DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023

<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 154 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Georgel-Cornel Hîrjanu în Dosarul nr. 2.311/1/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.613D/2019. … 2.<!–>Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13 decembrie 2022, cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 31 ianuarie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>3.<!–>Prin Încheierea din 25 septembrie 2019 (astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 3 octombrie 2019), pronunțată în Dosarul nr. 2.311/1/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 154 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Georgel-Cornel Hîrjanu cu ocazia soluționării admisibilității în principiu a contestației în anulare formulate împotriva unei decizii penale prin care s-a respins apelul și s-a confirmat soluția instanței de fond prin care s-a admis sesizarea privind transferul autorului excepției, deținut într-un loc de detenție din Regatul Unit al Marii Britanii, într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei închisorii. … 4.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că dispozițiile criticate, care permit judecarea cauzei fără citarea persoanei condamnate, contravin prevederilor constituționale ale art. 21 și 24, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 5.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că dispozițiile criticate nu respectă exigențele impuse de Legea fundamentală, excepția invocată fiind întemeiată. Liberul acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări, competența de a stabili reguli de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești revenind legiuitorului. Dreptul de acces liber la justiție presupune dreptul oricărei persoane de a se adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime. Dreptul la un proces echitabil, invocat în susținerea excepției, reprezintă un standard constituțional a cărui îndeplinire este apreciată în funcție de ansamblul procesului și ținând cont de specificul normelor procedurale aplicabile. Susține că actul de justiție trebuie interpretat prin prisma prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi și a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și ale art. 7 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care prevăd că justiția este egală pentru toți și, respectiv, că toate persoanele sunt egale în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, și că justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele. Reglementarea prin lege a situației judecării cauzei fără citarea persoanei condamnate încalcă dreptul la un proces echitabil și constituie o condiționare a accesului liber la justiție în ceea ce îl privește pe condamnatul care nu are cunoștință de procedura care se desfășoară și căruia, prin urmare, nu i se oferă posibilitatea să își pregătească apărarea, drept garantat de art. 24 din Constituție, nici la judecarea cauzei în primă instanță și nici în apel. … 6.–>Așadar, deși procedurile reglementate de Legea nr. 302/2004 se întemeiază pe principiul încrederii și recunoașterii reciproce și presupun soluționarea în termene foarte scurte a cererilor formulate de autoritățile judiciare străine (împrejurare care exclude asigurarea prezenței la judecarea cauzei a persoanei solicitate, aflată în stare de deținere în statul solicitant), trebuie avut în vedere faptul că citarea/informarea unei persoane cu privire la soluționarea cauzei sale având ca obiect recunoașterea și punerea în executare a unei hotărâri penale străine nu echivalează cu prezența acesteia la termenul acordat. Totodată, această procedură presupune realizarea de către instanță a unei activități procesuale de statuare în ceea ce privește soluționarea unei situații procesuale, dar și analiza îndeplinirii unor condiții de drept substanțial, ceea ce presupune o judecată, fiind incidente prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Or, chiar dacă în prezenta procedură nu se poate asigura prezența fizică a persoanei solicitate, principiul egalității armelor ar fi respectat dacă aceasta ar fi informată în legătură cu desfășurarea cauzei și ar avea posibilitatea să angajeze un apărător și să formuleze apărări, mai ales în calea de atac a apelului în care hotărârea ce se pronunță este definitivă. … 7.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>9.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum acesta este menționat în încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 154 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Curtea constată că Legea nr. 302/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, dându-li-se textelor o nouă numerotare, art. 154 alin. (11) devenind art. 166 alin. (11), cu următorul conținut: „Împotriva sentinței prevăzute la alin. (6) pot declara apel, în termen de 10 zile, procurorul și persoana condamnată. Pentru procuror, termenul curge de la pronunțare. Pentru persoana condamnată, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. Dosarul va fi înaintat instanței de apel în termen de 3 zile, iar apelul se judecă în 10 zile, în camera de consiliu, fără citarea persoanei condamnate. Prezența procurorului este obligatorie.“ … 11.–>Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 referitor la dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ședința în care aceasta a fost invocată, instanța judecătorească a pus în discuție, potrivit art. 431 din Codul de procedură penală, admisibilitatea în principiu a contestației în anulare. Totodată, prin aceeași încheiere, instanța judecătorească a sesizat Curtea Constituțională și a admis, în principiu, contestația în anulare formulată de autorul excepției împotriva deciziei penale pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală. În acest context, Curtea observă că, potrivit art. 431 alin. (2) din Codul de procedură penală, în cadrul admiterii în principiu a contestației în anulare, instanța judecătorească verifică dacă cererea de contestație în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute la art. 426 și dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar. … 13.–>Or, Curtea reține că dispozițiile art. 154 alin. (11), devenit art. 166 alin. (11), din Legea nr. 302/2004 stabilesc elemente procedurale aplicabile în cadrul procesului de punere în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanțele altor state membre ale Uniunii Europene. … 14.<!–>Având în vedere cele anterior precizate, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. În ceea ce privește condiția legăturii textului criticat cu soluționarea cauzei, consacrată de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragrafele 15 și 16, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, aceasta, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. … 15.–>Astfel, obiectul cauzei de față vizează etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, etapă care nu intră în sfera de aplicare a textului de lege criticat, ci este reglementată de prevederile art. 431 din Codul de procedură penală. Aceasta înseamnă că dispozițiile art. 154 alin. (11), devenit art. 166 alin. (11), din Legea nr. 302/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“ (în același sens, a se vedea Decizia nr. 32 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 23 martie 2021, și Decizia nr. 82 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 29 aprilie 2021). … 16.<!–>Mai mult, Curtea observă că, prin Decizia nr. 600 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 13 aprilie 2022, a constatat că procedura contestației în anulare generală sau obișnuită se referă la nelegalitatea citării și vizează hotărârile judecătorești definitive prin care s-a soluționat o cauză care, potrivit reglementărilor specifice, se desfășoară cu citarea părților. Așadar, în cadrul contestației în anulare se analizează regularitatea citării prin raportare la procedura unde există reglementată prin lege această obligație de citare. În contestația în anulare nu pot fi formulate excepții care să tindă la introducerea procedurii de citare în procedura ce face obiectul cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești îndrituite cu soluționarea plângerii formulate împotriva încheierii prin care contestația privind tergiversarea procesului a fost respinsă ca neîntemeiată. Așadar, pe calea contestației în anulare nu se poate urmări suplinirea lipsei reglementării citării într-o procedură judecătorească anterioară și, implicit, pretinsa neconstituționalitate a normelor sub imperiul cărora s-a desfășurat procedura respectivă sau a unor eventuale omisiuni legislative. … 17.–>Față de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu la cauza dedusă judecății, Curtea constată că textul criticat nu îndeplinește condiția privind legătura cu soluționarea cauzei în sensul stabilit prin jurisprudența precitată, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă. … 18.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 154 alin. (11), devenit art. 166 alin. (11), din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Georgel-Cornel Hîrjanu în Dosarul nr. 2.311/1/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 31 ianuarie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent, –>
Daniela Ramona Marițiu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește