DECIZIA nr. 115 din 27 februarie 2025

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. –>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Nicolae Cristinel Dragomir în Dosarul nr. 1.378/2/2019 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 445D/2021. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în scopul asigurării standardului privind integritatea în exercitarea funcției publice, legiuitorul poate stabili condiții și interdicții și invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 552 din 24 octombrie 2023. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>4.<!–>Prin Sentința civilă nr. 101 din 29 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.378/2/2019, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată Nicolae Cristinel Dragomir într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui raport de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate, întocmit de Agenția Națională de Integritate. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, la dreptate și la calitatea legii. Prin lipsa de acuratețe a textului legal care statuează asupra unor cazuri de incompatibilitate a alesului local, fără însă a enunța cu precizie împrejurările care pot determina starea de incompatibilitate a alesului local, se creează grave confuzii, persoana în cauză fiind în imposibilitatea a-și adapta conduita și de a prevedea într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele cauzei, consecințele care ar decurge dintr-o faptă. Prevederile legale criticate sunt deficitare în stabilirea unor elemente clare, concrete în ceea ce privește definirea calității de acționar/asociat într-o societate cu capital privat a alesului local/soțului/rudei de gradul I. De asemenea, norma juridică criticată nu aduce clarificări cu privire la situația în care consilierul local/județean cu o anumită funcție deține un procent minoritar din capitalul social, nu îndeplinește funcția de administrator, nu exercită acte de administrare a societății, astfel că, în virtutea calității sale de participant minoritar la capitalul social al societății, nu poate influența voința asociaților/acționarilor majoritari sau a administratorului în ceea ce privește actele specifice mandatului său și nici nu are competențe legale pentru a interveni în controlul gestiunii societății. … 6.<!–>De asemenea, în opinia autorului excepției, norma criticată are un caracter injust și în condițiile în care alesul local nu ar avea calitatea de asociat/acționar la o societate cu capital privat, iar acesta nu ar deține nicio informație cu privire la modalitatea de administrare a unei societăți, neputând nici să o influențeze, din moment ce nu ar putea să se implice în activitatea unei societăți la care soțul/ruda de gradul I are calitatea de asociat/acționar minoritar, neputând exercita acte de administrare. Lacuna legislativă vizează tocmai ipoteza în care contractul comercial potențial generator de incompatibilitate a fost încheiat de terțe persoane, despre care alesul local nu poate avea cunoștință, iar într-o asemenea ipoteză, efectele se răsfrâng în mod arbitrar asupra situației alesului local. În consecință, se susține că redactarea textului de lege supus analizei de constituționalitate prezintă un caracter eliptic, imprecis, întrucât norma nu permite niciunei persoane interesate să poată prevedea într-o măsură rezonabilă consecințele care pot rezulta dintr-o situație neculpabilă. Or, răspunderea administrativă se întemeiază pe ideea de vinovăție și de participare efectivă la încălcarea legii. În susținerea criticii de neconstituționalitate, sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la exigențele de calitate a legii. … 7.–>Se susține și încălcarea dreptului fundamental de a fi ales, având în vedere că interdicția legală referitoare la dreptul de a fi ales vizează persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă, și este reglementată din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdicția temporară de a exercita unele drepturi, în speță drepturi electorale. Interdicția de a ocupa o funcție electorală este legală atunci când este în corelație cu posibilitatea de apreciere a unui context faptic culpabil unei persoane. Însă, în situația în care nu se poate aprecia asupra culpei unei persoane, întrucât împrejurările nu pot contura un context care definește vinovăția, atunci restrângerea drepturilor sale devine o măsură ce excedează cadrului legal și constituțional, fiind încălcat și dreptul la muncă, la alegerea profesiei, prin dispunerea unei interdicții fără fundament legal. … 8.<!–>Totodată, autorul excepției consideră că se încalcă și dreptul fundamental de asociere, deoarece, chiar dacă nu poate să împiedice perfectarea contractului comercial, alesul local ar fi nevoit să renunțe la calitatea sa de asociat în societate. … 9.–>Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Reține că reglementarea regimului juridic al incompatibilităților pentru aleșii locali și pentru alte categorii de aleși, demnitari sau funcționari publici nu pune problema îngrădirii neconstituționale sau cu nerespectarea cerințelor Convenției Europene a Drepturilor Omului a unor drepturi legitime. De asemenea, arată că ansamblul criticilor formulate vizează aspecte de aplicare în concret a Legii nr. 161/2003, aplicare ce urmează să fie verificată, sub aspectul legalității, de instanța de contencios administrativ, prin raportare la ansamblul prevederilor care reglementează activitatea finalizată cu întocmirea raportului de evaluare, precum și la celelalte dispoziții legale naționale sau europene care au incidență în materie. … 10.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul cuprins: (1)–>Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.(2)<!–>Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local. … 14.–>În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 40 privind dreptul de asociere și art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. … 15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.076 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 26 august 2011, Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, Decizia nr. 401 din 8 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 27 noiembrie 2013, Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, Decizia nr. 472 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 24 octombrie 2018, Decizia nr. 659 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 octombrie 2019, Decizia nr. 76 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 5 iunie 2020, Decizia nr. 597 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1087 din 15 noiembrie 2021, Decizia 165 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 10 iulie 2023, Decizia nr. 552 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 4 martie 2024). … 16.–>Astfel, examinând problema privind instituirea incompatibilităților referitoare la aleșii locali, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că aceasta reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013, și Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, precitată). … 17.<!–>Curtea a reținut, în esență, că incompatibilitatea consilierilor locali și județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativteritoriale de a încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective a fost instituită de legiuitor ținând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale aleșilor locali. Astfel, prevederile de lege criticate dau expresie principiilor care stau la baza acestei prevenții, și anume: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, astfel cum rezultă din prevederile art. 71 din Legea nr. 161/2003. Totodată, extinderea aplicării situațiilor de incompatibilitate ale alesului local în cazul în care funcțiile sau calitățile prevăzute de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale acestuia exprimă, de asemenea, preocuparea legiuitorului de a înlătura orice suspiciuni de parțialitate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și în mediul de afaceri, servind astfel la promovarea încrederii pe care aleșii locali trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică (a se vedea Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, precitată). … 18.–>Sub aspectul exigențelor de calitate a normelor juridice care decurg din dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea a reținut că dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 îndeplinesc aceste cerințe, fiind norme clare, destinate unor scopuri bine determinate, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleșilor locali, și suficient de precise pentru a putea fi aplicate. De asemenea, referitor la dispozițiile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, Curtea a observat că, sub aspectul tehnicii legislative, acestea sunt redactate sub forma unei norme de trimitere la dispozițiile art. 90 alin. (1) din același act normativ, având un caracter complementar soluției legislative la care fac trimitere. Curtea a reținut că, astfel cum sunt redactate, dispozițiile art. 92 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 au un conținut clar, precis și previzibil, fără să prezinte deficiențe de redactare de natură să contravină art. 1 alin. (5) din Constituție. … 19.<!–>Curtea a reținut că, în scopul asigurării standardului legal de integritate a funcției publice, legiuitorul are competența constituțională să stabilească incompatibilități specifice fiecărei funcții publice, având în vedere atribuțiile și sarcinile proprii fiecărei funcții. Astfel, din examinarea dispozițiilor legale criticate rezultă că scopul urmărit de legiuitor este justificat de necesitatea exercitării funcției de consilier local/consilier județean în condiții de integritate și transparență decizională; prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, fiind apte să ducă la atingerea acestuia, întrucât exclud ca prin exercitarea unei funcții private, specifice mediului de afaceri, să se manifeste un interes personal al consilierului local sau al consilierului județean care ar putea determina lipsa de obiectivitate a acestuia în adoptarea deciziilor de autoritate, ceea ce ar putea aduce atingere interesului public și încrederii cetățenilor în autoritățile administrației publice. Curtea a observat că dispozițiile art. 92 alin. (6) din Legea nr. 161/2003 stabilesc că dispozițiile referitoare la încetarea de drept a mandatului de ales local, care se constată prin ordin al prefectului, nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului, se face dovada că încălcarea dispozițiilor art. 90 din lege a încetat. … 20.–>Referitor la pretinsa încălcare a art. 37 privind dreptul de a fi ales din Legea fundamentală, Curtea a reținut că și această susținere este neîntemeiată. Potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. … 21.<!–>Cu privire la dispozițiile de lege criticate analizate din perspectiva încălcării dreptului la muncă, Curtea a constatat că asemenea susțineri sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit art. 41 din Constituție, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă. Prin instituirea incompatibilității prevăzute de textele de lege criticate nu se îngrădește alegerea profesiei deținute anterior alegerii într-o funcție publică de autoritate, deoarece activitatea aleșilor locali trebuie să se circumscrie regulilor edictate în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora (a se vedea Decizia nr. 1.076 din 14 iulie 2011, precitată). … 22.–>Având în vedere dispozițiile art. 121 alin. (2) și ale art. 122 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora primarii, consiliile locale și consiliul județean funcționează în condițiile legii, și ale art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, Curtea a subliniat că activitatea consilierilor locali și județeni trebuie să se circumscrie regulilor pe care, în aplicarea normelor constituționale, legiuitorul le-a edictat, în vederea creării cadrului de funcționare a autorităților administrației publice, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării Legii fundamentale (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, paragraful 33, Decizia nr. 91 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 25 mai 2015, paragraful 20, sau Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, precitată). … 23.<!–>În lumina considerentelor enunțate, Curtea a constatat că dispozițiile legale supuse analizei instanței de contencios constituțional nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate, ci contribuie la crearea cadrului legal pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor specifice funcției publice de consilier local și județean, în scopul declarat al legii, de prevenire și combatere a corupției. … 24.–>De asemenea, Curtea a reiterat considerentele reținute în jurisprudența sa, potrivit cărora stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, paragraful 21, Decizia nr. 472 din 12 iulie 2018, precitată, paragraful 24, sau Decizia nr. 659 din 17 octombrie 2019, precitată, paragraful 14). Prin urmare, revine instanței de judecată competente ca, prin administrarea probatoriului în cauză, să stabilească în mod definitiv răspunderea juridică a fiecărei persoane în cauză. … 25.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional antereferită își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 26.–>Distinct, referitor la invocarea pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 40 din Constituție, Curtea reține că această critică este neîntemeiată, deoarece dreptul constituțional de liberă asociere este aplicabil cetățenilor pentru exercitarea drepturilor cetățenești, iar nu celor care au calitatea de asociat în cadrul societăților care desfășoară activități comerciale pentru obținerea de profit. … 27.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Cristinel Dragomir în Dosarul nr. 1.378/2/2019 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate. –>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025. <!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Simina Popescu-Marin<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește