DECIZIA nr. 114 din 31 martie 2025

Dosar nr. 2.552/1/2024<!–>

1.–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.552/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). … 2.<!–>Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.–>La ședința de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în temeiul art. 36 din Regulament. … 4.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 802/84/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. … 5.–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților; părțile nu au depus puncte de vedere asupra raportului. … 6.<!–>Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. …
ÎNALTA CURTE,–><!–>deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: –>I.<!–>Titularul și obiectul sesizării7.–>Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 22 octombrie 2024, în Dosarul nr. 802/84/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza dispozițiilor art. 2 alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată în cele ce urmează. … 8.<!–>Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 11 noiembrie 2024 cu nr. 2.552/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 31 martie 2025. … … II.–>Normele legale incidente9.<!–>Art. 27 alin. (1^3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și abrogarea unor acte normative din domeniul protecției sociale – în vigoare la data de 23 iunie 2023, data introducerii acțiunii:În cazul în care autoritățile administrației publice locale nu solicită arondarea, creșele de stat devin unități de învățământ cu personalitate juridică, autoritățile locale având calitatea de persoană juridică fondatoare, finanțarea fiind asigurată în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2), cu obligația de a asigura serviciile prevăzute la alin. (1^1). Autoritățile administrației publice locale pot contribui la finanțarea acestora, în limita bugetului aprobat. În această situație, inspectoratele școlare județene/al municipiului București asigură coordonarea metodologică a respectivelor creșe.–> … 10.<!–>Art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și abrogarea unor acte normative din domeniul protecției sociale:Salariile de bază ale funcțiilor specifice din creșe se vor stabili cu respectarea prevederilor art. 28 alin. (1) și (2) și ale art. 36 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.–> … 11.Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice +
Articolul 28(1)<!–>Autoritățile, instituțiile publice și celelalte unități bugetare pot include în statele de funcții și unele funcții specifice altor domenii de activitate bugetară, prevăzute în anexele la prezenta lege, care se dovedesc a fi necesare desfășurării activității.(2)–>Salariile de bază ale personalului încadrat în funcții specifice, care nu sunt prevăzute în prezenta lege, se stabilesc de ordonatorii principali de credite cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, al Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru funcționarii publici, prin asimilare cu funcțiile și salariile de bază prevăzute în anexele la prezenta lege și aplicabile categoriei de personal respective.(…) +
Articolul 36(…)<!–>(2)–>În cazul în care funcția deținută nu se regăsește în prezenta lege, reîncadrarea se face pe una dintre funcțiile prevăzute în anexe.Anexa nr. I privind familia ocupațională „Învățământ“, familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“<!–>Anexa nr. VIII privind familia ocupațională „Administrație“, familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“–> … 12.Hotărârea Guvernului nr. 566/2022 privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară. +
Articolul 1(1)<!–>Serviciile de educație timpurie antepreșcolară sunt servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere oferite copiilor antepreșcolari, pe timpul zilei, în următoarele tipuri de unități/instituții, denumite în continuare unități de educație timpurie antepreșcolară, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare și de prezenta metodologie:(…)–>c)<!–>creșe nearondate unei unități de învățământ, pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare și care devin unități de învățământ cu personalitate juridică și sunt coordonate metodologic de inspectoratul școlar județean/al municipiului București; … (…)–> +
Articolul 35(1)<!–>Asigurarea personalului didactic de predare din unitățile publice de educație timpurie antepreșcolară se realizează, cu respectarea standardelor de calitate și a legislației în vigoare, de către inspectoratul școlar în colaborare cu:(…)–>b)<!–>autoritățile administrației publice locale, în cazul creșelor nearondate unei unități de învățământ, pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare, și în cazul centrelor de zi. … (…)–> +
Articolul 39(2)<!–>Pentru unitățile de educație timpurie antepreșcolară menționate la art. 6 alin. (1), numirea în funcția de director se face prin decizie a inspectorului școlar general emisă cu avizul conform al primarului.(…)–> +
Articolul 51Inspectoratul Școlar Județean/al municipiului București îndeplinește următoarele atribuții specifice privind activitatea unităților de învățământ preuniversitar cu nivel antepreșcolar: a)<!–>asigură încadrarea cu personal didactic de predare pe baza metodologiei specifice elaborate și aprobate de Ministerul Educației; … –> … … III.<!–>Expunerea succintă a procesului13.–>Prin cererea de chemare în judecată precizată, reclamanta persoană fizică a chemat în judecată pârâții instituții publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va da: să oblige pârâții ca pe toată durata detașării sale să îi plătească drepturile salariale cuvenite personalului contractual din administrația publică locală ce ocupă funcția de director cu studii superioare, gradul II și anume: salariul de bază indicat în HCL XXX nr. 101 din 27.04.2023, nr. 12 din 31.01.2023 și nr. 383 din 16.12.2021, indemnizația de hrană, sporul pentru condiții de muncă și indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor calculat conform art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017; să oblige pârâții să îi plătească diferența dintre drepturile salariale aflate în plată și cele stabilite în conformitate cu primul capăt al cererii, începând cu luna septembrie 2022; să oblige pârâții la plata dobânzii legale penalizatoare calculate de la scadența fiecărui drept salarial datorat și până la data plății efective și să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată. … 14.<!–>Prin Sentința civilă nr. 256 din 18 martie 2024 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în Dosarul nr. 802/84/2023, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului municipiul XXX, prin primar, invocată prin întâmpinare și, în consecință, a fost respinsă cererea față de acesta, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei persoane fizice în contradictoriu cu pârâta Creșa XXX. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea pârâtului municipiul XXX de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. … 15.–>Împotriva acestei hotărâri, reclamanta persoană fizică a declarat apel. … 16.<!–>Prin Încheierea din 22 octombrie 2024, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizând interpretarea chestiunii de drept anterior menționate. … … IV.–>Motivele reținute de titularul sesizării17.<!–>Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv prevederile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ. … … V.–>Punctul de vedere al titularului sesizării18.<!–>Curtea de Apel Cluj a reținut că se impune analiza normelor legale în temeiul cărora s-a înființat instituția care reprezintă angajatorul apelantei-reclamante, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și abrogarea unor acte normative din domeniul protecției sociale. … 19.–>S-a reținut că, pe de o parte, art. 27 alin. (1^1) din Legea nr. 1/2011 nu face nicio distincție cu privire la categoriile de creșe care fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar, ceea ce înseamnă că ambele categorii de creșe se includ în acest sistem, iar, pe de altă parte, alin. (1^3) din același articol prevede în mod expres că în cazul în care autoritățile administrației publice locale nu solicită arondarea, creșele de stat devin unități de învățământ cu personalitate juridică, autoritățile locale având calitatea de persoană juridică fondatoare. … 20.<!–>În același sens sunt și dispozițiile art. 6 din Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2022, în care se reglementează și modalitatea de finanțare a acestor categorii de instituții de învățământ. … 21.–>Astfel, chiar dacă pentru creșele de stat nearondate altor instituții de învățământ preuniversitar autoritățile locale au calitatea de persoană juridică fondatoare, de ordonator principal de credite și asigură posturile necesare funcționării acestora, stabilind structura lor organizatorică, această categorie de creșă rămâne o unitate de învățământ cu personalitate juridică din sistemul de învățământ preuniversitar. … 22.<!–>În ceea ce privește structura organizatorică, art. 33 din metodologie prevede că:(1)–>Structura orientativă a personalului din unitățile de învățământ preuniversitar cu nivel antepreșcolar este formată din:a)<!–>personal de conducere: director, în cazul unităților prevăzute la art. 1 alin. (3) și la art. 6 alin. (1); în cazul celor prevăzute la art. 1 alin. (3), acesta este directorul unității de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică; … b)–>personal didactic de predare: educator-puericultor; … c)<!–>personal didactic auxiliar: administrator financiar, administrator de patrimoniu, infirmieră și, după caz, secretar; … d)–>personal nedidactic: asistent medical și, după caz, medic, bucătar, ajutor de bucătar (în cazul unităților cu program prelungit), îngrijitoare. … (2)<!–>Structura personalului din unitățile de educație timpurie antepreșcolară este stabilită în conformitate cu prevederile legale în vigoare pentru fiecare tip de serviciu în parte, cu obligativitatea respectării prevederilor prezentei metodologii. … 23.–>Drept urmare, personalul de conducere al creșei nearondate altei unități de învățământ preuniversitar este directorul unității de învățământ. Această funcție se putea ocupa și prin detașare, cum este cazul în prezenta cauză. … 24.<!–>Referitor la salarizarea personalului încadrat în creșe, din coroborarea art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021 și art. 28 alin. (1) și (2) și art. 36 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 curtea de apel a reținut că, în temeiul art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021, a operat o reîncadrare a personalului din creșe pe funcțiile specifice din aceste instituții, salarizarea stabilindu-se în conformitate cu dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017. … 25.–>Reținând că, potrivit dispozițiilor legale analizate anterior, sunt unități de învățământ cu personalitate juridică creșele de stat nearondate altor unități de învățământ preuniversitar, opinia completului de judecată cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării este în sensul că salarizarea personalului acestor instituții publice se realizează conform domeniului de activitate corespunzător familiei ocupaționale din care face parte, respectiv „Învățământ“, cu condiția ca anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 să reglementeze salariul lunar pentru funcția respectivă. … 26.<!–>Întrucât salarizarea funcției de conducere ocupate de apelantă este prevăzută de anexa nr. I Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“, salariul lunar al acesteia trebuie stabilit în conformitate cu această anexă. Astfel, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 28 alin. (2) și ale art. 36 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, care ar fi permis salarizarea apelantei în temeiul unei alte anexe ce reglementează salarizarea unei alte familii ocupaționale, dacă funcția ocupată de salariat nu se regăsea în anexa corespunzătoare a familiei ocupaționale „Învățământ“, cum este cazul funcției de „șef serviciu“ din cadrul intimatei. … 27.–>De asemenea, modalitatea de stabilire a structurii organizatorice a angajatorului apelantei sau calitatea de persoană juridică fondatoare a autorității publice locale nu poate determina o modificare a domeniului de activitate în care operează instituția de învățământ intimată (domeniu care este stabilit prin lege conform considerentelor expuse anterior) și, implicit, o schimbare a modalității de salarizare pentru funcția de conducere ocupată de apelantă. … 28.<!–>În fine, pentru dezlegarea chestiunii de drept curtea de apel consideră că nu prezintă relevanță împrejurarea că apelanta a fost detașată în interesul învățământului de pe o funcție de execuție din învățământul preuniversitar pe o funcție de conducere în învățământul antepreșcolar, în condițiile în care ambele funcții sunt salarizate, conform prevederilor legale specifice, în temeiul aceleiași anexe la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv anexa nr. I privind familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“, iar salarizarea apelantei a fost stabilită în raport cu funcția de conducere ocupată în instituția la care a fost detașată. … … VI.–>Punctele de vedere ale părților 29.<!–>Apelanta persoană fizică a precizat că pentru directorul unei creșe pentru care autoritățile locale și-au păstrat calitatea de instituție fondatoare [art. 27 alin. 1^3 din Legea nr. 1/2011, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 198/2023], salarizarea trebuie să fie realizată conform familiei ocupaționale de funcții bugetare „Administrație“ din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare. … 30.–>Una dintre autoritățile publice intimate a apreciat că salarizarea funcției de director de creșă pentru care autoritățile locale și-au păstrat calitatea de instituție fondatoare [art. 27 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2011, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 198/2023] poate fi realizată conform familiei ocupaționale de funcții bugetare „Administrație“ din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare. … 31.<!–>O altă intimată instituție publică a arătat că salariatul detașat în interesul învățământului de pe o funcție didactică din învățământul preșcolar, încadrată în familia ocupațională „Învățământ“, pe o funcție de director în cadrul creșei – organizată ca unitate de învățământ cu personalitate juridică, întărește încadrarea acestuia în familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“, în mod similar întregului personal, cu excepția funcției de șef serviciu, care nu se regăsește în familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“, fiind înființată de autoritatea locală. … … VII.–>Jurisprudența instanțelor naționale în materie32.<!–>La nivelul Curții de Apel București au fost comunicate următoarele date: nu au fost identificate hotărâri judecătorești relevante în dosarele aflate pe rolul Secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. … 33.–>În urma consultării judecătorilor din cadrul Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, aceștia au exprimat opinia în sensul că salariul funcției de director, prevăzută de anexa nr. 1 Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“, trebuie raportat la această anexă. … 34.<!–>Aceeași opinie au avut-o și judecătorii de la nivelul Tribunalului Ilfov, judecătorii Curții de Apel Iași și cei din cadrul Secției I civile a Tribunalului Iași, judecătorii care soluționează litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Vaslui, precum și cei ai Tribunalului Buzău, din raza Curții de Apel Ploiești. … 35.–>La nivelul curților de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București (Tribunalului Călărași, Tribunalului Giurgiu și Tribunalului Ialomița), Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Ploiești, Pitești, Oradea, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara nu au fost identificate practică judiciară relevantă și nici cauze suspendate potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 36.<!–>Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. … … VIII.–>Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 37.<!–>Nu a fost identificată jurisprudență referitoare la chestiunea de drept anterior menționată. … … IX.–>Înalta Curte de Casație și Justiție +
Asupra admisibilității sesizării<!–>38.–>Potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. (…) prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. … 39.<!–>Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar, potrivit art. 4 „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. … 40.–>Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile:a)<!–>existența unei cauze aflate în curs de judecată; … b)–>completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; … c)<!–>să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; … d)–>chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … … 41.<!–>Spre deosebire de condițiile de admisibilitate ale sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac, fiind eliminată condiția sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. … 42.–>Procesul în care a fost formulată sesizarea de față are ca obiect stabilirea drepturilor salariale ale unei persoane ce se înscrie în noțiunea de personal plătit din fonduri publice, se află în curs de soluționare în calea de atac, în fața unui complet de judecată din cadrul Secției a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel Cluj, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept enunțate, trei dintre condițiile de admisibilitate a sesizării fiind îndeplinite. … 43.<!–>În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă – dreptul comun în materie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea Decizia nr. 24/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015, Decizia nr. 10/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 19/2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 7 iunie 2024). … 44.–>Totodată, s-a statuat că chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, dificultăți decurgând din neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal (a se vedea Decizia nr. 16/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016 și Decizia nr. 9/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017). … 45.<!–>Ca atare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege fie din cauză că acesta este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare sau că și-ar putea extinde efectele după data abrogării lui (prin ultraactivitate), fie că ar intra în coliziune cu principii fundamentale ale dreptului (a se vedea Decizia nr. 32/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020). … 46.–>Definitorie pentru această procedură este dezlegarea de principiu pe care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. … 47.<!–>Dimpotrivă, chestiunea de drept aptă a fi dezlegată prin mecanismul hotărârii prealabile nu poate consta în realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu; chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să aibă ca obiect interpretarea unor dispoziții legale, iar nu modul concret de aplicare a acestora la situații specifice. … 48.–>Interpretarea și aplicarea legii, în circumstanțele specifice fiecărei cauze, sunt competențe care aparțin instanței de judecată învestite și reprezintă o obligație ridicată la rang de principiu fundamental, ce își găsește consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Judecătorul cauzei este cel chemat să rezolve și posibilele dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, fie ele neclare ori incomplete, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare și cele jurisprudențiale în materie, atât timp cât interpretarea legii substanțiale și a celei de procedură reprezintă o etapă distinctă și absolut necesară în procesul de aplicare a dreptului la o situație de fapt concretă (a se vedea Decizia nr. 6/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 3 martie 2020 și Decizia nr. 52/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 21 octombrie 2020). … 49.<!–>În sesizarea dedusă examinării de față, instanța de trimitere nu pune însă în discuție interpretarea unei anume norme de drept, ci însăși identificarea dispozițiilor legale aplicabile, întrucât solicită un răspuns la întrebarea dacă încadrarea salarială a directorului unei creșe nearondate unei alte unități de învățământ preuniversitar, instituție înființată în temeiul art. 27 alin. (1^3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și abrogarea unor acte normative din domeniul protecției sociale, se realizează în temeiul anexei nr. I privind familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“ la Legea-cadru nr. 153/2017 sau în temeiul anexei nr. VIII privind familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“. … 50.–>Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu se circumscrie exigențelor mecanismului de unificare activat, deoarece nu urmărește, în realitate, o interpretare și dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, raportat la cadrul normativ în materie de încadrare și salarizare aferente raportului juridic individual de muncă litigios, în condițiile în care salariatul și instituția angajatoare se prevalează fiecare de unul din cele două sisteme de salarizare aplicabile familiilor ocupaționale de funcții bugetare „Învățământ“ (anexa nr. I) și „Administrație“ (anexa nr. VIII). … 51.<!–>Or, este atributul instanței de trimitere, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, de a da calificare raportului juridic individual de muncă litigios, pe baza elementelor rezultate punctual din situația de fapt a pricinii, în funcție de care să facă aplicarea cadrul normativ incident în materie de încadrare și salarizare a respectivului angajat, printr-o interpretare corelată și adecvată a tuturor normelor de drept relevante, utilizând în mod conjugat metodele curente de interpretare. … 52.–>Prin urmare, în sesizarea de față, sub aparența cererii de lămurire a unor norme juridice, se urmărește, în realitate, determinarea de către instanța supremă a dispozițiilor legale incidente salarizării personalului care ocupă respectiva funcție, cărora apoi instanța de trimitere să le facă aplicarea pentru o corectă rezolvare a criticilor deduse judecății în apel. … 53.<!–>Reiterând, în procedura pronunțării hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de stabilire a normei incidente, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori lacunelor textelor legale, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare (a se vedea Decizia nr. 16/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016, Decizia nr. 89/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2018 și Decizia nr. 65/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018). … 54.–>Ca atare, se constată că întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale neclare, echivoce, neconstituindu-se într-o chestiune de drept în înțelesul art. 519 din Codul de procedură civilă sau art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ci reprezintă, în realitate, o solicitare de calificare a raportului juridic dedus judecății, pentru a putea fi determinată norma aplicabilă în funcție de cadrul dedus judecății în concret. … 55.<!–>O astfel de situație contravine exigențelor procedurii hotărârii prealabile, atât celor din reglementarea generală a art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și din cea specială instituită prin art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, mecanism procedural care impune ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii, la nivel de principiu, iar nu de indicare a normei care să fie aplicată de către instanța învestită cu judecata litigiului sau de încadrare a situației punctuale din speță într-o normă sau alta (a se vedea și Decizia nr. 6/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017). … 56.–>Prin urmare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere (a se vedea și Decizia nr. 63/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 29 noiembrie 2022 paragraful 103). … … 57.<!–>Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, …
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 802/84/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă încadrarea salarială a directorului unei creșe nearondate unei alte instituții de învățământ preuniversitar, instituție înființată în temeiul art. 27 alin. (1^3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și abrogarea unor acte normative, din domeniul protecției sociale se realizează în temeiul anexei nr. I privind familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“ la Legea-cadru nr. 153/2017 sau în temeiul anexei nr. VIII privind familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“.–><!–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.–>Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.<!–>
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
MARIANA CONSTANTINESCU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Oana Cristina Popescu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește