14/01/2015 ART. 2
ART. 75REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 75REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 76REFERIRE LAOG 1 14/01/2015 ART. 2
ART. 77REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 78REFERIRE LAOG 1 14/01/2015 ART. 2
ART. 78REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 79REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 79REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 0
ART. 79REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 81REFERIRE LAOG 1 14/01/2015 ART. 2
ART. 81REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 81REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 82REFERIRE LAOG 1 14/01/2015
ART. 83REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 47
ART. 84REFERIRE LAOG 1 14/01/2015 ART. 3
ART. 84REFERIRE LAOG 1 14/01/2015
ART. 84REFERIRE LAOG 1 14/01/2015 ART. 2
ART. 84REFERIRE LAOG 1 14/01/2015 ART. 1
ART. 84REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 84REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 85REFERIRE LAOG 1 14/01/2015
ART. 85REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 85REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 32 17/06/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 33 17/05/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 62 27/09/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 872 16/12/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 33 30/03/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 36 04/05/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 768 22/10/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 46 14/10/2019





Dosar nr. 3.340/1/2017<!–>

Iulia Cristina Tarcea–> – președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție – președintele completului<!–>
Lavinia Curelea–> – președintele delegat al Secției I civile<!–>
Rodica Dorin–> – pentru Președintele Secției a II-a civile<!–>
Ionel Barbă–> – președintele Secției de contencios administrativ și fiscal<!–>
Aurelia Rusu–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Beatrice Ioana Nestor–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Bianca Elena Țăndărescu–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Paula C. Pantea–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Simona Lala Cristescu–> – judecător la Secția I civilă<!–>
Paulina Lucia Brehar–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Iulia Manuela Cîrnu–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Virginia Florentina Duminecă–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Veronica Magdalena Dănăilă–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Cosmin Horia Mihăianu–> – judecător la Secția a II-a civilă<!–>
Claudia Marcela Canacheu–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>
Cezar Hîncu–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>
Viorica Trestianu–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>
Eugenia Marin–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>
Carmen Maria Ilie–> – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal<!–>

–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 3.340/1/2017, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.307/93/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) ultima teză din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 (Legea nr. 341/2004), astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, pentru a stabili dacă textul trebuie înțeles în sensul că nu impune nicio condiție pentru acordarea indemnizației lunare reparatorii copilului eroului-martir după vârsta de 26 de ani“.–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; reclamanta-intimată, prin avocat, a depus un punct de vedere asupra chestiunii de drept.deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:<!–>I.–>Titularul și obiectul sesizării1.<!–>Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin încheierea din 6 octombrie 2017, în Dosarul nr. 2.307/93/2016, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată.2.–>Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 4 decembrie 2017, cu nr. 3.340/1/2017, termenul pentru soluționarea dosarului fiind stabilit la 19 martie 2018.II.<!–>Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile3.–>Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 +
Articolul 4(…) (2) Persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3^1 lit. b) primesc o indemnizație lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce sunt aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel: (…)c)<!–>copil al eroului-martir – un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află, și un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani. (…)–>
4.Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 (Ordonanța Guvernului nr. 1/2015) +
Articolul II(1)<!–>În anul 2015 copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor beneficiază de o indemnizație lunară reparatorie în cuantum de 2020 lei. (…)
III.–>Expunerea succintă a procesului5.<!–>Prin sentința civilă nr. xxxx din 5 mai 2017, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a respins excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, a admis cererea formulată de reclamanta X în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Ilfov, a obligat pârâta să emită o decizie prin care să acorde reclamantei, începând cu data de 1 ianuarie 2015, indemnizația reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, calculată prin aplicarea coeficientului de 0,50 asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata; a obligat pârâta la actualizarea sumelor acordate cu indicele de inflație la data plății.6.–>În considerente, a reținut, în esență, următoarele: reclamanta, născută la data de 15 noiembrie 1980, deține titlul de „Urmaș de Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“, astfel cum rezultă din certificatul depus în copie la dosar.7.<!–>Prin cererea de față, reclamanta solicită instanței obligarea pârâtei la emiterea unei decizii privind acordarea indemnizației lunare reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, precum și la plata acesteia începând cu data de 1 ianuarie 2015.8.–>Tribunalul a reținut că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, a fost modificată și completată Legea nr. 341/2004. Astfel, pe de o parte, a fost introdus art. 3^1, care definește noțiunea de „urmaș de erou-martir“ ca fiind, după caz, soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și copiii acestuia, iar pe de altă parte, a fost modificat art. 4 alin. (2) lit. c), în sensul că primește o indemnizație lunară reparatorie copilul eroului-martir, raportat la un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află și raportat la un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani.9.<!–>Ținând seama de data nașterii reclamantei și de titlul deținut de către aceasta, tribunalul a constatat că face parte din categoria de beneficiari ai legii care au depășit vârsta de 26 de ani și pentru care acordarea indemnizației nu este condiționată de niciun criteriu.10.–>De asemenea, a reținut că, prin art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), s-a prevăzut că, în anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii nr. 341/2004 se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.11.<!–>Din reglementarea de mai sus reiese doar faptul că indemnizația, în anul 2016, va avea același cuantum ca în 2015, nicidecum că nu se acordă o asemenea indemnizație sau că se acordă doar persoanelor din categoria din care face parte și reclamanta, cu condiția de a nu realiza venituri din motive neimputabile. Nu se poate interpreta scopul edictării unui act normativ prin adăugare la lege, așa cum pretinde pârâta.12.–>Pentru motivele de fapt și de drept arătate, având în vedere că de la data de 30 decembrie 2014 (data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014) s-a născut dreptul reclamantei la plata indemnizației reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, calculată prin aplicarea coeficientului de 0,50 asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, tribunalul a apreciat cererea reclamantei ca fiind fondată și a admis-o, obligând pârâta să emită o decizie prin care să acorde reclamantei, începând cu data de 1 ianuarie 2015, indemnizația reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004. De asemenea, a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2015, sumele datorate, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.13.<!–>Împotriva acestei soluții a formulat apel pârâta Casa Județeană de Pensii Ilfov.14.–>În susținerea acestuia, pe de o parte, a reiterat excepția inadmisibilității pentru neparcurgerea procedurii prealabile de contestare a deciziei de respingere a cererii de acordare a indemnizației lunare prevăzute de art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004.15.<!–>Pe fondul cauzei, a învederat că legiuitorul a condiționat acordarea indemnizației pentru persoanele de peste 26 de ani de dovada motivelor neimputabile pentru care nu realizează venituri. Prin motive neimputabile se înțelege că reclamanta avea obligația să depună:adeverință de la agenția județeană de ocupare a forței de muncă, care să ateste faptul că nu a refuzat un loc de muncă, conform art. 5 pct. IV din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;să facă dovada că este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz, reședința, ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în condițiile prevăzute de lege, în vederea obținerii unui loc de muncă;să depună o decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale sau certificat de încadrare într-o categorie de persoană cu handicap, dacă are o asemenea decizie.16.–>Or reclamanta nu a înțeles să depună înscrisurile solicitate, din care să rezulte motivele neimputabile prevăzute de art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, pentru a beneficia de indemnizația în coeficient de 0,50 după împlinirea vârstei de 26 de ani.17.<!–>A mai invocat jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul având libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare.18.–>La termenul de judecată din 3 noiembrie 2017, din oficiu, Curtea de Apel București a pus în discuție admisibilitatea și necesitatea sesizării instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prin care să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept arătate.19.<!–>Prin încheierea pronunțată la această dată, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus și suspendarea judecății.IV.–>Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării20.<!–>Prin încheierea pronunțată la 3 noiembrie 2017, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, determinat de următoarele argumente:cauza se află pe rolul unui complet al Curții de Apel București, care judecă în ultimă instanță;de dezlegarea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a procesului, care ridică problema caracterului necondiționat, respectiv a condițiilor acordării indemnizației reparatorii copilului de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“, în vârstă de peste 26 de ani;problema de drept este nou-ivită pe rolul instanțelor, nefăcând obiectul dezlegării printr-o altă hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.21.–>În acest context, instanța de trimitere a apreciat că se impune sesizarea instanței supreme din perspectiva opiniilor divergente exprimate în materie, prin soluții de practică judiciară ori prin pozițiile adoptate cu ocazia întâlnirilor de unificare a practicii, fără să se poată constata cristalizarea unei direcții clare a jurisprudenței, care să facă inutilă prezenta sesizare.22.<!–>S-a menționat, ca jurisprudență relevantă la nivelul secției, deciziile civile nr. 2.478 din 24 aprilie 2017, nr. 4.670 din 29 septembrie 2017 și nr. 4.147 din 6 septembrie 2017.23.–>În cuprinsul primei decizii s-a reținut că prevederile art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004 au fost modificate și completate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în sensul că a fost adăugată sintagma „și un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani“, care nu exista în forma anterioară modificării. Pe baza unei interpretări teleologice a art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, s-a apreciat că de indemnizația lunară reparatorie nu beneficiază copilul eroului-martir care are vârsta mai mare de 26 de ani și nu se află în continuarea studiilor sau nu realizează venituri din motive imputabile.În acest sens, anterior modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 avea următorul conținut: „(4) De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.“În aceeași lună în care a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 – ianuarie 2015, Legea nr. 341/2004 a fost din nou modificată, prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.Față de evoluția legislativă menționată, Curtea a reținut că sintagma „și un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani“, prevăzută de art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, nu este aplicabilă în cazul tuturor copiilor eroilor-martiri, întrucât, în caz contrar, legiuitorul nu ar mai fi completat actul normativ, reglementând în mod special situația copiilor eroilor-martiri care nu realizează venituri din motive neimputabile.S-au atașat sentințele nr. 11.111 din 5 decembrie 2016, definitivă, și nr. 5.351 din 18 iulie 2017, aflată în apel, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.<!–>Jurisprudența celorlalte instanțe din țară–>40.<!–>Curtea de Apel Brașov a comunicat punctul de vedere al magistraților Secției I civile, potrivit căruia, în interpretarea art. 4 alin. (2) lit. c) ultima teză din Legea nr. 341/2004, pentru acordarea indemnizației lunare reparatorii copilului eroului-martir după împlinirea vârstei de 26 ani nu se cere nicio condiție suplimentară, având în vedere modificările aduse normei supuse interpretării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, față de reglementarea anterioară. Nu a identificat hotărâri relevante.41.–>Curtea de Apel Cluj a comunicat următoarele:La nivelul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Maramureș s-a exprimat opinia conform căreia intenția legiuitorului a fost de a condiționa acordarea indemnizației pentru persoanele de peste 26 ani de dovada motivelor neimputabile pentru care nu realizează venituri. În sprijinul acestei opinii vin modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2015.42.<!–>Curtea de Apel Constanța a comunicat că la nivelul Secției I civile s-a pronunțat o singură decizie – nr. 340/AS din 5 iulie 2017 -, prin care s-a stabilit că art. II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 nu instituie condiții suplimentare de acordare a indemnizației stabilite prin art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004. Soluția instanței de fond, schimbată prin această decizie, a fost pronunțată de Tribunalul Constanța – Secția I civilă (Sentința nr. 3.051 din 13 decembrie 2016).43.–>Curtea de Apel Galați a comunicat existența unei practici neunitare în această materie la nivelul Secției pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.Astfel, într-o primă interpretare (Decizia nr. 538 din 12 octombrie 2017), se apreciază că dispozițiile Ordonanței Într-o altă orientare (Decizia nr. 572 din 24 octombrie 2017), instanța a apreciat că Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 nu modifică dispozițiile art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, intenția legiuitorului fiind de a acorda o indemnizație mai mare categoriilor excluse de la vechea reglementare, respectiv copiilor între vârsta majoratului și 26 de ani, care nu se află în continuarea studiilor, precum și celor care nu realizează venituri din motive neimputabile.Curtea a observat că textul de lege criticat nu instituie o discriminare între copiii eroului-martir și soțul acestuia, pe criteriul vârstei, astfel încât și critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, referitoare la interzicerea generală a discriminării, a fost respinsă.^1^1 În același sens, Decizia Curții Constituționale nr. 721 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015.IX.<!–>Raportul asupra chestiunii de drept49.–>Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că dispozițiile art. 4 alin. (2) lit. c) ultima teză din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, nu impun nicio condiție pentru acordarea indemnizației lunare reparatorii copilului eroului-martir după vârsta de 26 de ani.X.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție50.–>Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:51.<!–>Prealabil oricărei analize, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că Legea nr. 341/2004 a suferit modificări succesive, inclusiv în ceea ce privește titlul.Astfel, în forma inițială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, s-a numit „Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004“.–>Ulterior, prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, titlul legii a devenit „Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987“.Prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 199/2016 privind modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, titlul legii a devenit „Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004“.Asupra admisibilității sesizării52.<!–>Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebările formulate de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă.53.–>Potrivit acestor dispoziții legale „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.54.<!–>Prin urmare, pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv:existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță;cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă;chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.55.–>Verificarea admisibilității sesizării, din această perspectivă, relevă îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege.56.<!–>Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, titularul sesizării, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, învestit cu calea de atac a apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestit să o soluționeze, iar sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei.57.–>În egală măsură este îndeplinită și condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării.58.<!–>Evaluarea acestei condiții, în absența unei definiții a noutății chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a statuat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu mențiunea că noutatea poate fi generată nu doar de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată.59.–>Această cerință este îndeplinită, întrucât chestiunea de drept își are izvorul în modificări relativ recente ale unui act normativ din 2004 (Legea nr. 341/2004), această lege având conținut diferit față de norma inițială, fără să existe o jurisprudență suficient cristalizată asupra problemelor de drept pe care le ridică noile dispoziții legale.60.<!–>De asemenea, este important de precizat că problema de drept este reală, întrucât reglementarea legală în cauză a suscitat interpretări diferite sau contradictorii prin raportare la alt text de lege prin care norma de drept a suferit noi modificări și prezintă un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât instanța de sesizare să considere că, pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecății, este necesară declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, prin pronunțarea unei rezolvări de principiu.61.–>Sub acest aspect, din încheierea de sesizare, întocmită conform art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, rezultă că analiza dispozițiilor legale ce formează obiectul sesizării se impune, deoarece acestea sunt neclare, fiind susceptibile de interpretări diferite în privința caracterului condiționat sau necondiționat al împrejurării acordării indemnizației lunare reparatorii copilului eroului-martir după vârsta de 26 de ani.62.<!–>În consecință, se constată că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.–>Asupra fondului sesizării63.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată pentru a se pronunța asupra următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) ultima teză din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, pentru a stabili dacă textul trebuie înțeles în sensul că nu impune nicio condiție pentru acordarea indemnizației lunare reparatorii copilului eroului-martir după vârsta de 26 de ani“.64.–>Dezlegarea acestei probleme de drept pornește de la examinarea evoluției în timp a prevederilor legale care reglementează indemnizația lunară reparatorie acordată copilului eroului-martir, ca beneficiu ce face parte dintr-un ansamblu de măsuri instituite de lege pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989.65.<!–>Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 în forma inițială, fiecare dintre copiii celui decedat are calitatea de urmaș al eroului-martir și este îndreptățit să beneficieze de prevederile legii. Astfel, conform art. 4 alin. (2) lit. c), în această calitate, fiecare dintre copiii eroului-martir are dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, calculată pe baza coeficientului de multiplicare de 1,10 aplicat asupra salariului mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata, până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află.66.–>Teza întâi a alin. (4) din art. 4 prevede că de o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie. Teza a doua prevede că de aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.67.<!–>Așadar, în aplicarea principiului respectului și gratitudinii față de eroii-martiri ai Revoluției din decembrie 1989, legiuitorul a acordat urmașilor acestora o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile și criteriile stabilite pentru fiecare categorie în parte, în funcție de situația diferită a fiecărei categorii, chiar dacă evenimentul care a determinat acordarea indemnizației, decesul eroului-martir, este același pentru toate categoriile de urmași.68.–>Astfel, în ce privește indemnizația acordată fiecăruia dintre copii, legiuitorul a folosit un raționament similar celui din reglementarea în materia dreptului familiei, pornind de la prezumarea stării de nevoie în care se află copiii, până la majorat. În consecință, s-a reglementat acordarea indemnizației până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, prezumându-se că acesta este momentul până la care se află în incapacitate de muncă, așa cum părintele decedat ar fi fost obligat să le acorde întreținere, în temeiul relației de filiație. Totodată, printre beneficiarii indemnizației au fost incluse alte două categorii de copii ai eroilor-martiri, respectiv: 1. cei care nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ, indiferent de vârstă – cu condiția ca aceștia să obțină venituri din muncă mai mici decât salariul mediu brut pe economie și 2. cei care nu realizează venituri din motive neimputabile lor. Prin „motive neimputabile“, conform art. 28 alin. (2)^2 din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, cu modificările și completările ulterioare, se înțelege situația în care se află copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, care: a) și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă; b) nu le sunt oferite de către agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, respectiv a municipiului București, în a cărei rază teritorială de competență își au domiciliul, un loc de muncă corespunzător capacității de muncă sau pregătirii profesionale; c) sunt refuzați de către angajatorul postului oferit de agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, respectiv a municipiului București, în a cărei rază teritorială de competență își au domiciliul.^2 Abrogat prin articolul unic pct. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 99/2015 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, începând cu 24 februarie 2015.^4 Abrogat prin art. 44 pct. 29 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 iulie 2017.–>70.<!–>În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014 a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.71.–>Din expunerea de motive rezultă că adoptarea acestui act normativ s-a impus pentru a conține prevederi clare, fără echivoc, pentru respectarea adevărului istoric, în vederea acordării recunoștinței statului român numai față de persoanele care au avut un rol determinant la victoria Revoluției române din decembrie 1989, implicând reluarea plăților cu un efort bugetar redus față de cel existent, descurajarea abuzurilor, a încălcării prevederilor legale. Urgența actului normativ a fost justificată și de reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015. Se mai arată că Legea nr. 341/2004 nu mai corespunde realităților social-politice și economice actuale, că aplicarea greșită sau abuzivă a generat inechități și multiplicarea numărului beneficiarilor, ceea ce a condus la stoparea plăților, începând cu anul 2012, către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (4) din lege.72.<!–>Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 s-a modificat art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, în sensul următoarelor prevederi: „Persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3^1 lit. b) primesc o indemnizație lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce sunt aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel: … c) copil al eroului martir – un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află și un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani.“73.–>Sesizarea de față vizează lămurirea ultimei teze, respectiv dacă textul trebuie înțeles în sensul că nu impune nicio condiție la acordarea indemnizației beneficiarul titlului. Problema de drept s-a ridicat în contextul în care, la data de 22 ianuarie 2015, a intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.74.<!–>Art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 prevede următoarele: „În anul 2015 copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor beneficiază de o indemnizație lunară reparatorie în cuantum de 2020 lei.“75.–>Se observă că norma vizează doar anumiți subiecți de drept, similar reglementării inițiale cuprinse la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, care, însă nu a mai fost păstrată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, iar o altă observație esențială are în vedere caracterul temporar, doar pentru anul 2015, al acestei reglementări, cu consecința că, după expirarea duratei pentru care a fost edictată, urmează a fi aplicate în întregime dispozițiile art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014.76.<!–>Prin urmare, reglementarea cu caracter temporar cuprinsă la art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 este, în parte, derogatorie, deoarece cuprinde soluții legislative diferite în raport cu reglementarea-cadru, pentru o parte dintre subiecții de drept vizați de norma generală, care își păstrează caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri, inclusiv pentru anul 2015. Este vizată ipoteza nerealizării de venituri de către copiii eroilor-martiri, după vârsta de 26 de ani, situație care trebuie să fie determinată de existența unor motive neimputabile.77.–>De asemenea, textul de lege sus-menționat completează art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, în sensul că reglementează și situația copiilor între 18 și 26 de ani, care nu participă la vreo formă de învățământ. Pentru această din urmă categorie, cu privire la care se presupune că ar trebui să desfășoare o activitate aducătoare de venituri, indemnizația remuneratorie este reglementată sub condiția ca persoanele în discuție să nu realizeze venituri din motive neimputabile.78.<!–>Interpretând sistematic dispozițiile art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2015, combinat, pentru anul 2015, cu art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, rezultă că acei copii ai eroilor-martiri care au vârsta peste 26 de ani și obțin venituri vor beneficia de o indemnizație 79.–>Reluând argumentele exprimate în precedent, norma cu caracter general cuprinsă în reglementarea art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, stabilește indemnizația lunară reparatorie calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce sunt aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, și prevede pentru copilul eroului-martir un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află și un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani, fără nicio condiționare legată de vreun criteriu pe care trebuie să îl îndeplinească persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3^1 lit. b), respectiv de urmaș de erou-martir.80.<!–>Din această perspectivă, textul de lege este fără echivoc, clar și precis redactat, astfel că, între formularea textului și cazurile din practică ce se încadrează în ipoteza sa, există concordanță, nefiind motive, prin urmare, nici de a extinde și nici de a restrânge aplicarea dispoziției în cauză.81.–>În ceea ce privește însă norma juridică cu aplicabilitate temporară, în cursul anului 2015, aceasta derogă de la norma generală și prevede o indemnizație reparatorie fixă de 2.020 lei lunar, pentru copiii, indiferent de vârstă, care nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor. Prin urmare, în cursul anului 2015, cele două reglementări coexistă, în sensul că tuturor celorlalți copiii ai eroilor-martiri, cu excepția celor vizați de art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, li se aplică dispozițiile generale cuprinse în art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014.82.<!–>Nu se poate reține că, pentru anul 2015, copiii la care se referă reglementarea din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 sunt singurii îndreptățiți la indemnizația reparatorie, după cum nu se pot adăuga la normele generale criterii sau condiții pe care legiuitorul nu a înțeles să le prevadă expres.83.–>Aceste concluzii rezultă din considerente de tehnică legislativă, conform cărora elementul structural de bază al părții dispozitive a actului normativ îl constituie articolul. Potrivit art. 47 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolele se numerotează în continuare, în ordinea din text, cu cifre arabe. În cazul actelor normative care au ca obiect modificări sau completări ale altor acte normative, articolele se numerotează cu cifre romane, păstrându-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate.84.<!–>Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 este structurată în trei articole: art. I, care prevede modificările aduse unor articole din Legea nr. 341/2004, fără ca acestea să privească și art. 4 alin. (2) lit. c); art. II, care conține cinci alineate, iar la alin. (1), este prevăzută norma cu aplicabilitate temporară în discuție și art. III referitor la abrogarea unei reglementări.–>85.<!–>În concluzie, în interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) ultima teză din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, urmează a se stabili că textul legal trebuie înțeles în sensul că nu impune nicio condiție pentru acordarea indemnizației lunare reparatorii copilului eroului-martir după vârsta de 26 de ani. În ceea ce privește situația temporară, reglementată pentru anul 2015 prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, aceasta vizează doar o chestiune de aplicare a normelor de drept ce urmează a fi evaluate în fiecare caz concret, în parte.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
Iulia Cristina Tarcea<!–>
Magistrat-asistent,–>
Elena Adriana Stamatescu<!–>
–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters