DECIZIA nr. 126 din 28 februarie 2019

1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (1) lit. m) și alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Daniel Florea în Dosarul nr. 391/42/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.569D/2017. … 2.–>Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15 noiembrie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, a autorului excepției, asistat de domnul avocat Daniel Manolache, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, și a reprezentantului Serviciului Român de Informații, consilier juridic Mitu Ilie Orantes, cu delegație depusă la dosar. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 6 decembrie 2018. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea pentru 22 ianuarie 2019, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 28 februarie 2019, când a pronunțat prezenta decizie. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:<!–>3.–>Prin Încheierea din 22 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 391/42/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (1) lit. m) și alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Daniel Florea, în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 51/F din 21 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 4.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neclare și lipsite de previzibilitate, din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece sintagma „îndeplinire defectuoasă“ are un caracter ambiguu și lasă loc interpretărilor. Ca atare, consideră că, din această perspectivă, legea nu este suficient de clară, precisă și previzibilă și nu oferă securitate juridică destinatarilor săi. Sancțiunea ce apare ca urmare a încălcării dispozițiilor de lege criticate poate fi aplicată oricărei persoane care, prin acțiunile sau inacțiunile sale, intră în conflict cu dispozițiile normei. … 5.–>De asemenea, autorul susține, în esență, că retragerea accesului la o anumită categorie de informații clasificate poate fi rezultatul unor fapte imputabile militarului în cauză, însă aceste fapte trebuie urmate de cercetări ale organelor judiciare. … 6.<!–>Autorul apreciază, în esență, că din modul de redactare a dispozițiilor de lege invocate ca fiind neconstituționale, rezultă că în raport cu obținerea sau nu a autorizației de acces la informații clasificate sau a certificatului de securitate, prin neavizare sau retragere, aceste documente nu sunt revalidate, iar trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, dacă această operațiune are loc din motive imputabile cadrului militar în condițiile legii. În ipoteza reclamată ca fiind neconstituțională, trecerea în rezervă se poate face, din oficiu, fără o cercetare militară disciplinară prealabilă și direct la propunerea comandanților unităților din care face parte cadrul militar. … 7.–>Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), autorul excepției afirmă, în esență, că legea a stabilit un tratament juridic diferit cadrelor militare, după criterii aleatorii și exterioare conduitei acestora, în contradicție cu principiul egalității în fața legii. Astfel, se arată că pentru săvârșirea faptelor culpabile prevăzute la alin. (1) lit. i) și j) din art. 85 al Legii nr. 80/1995, măsura trecerii în rezervă se propune de Consiliul de judecată, iar pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), e), f), i), l), m) și n), la propunerea comandantului, fără a i se da posibilitatea cadrului militar să se apere printr-o procedură adecvată, inclusiv disciplinară. Aceste principii nu sunt respectate atunci când sunt coroborate cu dispozițiile art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și cu cele ale art. 89 din Legea nr. 80/1995. Or, din textul Legii nr. 182/2002 rezultă că motivele imputabile ar trebui întotdeauna urmate de sesizarea autorităților judiciare, iar militarul pus la dispoziție până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești. Mai mult, se susține că militarul nu cunoaște regulile după care se desfășoară procedura avizării (acordării), retragerii sau revalidării autorizației de acces la informații clasificate, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil și nici opozabil. … 8.<!–>În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), autorul consideră că în alin. (1) lit. m) și n) și alin. (2) ale art. 85 din Legea nr. 80/1995 este folosită o terminologie ambiguă, imprecisă, de natură a lipsi de previzibilitate norma supusă controlului, iar analiza acestor dispoziții conduce la concluzia încălcării prevederilor constituționale și convenționale privind dreptul la un proces echitabil, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei. Pe de altă parte, din redactarea normelor contestate nu se desprinde cu claritate și precizie care pot fi acele motive imputabile militarului, altele decât cele care fac obiectul unei cercetări disciplinare sau, eventual, penale, care să conducă automat la trecerea sa în rezervă. Modul de executare a raporturilor de serviciu, fără angajarea unei răspunderi disciplinare sau penale, care conduce la încetarea raporturilor de muncă când se invocă existența uneia dintre situațiile prevăzute la art. 85 lit. m) și n) din Legea nr. 80/1995, este lăsat la îndemâna arbitrarului și a abuzurilor unor comandanți, câtă vreme cadrul militar aflat într-o atare situație nu se poate apăra nici în fața organelor disciplinare și nici a celor penale. … 9.–>Totodată, se susține că trecerea în rezervă în modul prevăzut de textele de lege criticate contravine dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție, prin îngrădirea dreptului la muncă, pentru că permite desființarea raporturilor de muncă în mod arbitrar, în condițiile în care un cadru militar a optat pentru această carieră, având o așteptare legitimă, pe baza unei școlarizări și instruiri proprii, cel mai adesea, fără corespondent practic într-un alt domeniu. … 10.<!–>În final, autorul apreciază că, în mod discriminatoriu și prin încălcarea dreptului la un proces echitabil, inclusiv a dreptului la apărare, un comandant de unitate dispune trecerea în rezervă, invocând o situație prevăzută de art. 85 alin. (1) lit. m) și n) din Legea nr. 80/1995, care nu este reliefată transparent. … 11.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate, excepția de neconstituționalitate fiind neîntemeiată. … 12.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.–>Guvernul apreciază că excepția invocată este neîntemeiată, având în vedere că accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. … 14.<!–>Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, autorul acesteia apelează la instanța de contencios constituțional pentru a invalida modul de aplicare a acestuia, fiind nemulțumit de modul de aplicare a legii în cazul său, și mai exact de trecerea sa în rezervă. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul căilor de atac prevăzut de lege. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>16.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. m) și alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații: […]m)–>în cazul neavizării în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condițiile legii; … <!–>Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), i^1), l), m) și n), la propunerea consiliilor de judecată, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. i) și j), iar, în celelalte condiții, la propunerea comandanților unităților din care fac parte, înaintată ierarhic.–> … 18.<!–>În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiție și art. 41 alin. (1) și (2) privind munca și protecția socială a muncii. … 19.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în sensul Legii nr. 80/1995, prin cadre militare se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege. … 20.<!–>Cadrele militare sunt în serviciul națiunii și, potrivit art. 4 alin. 1 din lege, se pot afla în una dintre următoarele situații: „a) în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate; b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate; c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.“ … 21.–>Din analiza dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 80/1995, Curtea reține că acesta reglementează, în ansamblul său, ipotezele în care ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz. Alineatul 2 al articolului menționat prevede că trecerea în rezervă sau direct în retragere se face, după caz, din oficiu, la propunerea consiliilor de judecată sau la propunerea comandanților unităților din care fac parte, înaintată ierarhic. … 22.<!–>Textul de lege supus controlului de constituționalitate, respectiv art. 85 alin. 1 lit. m) din Legea nr. 80/1995, reglementează ipoteza neavizării în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condițiile legii, situație în care acesta poate fi trecut în rezervă sau direct în retragere din oficiu. … 23.–>Curtea reține că accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002. Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din lege, persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații. De asemenea, art. 28 din Legea nr. 182/2002 prevede că accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat – ORNISS, autorizație care se eliberează pe niveluri de secretizare, în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând. … 24.<!–>În sensul Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002, noțiunea de autorizație de acces la informații clasificate reprezintă documentul eliberat cu avizul instituțiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deținătoare de astfel de informații, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuțiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informații secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesității de a cunoaște; noțiunea de certificat de securitate semnifică documentul eliberat persoanei cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate, respectiv funcționarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel de secretizare; verificare de securitate reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse de autoritățile desemnate de securitate, conform competențelor, pentru stabilirea onestității și profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau autorizației de acces la informații clasificate. … 25.–>Curtea reține că, potrivit art. 167 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, revalidarea avizului privind accesul la informații clasificate presupune reverificarea persoanei deținătoare a unui certificat de securitate/autorizație de acces în vederea menținerii sau retragerii acesteia. Revalidarea poate avea loc la solicitarea unității în care persoana își desfășoară activitatea sau a ORNISS, în oricare dintre următoarele situații: a) atunci când pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu ale persoanei deținătoare este necesar accesul la informații de nivel superior; b) la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de securitate/autorizației de acces deținute anterior; c) în cazul în care apar modificări în datele de identificare ale persoanei; d) la apariția unor riscuri de securitate din punctul de vedere al compatibilității accesului la informații clasificate. … 26.<!–>Curtea, sintetizând motivele de neconstituționalitate formulate în cauză, reține că, în opinia autorului excepției, dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. m) și alin. (2) din Legea nr. 80/1995 sunt lipsite de claritate și previzibilitate, discriminatorii și îngrădesc cadrului militar dreptul la un proces echitabil și dreptul la muncă, prin acte arbitrare ce nu pot fi cenzurate judiciar, și din redactarea normelor criticate nu se desprinde cu claritate și precizie care pot fi „motive imputabile“ militarului. … 27.–>Astfel, cât privește critica referitoare la lipsa de previzibilitate a dispozițiilor criticate, precum și a sintagmei „motive imputabile“, Curtea reține, mai întâi, că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de „lege“ care figurează în o seamă de articole ale Convenției înglobează dreptul de origine atât legislativă, cât și jurisprudențială și implică unele condiții calitative, între altele cele ale accesibilității și ale previzibilității (a se vedea, între altele, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coeme și alții împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51). Conform unei jurisprudențe constante, sintagma „prevăzute de lege“ presupune mai întâi ca măsura reglementată să aibă o bază în dreptul intern, dar are legătură, de asemenea, cu calitatea legii respective: ea impune ca aceasta să fie accesibilă persoanelor în cauză și să aibă o formulare destul de exactă pentru a permite reclamanților, care apelează, la nevoie, la consilieri, să prevadă, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-un anumit act (a se vedea, între altele, Hotărârea din 8 iunie 2006, pronunțată în Cauza Lupșa împotriva României, paragraful 32). Altfel spus, nu poate fi considerată „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite individului să își regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură să prevadă consecințele ce pot decurge dintr-un act determinat (a se vedea, între altele, Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord). Însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (a se vedea, între altele, Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG și alții împotriva Elveției, paragraful 68, Hotărârea din 8 iunie 2006, pronunțată în Cauza Lupșa împotriva României, paragraful 37). Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune (a se vedea, între altele, Hotărârea din 13 iulie 1996, pronunțată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 37). Acest lucru se întâmplă de obicei cu profesioniștii, obișnuiți să facă dovada unei mari prudențe în exercitarea meseriei lor. De asemenea se poate aștepta de la ei să acorde o atenție deosebită evaluării riscurilor pe care le implică (Cantoni, precitată, paragraful 35). Potrivit aceleiași instanțe, chiar din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație. Interpretarea și aplicarea unor asemenea texte depind de practică (a se vedea, între altele, Hotărârea din 25 mai 1993, pronunțată în Cauza Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, Cantoni, precitată, paragraful 31, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, Hotărârea din 24 mai 2007, paragraful 36). Funcția decizională acordată instanțelor servește tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și evident previzibil (a se vedea, între altele, Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, precitată, paragraful 37). … 28.<!–>Curtea Constituțională, în numeroase cauze, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Constituție, a făcut aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile de calitate a legii, constatând neconstituționalitatea reglementărilor care nu întruneau aceste condiții (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.258 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Decizia Curții Constituționale nr. 440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 4 septembrie 2014, sau Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015). … 29.–>Din jurisprudența menționată se desprinde concluzia că „previzibilitatea“, ca reper al controlului de convenționalitate și de constituționalitate, evocă relația logică și necesară ce trebuie să existe între o normă juridică și destinatarul ei, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-și regla conduita astfel încât să facă ori să poată face ceea ce îi impune sau îi permite norma ori să nu facă ceea ce aceasta îi interzice și, totodată, îngrădind autorităților posibilitatea unui comportament arbitrar. … 30.<!–>Față de reperele de analiză mai sus reținute, pentru a răspunde criticii referitoare la lipsa de previzibilitate a normei ce face obiectul excepției, Curtea va proceda la o examinare a acesteia cu luarea în considerare a contextului reglementării, a domeniului pe care îl acoperă, precum și a numărului și calității destinatarilor săi, Așadar, prevederile art. 85 alin. 1 lit. m) și alin. 2 din Legea nr. 80/1995 trebuie analizate în contextul legii, care reglementează deopotrivă drepturile și îndatoririle cadrelor militare, iar sintagma criticată pentru lipsă de previzibilitate – „motive imputabile“, în ansamblul legii. … 31.–>Procedând la această analiză sistematică, Curtea constată că norma criticată face parte dintr-o reglementare ce configurează statutul special al cadrelor militare, care sunt în serviciul națiunii, cu un regim juridic, drepturi și obligații specifice, adresându-se categoriei profesionale determinate chiar prin titlul legii. Or, având în vedere contextul reglementării, destinatarii acesteia, motivul și circumstanțele obligațiilor instituite, ce presupune deplina cunoaștere de către cel ce își asumă obligațiile prevăzute de lege a condițiilor și consecințelor încălcării acestora, rezultă că norma criticată este previzibilă pentru destinatarii ei. Altfel spus, chiar dacă textul de lege criticat nu cuprinde o listă exhaustivă a motivelor socotite de legiuitor ca fiind „imputabile“, se poate deduce, din ansamblul dispozițiilor legale analizate, care este sfera acestor motive. … 32.<!–>Cu privire la critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate stabilesc un tratament juridic diferit cadrelor militare, după criterii aleatorii și exterioare conduitei acestora, Curtea reține că situația neavizării în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, este determinată de însăși conduita destinatarului normei, motivele fiindu-i imputabile, în condițiile legii. … 33.–>În ce privește critica referitoare la faptul că militarul nu cunoaște regulile după care se desfășoară procedura avizării (acordării), retragerii sau revalidării autorizației de acces la informații clasificate, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil și nici opozabil, Curtea constată că aceste aspecte reprezintă eventuale critici aduse prevederilor Legii nr. 182/2002, care reglementează cazurile, condițiile și procedura de acces la informațiile clasificate, lege care însă nu constituie obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate. … 34.<!–>Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (1), întrucât, în opinia autorului excepției, textele de lege criticate ar permite desființarea raporturilor de muncă în mod arbitrar, Curtea constată netemeinicia acestei susțineri. Astfel, în jurisprudența sa, cu privire la art. 41 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 545 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 25 ianuarie 2005, Curtea a reținut că acest text constituțional nu poate fi interpretat în sensul că, oricând, orice persoană poate opta pentru exercitarea unei profesii ori a unei meserii sau pentru alegerea oricărui loc de muncă fără a avea pregătirea și calificarea corespunzătoare ori fără a face dovada că a obținut avizul, autorizația sau atestatul, în cazul în care pentru exercitarea unei profesii sau meserii se cere, pe lângă absolvirea studiilor ori calificarea necesară, și acest lucru. Obținerea acestor avize, autorizații sau atestări este motivată de specificul fiecărei profesii sau meserii care presupune o calificare corespunzătoare, precum și anumite aptitudini pe care cel ce dorește să exercite acea meserie sau profesie trebuie să le aibă, tocmai pentru îndeplinirea sarcinilor de la locul de muncă ales. … 35.–>Totodată, prin Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006, Curtea a stabilit că, de principiu, instituirea, prin lege, a unor condiții pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă și la alegerea profesiei. … 36.<!–>Față de cele anterior referite nu se poate susține că textele de lege criticate ar permite desființarea raporturilor de muncă în mod arbitrar, deoarece trecerea în rezervă sau direct în retragere se face doar în cazul neavizării în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar. … 37.–>Nu poate fi reținută nici susținerea potrivit căreia normele criticate contravin dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. Referitor la conceptul de proces echitabil consacrat și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de principiu, că acesta presupune judecarea cauzei în fața unei instanțe independente și imparțiale, singura în măsură să decidă cu privire la necesitatea tuturor aspectelor menite să slujească actului de înfăptuire a justiției prin aflarea adevărului. Aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanțial. Nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituție și nici din cel al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanțial (a se vedea Decizia nr. 307 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 3 mai 2010, și Decizia nr. 1.168 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 15 noiembrie 2011). … 38.<!–>Având în vedere argumentele expuse, criticile de neconstituționalitate formulate sunt neîntemeiate. … 39.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Florea în Dosarul nr. 391/42/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. m) și alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate. <!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2019.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Bianca Drăghici–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește