DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022

<!–>Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepția acelor dispoziții care nu au fost deja constatate ca fiind neconstituționale prin decizii anterioare ale Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Antoanela-Iustina Bacoșcă în Dosarul nr. 9.517/279/2020 al Judecătoriei Piatra- Neamț – Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.507D/2021. … 2.–>La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, domnul avocat Daniel Chitic, cu împuternicire avocațială atașată la dosar. Lipsește partea Inspectoratul de Poliție Județean Neamț. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea neconstituționalității art. 65 lit. h) și a art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020 în raport cu art. 15 și 53 din Constituție. Susține că dispozițiile de lege criticate nu sunt clare, precise și previzibile. În conținutul acestora se menționează „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei și izolării la domiciliu.“ Învederează Curții Constituționale că legea trimite la două măsuri, pe care le menționează, respectiv carantinarea și izolarea la domiciliu, fără însă a închide cadrul legal la acestea. Legea nu menționează obligația de a purta masca de protecție, ci face trimitere la posibilitatea ca Guvernul să stabilească de măsură nediscreționară, depășind atribuțiile executive pe care ar trebui să le aibă, măsuri de constrângere și limitare a drepturilor și libertăților cetățenilor, care nu pot fi făcute prin alte acte normative decât cele prevăzute în mod expres de art. 53 din Constituție. Susține că nu se poate ca printr-un act administrativ, așa cum este o hotărâre a Guvernului, să fie stabilite limitări de drepturi și libertăți. Temeiul acestei delegări imperfecte și neconstituționale a responsabilității de a impune limitări și drepturi cetățenilor României îl constituie dispozițiile de lege criticate. Având în vedere că în Legea nr. 55/2020 există și articole care stabilesc măsuri punitive, sancțiuni contravenționale, așa cum sunt art. 66 lit. a) și art. 65 lit. h), constată că, deși, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, contravențiile intră în sfera ilicitului penal, reglementările sunt neclare, imprecise și imprevizibile. Așa fiind, se întreabă cum ar putea o persoană să fie trasă la răspundere contravențională și cum poate să își facă o apărare efectivă și concretă în fața unei instanțe de judecată atunci când va trebui să conteste acest raport contravențional. După 2 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2020 se constată că dispozițiile care prevedeau limitări de drepturi și libertăți stabilite prin hotărâri ale Guvernului nu aveau nici transparența, nici publicitatea necesare unei legi care să restrângă drepturi și libertăți de orice fel. Art. 22 și 26 din Constituție prevăd că orice atingere a drepturilor persoanei este o constrângere. Susține că destinatarul normei nu putea prevedea comportamentul pe care trebuie să îl aibă. Hotărârile Guvernului referitoare la prelungirea stării de alertă sunt emise pe o perioadă de 30 de zile, publicate pe site-uri care sunt mai mult sau mai puțin accesibile, a căror publicitate nu este făcută prin Monitorul Oficial al României. În ultimii 2 ani, sacadarea acestor măsuri a făcut ca acestea să nu fie doar lipsite de previzibilitate, ci și imposibil de cunoscut. În același context, agentul constatator este supus presiunii de a face abuzuri. În instanță, prezumția de legalitate a procesului-verbal constatator al contravenției înfrânge prezumția de nevinovăție. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în care s-a menționat că legea nu are caracter predictibil, faptul că nu se pot impune restricții prin dispoziții infralegale. Susține că nu portul măștii este ceea ce deranjează, ci modul în care este legiferat, respectiv faptul că nu a fost niciodată legiferat. Problema ridicată de autoarea excepției este fundamentală. Dezlegarea pe care Curtea Constituțională o va da acestei excepții de neconstituționalitate este de natură să stabilească un precedent în raporturile legislativului, precum și ale executivului cu cetățenii. Posibilitatea Guvernului de a reglementa restrângeri și libertăți nu se poate transforma într-o regulă, întrucât s-ar putea ajunge la delegarea reglementării în materie penală. Pentru toate cele arătate, „măsurile de protecție a vieții“ nu pot constitui temeiul legal al stabilirii unor măsuri contravenționale care au o natură penală. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și limitarea posibilității Guvernului de a legifera în chestiuni de natură penală și contravențională. … 4.–>Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 381 din 8 iunie 2021. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.517/279/2020, Judecătoria Piatra-Neamț – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepția acelor dispoziții care nu au fost deja constatate ca fiind neconstituționale prin decizii anterioare ale Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Antoanela-Iustina Bacoșcă într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție prin care autoarea excepției a fost amendată pentru faptul că a îndemnat-o pe fiica sa să nu poarte masca de protecție pe parcursul orelor de curs în incinta școlii. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că în Legea nr. 55/2020 nu este prevăzută o amendă pentru nepurtarea măștii de protecție în spațiile închise. Art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, care prevede sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2, trimite la art. 65 lit. h) din același act normativ, care sancționează într-o manieră generală nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d) din lege, fără a enumera aceste măsuri individuale. Art. 5 alin. (2) lit. d) se referă, la fel de vag, la măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților, fără a menționa purtarea măștii de protecție. Prin urmare, dispozițiile de lege sunt lipsite de claritate și previzibilitate în ceea ce privește sancționarea pentru nerespectarea obligației de a purta masca de protecție. … 7.–>Autoarea excepției susține și că obligativitatea purtării măștii de protecție încalcă prevederile constituționale referitoare la interzicerea torturii și pe cele care consacră dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, fără a fi respectate condițiile cerute de art. 53 din Constituție referitoare la stabilirea prin lege a acelor măsuri care sunt de natură să restrângă exercițiul drepturilor sau al libertăților persoanei. … 8.<!–>De asemenea, consideră că sunt restrânse dreptul la învățătură, dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor, dreptul pacientului de a refuza sau opri o intervenție medicală/un act medical, fiind necesar consimțământul acestuia, dreptul la sănătate și dreptul la viață intimă. În acest sens invocă aspecte referitoare la utilitatea și neajunsurile purtării măștii de protecție și apreciază că masca produce o traumă fizică. … 9.–>Judecătoria Piatra-Neamț – Secția civilă apreciază că dispozițiile Legii nr. 55/2020 nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției. … 10.<!–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepția acelor dispoziții care nu au fost deja constatate ca fiind neconstituționale prin decizii anterioare ale Curții Constituționale. Legea nr. 55/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020. Analizând obiectul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și motivarea acesteia, Curtea constată că, în realitate, autoarea excepției critică dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a), în ceea ce privește trimiterea la art. 65 lit. h)din Legea nr. 55/2020, astfel că acestea urmează să fie supuse controlului de constituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 5 alin. (2) lit. d): „Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt: […] d) măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;“ … – Art. 65 lit. h): „Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă: […] h) nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d);“ … – Art. 66 lit. a): Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează:a)–>cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) și ș);. … <!–> … … 14.–>Autoarea excepției susține că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) care consacră demnitatea umană între valorile statului român, art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 22 alin. (2) referitor la interzicerea torturii, a pedepselor și tratamentelor inumane, art. 26 alin. (2) referitor la dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, art. 32 privind dreptul la învățătură, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 48 alin. (1) referitor la dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, invocă și încălcarea prevederilor art. 5 din Convenția europeană din 4 aprilie 1997 pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, Convenția privind drepturile omului și biomedicina, ratificată prin Legea nr. 17/2001 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, Convenția privind drepturile omului și biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, și a Protocolului adițional la Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, referitor la interzicerea clonării ființelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 28 februarie 2001, dispoziții potrivit cărora „O intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată șia dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză“. … 15.<!–>În susținerile orale, reprezentantul autoarei excepției a invocat și prevederile art. 15 din Constituție, dar, având în vedere motivele invocate, se apreciază că a avut în vedere, în realitate, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5). … 16.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Curtea, având a se pronunța asupra conformității acestor dispoziții cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), a reținut, că sintagma „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor“ din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii, așa cum de altfel este și măsura obligativității purtării măștii de protecție, consacrată în mod expres în conținutul art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. Curtea a arătat că persoanele care au fost sancționate contravențional pentru nerespectarea obligației de a purta masca de protecție aveau posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul acestei obligații prin examinarea conținutului art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. De asemenea, hotărârile Guvernului emise pentru instituirea și prelungirea stării de alertă, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, au menționat în mod constant obligativitatea purtării măștii de protecție. Prin urmare, Curtea a apreciat că persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor la care se referă art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 65 lit. h)din Legea nr. 55/2020, precum și obligațiile ce le revin, astfel încât să își poată conforma conduita potrivit dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații. … 17.<!–>Cu același prilej, Curtea a reținut că măsura purtării măștii de protecție face parte din ansamblul măsurilor reglementate de Legea nr. 55/2020 în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. În contextul pandemiei de COVID-19, această măsură vizează acoperirea căilor respiratorii, respectiv a nasului și a gurii, cu un material, astfel încât să se diminueze într-o măsură cât mai eficientă inhalarea particulelor respiratorii provenind de la o persoană posibil infectată cu coronavirusul SARS-CoV-2, ca urmare a respirației, vorbirii, tusei sau strănutului. Din această perspectivă, obligația vizează protecția persoanei care poartă mască. În egală măsură însă măsura contribuie și la diminuarea răspândirii particulelor respiratorii de către persoana care poartă masca de protecție către celelalte persoane aflate în proximitatea sa. Privită astfel, măsura este văzută ca un mod de protejare a celor care vin în contact cu o persoană posibil infectată. În consecință, Curtea a constatat că, însoțită de alte măsuri de igienă și distanțare socială, purtarea măștii de protecție contribuie la realizarea obiectivului de prevenție a transmiterii intracomunitare a coronavirusului SARS-CoV-2. În condițiile în care amploarea, evoluția pandemiei, precum și insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns față de acest fenomen impun concentrarea tuturor eforturilor și adoptarea tuturor măsurilor pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19, instituirea obligativității purtării măștii de protecție constituie o măsură justificată și necesară pentru protejarea dreptului la viață și la sănătate al persoanelor (paragrafele 57, 59 și 60 din Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, precitată). … 18.–>Curtea apreciază că aceste considerente răspund criticilor formulate în prezenta cauză referitoare la încălcarea dreptului persoanei la ocrotirea sănătății. Desigur, Curtea recunoaște faptul că, în situații justificate în mod obiectiv de starea sănătății anumitor persoane, dovedite prin acte medicale, legiuitorul poate și trebuie să prevadă modalitatea în care persoanele aflate în astfel de situații vor fi exceptate de la obligația de a purta masca de protecție. Dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 nu interzic însă astfel de exceptări, ci lasă în sarcina ministrului sănătății și a ministrului afacerilor interne reglementarea condițiilor concrete în care, în funcție de contextul concret avut în vedere, se va implementa măsura obligatorie a purtării măștii de protecție în perioada pandemiei de COVID-19. … 19.<!–>Curtea reține totodată că purtarea obligatorie a măștii de protecție nu poate fi echivalată cu o intervenție medicală asupra corpului persoanei în sensul art. 1 lit. d) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, care prevede că „prin intervenție medicală se înțelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare“. Așa cum s-a reținut și mai sus, purtarea măștii de protecție în contextul justificat de pandemia de COVID-19 este o măsură ce vizează prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2 și urmărește, deopotrivă, atât protejarea persoanei care o poartă, cât și pe a celor cu care aceasta intră în contact. Chiar dacă, în anumite cazuri, măștile de protecție îndeplinesc condițiile pentru a fi calificate drept dispozitive medicale, purtarea lor nu este echivalentă cu un act medical efectuat asupra persoanei. … 20.–>În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 26 din Constituție, Curtea reține că acest drept constituțional consacră libertatea persoanei de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă ordinea sau bunele moravuri. Altfel spus, prevederile constituționale ale art. 26 vizează libertatea de care dispune omul de a se manifesta fizic și a lua decizii referitoare la corpul său atât timp cât nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Prin urmare, acest drept nu are un caracter absolut, limitele sale fiind modelate de criteriile de ordine publică și bune moravuri ale societății, de aria de extindere și gradul de protecție ale drepturilor și libertăților altora surprinse într-un anumit moment istoric. Or, Curtea observă că, în contextul pandemiei de COVID-19, imperativul protecției dreptului la sănătate și la viață a dobândit noi dimensiuni. În acest context istoric aparte, marcat de larga și rapida răspândire a unui virus cu efecte grave asupra sănătății persoanelor, uneori letal, Curtea apreciază că obligația de a purta masca de protecție în vederea prevenirii transmiterii ori contractării virusului SARS-CoV-2 se circumscrie textului constituțional care consacră libertatea persoanei de a dispune de ea însăși în limitele impuse de imperativul respectării drepturilor celorlalți. … 21.<!–>Aceleași concluzii se impun și în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind demnitatea omului, ale art. 32 privind dreptul la învățătură și ale art. 48 alin. (1) referitor la dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. … 22.–>Cât privește critica raportată la art. 22 alin. (2) din Constituție referitor la interzicerea torturii, a pedepselor și a tratamentelor inumane, Curtea constată că textul constituțional folosește noțiunea de „tortură“ în sensul de mijloc de obținere a probelor sau de anchetă exercitată de un agent al autorității publice ori din ordinul unui astfel de agent. De asemenea, noțiunile de „pedeapsă“ și „tratamente inumane“ se referă la măsuri punitive sau coercitive exercitate asupra unor persoane aflate sub puterea unui agent al autorității publice. Or, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate care prevăd sancționarea contravențională a persoanelor care nu respectă măsurile obligatorii de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor nu se circumscriu noțiunilor textului constituțional amintit, astfel că acesta este lipsit de incidență în cauză. … 23.<!–>De asemenea, având în vedere că textele de lege criticate nu restrâng exercițiul drepturilor constituționale invocate de autorul excepției, Curtea apreciază că prevederile art. 53 din Constituție, referitoare la condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, nu sunt încălcate. … 24.–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Antoanela-Iustina Bacoșcă în Dosarul nr. 9.517/279/2020 al Judecătoriei Piatra-Neamț – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a), în ceea ce privește trimiterea la art. 65 lit. h), din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Judecătoriei Piatra-Neamț – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2022.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Patricia Marilena Ionea–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește