DECIZIA nr. 13 din 21 ianuarie 2020

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, excepție ridicată de Ionuț Melinte în Dosarul nr. 35.136/3/2016⃰ al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.335D/2017. … 2.–>La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, doamna avocat Cornelia-Corina Abdelrazek, cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției și cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând că aceasta privește art. 4 din Legea nr. 341/2004 în redactarea anterioară modificării din 2014. Indemnizația Luptătorilor pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 a fost acordată având în vedere această calitate, nicidecum făcându-se diferență cu privire la veniturile pe care aceștia le pot câștiga pe durata vieții. Excepția este întemeiată pe art. 16 din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Autorul a fost privat de acest drept material începând cu anul 2011, sub pretextul că veniturile sale ar fi depășit coeficientul venitului brut lunar. … 4.–>Având cuvântul asupra excepției, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat a mai fost supus controlului prin raportare la critici similare prin Decizia nr. 532 din 9 octombrie 2014. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 28 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 35.136/3/2016⃰, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de Ionuț Melinte într-o cauză având ca obiect contestația împotriva deciziei prin care i s-a respins cererea de acordare a unei indemnizații stabilite în temeiul textului de lege criticat prin raportare la „câștigul salarial mediu brut“, iar nu la „salariul mediu brut“. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că prin indemnizația acordată de către statul român, în contextul Revoluției din Decembrie 1989, s-a avut în vedere oferirea unei gratificații și nicidecum o departajare în funcție de veniturile realizate de către persoane care au dobândit calitatea de „revoluționari“. În accepțiunea autorului se impun admiterea excepției invocate și declararea ca fiind neconstituționale a prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 și acordarea unei indemnizații lunare brute echivalente câștigului salarial mediu brut tuturor persoanelor care au calitatea de revoluționari. … 7.–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale. Se mai arată că reclamantul a criticat textul de lege prin prisma modului de formulare, fără a arăta în ce constă discriminarea la care a fost supus și față de ce categorie. … 8.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012. … 10.<!–>Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, făcând referire la punctul său de vedere reținut de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 350 din 17 martie 2009. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Textul de lege criticat avea următorul cuprins: „De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.“ … 14.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 – Egalitatea în drepturi din Constituție. … 15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici asemănătoare. Relevante în acest sens sunt Decizia nr. 532 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 4 decembrie 2014, Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, Decizia nr. 350 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 9 aprilie 2009, Decizia nr. 228 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 13 aprilie 2010, Decizia nr. 534 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2011, și Decizia nr. 678 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, prin care Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate, a reținut, în esență, că dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu contravin principiului egalității și al nediscriminării, deoarece, prin acestea, a fost reglementat modul de calcul al indemnizației lunare reparatorii pentru persoanele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite. Or, fiind vorba despre indemnizații cu caracter reparatoriu, legiuitorul, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, având în vedere că persoanele care au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat sunt într-o situație juridică diferită față de cele care au un venit mai mare decât acest plafon. … 16.–>Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 17.<!–>Distinct de cele reținute în jurisprudența anterior menționată, Curtea reține cu acest prilej că problema încălcării principiului egalității și nediscriminării se pune atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 18.–>Curtea constată că prin dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, legiuitorul a reglementat indemnizații lunare reparatorii pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite sub condiția ca aceștia să aibă un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru a putea fi reținută o încălcare a principiului egalității, potrivit jurisprudenței antereferite, ar trebui ca în interiorul acestei categorii tratamentul acordat să fie diferențiat. Din această perspectivă, Curtea observă că textul de lege criticat nu reglementează diferențiat, ci acesta se aplică tuturor persoanelor care au obținut titlul prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, în vigoare la data formulării cererii de acordare a indemnizației, – și care au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În aceste condiții Curtea constată că nu este încălcat principiul egalității. … 19.<!–>În final, Curtea reține că nu poate fi primită nici solicitarea ca, în urma admiterii excepției, să se acorde „tuturor persoanelor care au calitatea de revoluționari o indemnizație brută lunară echivalentă câștigului salarial mediu brut“, deoarece o astfel de prerogativă aparține legiuitorului, iar nu instanței de contencios constituțional. … 20.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionuț Melinte în Dosarul nr. 35.136/3/2016* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 21 ianuarie 2020.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Cristina Cătălina Turcu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește